http://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2011/07/Consecintele-violentei-sexuale-asuprafemeii4.pdf Profilul victimei violentei psihologice in familie !

"n cea mai mare parte sunt femei casatorite sau care traiesc in concu#ina$.

! "ncidenta este mai crescuta in randul femeilor de nivel mediu% cu o situatie economica deficitara si/sau insta#ila% acest fapt repre&entant si una din cau&ele ma$ore de suportare indelungata% precum si aparitia copiilor. ! 'edia de suportare este in $ur de 1(-1) ani.

! *emeile care traiesc in concu#ina$ considera violenta psihologica mult mai marcanta spre deose#ire de cele casatorite.

C+,-.C",/.0. 1"+0.,/." -.2340. 4-3P54 *.'."0+5Consecintele violentei sexuale asupra femeilor Page 2 1iolul este un act de violenta criminala% iar reactia psihologica a femeilor la acest eveniment este similara reactiei pe care persoanele de am#ele sexe o au la alte evenimente traumatice% inclusiv la devastarile provocate de ra&#oi si catastrofe naturale. 1iolul este totodata un act criminal% prin care se violea&a structura cea mai profunda a personalitatii unei femei. .xperienta covarsitoare a victimi&arii poate cau&a tul#urari emotionale de durata% un comportament autodistructiv% pro#leme interpersonale si tul#urari comportamentale. 1atamarea violenta a intimitatii sexuale este traita atat in societatea traditionala% cat si in perioada contemporana ca o infractiune deose#it de ingro&itoare. "n conceptia traditional-patriarhala% integritatea sexuala era o mare valoare% care ii era data spre pastrare tatalui unei tinere femei% sau dupa casatorie% sotului. 6at fiind ca acest model de gandire traditional este efectiv si asta&i% nu este de mirare ca apartinatorii de sex masculin reactionea&a la infractiune indignati% revoltati% plini de manie si dornici de ra&#unare. 6at fiind ca in tarile civili&ate masurile punitive sunt re&ervate statului% dorintele de ra&#unare se manifesta asta&i adesea inconstient la cele afectate si la

apartinatori% de exmplu la sot sau tata. 5efularea agresiunii si indreptarea tendintelor agresive catre propria persoana ca si deplasarea asupra altei persoane% de exemplu% asupra terapeutului sunt de aceea de asteptat ca reactii psihotraumatice.+amenii de stiinta au identificat asa-numitul sindrom traumatic al violului si% desi diversele studii clasifica procesul de recuperare in variate moduri% exista totusi cateva fa&e generale ale procesului de vindecare. 'odul de desfasurare a acestui proces poate diferi de la o persoana la alta% insa anumite sentimente si modele comportamentale sunt comune tuturor victimelor care au supravietuit unui viol."n situatia de cri&a% reactia cea mai frecvent intalnita este teama: teama ca atacatorul va reveni% teama de persoanele care ii amintesc victimei de atacator% teama de a ramane singura sau in locuri asemanatoare celui in care a avut loc atacul. 1ictima poate fi furioasa% deprimata% confu&a si irasci#ila ori se poate simti vinovata si 7intinata8% atunci cand se considera% in mod gresit% responsa#ila pentru atac.Consecintele violentei sexuale asupra femeilor Page ( 3rmatoarea fa&a este cea a negarii. "n aceasta fa&a% numeroase femei isi schim#a stilul de viata% locuinta% locul de munca% numarul de telefon% sau calatoresc% vi&itandu-si deseori rudele si reluand relatiile cu mem#rii ai familiei care locuiesc la mare departare. *emeile respective spun prietenilor ca totul este 7in regula8% din dorinta de a depasi durerea. +ri adopta un comportament autodistructiv% consumand alcool sau droguri in exces% mancand sau lucrand prea mult% sperand ca astfel vor putea uita evenimentul. 3rmatoarea fa&a incepe odata cu constienti&area caracterului real al atacului. 'a$oritatea femeilor sufera de depresii si au sentimentul deprivarii. -iguranta si controlul asupra propriei vieti au fost distruse. ,umeroase femei au cosmaruri si fo#ii% legate deseori de singuratate% dureri fi&ice% dificultati de concentrare% lipsa de interes fata de activitatile cotidiene. Pot retrai cu intensitate si durere atacul% avand sen&atia ca se repeta. 4ceste simptome pot continua vreme indelungata sau pot reaparea #rusc% la mult timp dupa ce violul a fost aparent depasit. 4paritia lor este uneori stimulata de un eveniment care reaminteste victimelor atacul% sau de un eveniment ori o situatie care sugerea&a ca victima nu are control asupra propriei vieti. *recvent apar pro#leme in relatia dintre victima si partenerul ei sexual% o mare parte din

aceste relatii destramandu-se. 'ulti #ar#ati sunt determinati de contextul social sa dea cre&are mitului% conform caruia femeile sunt ele insele vinovate de viol si prin urmare oarecum stigmati&ate prin faptul ca au devenit victimele unor astfel de acte. 4lti #ar#ati nu sunt capa#ili sa-si exprime sentimentele si incearca sa ignore un eveniment care provoaca o suferinta profunda partenerei. *emeile isi pot proiecta in mod eronat furia asupra partenerilor sau acelor dragi% ori o pot indrepta impotriva propriei persoane 3nii #ar#ati se simt vinovati% responsa#ili sau tradati. *a&a finala a procesului de vindecare este cea deci&ionala% in care victima incepe sa se impace cu sentimentele ei fata de atac% atacator si propria persoana. /elul acestei fa&e Consecintele violentei sexuale asupra femeilor Page 4 este ca 7victima8 sa devina 7supravietuitoare8 si sa accepte violul ca pe un eveniment care% desi foarte dureros% face parte din viata ei. *iecare femeie parcurge fa&ele procesului de vindecare dupa propriul ritm% iar trecerea de la o fa&a la alta nu este intotdeauna lina si directa. Poate avansa spre o noua fa&a si ulterior reveni intr-un stadiu anterior% ori poate stagna intr-una dintre fa&e. 3nele femei continua sa se i&ole&e% sa se retraga din fata realitatii% sau se adancesc in depresii grave% necesitand atat a$utor psihiatric% cat si consiliere.

Consecintele psihologice ale violului 6esi violul% ca si act de violenta este adesea savarsit intr-o situatie de pericol vital pentru victima% cu o puternica su#minare a autodeterminarii sexuale a victimei% cu toate acestea exista un mod traditional de ta#uuri irationale deose#it de persistente si o gandire magica pe planul reactiei sociale% intre care un rol predominant il $oaca tendinta de culpa#ili&are a victimei. "n ma$oritatea actelor de viol exista un grad mai mic sau mai mare de cunoastere intre faptas si victima% in putine ca&uri% faptasul sau faptasii sunt persoane pana atunci necunoscute. -i in ca&ul cunoasterii anterioare% victima este surprinsa de atacul agresiv si nu are nici o posi#ilitate de a lua contramasuri sau de a lua% fie si numai psihic% atitudine sau de a se pregati fata de actul de violenta.

*aptasii isi tratea&a victimele% in afara de amenintari% si cu dispret in comentariile exprimate si in manevrele pretinse% care sunt indreptate% in plus fata de actul de violenta sexuala% si spre descura$area si in$osirea victimei. *aptasul poate fi insa si relativ prietenos% dupa ce amenintarea si socul si-au facut efectul. "n faza de soc% victimele manifesta frecvent stari confu&ionale si tendinte de dereali&are% nu cred in realitatea evenimentului si il neaga. "n relatarea celor intamplate% exista doua stiluri de pre&entare: unul 9controlat: sau unul expresiv. 0a victimele de tip controlat predomina negarea afectelor% reactiile de evitare si mai ales tendinta de aneste&ie emotionala si de disociere. "n stilul expresiv predomina intru&iunile cu inva&ie de stimuli si un stil de povestire pe care o#servatorul neantrenat il poate resimti ca suprasolicitat 9isteric:. Povestirea excesiva corespunde in realitate strigatului si coplesirii cu stimuli a victimei si este o reactie deplin normala la experienta traumatica de neconceput. Vatamarea violenta a intimitatii sexuale este traita atat in societatea traditionala% cat si in perioada contemporana ca o infractiune deose#it de ingro&itoare. "n conceptia traditionalpatriarhala% integritatea sexuala era o mare valoare% care ii era data spre pastrare tatalui unei tinere femei% sau dupa casatorie% sotului. 6at fiind ca acest model de gandire traditional este efectiv si asta&i% nu este de mirare ca apartinatorii de sex masculin reactionea&a la infractiune indignati% revoltati% plini de manie si dornici de ra&#unare. 6at fiind ca in tarile civili&ate masurile punitive sunt re&ervate statului% dorintele de ra&#unare se manifesta asta&i adesea inconstient la cele afectate si la apartinatori% de exmplu la sot sau tata. 5efularea agresiunii si indreptarea tendintelor agresive catre propria persoana ca si deplasarea asupra altei persoane% de exemplu% asupra terapeutului sunt de aceea de asteptat ca reactii psihotraumatice. 0a a#ordarea apartinatorilor tre#uie avute in atentie modalitatile de gandire magica% existente inconstient sau manifestate exclusiv constient% ca de exemplu% tendinta spre culpa#ili&area victimei. ;druncinarea centrala a conceptiei despre lume in ca&ul violului se afla% in chestiunea increderii relatiilor interumane si mai ales a relatiei intre sexe. Credinta in cosmosul lumii sociale% sufera aici o &druncinare in fundamentele sale. .ste distrusa siconceptia de sine% legat si de capacitatea de autodeterminare si autoaparare in starile periculoase. 4ceasta experienta a propriei stari de supunere si neputinta poate sa se transforme usor in autodispret si de autoin$osire% deci intr-o atitudine pe care faptasul a impus-o de$a victimei. + posi#ila reactie a victimei in incercarea reducerii distorsiunii cognitive si emotionale este cea de aparare a faptasului. 4dica% murdarirea si devalori&area sinelui prin actul de viol este redusa daca la faptas este vor#a despre un om 9in fond: #un si cumva gresit orientat% care poate sa fie salvat% poate chiar de victima lui. 4stfel de

fantasme de salvare se i&#esc de structura de personalitate a faptasului% care nu prile$uieste de o#icei dorinte de impaciuire% dorinte de salvare sau dorinte de reparatie. Pe langa incercarile de reparatie putem vor#i si despre un pol de evitare al psihotraumei violului. .vitarea angoasata si retragerea anxioasa caracteri&ea&a din ce in ce mai mult stilul de viata% in timp ce noile episoade intru&ive crea&a o presiune a pro#lemei si pot duce la cererea de psihoterapie% chiar la flash-#ac<uri% amintiri ale situatiei de viol in timpul intimitatii sexuale cu un partener iu#it. "ntr-una dintre primele cercetari pe aceasta tema reali&ata la mi$locul anilor =0 in >ermania% autorii a$ung la conclu&ia ca nu exista nici o victima care sa nu fi suportat fapta fara consecinte grave pe termen lung. 4lte cercetari din anii ?0 pre&inta urmatoarele dificultati simptomatice in calitate de consecinte pe termen mediu si pe termen lung ale unei traume de viol: - angoase% fo#ii@ tul#urari psihosomatice% respectiv% dureri psihogene@ tul#urari ale comportamentului alimentar@ dureri in partea inferioara a a#domenului% in &ona genitala@ maladii de piele% de stomac si de intestin@ dureri de cap cu alura de migrene% dureri de spate% dureri persistente ale unor parti ale corpului% parali&ie de scurta durata sau resimtirea unor organe ce neapartinand propriei persoane% sfarseli@ depresii% dispo&itii depresive@ devine preeminent un sentiment de disperare% de lipsa de sens% de resemnare. 6ispo&itia depresiva poate trece in suicidalitate@ a#u&urile de alcool si de medicamente apar ca incercari de autovindecare. - tul#urari sexuale si tul#urarile de relatie. "n multe ca&uri se a$unge la ruperea contactelor sexuale si sociale cu acelasi si cu celalalt sex. - alaturi de tul#urarile functionale% anorgasmia si vaginismul apar sen&atii de greata in ca&ul atingerii corporale% o neincredere profunda se indreapta impotriva relatiilor de parteneriat de$a existente sau care se construiesc. 4lternativ pot interveni si forme de relatie puternic sexuali&ate% o cautare de tip adictiv a relatiilor sexuale. - alterari in relatia cu propriul corp. 3nele femei isi traiesc corpul ca ceva desprins de ele% strain% murdar% devalori&at. "n cele mai multe ca&uri apare o vigilenta compulsiva dintr-o sen&atie de a tre#ui sa se curete. 4desea sen&atiile de greata se refera si la propriul corp sau parti ale acestuia. 6e cele mai multe ori victimele nu pot sa sta#ileasca singure relatia intre simptome si trauma de viol sau le contesta activ% daca li se vor#este despre ele in terapie% dat fiind ca particularitatile experientei traumatice sunt adesea refulate. Cuvinte cheie: psiholog% psihoterapie% psihoterapeut% viol