Alexandru Lapusneanul- Costache Negruzzi -rezumatPrimul capitol relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul n Moldova, hotart sa ocupe

tronul pentru a doua domnie. Acum la conducerea tarii de afla Stefan Tomsa care-l nlaturase de la domnie pe Iacob Eraclid, poreclir Despot-Voda. La rndul sau Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot-Voda. El izbutise sa alunge osti turcesti si venise acum n Moldova cu gndul de a izgoni pre rapitorul Tomsa. Aceiasi boieri care-l tradase n prima domnie venisera acum sa-l ntmpine aproape de granita: vornicil Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. Acestia se nchina n fata lui Lapusneanul, dorind sa-l convinga sa renunte la tron deoarece tare este linistita iar iar norodul nu te vrea nici te iubesti. Mnios cu ochii scnteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotart sa se instaleze pe tronul Moldovei, raspunznd boierilor cu fermitate:Daca voi nu ma vreti, eu va vreu si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi . Al doilea capitol are ca moto Ai sa dai sama, doamna! si ncepe cu nscaunarea lui Lapusneanul care nu ntmpina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise n Valahia. Lapusneanul este primit de norod cu speranta. Prima masura pe care o ia Lapusneanul este aceea de a arede toate cetatile Moldovei n afara de Hotin cu scopul de a strpi cuiburile feudalitatii si sa se razbune pe boierii tradatori dar, la cea mai mca banuiala sau mpotrivire, i ucide fara mila. Doamna Ruxandra ncearca sa-l nduplece sa crute vietile boierilor, gndindu-se la credinta n

Dumnezeu si lacrimile jupneselor vaduve. Cu riscul de a fi pedepsita cu moartea, doamna Ruxandra i relateaza vorbele unei jupnese vaduve cu 5 copii, care a amnintat-o ca va da seama pentru faptele voievodului, n timp ce-I arata capul nsngerat al boierului ucis nfipt ntr-o teapa. Aflnd de frica sotiei sale si auzindu-i rugamintea, Lapusneanul i promite ca a doua zi i va da un leac pentru frica , iar peste doua zile nu va mai vedea asemenea privelisti sngeroase. In cel de-al treiela capitol Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe mpreuna la slujba de la Mitropolie, dupa care erau cu totii invitati sa prnzeasca la curte cu scopul de a mpaca pe domnitor cu boierii. La ospatul de mpacare de la curtea domneasca, Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri, ntr-o urisa piramida. Vaznd acesta dovada de cruzime, doamna Ruxandra lesina neacceptnd aces leac de frica. n acest timp, putinii slujitori aflati n curte venise la portile curtii domnesti. Acestia au nceput sa strige Capul lui Motoc vrem. Lapusneanul l dadu pe Motoc multimii si ntr-o clipa l facu bucati, pedepsind astfel un alt boier tradator. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor, dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi, taia mini. Aflat n cetatea Hotinului, domnitorul se mbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. Mitropolitul i ndeplineste dorinta dndu-I numele de Paisie. Auzindu-si numele de calugar i alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai ntru credinta : M-atapopit voi, dar de ma voi ndrepta, pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai n patru bucati mpreuna cu tncul ei! ngrozita de amenintarile lui Lapusneanul, Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-i pune sotului ei otrava n bautura.