Astmul bronsic Este definit ca o inflamatie cronica a cailor aeriene carac prin episoade de suieraturi, dispnee, constrictive toracica

si tuse. Aceste episoade sunt asociate cu obstructia extinsa, dar variabila a cailor respiratorii, reversibila, spontan sau sub tratament. Micsorarea elementului bronsic este un process complex in care sunt antrenati trei categ de factori: Inflamatia cr cu edem al peretelui si hipersecretie de mucus Spasmul musculaturii netede a bronhiilor Hiperactivitatea bronsica cu predispozitie genetic Astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonar se . . . si constituie conceptual larg de bronhopneumonie obstructi cronica nespecifica. Astfel bronsita cronica se poate complica cu fenomene obstructive si alergice, aparand bronsita astmatiforma, iar astmul si bronsita determina frecvent modificari emfizematoase. Incidenta astmului bronsic este mult mai crescuta in primii zece ani de viata. In 75% din cazuri, boala debuteaza pana la varsta de 40 de ani si numai 25-30% dupa aceasta varsta. S-a observant o incidenta mai mare a bolii la copii de sex masculine; prevalent astmului variind si in functie de aria geografica. Astmul bronsic este un sindrom, care dureaza toata viata, cu evolutie indelungata, discontinua, capricioasa. Are substrat alergic, intervenind 2 elemente, un factor general (terenul atopic) si un factor local (hipersensibilitate bronsica). Esential este factorul general, de obicei ereditar, terenul atopic presupunand o reactivitate deosebita la alergene: polen, praf, par, fungi atmosferici, unele alimente(lapte,oua,carne) sau medicamente (aspirina, penicilina). Asadar etiopatologia astmului incrimineaza mai multe categorii de factori: 1. Factori predispozanti - genetic -varsta - sexul 2. Factori cauzali infectiile respiratorii de cauza virala (virusurile gripale si paragripale) -Alergenii 3. Factori iritanti fum de tigara -poluanti atmosferici si casnici (monoxid si dioxidul de carbon)

Modificarile climatice - presiunea atmosferica - calitatea aerului (umiditate, temperatura) Efortul fizic (difera de temperature aerului rece inainte de efort si cald in timpul efortului) Emotiile si stersul ( determina hiperventilatie si hipoca) Acesti factori enumerate care declanseaza sau intretin ronhospasmul la un asthmatic se numesc triggeri.

Criza de astm tipic are un inceput si sfarsit brusc. Apare de obicei in a 2-a parte a noptii, brutal
sau anuntata de prodroame ( stranut, lacrimare, cefalee ). Dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare; bolnavul se ridica in sezand, capul pe spate si sprijinit in maini, narile dilatate, juguralele turgescente. Toracele este imobil in respiratie fortata. La sfarsitul crizei apare tusea uscata, chinuitoare. Criza se termina la cateva minute sau ore, spontan sau sub tratament.

FORME CLINICE Astmul bronsic pur (apare la tineri) Astmul bornsic complicat ( impur) . Crizele apar p e fondul unor modificari permanente ( de obicei bronsita astmatiforma ). Astmul bronsic extrinsec alergie Astmul bronsic intrinsec infectios Astm de efort Astm profesional Alte forme in functie de severitatea manifestarilor : Astm cu dispnee paroxistica Astm cu dispnee continua

 Starea de rau astmatic ( crize violente rezistente la tratament durand 24- 28 ore , fara tuse si expectoratie, cu polipnee, asfixie, cianozxa, somnolenta pana la coma) Complicatii : bronsite cronice, bronsiectazii, pneumopatii, insuf. Respiratorie, cord pulmonar cronic. Explorarea functiei pulmonare In practica curenta se foloseste spirograma simpla cu CV si VEMS masurat inainte su dupa administrare de bronhodilatatoare si a CRF. Explorari alergologie Teste cutanate si teste de provocare bronsica

Tratament Bronhodilatatoare (ventolin) cu actiune indelungata Corticosterizi (prednison) Combinatii de antiinflamatoare si bronhodilatatoare cu inhalatori ( seretide ) Antibiotice

In situatii acute se administreaza oxigen , se instituie ventilatia asistata, se administreaza medicatie intravenoasa cu actiune rapida. Modalitati de crestere a cap. De efort a pacientilor cu astm bronsic Incapacitatea la efort datorata dispneei de diferite grade antreneaza mai mult sau mai putin starea de dependenta a bolnavului, modificandui personalitatea. Lipsa activ, fizice antreneaza perturbari functionale cardiovasculare, musculare, metabolice, ce se vor pepercuta asupra respiratie. Obiectivele antrenamentului pt cresterea tolerantei la efort

Ameliorarea ventilatiei printro mai buna coordonare a .. motrice toracoabdominale printrun bun antrenament al musculaturii respiratorii; cheltuiala energetica mai mica

Ameliorarea raportului V/O ( difuziune O2 ) Cresterea extractiei periferice a O2 Ameliorarea performantei cardiace

Ameliorarea conditiei psihice prin scaderea senzatiei de dependenta, si disparitia senzatiei de teama in fata efortului.

PLAN KINETIC : RELAXARE, POSTURARE, DRENAJ, TONIFIERREA MUSC. RESPIRATORII, EDUCAREA TUSEI, VORBITULUI, ANTRENAMENT LA EFORT DOZAT. Paramentrii urmariti in timpul antrenamentului 1. Ap sau cresterea dispneei 2. Ap sau cresterea suieratului 3. Instralatea tahipneei > 30 min. 4. Ritm cardiac > 120 min. 5. Aparitia unor dureri toracice de tip constrictiv sau presiunea presternala Obiectivele reabilitarii bolnavilor cu sindrom obstructiv 1. Depistarea precoce si stabilirea unui diagnostic corect 2. Orectarea tuturor conditiilor de habitat, de muca, a deprinderilor, a influentelor exterioare care rep. conjuncturi determinante sau agravante pt evolutia bolii 3. Instituierea unei terapii complexe ( medicamentoase si kinetica ) in stransa corelatie cu stadiul bolii. Obiectivele kinetoterapiei 1. Relaxarea generala si/ sau segmentara 2. Adoptarea unor posturi de facilitare a respiratiei in scopul reducerii dispneei 3. Deza.... bronsica

4. Reeducarea respiratorie propriu-zisa cu accent pe cresterea fortei si rezistentei musculaturii Inspiratorii si expiratorii 5. Cresterea capacitatii de efor si a conditiei fizice a bolnavului cu sindron obstructiv.