Stephen KingDe la Wikipedia, enciclopedia libera Salt la: Navigare, cautare Stephen King Stephen King, February 2007

Pseudonim Richard Bachman, John Swithen Na?tere 21 septembrie 1947 Portland, Maine, SUA Profesie Romancier, scenarist, actor, producator de televiziune, regizor de film Na?ionalitate American Studii University of Maine Parin?i Donald Edwin ?i Nellie Ruth King Casatorit(a) cu Tabitha King Copii Naomi King (1970) Joe King Owen King Activitatea literara Activ ca scriitor 1967-prezent Specie literara groaza, fantastic, ?tiin?ifico-fantastic, drama, gotic Opera de debut The Glass Floor Opere semnificative Carrie Stralucirea Apocalipsa Ora?ul bntuIT Misery -------------------------------------------------------------------------------[ extindere ]Influen?eBurton Hatlen[1], Bram Stoker, Shirley Jackson, H. P. Love craft, Richard Matheson, Ray Bradbury[2], Edgar Allan Poe[3], John D. MacDonald, Don Robertson -------------------------------------------------------------------------------[ extindere ]A influen?at pePeter David,[4] J. J. Abrams,[5] Damon Lindelof,[5] Jeaniene Frost Note 170px Website stephenking.com modifica Stephen Edwin King (n. 21 septembrie 1947) este un autor american celebru prin r omanele sale horror, acestea fiind ecranizate aproape n totalitate pe micul sau m arele ecran. A scris cteva lucrari sub pseudonimul Richard Bachman. King a primit n 2003 medalia Funda?iei Na?ionale de Carte din SUA pentru o Contrib u?ie Excep?ionala la Literatura Americana. Romanele lui King sunt construite de o bicei n jurul unui protagonist neremarcabil, de exemplu o familie de clasa mijloc ie, un copil, sau de multe ori un scriitor, care sunt implica?i n evenimente supr anaturale ?i circumstan?e extraordinare, extinse pe parcursul povestirii. King p oseda o cunoa?tere profunda a genului horror, fapt eviden?iat de volumul sau non fic?iune Danse Macabre (Dans macabru), care examineaza titlurile notabile din lite ratura ?i cinema-ul horror de-a lungul ultimelor decenii. El a scris cteva titlur i ?i n afara genului horror, inclusiv nuvelele The Body (Cadavrul) ?i Rita Hayworth and the Shawshank Redemption (adaptate pe marele ecran sub titlurile Stand By Me ?i The Shawshank Redemption ), precum ?i romanele The Green Mile (Culoarul Mor?ii, de a semenea ecranizat, cu Tom Hanks n rolul principal), The Eyes of the Dragon , (Ochii dragonului) ?i Hearts in Atlantis (Suflete Pierdute n Atlantida).

Cuprins [ascunde] 1 Biografie 1.1 Accidentul de ma?ina 1.2 Familia 1.3 Anii recen?i 2 Richard Bachman 3 Opere 3.1 Romane ?i colec?ii de povestiri 3.2 Non fic?iune 3.3 Car?i audio 3.4 Ebooks (aparute numai pe internet) 3.5 Benzi desenate 3.6 Lucrari nepublicate 4 Referin?e 5 Vezi ?i 6 Legaturi externe Biografie[modificare]Stephen King s-a nascut n 1947 n Portland, statul Maine, SUA. Pe cnd Stephen a avut vrsta de doi ani, tatal sau, Donald Edwin King, ?i-a abando nat familia. Mama sa, Nellie Ruth Pillsbury, i-a crescut de una singura pe Steph en ?i pe fratele sau mai mare (adoptat) David, de multe ori cu mari greuta?i fin anciare. Familia s-a stabilit n ora?ul natal al mamei, Durham, statul Maine, dar a petrecut scurte perioade de timp la Fort Wayne, Indiana ?i Stratford, Connecti cut. King a urmat ?coala primara la Durham ?i liceul la Lisbon Falls, ambele n st atul Maine. King a nceput sa scrie la o vrsta frageda. n anii de ?coala a scris povestiri bazat e pe filmele vazute recent la cinema ?i le-a vndut prietenilor ?i colegilor. Dupa ce profesorii sai au aflat s-au mpotrivit acestui obicei, iar King a fost nevoit sa restituie banii c?tiga?i. Aceste povestiri au fost multiplicate cu o matri?a de tiparit folosita de fratele sau David pentru a multiplica un ziar propriu, Dav e's Rag (Fi?uica lui David). Dave's Rag era despre evenimente locale, iar King a co ntribuit deseori. n jurul vrstei de treisprezece ani, King a gasit n casa matu?ii s ale o cutie cu car?i vechi apar?innd tatalui sau, majoritatea horror ?i science f iction. A fost instantaneu fascinat de aceste genuri. ntre anii 1966 ?i 1971, King a urmat cursurile Universita?ii din Maine din ora?ul Orono, specialitatea engleza. La universitate a scris o rubrica intitulata King' s Garbage Truck (Camionul de gunoi al lui King) pentru ziarul studen?esc the Maine Campus (Campusul din Maine). Tot aici a cunoscut-o pe Tabitha Spruce, cu care sa casatorit n 1971. n aceasta perioada King a avut mai multe servicii de ocazie pe ntru a-?i plati facultatea, inclusiv unul la o spalatorie industriala. Perioada de student din via?a sa este eviden?iata n a doua parte a romanului Hearts in Atla ntis (Inimi n Atlantida). Dupa absolvirea faculta?ii ?i ob?inerea unui certificat de profesor de liceu, Ki ng a predat limba engleza la Hampden Academy din Hampden, Maine. n aceasta perioa da a locuit cu so?ia ?i copiii ntr-o rulota. Pentru a face un ban n plus a scris p ovestiri, majoritatea publicate n reviste pentru barba?i. Dupa cum spune n prefa?a romanului Carrie, daca vreunul din copii racea, Tabitha i spunea, mai n gluma mai n serios, Haide, Steve, inventeaza un monstru .[6]. Tot pe atunci King a nceput sa b ea prea mult, viciu cu care s-a luptat mai bine de zece ani. King a nceput curnd lucrul la mai multe romane. Una din primele idei pe care le-a avut a fost despre o fata cu puteri psihice. Dupa un timp, descurajat, a aruncat manuscrisul la gunoi. Tabitha l-a recuperat ?i l-a ncurajat sa-l termine.[7] Rom anul, intitulat Carrie , l-a trimis la editura Doubleday ?i a uitat de el. Dupa un timp a primit o oferta, cu un avans de $2,500 (destul de pu?in pentru un roman, chiar ?i pentru anii '70). La scurta vreme, valoarea adevarata a romanului s-a r ealizat, drepturile de publicare a edi?iei de buzunar fiind vndute cu $400,000 (d in care $200,000 a primit editorul). La scurt timp dupa apari?ia romanului, mama

lui King a murit de cancer uterin. King i-a citit romanul la spital naintea dece sului. n cartea On Writing (Despre scris), King admite ca n acea perioada a fost beat aproa pe tot timpul ?i ca a fost un alcoolic timp de mai bine de un deceniu. El admite chiar ca a fost beat la nmormntarea mamei sale, n timp ce i-a facut elogiul. Mai tr ziu a declarat ca personajul Jack Torrance (tatal alcoolic) din romanul The Shini ng (Stralucirea) a fost bazat pe el nsu?i, chiar daca nu a recunoscut asta timp de mai mul?i ani. La scurt timp dupa publicarea romanului The Tommyknockers , familia ?i prietenii sa i au intervenit n sfr?it, aruncnd pe covorul din fa?a biroului sau eviden?a viciilo r sale: cutii de bere, mucuri de ?igari, grame de cocaina, cutii de medicamente (Xanax, Valium, NyQuil), dextromethorphan (sirop de tuse), ?i marijuana. King a primit ajutor ?i a renun?at cu succes la toate formele de droguri, medicamente ? i alcool la sfr?itul anilor '80. Accidentul de ma?ina[modificare]n vara anului 1999, King lucra la volumul On Writi ng: A Memoir of the Craft (Despre scris: marturie asupra me?te?ugului). n dupa-ami aza zilei de 19 iunie, a ie?it la o plimbare pe marginea drumului local 5 din Ce nter Lovell, Maine. Conducatorul auto Bryan Smith, distras de rottweilerul sau d e pe bancheta din spate a ma?inii, un Dodge Caravan din 1985, l-a izbit pe King, care a fost aruncat ntr-o adncitura aflata la aproximativ 4 metri de marginea dru mului. King a fost n stare sa dea ?erifului numerele de telefon pentru a-i contac ta familia, de?i era n dureri considerabile. El a fost transportat cu elicopterul la Spitalul Central din Maine, unde a ramas timp de aproape trei saptamni datori ta ranilor suferite plamnul drept strapuns, o fractura de bazin, fracturi multipl e la piciorul drept ?i o taietura la scalp. Dupa cinci opera?ii n zece zile ?i te rapie fizica, King ?i-a reluat lucrul la On Writing spre sfr?itul lunii iulie, n ciu da faptului ca nu putea sa ?ada mai mult de circa patruzeci de minute din cauza durerii intolerabile. Avocatul lui King ?i doi asocia?i au cumparat ma?ina lui Smith cu $1,500, declarn d ca au vrut sa evite vnzarea acesteia pe eBay. Automobilul a fost distrus la un cimitir de ma?ini, de?i King a men?ionat ntr-un interviu la radio ca a vrut sa-l distruga cu un baros. Smith, un muncitor n construc?ii aflat n pensie de boala, a decedat n somn la 21 septembrie 2000 (ziua de na?tere a lui King), n vrsta de 43 an i.

King ?i-a inclus accidentul n mai multe lucrari recente: n volumul final al seriei Dark Tower (Turnul ntunecat), n romanul Dreamcatcher ?i n serialul tv Stephen King's ngdom Hospital . n serial, scena a fost remarcabil de similara cu cea a accidentulu i sau, singura excep?ie fiind ca ?oferul era sub influen?a alcoolului n timp ce nc erca sa-?i lini?teasca cinele. Familia[modificare] Casa din BangorStephen King traie?te n Bangor, Maine, cu so?ia Tabitha King, de a semenea scriitoare. Familia King petrece iernile ntr-o vila pe malul oceanului, n Golful Mexic, ora?ul Sarasota, Florida. Stephen ?i Tabitha au trei copii: Naomi Rachel, Joseph Hillstrom King ?i and Owen Phillip, to?i trei adul?i cu cariere p roprii. Owen ?i Joseph sunt ?i ei scriitori; prima colec?ie de povestiri a lui Owen, We'r e All in This Together: A Novella and Stories (Suntem n asta mpreuna: o nuvela ?i p ovestiri) a fost publicata n 2005. Prima colec?ie de povestiri de Joe Hill (pseud onimul lui Joseph), 20th Century Ghosts (Fantome ale secolului 20), publicata n 200 5 ntr-o edi?ie limitata, a c?tigat premiul Crawford pentru cel mai bun nou autor d e fantasy ?i premiul Bram Stoker pentru cea mai buna colec?ie de fic?iune. Urmat orul volum al lui Joe Hill, intitulat Heart-Shaped Box (Cutie n forma de inima), es te adaptat pentru un film produs de studiourile Warner Bros ?i care va fi lansat

n 2007. Fiica lui King, Naomi este Reverend n Biserica Unitariana Universalista din Utica , statul New York. Anii recen?i[modificare]n 2002, King a anun?at ca nu va mai scrie, motivat n parte in parte de frustrarea datorita ranilor suferite, care fac ?ederea incomoda ?i i-au redus rezisten?a. Totu?i de atunci a scris cteva car?i. Continui sa scriu dar scriu ntr-un ritm mult mai scazut dect nainte ?i cred ca daca ob?in ceva ntr-adevar deosebit de bun sunt perfect de acord sa public deoarece a sta nca reprezinta actul final al procesului creativ, publicarea ca publicul sa p oata citi ?i po?i ob?ine pareri ?i reac?ii, fanii pot discuta, ntre ei ?i cu tine , autorul, dar for?a crea?iei mele s-a diminuat mult n ultimii ani ?i a?a ?i treb uie. Nu mai sunt un pu?ti de 25 de ani ?i nu mai sunt un tnar de 35 de ani am 55 de ani ?i am nepo?i, am doi ca?elu?i de dresat n casa ?i am multe de facut n afara scrisului ?i asta e n sine un lucru minunat dar scrisul este nca o parte mare, im portanta a vie?ii mele ?i a fiecarei zi."[8] ncepnd din 2003, King ?i prezinta opiniile referitor la evenimentele din cultura ?i mass-media populara ntr-o rubrica de pe ultima pagina a popularului saptamnal ame rican Entertainment Weekly (revista de cinema, tv, muzica ?i literatura), de obice i o data la trei saptamni. Rubrica este intitulata The Pop Of King , un joc de cuvin te format dintr-o referin?a la The King of Pop (Regele muzicii pop), Michael Jacks on ?i semnifica?ia reala a rubricii. n octombrie 2005, King a semnat un contract cu editura de benzi desenate Marvel C omics. ntr-o serie de 31 de numere, el va adapta ?i extinde ciclul The Dark Tower ( Turnul ntunecat). Seria va fi ilustrata de un artist premiat cu Premiul Eisner, J ae Lee. Marvel a anun?at recent ca seria va apare n 2007, pentru ca Stephen sa-i poata acorda aten?ia cuvenita. n ianuarie 2006, King a aparut n primul episod al programului transmis n direct pe internet Amazon Fishbowl (Acvariu amazonian), moderat de Bill Maher. De asemenea , tot n 2006 au fost publicate romanele Cell (Mobilul) ?i Lisey's Story (Povestea lui Lisey). King, un suporter vechi mane n edi?ii limitate e ?i semnate de King ?i publicata a lui King a al editurilor mici, a permis recent publicarea a doua ro - The Green Mile ?i Colorado Kid . Ambele titluri vor fi ngrijit de artistul care ilustreaza romanele. Jumatate din opera fost re-publicata n edi?ii limitate cu autograf.

Richard Bachman[modificare] Stephen King n 2007Dupa ce a publicat mai multe romane care s-au bucurat de un su cces imens, King a fost curios sa afle daca romanele scrise nainte de "Carrie" sar vinde fara numele sau pe coperta. De asemenea a fost preocupat de ideea ca un ele din titlurile non-horror pe care a dorit sa le scrie ar dezamagi a?teptarile fanilor sai. Astfel ?i-a convins editura, Signet Books, sa publice aceste roman e sub un pseudonim. Numele "Richard Bachman" a fost ales n parte ca un omagiu adu s autorului Donald E. Westlake, care a folosit pseudonimul Richard Stark, ?i n pa rte ca omagiu pentru Bachman-Turner Overdrive, un grup muzical pe care King l asc ulta n momentul n care a hotart sa-?i aleaga un alter ego.[9] Richard Bachman a reu?it sa-?i c?tige cititori, n ciuda faptului ca titlurile au f ost publicate ini?ial n edi?ii necartonate. King a dedicat toate car?ile ini?iale Bachman Rage (1977), The Long Walk (1979), Road Work (1981) ?i The Running Man (1982) persoanelor apropiate lui, ?i a adaugat refe riri obscure la propria identitate. Cnd fanii au realizat semnifica?ia acestor re feriri, nemaivorbind de asemanarile dintre stilurile similare ale celor doi autori , aten?ia fanilor ?i a vnzatorilor de carte a crescut. Totu?i, King a negat cu in

sisten?a orice legatura cu Bachman, ?i ca sa distraga aten?ia fanilor a dedicat romanul Thinner (1984) Claudiei Inez Bachman, presupusa so?ie a lui Richard Bachma n. A fost publicata ?i o fotografie falsa a autorului pe supracoperta, creditata Claudiei. De asemenea unul din personaje declara n roman ca evenimentele ciudate petrecute "sunt ca un roman de Stephen King". Thinner a fost primul roman semnat Bachman publicat n edi?ie cartonata. S-au vndut 28,000 de exemplare nainte sa se afle ca adevaratul autor este de fapt Stephen K ing, dupa care vnzarile au crescut de zece ori. Adevarul nu a mai putut fi negat dupa ce un persistent func?ionar de librarie, convins ca Bachman ?i King sunt ac eea?i persoana, a gasit dosarele editurii n Biblioteca Congresului, n care King es te identificat ca autorul unui roman semnat Bachman. Aceasta revela?ie a dus la un anun? n presa confirmnd "decesul" lui Bachman - de cancer la pseudonim . La timpul anun?ului n 1985, King lucra la romanul Misery , pe care planuise sa-l lanseze sub numele lui Bachman. Povestea lui Bachman nu s-a oprit nsa aici. n 1996 a aparut volumul The Regulators , semnat Bachman, cu un anun? al editurii n care s-a spus ca manuscrisul a fost gas it ntre lucrurile lui Bachman lasate vaduvei sale. Totu?i a fost clar, dupa coper ta ?i reclama facuta car?ii, ca autorul adevarat era King. O fotografie a lui Ki ng era pe interiorul coper?ii din spate, iar sub titlul De acela?i autor erau list ate nu doar volumele lui Bachman, dar ?i cele semnate drept Stephen King . Romanul T he Regulators a fost lansat n aceea?i zi cu romanul semnat Stephen King ?i intitul at Desperation , iar cele doua volume aveau mai multe personaje comune; de asemenea n cazul n care coper?ile se alaturau, ilustra?iile formau o singura imagine. La data lansarii acestor volume, King a declarat ca s-ar putea sa se mai gaseasca un roman de Bachman. De atunci nsa nu a mai fost facut nici un anun? referitor la noi lucrari semnate Richard Bachman. King a recunoscut adevarul n numeroase circumstan?e, ca de exemplu republicarea p rimelor patru titluri semnate Bachman n colec?ia The Bachman Books: Four Early Nov els by Stephen King (Antologia Bachman: patru romane de Stephen King) din 1985. P refa?a, intitulata Why I Was Bachman (De ce am fost Bachman), detaliaza toata situ a?ia Bachman/King. King a folosit rela?ia dintre el ?i Bachman ca tema romanului The Dark Half (Jumat atea ntunecata) din 1989, n care pseudonimul unui scriitor prinde via?a. King a de dicat acest volum raposatului Richard Bachman . Edi?iile originale ale primelor patru titluri Bachman se numara astazi printre c ele mai cautate car?i din lume, valornd sute de dolari fiecare. n 1987, romanul Running Man a fost baza filmului cu acela?i nume, avndu-l pe Arnold Schwarzenegger ca protagonist. Dupa tragedia de la liceul Columbine, King a anun?at ca romanul republicat, ca sa nu inspire tragedii similare. Rage nu va mai fi

King a mai scris o povestire, The Fifth Quarter (Al cincilea sfert), sub pseudonim ul John Swithen. Aceasta a fost inclusa n antologia Nightmares & Dreamscapes (Co?ma ruri ?i vise) din 1993, semnata cu numele propriu.