Aceastii fotografie aratii

unele dintre distrugerile

provocate in ora1ul
Galveston, Texas, de
uraganul Alicia, in 1983.
Douiizeci 1; unu de oameni
ou fost iar pagubele
au ajuns la 2 miliarde.
CE ESTE UN URAGAN?
U
n uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi
violente, sub forma de virtej, care sufla cu viteze de
120 km/h sau chiar mai mult. Uraganele, pe care
meteorologii Ie numesc adeseori dc/oane fropicale, incep sa se
dezvolte deasupra oceanelor calde. Ele strabat marile in direclio
generalo 0 vintului cu viteze de oproximativ 20 km/h, oducind ploi
torenliole ridicind valuri Cind ojung pe uscat, uroganele
produc mori pierderi distrugeri. Ele dorimo cose dezradacineoza
(opoci, iar valurile inalte ploile torenliale provoaco adeseori
inundalii de-a lungul coastelor. Pe parcursul evoluliei istoriei,
uroganele ou fost cauzo multor dezastre. In zilele noastre, oomenii
de au involot foorte multe lucruri despre modul in care
uragonele se formeazo, dor nu ovem inca posibilitoteo sa Ie oprim.
LlNIA TARMULUI
Virlejul unui uragan poale ajunge la un diamelru mai mare
de 400 km pol sii Ireacii multe zile inainle ca uraganul
sa inceleze. 90% dinlre viclimele urogonelor opor olund dnd furtuno
olinge penlru primo doto !ormul. Gnd se ojunge In centrul lurlunii,
primele vlntu ri si ploi extrem de puternice slnt urmote de 0 perioodo de
co lm, lii ndco deosup ro respectivei zone se 0110 ochiul urogonului. Apoi,
vln lul si plooio lovesc din nou, dnd ceo lollo jum otole a vlrtejului trece
deosupro . Gnd urogonul ojunge In zone moi reci, el nu moi este olime nlo t de
oerul cold core se ridico si Incepe so piordo din pulere.
iN INTERIOURUL
UNUI URAGAN
Ond se formeazii un
uragan, vaporii de apii
sinl adunati din mare
se formeaza nori
extrem de compacti.
Atund dndopocoldo se
evoporo si aerul se ridi co, ele
Ince pso se Invirteasco Inlr-o
spirolo vertical o. Tot mai
mult aer cold si umed
potrunde sub aerul corese
ridico si tot moi mul t aer
ojunge so se Invirteasco,
10rm1nd un uro gan. Vinlurile
viol entese invirtesc in jurul
unei zoneco lme, lara nori, cu
presiuni loartescozu te,
num ito"ochi" 01 uroganu lui.
sii se
direcfio
oducind ploi
urogonele
iN INTERIOURUL
UNUI URAGAN
o.d se formeazii un
uragan, vaporu de apii
sinl adunafi din mare
,i se formeazii nori
Ixlrem de compacfi.
Atund dnd opo coldo se
evoporo ji oerul se ridico, ele
[ncep sO se invirteosco intr-o
spirolii verticolo. Tot moi
mull oer cold ji umed
piitrunde sub oerul core se
ridicii ji tot moi mult oel
ajunge sO se invirteosco,
formind un urogon. Vintulile
violente se invirtesc in jurul
unei zone col me, fOlo nOli, cu
presiuni foorte scozute,
numito "ochi" 01 urogonului.
NUMELE URAGANULUI
Uraganele primese nume pentru a fi identifieate ~ i pentru a se evita
eonfuzia atunci cind apar mai multe furtuni in a c e l a ~ i timp. Olgonizorio
Meteolologico Mondiolo olege numele, cOle incep de 10 litelo Ain liecole on,
folosindu-se olternotiv nume masculine ?i feminine. In 1998, de exemplu, numele
urogonelol din Atlantic au fost: Alex, Bonnie, Chorley, Oonielle, Eorl eleln oceosto
fotoglolie plin so telit, in inflolo/u, se vede uiogonul Flon, deosuplo Marii Coroibelor,
in onu11996. Vlnturile provocote de Fran au ojuns 10 viteze de 120 km, furtuno
provocind moorteo a 34 de persoone.
Aceasfii IOlogralie arafii clar ochiul de calm din
mijlocul uraganului, cu nori albi, 9r01i riisucindu
se in jurul siiu. in momenful de infensilafe
maximii a lurfunii, aerul uscaf 1i mai rece de
deasupra esle absorbit in ochiullurlunii, care
miisoarii adeseori 30 km in diamefru.
J
URAGAN ELE DIN ATLANTIC
in regiunea sud-estidi a Statelor
Unite uraganele reprezinta
fenamene in septembrie
1998, uraganul Georges aprovoeat mori
inundoJii in insulele mai joose numite
Florida Keys Moi mult de 150 de cose au
fast camplet distruse de furtuno, core
ucisese deja moi mult de 500 de oomeni
in citevo insule din (oroibe.
UNDE ANUME iN
LUME APARELE?
raganele au originea in zonele de la
U
nordul sudul Ecuatorului, marcate de
tropice - Tropicul Racului la nordul
Ecuatorului Tropicul Capricornului la sud. Acestea
sint zonele cele mai fierbinti de pe glob apa oceanelor
esle foarte CIlldo aieL Oceanele cu 0 temperaturo mai mare
de 2JOC produc va pori CIllzi, din CIluza corora se formeaza
un uragan. Gnd furtuni tropicale puternice apar in vestul
Pacificului, ele slnt cunoscute sub numele de taifunuri, in
timp ce in Oceanullndian ele se numesc cicloane.
TAIFUNURILE DIN
PACIFIC
Valurile inalte
furtunile (onstituie 0
tema (omuna pentru
japonezi, dintre
(are multi au avut,
probabil, experienta
taifunurilor din Pacific.
Ando Hiroshige (1797
1858), un cunooscut pietor )i
creator de stompe joponez, a
reolizot numeroose peisaje
de uscot sou morine, printre
core oeeasta imagine 0
volurilor batute de vint.
Uraganele agita apele marii
pina 10 8metri. Pe masura ee virtejul se
de
4
~
ZONE ALE
URAGANELOR
~ IN
, , .
Zonele lumii in care au loc
cele mai multe uragane se
afla de-a lungulliniilor
imaginare ale Tropicul Ra
cului ~ i Tropicul (apricDr
nului, inlinzindu-se in
LE?
.e de la
anumite zone ale Oceane
'cate de
IDr Atlantic, Pacific ~ i
Indian. Uraganele se depla
rdul
seaza de obicei spre vest,
I sud. Acesteo ECUATOR
lmpinse de vlnturil e din zona.
IpO oceonelor
Dupo aceea, ele se deporteaza de
Ecuotor )i l)i ma resc vitezo, fii nd
'oturl:i moi more
ofectote de milcorea de rototie 0
Irase formeozl:i
Pamlntului. In emisfero nordica,
opor in vestul
urogonele se Inv1rtesc lntotdeou
no lmpotriva acelor de ceosomic.
ataifunuri, in
Multe urogone se orienteoza spre
loone. est clnd oting 0 zona de more
sou de oer mai rece.
TAIFUNURILE DIN CICLOANELE DIN AFARA OCEANULUI INDIAN
PACIFIC
Aceaslil regiune de coastil din Bangladesh 5e afla in calea multor cidoane.
Valurile inalte ~ i
Terenul plot din delta Gangelui este ulor inundabil, atlt din eauza marii, cit Ii a numeroaselor
furtunile consliluie 0
cana le ale rlurilor, care ies din ma teo. La 12 noiembrie 1970, un ciclon extrem de putemic a
tema comuna penlru
lovit Bongladeshul (numit otunci Pokistonul de Est). EI 0 creot un vol de furtuno de 15 mIi
a r t i ~ t i i japonezi, dinIre
multe insule din delta au fost scufundote Aproximotiv500 000 de oomeni ou fost ucili de
care multi au avut,
efectel edezostruoose ale ciclonului.
probabil, experienta
taifunurilor din Pacific.
Ando Hiroshige (1797
1858), un cunoascut pictor Ii
creator de stompe jopo nez, a
realizat numeroase peisaje
de useat sau marine, print re
care )i aceosto imagine a
volurilor botute de vlnL
VAL DE FURTUNA
Uraganele agita apele marii Ji creeaza valuri uriaJe. in centrul furtunii, ochiul de jooso presiune 01 urogonului ridico0 trlmbo de opa lnolra de
plna 10 8 metri. Pe mosura ce vlrtejul se deploseozo spre useat, ellmpi ngevo lul more de furtuna lnointe. Volul produce, eventua l, inundotii Ii In zonele joose,
de coosto, oceste inundotii provooco odeseori moi multe distrugeri dedt v1nturi le urogonului.
J
AJUTOR PENTRU
SINISTRAll
in timpul uraganului Mitch,
oamenii nu pierdut door
caseIe, ci mijloacele de
subzistenJii Cull uri Ie agricale au fosl
di slruse Ii apo contaminalo. Mulle
dintre !arile cele mai bagate ole lumii Ii
organizaliile de ajutorare ou donat bani
Ii bu nuri in Honduras Ii Nicaragua
penfru a i ajufa pe aamenii de aid so
supravie!uiasco dislrugerilar pravocofe
de urogan ul Mitch. in unele din zonele
devastate era greu de ajunsIi victimele
erau nevoileso a}lepfe vreme
indelungofii pentru a primi ajutor
(ele mai mati
distrugeri provocote
de IIraganlll Andrew
S-Oll af/at pe 0 "1ie
de teren de 30 km,
ce incll/de in
intregime ora11/1
Homestead.
URAGANE iN OCEANUL
AnANTIC
S
.............. ...........
ezonul uraganelor din Atlanti( tine din iunie pina
in noiembrie, dar (ele mai violente
furtuni izbumes( de obi(ei in august "
septembrie. Atunci apele oceanului ojung la
temperatura lor ceo moi ridicote. De obicei, sint in
jur de urogone in fiecore on, dar uneori pot
fi moi multe. In 1995, de exemplu, au fost inre
gistrote 19 urogone. Mojoritateo au origineo in
nordul Oceonului Atlantic, opoi trec prin Morea
Coroibelor Golful Mexicului, inointe de a lovi
teritoriul Statelor Unite. In 1998, doue uragone
devostotoore au lovit unul dupe oltul. In septem
brie, uragonul Georges a lovit Insulele Coroibe
Florida. Apoi, 10 numoi potru septemini dupe
oceeo, uragonul Mitch a lovit Americo Centrale.
URAGANUL ANDREW
in august 1992, acest uragan extrem de puternic, de
categaria a IV-a, a trecut peste Bahamas Florida inainte
sii intre in Golful Mexic sii se indrepte spre Louisiana. EI se
deplasa cu 40 km/h, vinfuri le ajungind pina 10 2S0 km/h. Au exislal
roase avertismente in prealabil Ii miliaane de aameni au fast evacuati,
dar fat au fast udse S4 de persaane. Uroganul Andrew a pravocat distrugeri
in valoare de 2S miliorde de dolari americoni Ii, in drumul sou, a disfrus Ii 0
porte din oparatura de 10 Centrul Nalional 01 Uraganelor (Notional Hurricone
Center) de lingo Miami, Statele Unite.
SCARA
Scara Saffir-Simpson, aintensitii
inginer american. Scaro se intinde I
lost Mitch in 1998
CATEGORIA URAGANELOR
J
2
3
4
5
6
I
SCARA INTENSITATII
Seara Soffir-Simpson, a intensita!ii uraganelor, poarta numele lui Herbert Saffir, un
inginer american. Seara se intinde de la 1la 5, uraganele de eategoria a eineea, cum a
fost Mitclr in 1998, provoeind distrugeri eatastrofale.
(ATEGORIA URAGANELOR VITEIA ViNTULUI iN KM/H DISTRUGERI
r /20/53 Minim.
2 /54/77 MoJerale
3
4
178-209
2/0-249
Ex/inse
Exlreme
HONDURAS, 1998
S 250+ (alaslrolale SUPRAVIETUIND
DUPA URAGANUL MITCH
Uraganul Mitch a inceput ca 0
furtunii tropicalii in Caraibe la 22
actombrie 1998. Cinei zile moi tirziu,
vilezo vinlului ojunsese la 300 km/h si lovi se
dejo uscolulin Honduras. In urmotoarele patru
zile mii de aomeni au fosl uci si si mai mult de
200 000 si -au pierdul easele. Inunda)iile
eauzale de riuri si de ma re au aeoperil curind
mai mult de jumolale din leril ariul til rii si trei
sferluri din lerenuril eagrieale au fasl dislruse.
Copitala Handurosului, Tegucigalpa, a ajuns a
ruino. AI)i 2000 de aameni au fa sl ueisi in
Nicoragua, mai mulle vietime fii nd fa cute si in
Gualemala sau EI Salvadar.
URAGANUL ANDREW
uragan extrem de puternic, de
peste Bahamas Florida inainte
sii se indrepte spre Louisiana EI se
i ojungind pino 10 250 km/h. Au exislol
si mi lioane de oomeni au fasl evacuati,
. Uroganul Andrew a provoeal dislrugeri
amerieani si, in drumul sou, adislrus si 0
Nanonal al Uroganelor (National Hurri cone
Center) de nngo Miami, Sla tele Unile
HURAKAN
Conform unei legende
Hurakan, vechiul
zeu al vinturilor
furtunilor, avea locuinfa
in cefurile ce se ridicau
deasupra apelor care
acopereau, inifial,
Piimintul . Hurakon a repelal
inlr-una euvinlul "Po mint" pino dnd aeesla s-oridieal
deasupro apelar . Cind zeii se suporau pe primii aomeni,
Hurokan ii pedepsea pe aeeslio eu furtuni. Se spune co
explaralarii spa niali au numil citeva furluni dupo zeul
maya s, si denumirea de "uragon" vi ne de 10 cuvinlul
sponial "huroeOn".
URAGANUlUI MITCH
Laura Arriola loeuia in satul Barra de
AguQn, la gurile riului AguQn, in Honduras.
Casa ei se alia la 0 oareeare distanla de
mare de riu, dar atunei eind Mitch a
1\ lov;t, marea riul au provoeat inundal;;

ser;oase. Casa Laurei a lost luata de ape,
jar solul cei trei cop;; ai ei s-au inecat.
Ea a sa se prinda de
I
ramuri de palmier care pluteau la
suprafala apei 1i a fast astlel purtata
spre mare. Dupa aceea canleclionat a
pluta mica t/in rat/acini 1i lemn care plutea
in deriva. Agasit Irude nuci de cocos
I
plutitoare $i a supravielu;t astlel zile
inainte de a Ii observata de 0 corabie
J, salvata. Ajunsese deja fa 120 km
J departare de casa ei.
7
INSULELE DIN PACIFIC
f YiN"
Miile de insule care au spre est Oceanul Pacific
~ i spre vest Marea Chinei de Sud se afla intr-o
pozilie deosebit de riscanta. Ele sufera odeseori de
pe urmo toifunuri lor din iunie pina in decembri e, in timpul
sezonului ploios din regiune. In Filipine, in 1984, doua
toifunuri pulerniceou seufundol 11 eorabii ~ i ou provocol
moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone.
Uraganele ~ i taifunurile
au fost folosite ca tema
in numeroase filme
despre dezastre
naturale reolizate la
Hollywood. in acest
film din an;; 1940,
Typhoon, au iucat
Dorothy Lamour ~ i
Robert Preston.
Anterior, Dorothy
Lamour iucase ~ i in
Hurricane, filmat in
Pacificul de Sud.
Portul Causeway Bay, din Hong Kong, repffzintlf un arllfpost p,ntru /10'"
in caz rJe taifun. De cite ori se preverJ, 0 furtunit, portul d."in, un ora,
plulitor, cu barei, sampans Ii biSrei cu mo/or, 1001, otlipostilll aici.
ViN1URI PU'l'ERNICE
iN PACIFIC
t\
I
n medie, in fiecore on ou loc 11 ddoone
tropicole in nord-vestul Oceonului Podfk In aceastO
TYPHOEUS
perte a lumii, astfel de furtuni se numesc taifunuri, dupa
in mitologia greadi,
termenul chinez "tai fung", cere Inseamna "vlnt mere" Aceste
Typhoeus sou Typhon era fiul
lui Tartar 01 Geei. Dupo cum
furtuni opor de obicei In lunile de vara de toomna, din iunie
se vede inuceoslOsculpluroonlica
Plna In noiembrie, deplaslndu-se spre vest, ele omeninla
greaco, el ero reprezenlol co un
coastele Joponiei Chinei . Multe dintre ele strabat Filipinele
monslru cu multe copele, cu corp de
om si cu caodo de sorpe. Zeul
Morea Chinei de Sud. In Pocificul de Sud, mai
suprem, Zeus, adOlo more bOlolie
ios de Ecuotor, pot aparea In medie 4 cicioane
cu Typhoeus si 1-0 Ingropol, Incele
din urma, sub munlele Elno . Conlor m
core omen into insulele din Pacific, Noua
legendei, el eslesursovlnluri lor de
Guinee Australia, unde slnt numite uneori
furluna co re provoocodevoslori Ii
"willy-willy", dupa un termen aborigen. Aceste noufrogii. Cuvinlul grec "typhon",
core inseomna virtei, provine di n
cicioane sud ice slnt mult mai des Inhlnite spre
oceoslo legenda si cansliluie a 0110
anului, Intre decembrie marfie 01
surso posibilo a cuvinlului"toifun".
anului urmafor.
OCEANULPACIFIC,
1902
DIN ROMANUL TAIFUNUL DE
JOSEPH CONRAD
Romancierul brilanic Joseph Conrad (18S7
1924) seris poveslirea pornind de la 0
ciiliitorie fiiculii in insula indonezianii Java
de la un personaj real - ciipilanul corabiei cu
care a ciiliiloril, John MacWhirr.
"Nimeni, nici macar capitanlll MacWhirr, care,
singur pe punte, observase 0 ,r,ra de spuma
alba ridicindu-se la 0 inaltime atit de mare
\ incit lui nu-i venea creada ochilor
, nimeni nu avea sa cunoasca adincimea marii
I agolului teribil pe care uraganul il crease sub
I zidul de apa Acesta se pravalea
(fDllurunt:(a;I}Jntt1tQJOttgr.mttkaattquutbnmrOl
asupra corabiei cu 0 pauza, ca cum ar fi
tlttU'ttwu' n
incercat proteieze lIancurile, Nan-Shan a
r faM un salt... Ea s-a scufundat apoi in haul
KUBLAI HAN
. I ramas dedesubt, ca cum ar fi trecut dincolo
in 1279, Kublai Khan (1216-1294), nepotullui Genghiz Han, (u(erise China 0 1 de marginea Illmil. Camera motoarelor a fost
integrase in marele Imperiu Mongol . Dupo doi ani, el a Irimis douo lIole numeroose penlru a . aruncata inainte ameninlator, ca interiorul
KIHIf, r",,,httl l1li IIUpost p,,,trll "live
invodo insula joponeza Kyushu, glndindu-se probobil ca oceoslo or puleo Ii 0 sarcina usoora. Dar ocesle unui turn zguduit de un cutremur... in cele din
pr.vtdt 0 "'''II1II. portlll devi'" II" ora1
nove au fosl prinse inl r-un laifu nsi majorilolea celor 150000 de oomeni s-auinecal sou, dodi au , urma, s-a ridicat clatinindu-se, ca cum ar fi
II
11 Htd '" .otor, toat. adlpostit, Illei.
reusil sa suproviefuiasca 10ifunului, au fosl ucisi de Irupele joponeze. avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta
s-a terminat cu ea", a strigat secundul.
,\
f
i
l'
9
l
STUDIEREA FURTUNILOR
Capitanul Henry Piddingtan (1797
1858), un ofiter de marina britanic
stationind in India, a petrecut multi
ani coledind informatii despre navele
prinse in mari furluni in Oceanul
Indian . In luCia reo so, Sailor's Hombook for
the lows of Storms in All Ports of the World
(Abeeedorul marinorului cu privire 10 legile
lurtunilor In toote parJile lumii), publicata In
1855, el 0 numit oceste furtuni cicloane, dupa
cuvlntul gree, care Inseo mnii coodalncolacita de
Piddington a observo t, de asemenea, co
ocorabie numita Charles Heddles s-aInv'1rt it In
jurul aeelor de ceasornic aproape asaptamlnii In
timpul unei lurtuni tropicole, In dreptul coostei
Insulei Mauritius.
.,
OCEANUL
INDIAN
I
n nordul Oceanului Indian,
pot aporea la
cicloane pe an. Majoritatea
acestor cidoane au loc In octombrie,
Ie sezonului musonic, dnd
vinturi calde bat peste ocean, spre
India, dudnd mari cantitOti de vapori
de epa. La sud de Ecuator, cidoanele
apar mei tirziu, in luna decembrie.
in medie, sint 8 anual , dintre care
jumatate au loc mai 10 sud, spre
Madagascar coasta Africii.
ECLUZA
in Bangladesh, maioritatea eduzelor trebuie construite
manual. Un pion de actiune foorte important In caz de inundotii 0 fo st
initiat In 1992 lncearca so schimbe cursurile fiurilor so moi lnalte
digurile existente. Capitola tarii, Dhako, este plasata Intr-o regiune
joo sa, pe rlu l Burigongo, unu l dinlre rlurile de dimensiuni medii din
delta Gongelui. Oro$ul, cu 0 populalie de moi mult de 5 milioone, este
co ntinu uomenintot de inu ndoti i
Insula vulcanica Reunion, din sud-vestul
Oceanului Indian, este uneori afedata
de ploi torentiale in timpul cidonului.
In 1966, In timpul ciclonului Deni se, au ojuns
so coda 182,5 cm de precipitatii lntr-o singurii
zi. Apai, In 1980, In timpul ciclonu lui
Hyac int he, au cozut 567,8 cm lnt r-o perioadii
de zece zile. Economia acestei frumoase insu le se
bozeazo pe industria zohiirului, core include
oproape trei sfe rturi din terenul cultivot 01 insulei.
Inundotiile praduc mori distrugeri, alit fizice, cil economice.
HRANA
Agentiile de ajutorare stabilesc in mod
regulat centre de ajutor de urgentii in
Bangladesh, unde oamenii
disperati hrana zilnicii . Militorii sln t ei
odeseori pentru aojuto 10 distribuireo hronei cit moi
rapid moi corect posibil.
Aproape in fiecare an, mii d
inrautiitite de ddoane Ma joritoteo
mici loturi de teren . Cultu rile slnt odeseo
odapost Un ciclon din 1991 oofectoll
in aceastii imagine din secolul 01 Xi
(omoro, din Oceonullndion, ofla)
----------------------------------.--------------------
IO
eeluzelor trebuie conslruite
foorte important in coz de inundolii 0 fast
sehimbe cursurile riurilor so moi ina lie
.. Dhaka, este plasato intr-a regiune
dintre riurile de dimensiuni medii din
populalie de mai mult de 5mi lioane, este
ajutorare stabilesc in mod
de ajutor de urgento in
unde oamenii
zilnico. Militorii sint }i ei
aajuta 10 distribuirea hronei cit mai
i mai coreet pasibi L
in areas/a imagine din seeolul 01 XIX-lea se pot !fedea loeui/orii din Mayotte, una din insulele
(omoro, din Oceanullndian, af/ati intr-o stare de panicii pe masura ee se apropie ric/onili.
INUNDATI
Aproape in fiecare an, mii de oameni ramin foro locuinte din cauza numeroaselor inundatii din Bangladesh, cauzale sau
inroutotite de deloane. Mojoritatea eelor 120 de miliaane de loeuitori ai Bangladeshului sint fermieri core se straduiese so cultive orez, fructe, iuta eeoi pe
mid loturi de teren. Culturile sint adeseari distruse de inundaliile survenite in timpul dciaanelor, astlelincit oomenii ajung so oiba nevoie disperata de hrono de
odopast. Un eicion din 1991 0 afeetat pino 10 10 milioone de aameni din Bangladesh. In 1998, trei slerturi din lora au fast inundate, eel pulin 500 de oomeni
murind }i 25 de mi lioone rominind foro odopost
,- '- '- ----- - -_. - -
\ BANGLADESH, 1970
RElATiRI DIN ZIARELE
LOCALE CU PRIVIRE LA
DEVASTiRILE PRODUSE DE UN
CICLON
'/
Pufinii supraviefuitori au ramas lara hrana.
: Am valut in jur de BOO de corpuri lacind
J de 0 parte de alta a barajului grav
./ avariat de viitura. Am valut alte cel pUfin .,
3 000 de corpuri calute de-a lungul
drumului. Supraviefuitorii mergeau lara
tinta, co nebunii, strigind continuu numele 1
celor morfi. 5 000 de corpuri lusesera
ingropate, cite 100- 150 in liecare groapa.
Vi;tura, inaltii cit 0 cliidire cu douii etaje, a
schimbat harta deltei, de pe fafa
pamintului anumite in.sule creind altele.
Comunitiiti intreg; au lost distruse, oamen; ,
1; an;ma/e liind cu tOfii uci1i.
j
II
l
URAGANUL MITCH
Uraganul Mitch (vel; p. 7) s-a aflat 10 originea unui lant de evenimente
letaIe in octombrie 1998. Pe lingo faptul co 0 provocat inundo)ii teri bile In Honduros,
uroganul 0 generot ii valuri de noroi, pomite de pe vulcanul Cosi tos din Nicaroguo. Noroiul
s-a scurs pe versant, dezrodoeinlndeopacii ?i uciglnd eel punn 1200 de oameni. i n acelo?i
ti mp, un olt vulcan din opropiere, Cerro Negro, 0 Inceput so scuipe lavo ii eenu?o. Acest lucru
ocreat 0 combi na)ie mortolo de dezastrenaturale.
URAGANUL CAMILLE
Acest uragan de categoria a "l
f.
cincea a lovit coosto stotului
Mississippi in august 1969
ZIUA
o provocot un val de furtunii
mai inalt de metri.
De z
uro! Furtuno aucis 256 de oameni, printre
Presi
tr ei lea al unui bloc de apartamente,
care Ii 12 aame ni of Ian 10 etajul al
pr esi
ca re au ignorot avertismentele, aflindu-se 10 0 petrecere doto in cin steavenirii uroganului Ca
Fu rtu
mi ll e. Clodirea afosl complellurl ito de vinluri. Douo zi le mai tirziu, uroganul provoca ploi (76
vinluri
em de precipilo)ii) in eenlrul Virg iniei, dTnd nOllere la voluri de noroi )i uci gind din nou oomeni.
metol, p
(entrul Nafianal pentru Uragane din
(oral Gables, Iinga Miami, Florida,
urmare1te indeaproape uraganele
care se lormeaza in Atlantic in
Pacifiwl de Est. (entrul avertizeaza
populolia ca in urmatoarele 36 de
ore coasta Statelor Unite or putea
Ii Jovita de un uragan. Rata
pasibilitafi; ca aceste prez;cer; se
vor adeveri e de 50 10 suta. Un
avertisment inseamna ca 0 anum;ta
parte a coastei se of/a in pericol
iminent 1i Irebuie sa se acfionele in
consecinfa.
CELE MAl
MA1U FURTUNI
N
uintotdeauna (ele mai puter
nice furtuni sint cele mai
distrugotoare, dar numai in
ultima vreme putem beneficia de date statistice
credibile referitoare la viteza vintului, presiunea
atmosferico, mor,i distrugeri cauzate de uragane
de alte furtuni . Se poate vedea astfel ca distrugerile
depind de momentul loculunde 0 furtuna de
rapiditatea cu care poate fj eo anuntata. In septembrie 1935,
un uragan de categoria a cincea a lovit Florida Keys a ucis
408 de oameni . 0 luna mai tlrziu, un alt uragan, ((Ire se pare
ca a fost mai slab, dupa relatarile existente, a provo cat
aproximativ 2 000 de morti in Haiti, Honduras Jamaico.
iMBARCAREA
Pe masura ce ura
ganul Andrew (vel;
p. 6) se apropia de
Florida, in august
1992, (entrul Natio
nal pentru Uragane
alte autoritati ii
sfatuiau pe oameni
ulterior, chiar Ie
ordonau acestoro
pariiseascii
locuintele sii
evacueze zona din
jurul Miami
Moi mull de un mili on de
oomeni erou vizo!i In
curlnd fi ecore bucolo de
lemn romoso pe vreun
fusese vindulii
deoorece oomenii coulou
mOleriole penlru
osiguro fereslrele.
Au lnceput so se formeze
I mori ogl omerori de lrofi c
pe drumuril edinspre
cooslo. Gnd Andrew 0 lovi t
uscolul. luni, 24 augusl, 10
oro 4.52, toolo lumeo ero
Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea ura- pregotito.
ganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.
venirii uroganul ui Co
urogonul provoco ploi (76
si uciglnd din nou oomeni.
ZIUA MUNCII
De ziua muncii (2 septembrie), in 1935, un
uragan de cotegoria a cincea a lovit Florida.
Presiuneo minimo ero de 892 milibori - ceo moi scozulo
presiune lnregislrololn cazu l uragonelor di nAtlonli c.
Furl una 0 inundol mulledintreinsulele din Fl or idoKeys, ior
vlnluri le so le devosloloore ou di slrus structurile de lemn
melal, prinlre core copoci bore de oleI.
TAIFUNUL TIP
Unul dintre cele mai puternice toifunuri studiate
vreodota s-o format in Oceanul Pacific in odom
brie 1979.In pundul sou culminonl, Tip se inlindeo pe 0
ori ecu un diomelrude 2000 km si ero destul de puternic
penlru aimpinge aceaslii nova 10 lfirm, In opropiere de Tokio.
Din fericire penlru Japonio si Filipine, Tip si-o folosit ceo moi
more porle din energie din limpdeosupro oceonului.
1J
i
DISTRUGEREA

n 1974, lo(uitorii din Darwin, din regiunea nordidi a
Acest monument din metal
riisucit a lost ridicat pentru a
Australiei, au avut un (rodun pe (are nu aveau 50-1 uite
comemora dezastrul din ziua
Inidodato. In dimineata zilei de 20 decembrie s-a format 0
de Criiciun.
furtuno tropicolo in Morea Arafuro - extensie a Pacificului de Sud
Vest. Dupo trei zile, furtuna tropicolo devenise un cidon teribil, cu vlnturi ce suflau cu viteze
de peste 200 km/h. Cidonul Tracy, dupo cum a fost numit, ainconjurot insula Bathurst a
lovit portul austrolian Darwin cu patru ore mai devreme dedt se prevozuse, 10 oro 1.30, In
ziua de 25 decembrie. V1nturile teribile moturou totulin calea lor, zgomotul fiind atit de
puternic ,neif supravietuitorii II descriu co pe acela 01 unui Iren din tunel. Locolnicii au
inceput so fugo tiplnd pe strozile intunecate, (asele lor fiind distruse pino 10 temelie. Incet
,ncet, cidonul s-a dar Darwin ero complet distrus.
RECONSTRUIREA ORASULUI DARWIN
Guvernul australian a creat 0 comisie de recanstruc,ie imediat dupa ce
Tracy lovise. Se spero ca se poote reconstrui capitola regiunii nordice In cinci ani, dor
totul s-a realizot door intr-o periooda cu pulin mai lunga de trei oni. Dupa cieion, nu mai
ramasesera dec1t oproximativ 10 000 de oomeni In Acum, Darwin este din nou
inllori tor ore 0 popula)ie de 81 000. Legi le oustraliene referitoore 10 construc)ii
stipul eaza ocum co locuintele all oteIn zone de risc trebuie protejote in mod special
lmpotriva diferitelor obiecte purtote de vinl. In plus, ocoperisurile trebuie fi xate asnel incit
so oibo legoturo cu temeliile. Autorito)ile au luat mosuri de ajutorore aoomenilor doco un
Pe linga vinturi, au mai fost
osnel de cieion or lovi din nou, dor acestia vor continuo totusi so se ofIe, intro oorecore
peste noapte au cazul 2SS m
mosuro, in putereo for)elor naturii .
12 ore. Afost nevoie co oproximotil
masi foro odopost so fie tronsportoti P
zone ale )arii. La dato de 29 decemb
DARWIN, 1974 printrecore roniti si persoone in \
BOB HEDDITCH, c4PITANUL
UNEI AMBARCATIUNI DE
PESCUIT DIN DARWIN
Am plecat pe mare in Ajunul Criiciunului, la ora
19.30 1i la miezul nap1ii ne-a lovit cic/onul.
Vintul sulla in lerestre a distrus u1a din
spate. Valurile loveau arum puntea de
comandii 1i a trebuit sii fin cirma stind lungit
pe podea. Pe la ora 2.00 nu mai puteam lace I
acest lucru deloc, nu mai aveam luminii 1i
numai motorul principal ne mai purta in URMELE DISTR UGER ILOR
ralalele de vint. Am pierdut ambele encore 1i
Aproximativ 1 0 000 de locuin,e - aproape trei sferturi
nu aveam nici cea mai micii idee unde ne
din totalullocuin,elor din Darwin - au fost distruse de
, alliim. Am viizut dauii biirei care semnalizau
cidonul Tracy. 65 de oomeni au fost ucisi, 145 au fost ranili groni
1 pentru a cere ajutor, dar nu puteam lace nimic.
moi mult de 500 rani)i Usaf. Po gubele s-ou ridicot 10 sute de milioone
Ne-am tirit inapoi la 11.40, in diminea1a de
de dolari austrolieni. Tra cy 0 fost un cieion destul de mic, dor cu urmori
Criiciun. Fusese prima ie1ire pe mare a
foorte grove. Diametrul sau era de 80 km, ior "ochiul " masuro 1km.
if inginerului nostru. Cind am tras la chei, el a
J 1i lui j
I4
aveau sci-! uite
format 0
lui de Sud
suflau eu viteze
la Bathurst a
aora 1.30, in
fiind atit de
el. loealnieii au
temelie. Ineet
de reconstructie imediat dupa ce
copitolo regiunii nordice in cinci oni, dor
i moi lungo de trei oni. Dupii eidon, nu mai
in Acum, Darwin este din nou
oustroliene referitoare 10 construc)ii
risc trebuie protejote in mod special
plus, trebui efixote incit
luat mosuri de ojutorare aoamenilor da di un
continua totuli so se olle, intr-o oarecare
fost roniti grav
10 sute de milioane
mic, dor cu urmori
ul" mosura 1km .
Pe vinturi, au mai fost piaile torentiale:
peste noapte au cazut 255 mm de precipitafii in
12 ore. Afost nevoie co oproximotiv 2S 000 de oomeni ro
foro odopost so fie tronsporto)i pe co leo oerului sp re alte
zone ole )orii. Lo doto de 29 decem bri e, 10 000 de oomeni,
printre core roniti persoone in virsto, fusesero evocuoti.
MARE (ALMA
Astiizi, Darwin este din
nou un port calm
frumos In 1974, cind
cidonul Trocy se indrepta spre
port, multe nove au incercot so
scope de cidonul co re se
opropio. Unele ou fost oruncote
pe stinei . Oouo nove ole
marinei militare s- ou scufundot
in port una a 0 alto
novo afost ridicoto impinso
200 mpe usco!. Un observotor
spuneo co portul oroto co 0
"gromodo de gunoi'"
Ij
CE ESTE
o TORNADA?
intr-o zi cu furtuna din decembrie
1879, chiar 10 un an dupa ce a
fost inaugurat podul de cole
lerata Tar, peste riul Tar din
Scolia, rafale puternice de "inl au
dislrus 0 parte a podului loemai
eind pe aeolo trecea un tren de
posogeri. Se spunea ea fusesera
"azule doua sou trei Irimbe de
apa linga pod ehiar inainte de
podului. Trenul s-a
seulundal in riu toti eei 75 de
oameni allati inauntru au deeedat.
Bareile au eautat supra"iefuilori,
aar nu au lost gasifi.
O
tornada este 0 furtuna violenta, mai mica dedt
un uragan, dar cu vinturi chiar mai puternice, sub
forma de virtej. V,rtejul specific unei tornode cobooro
dinspre un nor negru de furtuno plno 10 suprofoto pomlntului,
oVlnd ospeclul unui core se Unele dureozo door
cHevo secunde, In timp ce oltele pot duro moi mult de 0 ora.
Mojoritoteo lornodelor se deplaseazo cu vileze Inlre 35 65 de
km/h dislrugerile pe core Ie produc se pot Intinde pe 0
suprofoto lola de 1 km lungo de 100 km. unei tornade
mid poote oveo un diametru de door 3 m, In limp ce 0 tornado
more poole fi de 100 de ori moi Inlinso.
SCARA DISTRUGERILOR
Scara Fujita, a "ilezelor dislrugerilor pro"ocale
de lornaae, se osllel aupii numele lui
T. Theodore Fujita, profesor de geolizica 10
Uni"ersitatea din Chicago. Scara are a graaafie
de 10 0 10 5, lornaaele ae colegoria F-5 pro"ocina
dislrugeri masi"e.
(ATEGORIA VITElA ViNTUlUI DISTRUGERI
TORNAD ElOR KM/ H
'-0 up to 116 U10are
,. J 1171 80 Moderate
' -2
181253 Considerabile
'-3
254-332 Severe
' -4
333-419 Devastatoare
' -5
420+ Incredibile
Vinluril,
d,lo
ni""u'
Cereetalo"i amalori sou""inatorii de lurtuni" monteaza uneor;
detectoare radar in sou eamioane, urmar;nd astlel tornadele.
Poarta cu ei in permanenfa a camera "iaeo astlel inril sa lie gala
oricina sa imorlalizeze pe pelicula 0 posibila lurluna. Acesl hobby
periculos Ie-a o/eril oamenilor de imagini utile ale diferitelor
tipuri de tornade.
STRUCTURA UNEI TORNADE
(a Ji uraganele, tornadele se formeazii de-a
lungul unor fronturi atmosferice, unde aerul cald
Ji umed intilneJte alt aer, rece Ji uscat. 5e
fo rmeozo un no r de furtuno, oerul cold se ri dico pe mosu ro
ce tot moi mult oer cold inointeozo pentru o-llnlocui, oe rul
incepe so 5e roteosco. Aceosto sp iralo formeozo 0 torno do,
core, in emi sfero nordi ca, se depl oseozo, in general, impotrivo
ocelor de ceoso rn ic. Torn odo norul de furtun ose de pl oseazo
pe orizo ntal o din couza vinturilor core suflillo niveluril e
superi aareal eotmosferei. Un eori, citeva torn a de mi ci se pot
formo din nor de furtu no. Praful so lul sint obsorbi te
iii______..___IIiiI..__..... in tornodei, co re se in iurul unei zo ne co lme,
cu presiuni scozute.
r6
pomintului,
dureozo door
mult de 0 oro.
int re 35 ~ i 65 de
intinde pe 0
. ( o ~ u l unei tornade
timp ce 0 tornado
"TRiMBELE DE APA"
(WATERSPOUTS)
Cind tornadele apar la suprafa,a
apei, apa ~ i vaporii de apii sint
absobi,i de nori. Asriel opor "Irimbele
de opo" core, doco nu sint 10 fel de
puternice co tornodele de 10 sol, pot COUlO
distrugeri serioose corobiilor. Presiuneo
SCOluto din co?ul trimbei de opo determino
opo de 10 suprafoto so se ridice.
Mojoritoteo trimbelor de opo ou un
diometrude 6pino 10 60 de metri ~ i uneori
opor perechi de osriel de trimbe de opo.
ALEE! TORNADELOR
T
ornadele apar pretutindeni in lume sint 'oarte des
intilnite in America de Nord, Europa, Asia de Est
Australia. In Stotele Unite, slnt semnolote oproximotiv 800
de tornode In fiecore on ceo 70 de oomeni slnt Vol uri Ie de oer
cold umed din Golful Mexicului se Intilnesc
odeseori cu vlnturile moi reci moi uscote
TORNADA!
din regiunile nordice ole Conodei din
Nu are rost sa In cerci sa fugi din fata
Muntii AceostO ciocnire 0 moselor
unei tornade. Oricum Ie va prinde din urmo. Cei
care se ana In or liber olunci cind opare a lornodo de oer produce multe tornode de-o lungul
Irebui eso se relrogo lateral cil moi repede Daco
unei zone Intinse 0 Slotelor Unite, ce
nu moi au limp so foco acest lucru, esle bineso se
cuprinde stote co Texos, Oklo homo, Konsos
inlindo 10 pomint in cel moi opropi ot Unele
case din regiunile cu ri sc more de apa ri )ie a Nebrosko, regiuneo capatind numele de
tornadelor au 0 pi vni)o subteranopenlr u protec)ie
"oleeo tornodelor". Mojoriloleo ocestor
impolriva fu rl unil or.
tornode opor In oprilie, moi iunie
reprezinta moi mull de 0 treime din lololul tornodelor din Stotele Unite. Ele se
formeoza de obicei dupa-omiozo sou cind se losa seoro, dor ou aparut lornode
In timpul noptii. Florida este lovila eo destul de des de tornode. De
exemplu, a ovut de suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit
Florida Alobomo.
ZONE AFECTATE DE TORNADE
ALEEA
in medie, ou loc '25 de lornode in
Texos in fiecore on, incii 50 in
Olelohomo, 48 in Konsos 38 in
Nebroslco. Numoi in Texos sinl
in Hecore on cco , 0 oomeni.
Pe oceoslii hortii se poole vedeo
cum se deploseozii lornodele
formole de vinlurile colde ce suflii
dinspre Golful Mexicului.
IS
TOTO
Laboratorul National pentru Furtuni Grave
(National Severe Storms Laboratory) este situat
chiar In mijlocul "aleii tornadelor" din Oklahoma,
regiune (U risc mare de producere a unei
tornade Cercelotorii de oici au dezvoltol un sel de
J
inslrumenle core pol fi oruncotein coleo unei tornode penlru
a mosuro lemperalura, presiunea almosferico, di reqio vintului
di rec)ia lornodeL Toole ocesleo au numele de Totable
Tornado Observato(l/ - TOTO pe scurt, dupa ciinele din
VrlJiitorul din Oz. TOTO cinl areile 180 kg Ii este Ironsporlol cu
un camion special, prevQzut cu a macoro.

I lume sint foarte des
Europa, Asia de Est
semnalate aproximativ 800
neni sint Valurile de aer
esc
Ite
Dr
ul
sas
1e
ese
lade
TORNA DE TEX ANE
Texasul suferii mai mult
dedt oricare alt stat
american de pe urma
tarnadelor Lo II moi 1953,
otornado a lovit Waco, in cenlrul
Texasului, 10 numai 300 km de
coaslele Golfului Mexic, ucigind
114 oomeni . Ceo moi more
trogedie din Slolele Unite0 ovul
locinsa in 1925, dnd un grup de
lornode 0 lovit slolele Missouri,
Illinoi s Indio no, ucigind in
10101 689 de oomeni.
Na/ianal pentru Furtuni Grove
Storms Laboratory) este situat
"aleii tornodelor" din Oklahoma,
rise mare de producere a unei
ide oici au dezvollat un set de
Ii orun cotein coleo unei tornode penlru
presi uneootmoslerica, di rec)io vinlului
. Toote ocesteo au numele de Totable
- TOTO pe scurt, dupa ciinele din
180 kg }i esle Ironsporlol cu
special, prevazul cu 0 mocofO.
I9


'
l
l
(
FILM DE AqlUNE
in filmul Twister
(Tornado), reolizot in
1996, "vinotorii de
furtuni" petree 0 more
porte a timpului ineereind
50 potrundo in interiorul
unor tornode pentru a
aflo cit mai multe de5pre
ele. Filmu l efecte
speciol e uimitoare pent ru a foce
furtunile so para convingiitoare.
in ofi )ele de publi citote,
tornodele eraunumit e "porteo
inlunecotii a naturi i"
AMERICA
DE NORD
INSULELE
BERMUDE
TRIUNGHIUL BERMUDELOR
in apele Oceanului Atlantic, intre Bermude,
Florida Porto Rico, existii 0 zona
misterioasii eunoseuto sub numele de
Triunghiul Bermudelor. Multecorobii )i ovioone ou
disporut aici fo ro urmo. in 1945, 0 escodrilo formato
din cinci avioane ameri cone, aflate Intr- un zbor de
antrenament, au disporut in acelasi timp, iar un avion
de co utaretrim is dupo ele a di sporut si el. 5e spune co
ma i mull de 50 de nove au disporut in zo no. Existo 0
teorie conform co reia ele s-au pi erd ut in timpul unor
furtuni si mai ales din couza unortrimbe de apo.
in u/tim;; ani au existat sute de caluri de lenomene in
care apar anumite cercuri in lanllri. Un lermier poate
descoperi dintr-o datii cii 0 porte din porllmbu/ siiu a
lost wlcat 10 piimint - de obicei, sllb lormii de cerc
lormind tot Ie/III de modele cilldate. Unii cercetiitori all
sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de
virtejllri.
ViRTEJU
U
raganele sint
echipamentul
pe
avem surprinziitor de I
virtejurile au fost semnala
chiar In Biblie, ele afilnc
dintre cele mai vestite vlrt
Vrii;itorul din Oz. Vlrtejuril
aHa la
Roml
Vr6pl
publi
poveslea ur
Dorothy, co re
un "ci cion" de
un ch iului si mi
Kansos, pina
in co rte, ferr
este descrisa
in cen lrul vir
intilnesc Vifi
di nsud in
oerul este
presiunea t
porte si de 01
pina c1nd a
fiind purt c
Con/
ned
de I
Du
deol
30
"
PLOUA CU
GALEATA!
VRAJITORUL DIN OZ
De-a lungul anilor, au
Romanullui Frank L Baum, existat relatiiri
Vriiji,orul din 01, a fost referitoare la
publicat in 1900. Elte numeroase furtuni
povesteo unei feti)e pe nume ciudate, unele dudnd
Dorolhy, core esle purloto de cu ele diferite animate.
un "cicion" deporle de fermo Acesle rapoarle au ovul,
unchiului 5i molu5i i sale, din probobi l, legoluro cu
Ka nsas, plno In )inulul Oz. larnadele. Au exislal ploi
In co rle, ferma din Konsos loren)iole co pe5li, brao51e Ii
esle descriso co "aHindu-se 50plrle In 1978, In Norfolk,
in cenlrul vlrtejului, unde se un drd de gl)le a fosl ridicol
inliinesc vinlurile din nord 5i de vlnl, ior in 1997, In
din sud ... In mi jl ocul cicionului, NoMinghomshire, au foSI
oerul elle In generollini5lil, dor vozu)i porci zburlnd prin oel.
presi uneo 101 moi more 0 oerului de 0
parle 5i de alto acOlei a ridicol-o101 moi sus,
pino dnd 0 ojunl deolupro cicionului; 5i acolo a5i ramos,
fiind purt olo mile 10 rind, 10 fel de cum or fi fosl purlol un lulg
Conform Veehill/lli Testament, la vielii profetll/ui
lIie, e"-a liisat al sail in Illpta impotriva
nedreptii';i pe profetlll Elisei. Cei doi profe,; stiiteall
de vorba eind a pornit lin vint pllternie dinspre nord.
Dllpii ellm este seris in Cartea Regilor, au apiirut
deodata lin car de foe ell eai de foe i-a desparlit
pe eei doi, lIie fiind ridieat 10 eer de lin virte;.
ViRTE]URI UIMITOARE
U
raganele sint de urmarit, mai ales cu
echipamentul de astazi, dar tornadele apar
pe sint de s(urta durata. De aceea
avem surprinzator de putine informa,ii despre ele. T
vlrtejurile ou fost semnolote In multe relolori de-o lungul istoriei,
ehior In Biblie, ele ofllndu-se In eenlrul multor povestiri. Unul
dintre cele moi vestile vlrtejuri esle eel oflot 10 bozo romonului
Vriiiitorul din Oz. Vlrtejurile, tornodele trlmbele de opo s-or puteo
oflo 10 bozo a numeroase mislere ole lumii.
l
)
furtuna so loveasca. De-a lungul coastei 01 rlurilor pot fi construite
Astazi, barajul impotriva uraganelor Fox Point (Fox Point Hurricane
Dam), de pe fluviul Providence, poate fi inchis in timpul uraganelor 01 furtu
nilor mai mari pentru a proteja capitola statului, Providence, impotriva inunda
tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut
pot aparea pe
PRECAUTIONI DE SIGURANTA
, ,
I
f\
n zonele (u rise mare, amenintarea uraganelor este intot
deauna prezento. In unele parti ale lumii, un canal de televizi
une este dedicat In totalitate previziunilor meteorologice, dar chiar
cu un astfel de avertisment, este greu de ce precautiuni trebuie
luate. (a 0 protecfie Impotriva villturilor puternice, casele trebuie pur
simplu asigurate oamenii evacuafi cit mai repede posibil, Inainte co
baraje pentru a opri valurile distrugatoare de furtuna. In Rhode Island,
Statele Unite, un uragan a uds mai mult de 250 de oameni In 1938.
ADAPOST ( ONTRA
TOR NADEL OR
Pivnitele subterane speciale
reprezintii cele mai bune
adiiposturi impotriva
tornadelor, dar orice sub sol
poate oferi un oarecare
adiipost. Ooeo dodirea nu ore subsal ,
eel mai bine este so stati Intinii pe
podea, sub 0 maso sou sub pot,
deporte de orice
fereost ro.
oameni aju,a 10 eons'ruirea u,
doua co marime din Arhipelagul F
repara' reeons'wit. in lonefe mai
mai inal
ECLU;
Cele mai bune mijloace
apiirare impotriva valurilor
furtunii inundaJiilor si
digurile cit mai inalte. Cele 1 2
de miei insule eoroliere ole ArhipeloQl
Moldivelor, din Oeeonullndion, (
loorle expuse inundotii lor Cel moi In
punct se olio door 103m deosu
nivelului morii, co locolnicii ou f
obligoti so consl ruiosco diguri specio
Cel din imagi ne oj ulo 10 protejOi
portul ui Mole, copitolo to
Aeeas'a pivnifa eon'ra fur' ,
Arkansas a fos' eons,ruitc
sol se af/au grani,
ramas in picioc
locuin
iIGURANTA
,
uraganelor este intot
"i, un conal de televizi
meteorologice, dar chiar
Ice precautiuni Irebuie
casele Irebuie pur ~ i
ede posibil, inainle ca
riurilor pol fi (onstruile
I furluna. In Rhode Island,
250 de oameni in 1938.
nl (Fox Point Hurricane
ul uraganelor ~ i al furtu
ence, impolriva inunda
Ace1ti oomeni ajutii 10 construirea unui dig inalt pe coasta insulei Mindanao, ceo de-a
doua co miirime din Arhipelagul Filipinelor. Dupii liecore dezastru, digul trebuie
reparat 1i reconstruit. in zonele moi bogate ole lumii sint construite diguri de apiirare
mai inalte 1i mai rezistente.
ECLUZE
Cele mai bune mijloace de
aporare impolriva valurilor de
furluno ~ i inundatiilor sInl
digurile <il mai inalte. Cele 1 200
de mici insu le coroliere ole Ar hipelogu lui
Moldivelor, din Oceonullndion, sint
foorte expuse inundotiilor. Cel moi inoh
punct se 0110 door 103m deosupro
nive lului mo rii, ostfel co locolni cii ou fost
obligo)i so conslruiosco di g uri specio le
Cel di nimagine oiulo 10 proteioreo
porlului Mole, capitola !orii.
Aceastii pivnilii contra lurtuni/or din lona cu risc ereseut a statului
Arkansas a lost construitii 10 supralalii pentru cii sub stratul sublire de
sol se allau granit 1i calcar. Conlorm relatiirilor, eo pore sii Ii
riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de
loeuinle din jurul ei ou lost distruse.
LO(UINTE (ONSTRUITE PE PILON I
in zonele de cooslo din Inlreaga lume, case Ie sinl
conslruile pe piloni penlru a Ie proleia impolriva
inundatiilor provocale de furtunile tropicale Acesl grup
de locuinte pe piloni se 0110pe 0in su lo din Arh ipelogu l Moluccelor,
in Indonezio, unde toi funuril edin Pacifi c lovesc uneori.
Semnele de eir
eulalie speciale
sint neeesare
pentru a
indruma
oamenii spre 0
lonii sigurii in
timpul unui
uragan, in cal
de urgenlii,
liirii a erea
panieii sou
haos.
WILLIAM MCKINLEY
Will iam
McKinley (1843-1901)
spunea ca el se teme
mai mult de un uragan
decit de armata
spaniola. In timpul
riizboiu lui spa nio lomeri can
din 1898, pre)edi ntele
McKinley afiicut primele
eforturi pentru apune baze le
serviciului de aparare contra
uragonelor di n Stotele Unite.
Cu douiizeci $i cinci de oni
Inointe, primul overtisment
impotri va unui uragan afost
lonso t In Stotele Unite, c1nd
membrii Regimentului de
Gordo au onunrot co se
SroDIEREA VREMII
E
Xista mii de statii meteorologice in intreaga lume,
care masoara in mod constant temperatura aerului,
presiunea viteza vintului. Si mai importanti pentru
previziunile referitoare 10 uragane tornade, satelitii urmoresc
continuu fotografiazo intreaga planeta din pozitii oflote 10 mare
altitudine, deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de
soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni
mari. In plus, avioane speciale baloane meteorologice
observo mosoaro conditiile atmosferice In straturile
superioare ale atmosferei pomlntului. La primele semne ole
unei furtuni tropicale, informatia este introduso In computere,
care folosesc aceste detalii precum informatii anterioare pentru
a Ie permite cercetotorilor so prevado cursul furtunii .
Urmiirirea prin sate/it poate ajuta /a deteetarea zone/or de rise in ee
uragane/e. Aeeastii hartii aratii pozi1ia anumeroase uragane din (araibe
pentru perioade de 24 de ore.
ZBOR iN FURTUNA
opropie 0 furtuna puternica de
Connecticut.
Aviaanele meteo speciale sint trimise in zonele in
care se formeaza furtunile pentru a ob,ine
informa,ii de ultima ora. Ele ou un di spozitiv lung de
cercetore montot in porteo onterioora pentru miisuroreo
candi tiilor otmosferice 10 diferite niveluri. La bord existii
echipoment rodor special, core do 0 imogineelora structuril or
de nori. Un zbor de recunoo)tere poote duro 12 ore, in timpul
caruio ovionul poote zburo de citevo ori In centrul unei furtuni
iNREGISTRAREA PRE!
(ercetatorii folosesc un tip dl
metru de 0 mare acurate,e
borograf, pentru a inregistra
rile presiunii atmosferice. 8orog
prevazut cu un instrument de
inregistreozii presiuneootmosferica pe
hi rtie fixot pe un tombur rototiv. Urogc
olte fu rtuni se formeoza in jurul unor 1
de mica presiune, deci borometrele
borogrofele sint instrumente
importonte pentru
I,,,,p""'""e in intreaga lume,
,,,,,,,""t temperatura aerului,
lui. ~ i mai importanti pentru
e~ i tornade, satelitii urmoresc
planetO din pozitii oflote 10 more
Pomintului. Imoginile tronsmise de
core se dezvolto furtuni
baloane meteorologice
in straturile
La primele semne ale
introduso in (omputere,
rmatii anterioore pentru
furtunii.
iNREGISTRAREA PRESIUNII
(ercetatorii 'olosesc un tip de boro
melru de 0 mare ocurotete, numit
barogrof, pentru a inregislro schimbii
rile presiunii otmos'erice. Borogroful este
prevozut (U un instrumenl de scr is core
in reg istr eozo presiuneo otmosferico pe un su i de
hirti efi xa t pe un tombur rototiv. Urogonele $i
aile furtuni se formeozo in jurul unor zone
de mi ca presiune, deci boromefrele ji
borogrofele sint instrumen te foarte
importonte pentru meteorologi.
DETECTAREA PRIN
SATE LIT
Solelilii meleorologici
(sou meteosotelilii)
transmit semnole
vizuole stoliilor
meteorologice pe
masurii ce se
deploseozii pe orbilo
paminlului. Acesteo sin t
verificote de meteorologi
pentru avedeo dodi se
dezvolto urogone deo supro
oceonelor Pomlnt ului. Potru
sou cinci meteosoteliJi oflOli
in poziJi i potrivite pot
fotogrofio in treogo su pr olo!o
o Pomintu lui.
FOLOSIREA BAROMETRELOR
Meteorologii 'olosesc borometrele
pentru a deledo schimbiirile
presiunii otmos'erice. Borometru l a
fast inventot de Evangeli staTor rice lli, un
fizi ci on italian, in 1644, j i el mascara
efectele presiunii otm osferice osupro unei
camere mefolicedin care afost scas 0 par te
din oeL Schimboril epresiunii otmosferice
fo coeeosto camera so se extindo sou so se
cantrocle, oclionind un oe pe un codron.
Borometrele moderne mosooro presiuneo
otmosferico in milimetri de ca loono de
mercur so uin unitoli specifice, numite
milibori. Presiuneootmosferi co 10 nivelu l
morii este i n medie 101 3mili bo ri, ca re
reprezinto 760 mm de ca loono de mercur.
i
I
1
el
So
co
es
re
fu
S-(
fie
eS
sf!
cOl
pO
cal
IO
fu
PESCUITUL
Existii un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii mondial . Oireclio lor generol
pescori au observot co urogonele ogito morile in odincuri. Acest lueru pune In reziduurile de pe ce sufla spre [cuotor i
fundul marilor, ce constituie hrono unor mici vie)uitoo re num ite planelon core, 10 rindul sou, constitu ie urogonele se formeoza. Cum
hrono pentru pelti. faro morile lurluni, or exislo moi purin penlru pescorii din lorgul oer moi rece dinsp
coostelor Venezuelei.
Scara Beaufort, a vitezei vinturilor, a fost introdusii in 1806 de Sir Francis
Beaufort (1774-1857), amiral in marina britanicii. Sir Francis a strabotut Ii studiot multe
dintre marile lumii afolosit oceosto scoro pentru adeserie efectele vintului osupro unui vas de lupto
complet echipot. Urogonele se oflo In Mul scorii Beaufort avitezeivlnturilor.
Descriereo vlnturilor Vitezo vinturilor-kmlh 6 Vint puternie 39-49
0 Calm mai pUfin de I 7 Aproape ralalii de vin/ 50-61
Miere 1-5 B Rafalii de vin/ 62-74
2 Brilii 6-11 9 Ralalii puternieii 75-88
3 Brilii blindii 12-19 JO Fur/unii 89-102
4 Vin/ moderat 20-28 JJ Fur/unii pu/ernieii 103-118
5 Vin/ mai tare (reee) 29-38 J2 Uragan 119+
FORTA 1
FORTA 6
:16
fi obtinut de pe urma furtunilor Unii
Aeest lucru pune In mi)eare reziduurile de pe
numite plancton )i core, 10 rlndul so u, constiluie
moi putin pe)te pentru pesco rii din lorgul
ee suflo spre E
VREMEALA
NIVEL MONDIAL
C
aracteristicile unei vremi extreme
cum este cea din timpul uraganelor
tornodelor constituie door 0 porte 0
dimatului general de pe Pomint. Gnd rozele
Soorelui oting Pomlntul, ele locolzesc oerul; oerul
cold este moi se ridico, In timp ce oerul rece
este moi greu cobooro. oerului cold
rece genereozo vlnturi, core 10 rlndullor provooc(i
furtuni. In secolul trecut, temperoturo Pomlntului
s-o oflot in continuo 1995 a fost cel moi
fierbinte on de plno ocum. Aceosto Incolzire globolo
este partial couzotO de "gozele de sera" din atmo
sfera, core provin moi ales din ordereo onumitor
combustibili. AceostO schimbore, oloturi de oltele,
poote duce 10 temperoturi globole moi ridicote,
core, 10 rindullor, pot provoco inundotii ole
zonelor de coosto, vlnturi extrem de puternice
furtuni precum olte schimbori mojore ole dimei.
PERFORAREA STRATULUI DE
OZON
incepind cu anii 1970, imaginile
din satelit Ie-au ariltat
cercetotorilor co apar in fiecare
an perforori ale stratului
protector de Olon. Primo osllel de
perlorore 0 losl observolo deosupra
Antorelieii )i eo este red oto prin culooreo
ro)ie in oeeoslo imogine de soteli!. Adouo
o apo rul in Aretieo . Ozon ul este olacol de
cloro-fluoro-carboni (C FC), goze core se
lolosese In sprayuri le cu oerosoli , 10
frigidere )i 10 eonfecnonoreo mOlerialelor
plosti ee pent ru ombolo iele de 10 hrona de
tip fast-food. Schimborile de ocesl lei pot
oveo elede extrem de imporlonte osupro
ciimei 10 nivel mondiol.
mondial . Direetia lor generola este ofeelolo de rotano Pomlntului, core devioza fluxul de oer
FORTA 1
FORTA 6
cuotor inspre vest. A
urogonele se formeozo. (um oerul cold se ridi eo 10 Ecuolor, el esle inloeuit de un
oer mai rece dinspre regiunile polore. A
FORTA 12
ViNTURI GLOBALE
Existo anumite structuri ale actiunii vinturilor 10 nivel
ees le alizee trop icole sufla In reg iunile in core
sllel se mentineechilibrul
tem perolurilor pe glob
&
a
EL NINO
Aceste distrugeri au fost pro vocate
in 1997 de uraganul Pouline, care
alovit subl/rbiile ora1ului Acapulco,
A
cest fenoment oceanic atmosferic apare
cind apeIe (aide ale Pacificului se deplaseazo
spre est, spre partea superioaro a Americii
in Mexic, 1i a fost considerot un
efect 01 fenomenului EI Nino.
de Sud, provocind 0 a temperaturii morii
schimbori climatice cu diferite grade de importanto. Se crede
co EI Nino are legOlura cu schimbarile oerului deosupra
Pocificului, core inverseoza directio normola a olizeelor. Termenul fl
Nino inseomna in limbo sponiola "copilul" se refera 10 pruncullsus, deoorece fenomenul
opore in general in preojmo Craciunului. EI survine 10 fiecore 3-7 ani de fiecore data poote
ofecto climotulla nivel mondiol pentru un on intreg . EI Nino produce un numar moi more de
Aceasta imagine transmisa prin satelit arata curentii
calli ai fenomenului EI Niiio, reprezentati (U culoarea
In esful Oceanului Pacific, In largul coasfelor
Americii Centrale de Sud. wrenn in colzesc opele in
mod reci ole eoostelor din Ecuador Peru, provoeind ploi
torentiole inundotii pe coosto vestieo a Am erieii de Nord Ii de Sud.
Aceastii lomii de our este 0 statuetii inco1ii
adusii ca ofranda. in iurul anului 1500 i.Hr.,
inca1ii au initiat un sacrificiu de masii in care
au pierit 80 de oameni. Unii cercetiitori
considera ca era un an in care fenomenul EI
Nina era extrem de pl/ternic 1i sacrificiile
aveau loc pentru a incerca sa-i
imblinleasca pe le;i furio1; ai furtum;.
ploi furtuni in Americo de Nord de Sud,
printre core urogone sou tornode,
seceta 10 ceo 10 Ito extrema, in Australia
Indonezio.
TOT MAl MULTE FURTUNI
in eadrul pufernicului
fenomen EI Niiio din
1982/1983, au avut IDe
un numar de
furtuni In California, dar efectele
fenomenelor din 1997/1998 slnt
considerate printre eele mai grave. Au
ovut lac mult moi mu lt e tornode, fu rtuni
teribi le Ii alte dezostre. Tornod e violente ou
opo rut Ii in Co liforn io, ior in Peru ou fost
inundoti i mosive.
almosferic apare
se deplaseazo
rioaro a Americii
morii
imporlanto. Se crede
aerului deasupra
aalizeelor. Termenul EI
deoarece fenomenul
. de fiecare data poate
nnumar mai mare de
de Nord de Sud,
sou tornade,
rna, in Australia
101 MAl MULTE FURTUNI
in cadrul puternicului
fenomen EI Nino din
1982/1983, au avut loc
un numor de
furtuni in California, dar efectele
fenomenelor din 1997/1998 sint
considerote printre cele mai grave. Au
avut loc mu ll mai mu lle tornade, furtun i
teribile $i ailedezostre. Tornade violente au
aporut $i in California, iar in Peru ou fost
inundatii masive.
(AUTIND
industria din Pacific au de
suferit in anii cu fenomene EI Nino mai ales
in largul coastelor peruane. Pescorii peruoni
trebuie so coute pe$tele mult moi deporte de coso,
deoorece pe$tii mici, cum or honchoo, mor sou se
indeporteozo de apele wide, in cou tare de hro no. Apo
co ld o de 10 supro fajo oceanu lui bloc heazo ci rculatia
apei reci din adincime, unde se gosesc
nutritive. Mulji dinlre pe$tii mai mari, cum or Ii lonur,
pleaco in coularea principalelor rezerve de hrono. Toole
acesleo au efecle grove asupra jo ri i, deoarece Peru re prezinlo
in mod Iradijianal uno din cele mai mari furnizoare de pelle din
lume, prinzind moi mull de 11 milioone de lone pe on.
VREME (IUDAIA
Acest mic avion a fost lovit de
o tornado pe cind se afla la
sol in Florida . Meteorologii core
sludiozo lurtunile bru$te $i violente
inceo rco so vodo In ce mosu ro EI
Nino ofecteozo vremeo pe uswl.
Unii cred co el ore eleele mull moi
lorg rospindite dec11se credeo
inoinle. Ei au descoperit de osemenea
un eleci simil ar coreapa re in At lantic Ii
este cunascut sub numele de Narth Atlanlic
Oscillation (NAO) - oscilojie nord-atlonti co.
Z9
j
,
I
A(ONSTRUI VIITORUL
in mijlocul pierderilor
dislrugerilor coulole de morile
'urtuni, moi existii speronte
printre supravietuilori. (omunilii!i le se
opropie unele de ollele In dorinlo de
reconslrui cosele vie!ile. cum spuneo
un suprovie!uilor 01 urogonului Andrew:
"Sintem in viala Restul sint
lucruri ce pot fi inlowite ".
JO
Organiza!iile de
cercetiitori din intreaga
lume colecteazii date de
la satelifi fi sta!ii
meteorologice. fie
lolosesc compulere
deosebil de pulernice
penlru prelucrarea dalelor
fi penlru dezvollarea
unor programe care sCi
prevadCi vi;Ioarele lurluni
f; sCi aile ce se ma; poale
intimpla.

cil
puterni
tarile so
ostfel dE
neceSOrE
urmeoze
oceste ft
referitoo
felul oce
obtine
moi multe
oles in zonele c
Organiza!ii1e de
cereetiitori din intreaga
lume co/ectealii date de
la sateli/i sta!;;
meteorologice. Ele
folosesc computere
deosebit de puternice
pentru prelucrarea datelor
pentru dezvoltarea
unor programe care sii
prevadii viitoarele furtuni
sii aile ce se mai poate
intimpla.
PRMND SPRE
VIITOR
P
robObil co nu vom niciodota so
oprim urogonele tornodele, dor poote
co putem invato so focem fota furtunilor
puternice efectelor lor. Din pocote, In multe din
filrile silroce ole lumii - unde opor un numar more de
ostfel de dezostre noturale nu exista resursele
necesore pentru 0 foce fota distrugerilor teribile core
urmeoza. CercefOtorii meteorologii studioza tot timpul
oceste fenomene ostfellnclt so ne inmulfim
referitoore 10 oceste furtuni violente 10 couzele lor. In
felul ocesto se pot foce previziuni moi bune se vor
obtine moi multe informotii utile pentru reolizoreo de
moi multe odaposturi mijlooce de oparore moi potrivite moi
Dies In zonele cele moi ofectote ole lumii.
STUDII LOCALE
Informatiile provenite de
10 mici statii meteoro
lagice din intreaga lume
vor continua sii fie
extrem de importante. Ele
se odougii dotelor olerile de
cenlrele moli Ii lronsmise de
solelitii spo!ioli, liind deosebil de
ulile in prognozo lurlunilor
locale.
STUDIEREA FENOMENU LUI
EL NINO
Existii un program special
pentru observarea miisurarea
efectelar fenomenului EI Nino
a altor fenomene meteorologice
Salelilul TOPEX/Poseidon monilorizeoz6
miscorile oceonelor pe glob ostlelincH
meleorologii sii-si poolo imbunOIO!i
previziunile. La fiecore 10 zile, solelilul
m6soor6 nivelul morilor cu 0 morjo moi
micii de 13 cm.
AJUTAREA REGIUNILOR SARACE
in tiiri de genul Bangladeshului, este nevoie
de grupuri de asistentii pentru a-i ajuta pe
localnici sii efectele unar
dezastre cum or fi inundatiile cauzate de
uragane tarnade. NO!iunile moi bogole Irebuie
sii-i ojule pe cei ofloli in nevoie so loco planuli de
viilor ostlel inc11 so fie moi bine pregoli!i penl ru astlel
de fenomen e.
JI