Aparatul circulator.

Structura si functiile acestuia Aparatul circulator cuprinde urmatoarele componente: inima, care este o pompa ce propulseaza singele prin aorta, arterele mari siarteriole, ramificindu-se in reteaua capilara prin care irig tesuturile si organele. Singele se intoarce prin sistemul de colectare al venelor la inima (marea circulatie); de aici trece spre plamini, unde are loc oxigenarea singelui (mica circulatie sau pulmonara). Legatura dintre vene si artere se face prin capilare, care constituie sectorul circulator al schimburilor de gaze si substante nutritive dintre singe si tesuturi. Functiile aparatului circulator Functiile aparatului circulator sint multiple: aprovizionarea organismului cu oxigen, substante nutritive, vitamine, hormoni si eliminarea bioxidului de carbon, indepartarea diverselor reziduuri metabolice spre ficat (detoxificare) sau rinichi (excretie). Toate aceste schimburi se fac in reteaua capilara sistemica si pulmonara, care reprezinta cea mai mare intindere din aparatul circulator; circuitul inima-artere-vene poate fi considerat ca un sistem ajutator al sectorului capilar. Bolile congenitale cardiovasculare sunt defecte ale structurilor si functiilor aparatului cardiovascular prezente de la nastere. Incidenta. Incidenta MCC severe si moderate, este de 6-8 la 1000 de nascuti vii, iar daca sunt incluse si malformatiile cardiace usoare ( bicuspidia aortica, DSV mic de tip muscular) atunci incidenta ajunge la 65 /1000. In SUA se nasc anual 25.000 de copii cu MCC. In tara noastra incidenta reala este greu de apreciat datorita retelei de cardiologie si chirurgie pediatrica insuficent dezvoltata si specializata. Etiologie. In majoritatea cazurilor etiologia MCC este: Necunoscuta (idiopatica) Anomalii cromozomiale: Microdeletiuni cromozomiale - Cromozomul 22- se asociaza cu arc aortic intrerupt, tetralogia Fallot, trunchiul arterial comun, - Cromozomul 12- sindromul Noonan asociat cu stenoza pulmonara, cardiomiopatia hipetrofica, - Cromozomul 7 - (sindromul Williams) asociat cu stenoza supraaortica, Boli genetice - Trisomia 21, sindromul Down poate fi asociat cu DSA, DSV, CAP - Sindromul Turner (XO) este asociat cu bicuspidie aortica si coarctatia aortica Factori de mediu medicamente (produse cu litium- boala Ebstein, Warfarina - DSA, DSV, PCA, anticonvulsivantele, excesul de vitamina A asociat cu TVM), produse chimice, infectii virale (rubeola, Coxackie) Boli ale mamei diabetul zaharat se asociaza cu CMH, alcoolismul

obezitate Pana nu demult se folosea o formula consacrata in care greutatea ideala este numeric egala cu rezultatul diferentei intre talie (exprimata in cm) si numarul 100 (G i=T- 100). Astazi se prefera calcularea indicelui de masa corporala (IMC=G/T2) si incadrarea se face astfel: a. valoare intre 20-20,4 = normoponderali; b. valoare 25-30 = supraponderali; c. valoare intre 31-35 = obezitate gradul I; d. valoare intre 36-40 = obezitate gradul II; e. valoare mai mare de 40 = obezitate gradul III; Mai exista si alte formule de calculare a greutatii ideale, mai complexe si mai dificil de aplicat. La copil greutatea ideala se calculeaza astfel: G= (T-100)- V. Obezii au un mare disconfort fizic, palpitatii la eforturi mici, tulburari de respiratie, edeme la nivelul gleznelor, dureri la nivelul articulatiilor de sustinere (genunchi, sold). Tipuri de obezitate Obezitatea abdominala - este considerata cea mai periculoasa, cu consecinte nefaste asupra sistemului cardiovascular. Se poate defini atunci cand circumferinta abdominala la femei este mai mare de 88 cm, iar la barbat este mai mare de 102 cm. Se asociaza cu asa zisul sindrom metabolic. Obezitatea androida (de tip masculin) - este obezitatea ce apare mai frecvent la barbati, cu depunerea de grasime la nivelul cefei, toracelui, abdomen si creste riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat, dislipidemii (cresterea colesterolului total si trigliceride, etc.). Obezitatea ginoida - este obezitatea care apare la femei, cu depunerea de grasime pe coapse, membre inferioare, abdomen si creste riscul aparitiei bolilor cardiovasculare, complicatii osteoarticulare (coxartroza, gonartoza-atroza genunchiului). Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de obezitate, pe baza IMC - indicele de masa corporala, calculat prin raportul greutate/inaltime2, astfel :

gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 30 - 34,9 kg/m2 gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 35 - 39,9 kg/m2 gradul 3 de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste 40 kg/m2

Factorii de risc obezogeni n apariia obezitii intervin o multitudine de factori care interacioneaz ntre ei: factori genetici, de mediu, psihologici i sociali.

Factori genetici. Cercetrile au identificat mai multe gene implicate n apariia obezitii. Factorii ereditari contribuie ntr-o msur important la apariia obezitii respectiv la creterea susceptibilitii fa de boal. Se estimeaz c ntre 30-50% din variabilitatea rezervoarelor totale de grsime este determinat prin mecanisme genetice. S-a observat de asemenea c factorii ereditari joac un rol major mai ales n unele tipuri dismorfice de obezitate. Comportamentul alimentar. Dintre factorii modificabili cel mai evident este comportamentul alimentar. S-a demonstrat c supraalimentaia, adic creterea aportului de calorii, duce la acumularea depozitelor de grsime. Pofta de mncare este este influenat de

numeroi factori printre care: tulburrile psihice, leziunile hipotalamice sau alte leziuni cerebrale, afeciunile unor glande endocrine cum ar fi hipofiza i tiroida sau ale celulelor endocrine din pancreas. Unul dintre factorii destul de des incriminai este i consumul de alcool. Acest lucru se datoreaz excesului de calorii pe care l atrage i care de regul se suprapune unui exces alimentar. Sedentarismul. Un alt factor comportamental important este lipsa de activitate fizic, adic un stil de via sedentar, inactiv. Consumul energetic redus la locul de munc i n timpul liber contribuie ntr-o msur nsemnat la instalarea sau accentuarea dezechilibrului energetic. Factorii psihologici i sociali. n apariia obezitii un rol important l pot juca factorii psihologici, factorii familiali i socio-profesionali. Pentru unii oameni, mncatul este o crj psihologic, un mod de a face fa la problemele cu care se confrunt sau la diverse emoii negative. Mediul familial i social poate s constituie calea de transmitere a unor obiceiuri i atitudini greite fa de alimente. Profesiile sedentare, creterea utilizrii automobilelor n deplasare, vizionarea excesiv a televizorului exercit indirect o influen semnificativ asupra rspndirii alarmante a obezitii. Obezitatea secundar. Prin obezitate secundar se nelege obezitatea care se datoreaz prezenei unor boli i care dispare sau se atenueaz odat dup rezolvarea bolii de baz. Obezitatea secundar poate fi de cauz hipotalamic (de ex.: afectarea hipotalamusului prin traumatism, intervenie chirurgical, tumori cerebrale etc.) sau de cauz endocrin (de ex.: boala Cushing, sindromul ovarelor polichistice). Medicamente care predispun la obezitate. Se cunosc o serie de substane farmacologice care prin efectul lor asupra poftei de mncare pot s favorizeze aportul caloric excesiv i astfel apariia obezitii.