Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi MOMENTELE SUBIECTULUI Echilibrul compoziional este realizat prin segmentarea textului narativ n cele

patru capitole, care fixeaz momentele subiectului. Capitolele poart cte unmoto semnificativ, care le rezum i care constituie replici rostite de anumite personaje: MOTOURILE - capitolul I - Dac voi nu m vrei, eu v vreu..." (rspunsul dat de Lpuneanul soliei de boieri care i ceruse s se ntoarc de unde a venit pentru c norodul" nu l vrea); - capitolul al II-lea - Ai s dai sam, Doamn.!" (avertismentul pe care vduva unui boier decapitat l adreseaz doamnei Ruxanda, pentru c nu ia atitudine fa de crimele soului su); - capitolul al III-lea - Capul lui Motoc vrem..." (cererea vindicativ a norodului care gsete n Motoc un vinovat pentru toate nemulumirile); - capitolul al IV-lea - De m voi scula, pre muli am s popesc i eu..." (ameninarea rostit de Lpuneanul care, bolnav, fusese clugrit potrivit obiceiului, dar pierduse astfel puterea domneasc). Capitolul I cuprinde expoziiunea (ntoarcerea lui Alexandru Lpuneanul la tronul Moldovei, n 1564, n fruntea unei armate turceti i ntlnirea cu solia format din cei patru boieri trimii de Toma: Veveri, Motoc, Spancioc, Stroici) i intriga (hotrrea domnitorului de a-i relua tronul i dorina sa de rzbunare fa de boierii trdtori). Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfurrii aciunii i cuprinde o serie de evenimente declanate la reluarea tronului de ctre Alexandru Lpuneanul: fuga lui Toma n Muntenia, incendierea cetilor, desfiinarea armatei pmntene, confiscarea averilor boiereti, uciderea unor boieri, intervenia doamnei Ruxanda pe lng domnitor pentru a nceta cu omorurile i promisiunea pe care acesta i-o face. Capitolul al III-lea conine mai multe scene: participarea i discursul domitorului la slujba duminical de la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor 47 de boieri, omorrea lui Motoc de mulimea revoltat i leacul de fric" pentru doamna Ruxanda. Capitolul cuprindepunctul culminant. n capitolul al IV-lea, este nfiat deznodmntul, moartea tiranului prin otrvire. Dup patru ani de la cumplitele evenimente, Lpuneanul se retrage n cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este clugrit, dup obiceiul vremii. Deoarece cnd i revine amenin s-i ucid pe toi (inclusiv pe propriul fiu, urmaul la tron), doamna Ruxanda accept sfatul boierilor de a-1 otrvi. Cruzimea actelor sale este motivat psihologic prin dorina de rzbunare pentru trdarea boierilor n prima domnie. CONFLICTUL Conflictul nuvelei este complex i pune n lumin personalitatea puternic a personajului principal. Conflictul exterior este de ordin social: lupta pentru putere ntre domnitor i boieri. Impunerea autoritii centrale/ domneti n faa oligarhiei boiereti a constituit n secolul al XVI-lea o necesitate. Dar intenia, bun n aparen, este dublat de setea de rzbunare a domnitorului care i schimb comportamentul n a doua domnie i devine un tiran. Conflictul secundar, ntre domnitor i Motoc (boierul care l trdase), este anunat n primul capitol i ncheiat n capitolul al III-lea.

RELAII TEMPORALE I SPAIALE Timpul i spaiul aciunii sunt precizate i confer verosimilitate naraiunii: ntoarcerea lui Lpuneanul, la a doua sa domnie. n primele trei capitole, evenimentele se desfoar ndat dup revenirea la tron, iar n ultimul capitol se trece, prin rezumare, patru ani mai trziu, la secvena morii domnitorului. PERSONAJELE TIPURI DE PERSONAJE / PERSONAJUL PRINCIPAL n desfurarea narativ, Alexandru Lpuneanul este principalul element constitutiv, celelalte personaje gravitnd n jurul personalitii sale. Alexandru Lpuneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic,excepional, care acioneaz n situaii excepionale (de exemplu: scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena morii domnitorului otrvit).ntruchipeaz tipul domnitorului tiran i crud. El este construit din contraste i are o psihologie complex, caliti i defecte puternice, un damnat" romantic (G. Clinescu). Echilibrul dintre convenia romantic i realitatea individului se realizeaz prin modul de construire a personajului: subordonarea celorlalte nsuiri unei trsturi principale, voina de putere, care i cluzete aciunile. Crud, hotrt, viclean, disimulat, inteligent, bun cunosctor al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat i memorabil. Este caracterizat direct (de ctre narator, de alte personaje, autocaracterizarea) i indirect (prin fapte, limbaj, comportament, relaii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentaie). Fora excepional a personajului domin relaiile cu celelalte personaje, care, n general, sunt manipulate de domnitor. Avnd capacitatea de a ne surprinde, ntr-un mod convingtor", Lpuneanul este un personaj rotund", spre deosebire de celelalte personaje individuale din nuvel, personajeplate", construite n jurul unei singure idei sau caliti" (E.M. Forster). PERSONAJE SECUNDARE Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit n antitez cu Lpuneanul: blndee - cruzime, caracter slab -caracter tare. Ea nu acioneaz din voin proprie nici cnd i cere soului su s nceteze cu omorurile, nici cnd l otrvete. Dei n evul mediu femeia -chiar soie de domn - nu avea prea multe drepturi, doamna Ruxanda nfieaz n nuvel un caracter slab, care pune n lumin, prin contrast, voina personajului principal. Boierul Motoc reprezint tipul boierului trdtor, viclean, la, intrigant. Nu urmrete dect propriile interese. De aceea l trdase pe Lpuneanul n prima domnie, iar la ntoarcerea acestuia, dup refuzul de a renuna la tron, l linguete asemenea cinelui care n loc s muce, linge mna care-l bate". Este la n faa primejdiei, comportndu-se grotesc n timp ce ncearc s-1 determine pe domn s nu-1 dea mulimii. PERSONAJE EPISODICE Personajele episodice Spancioc i Stroici reprezint boierimea tnr, pre buni patrioi",cu spiritul mai treaz dect al marilor boieri, prevztori, capabili s anticipeze micrile adversarului. Ei rostesc replica premonitorie: Spunei celui ce v-au trimis, strig ctre ei Spancioc, c ne vom vedea pn-a nu muri!". Sunt personaje cu rol justiiar. O sftuiesc pe doamna Ruxanda s-1 otrveasc pe tiran i asist cu cruzime la ultimele clipe ale acestuia, adresndu-i o alt replic sugestiv: nva a muri, tu care tiai numai a omor." PERSONAJUL COLECTIV Personajul colectiv, mulimea revoltat de trgovei, apare pentru prima dat n literatura

noastr. Psihologia mulimii este surprins cu finee, n mod realist: strngerea norodului la porile curii domneti din cauza unor veti nelmurite, descumpnirea gloatei care venise fr s tie pentru ce au venit i ce vrea" n faa ntrebrii armaului, glasurile izolate care exprim nemulumirile, n sfrit, rostirea numelui Motoc, n care toi vd un vinovat pentru toate suferinele: - Motoc s moar! ~ Capul lui Motoc vrem!". Se observ capacitatea lui Lpuneanul de manipulare i de dominare a gloatei. El orienteaz micarea haotic a mulimii spre exprimarea unei singure dorine, n acelai timp rzbunndu-se pentru trdarea de odinioar a vornicului Motoc i mplinindu-i promisiunea. Odat cererea satisfcut, mulimea mulmindu-se de ast jertf, se mprtii", ca i cnd ar fi venit anume pentru acest lucru. Arta naratorului este de a surprinde gradat strile psihologice ale mulimii prin notaii scurte, care separ replicile personajelor asemenea indicaiilor scenice dintr-o dram: Prostimea rmas cu gura cscat." Acest din urm cuvnt gsnd un eho n toate inimile, fii ca o schinteie electric. Toate glasurile se fcur un glas, i acest glas striga: Capul lui Motoc vremh" Ticlosul boier czu n braele idrei acestei cu multe capete, care ntr-o clipal l fcu buci". Mrcile prezenei naratorului sunt: topica afectiv (antepunerea adjectivelor, de exemplu: aceast denat cuvntare", ticlosul boier", nenorocitul domn") utilizat n caracterizarea directa sau pentru notarea gesturilor/ a detaliilor semnificative, lexicul combinat (arhaisme i regionalisme pentru a conferi culoarea local; neologisme cu forme de secol XIX). Limbajul personajelor este unul dintre principalele mijloace de caracterizare i concentreaz atitudini, red trsturi n mod indirect, prin replicile memorabile (de exemplu:Dac voi nu m vrei, eu v vreau, rspunse Lpuneanul, a crui ochi scntier ca un fulger, i dac voi nu m iubii, eu v iubesc pre voi i voi merge ori cu voia, ori fr voia voastr. S m ntorc? Mai degrab-i va ntoarce Dunrea cursul ndrpt").

ROIECT DIDACTIC Seminarul Teologic Ortodox Neagoe Voda Curtea de Arges Propunator: profesor Data:23 octombrie 2006 Clasa : a X-a Obiectul: Limba si literatura romana Subiectul: Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi compozitie, structura, subiect Tipul lectiei : lectie de receptare a unei opere epice Obiective operationale: Obiective cognitive :

O1 sa cunoasca universul social-uman al epocii istorice descrise O2 sa prezinte subiectul, pe capitole si momente ale subiectului O3 sa distinga notele originale ale viziunii lui Costache Negruzzi pentru a fixa locul nuvelei Alexandru Lapusneanul in literatura romana Obiective afective : O4 sa participe afectiv la aspectele de viata cotidiana specifice epocii istorice descrise O5 sa disocieze faptele, intamplarile, personajele prin prisma normelor morale exemplare Conditiile initiale ale clasei Clasa este formata din 24 de elevi cu nivel mediu de pregatire. In ceea ce priveste deprinderea de a investiga universul unei opere literare, elevii reusesc sa desprinda notele definitorii sub indrumarea permanenta a profesorului
Strategia didactica Metode si procedee de instruire: lectura explicativa, problematizarea, expunerea Mijloace de invatamant : retroproiectorul, tabla Materiale didactice: opera literara, fise, scheme Forme de organizare a clasei: frontal, individual Bibliografie: Costache Negruzzi, Alexandru Lapusneanul, Editura Tineretului, Bucuresti, 1964;

Scenariul didactic 1. Organizarea colectivului de elevi. Captarea atentiei Profesorul face prezenta clasei, asigura climatul de lucru. Profesorul incita curiozitatea elevilor, precizand ca scriitorul Costache Negruzzi este creatorul nuvelei istorice romanesti. De-a lungul maimultor ore, elevii vor trebui sa descopere argumentele care sa sustina aceasta afirmatie. 2. Anuntarea obiectivelor

Profesorul enunta obiectivele lectiei si scopul, conform proiectului. Astazi vom incepe studiul nuvelei istorice Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi, referindu-ne la: geneza,compozitie, structura, subiect. 3. Reactualizarea cunostintelor prin conversatie frontala, explicatie Elevii sunt atenti la intrebarile puse de profesor si raspund prompt. Elevii vor observa ca activitatea literara a lui Costache Negruzzi poate fi impartita in trei perioade: 1821-1833 face traduceri din autori clasici, cu scopul de a se deprinde sa scrie, fara intentia publicarii; perioada maturitatii 1833-1844 colaboreaza la principalele reviste ale vremii (Albina, Alauta romaneasca, Dacia literara, Propasirea etc.) si creeaza cele mai importante scrieri care vor fi reunite mai tarziu in volumul Pacatele tineretilor. In aceasta perioada, maniera sa clasica capata tendinte romantice foloseste satira, autoironia, imaginatia si sensibilitatea. 18441857 activitatea sa creatoare se reduce, avand sporadice incercari in cateva drame de imitatie. Urmarind datele biografice, elevii vor sesiza ca scriitorul Costache Negruzzi a scris opere inspirate din trecutul istoric (Aprodul Purice primul poem istoric din literatura romana, Sobieski si romanii, Regele Poloniei si domnul Moldovei), iar activitatea culturala desfasurata se incadreaza in generatia de la 1848. Confirmand dezideratul exprimat de Mihail Kogalniceanu in Introductie la Dacia literara, nuvela apare chiar in primul numar al revistei (1840), cu titlul Scene istorice din cronicele Moldaviei, Alexandru Lapusneanul. Scrierea porneste de la Letopisetul lui Grigore Ureche, cu unele licente istorice, si prezinta cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1569). Profesorul le va cita elevilor, ce scria Costache Negruzzi in 1845, in Ochire retrospectiva (Scrisoarea XIX) cu privire la istoria Moldovei: Acesta, sub numele de Alexandru Lapusneanu, va sparge cuibul si va strivi acest furnicar de intriganti ce facea si desfacea domni. Dar oare fapta lui fost-a de folos poporului? Ba, caci ranele lui erau atat de adanci, apasarea despotica il ovilise intr-atata, incat pastorii lui Dragos si ostasii lui Stefan nu erau acum decat niste sclavi ingiositi a unei boierimi desfranate, care ii trata si ii vindea ca pre vite. In adevar, Lapusneanul retezase trunchiul, dar odraslele cresteau, si nu era el omul care sa stie a li seca puindu-le stavila pre insusi poporul; pentru aceasta fapta lui fu judecata de cruda, si el de tiran. 4. Dirijarea invatarii

Profesorul alcatuieste pe tabla o schema. Deoarece elevii au avut ca sarcina anterioara lecturanuvelei, sunt angajati in dezbaterea subiectului acesteia prin conversatie frontala, explicatie, lecturaselectiva. Definitia nuvelei: opera epica culta in proza, mai intinsa decat schita sau povestirea si mai redusa ca dimensiune decat romanul, cu un singur fir narativ, cu un conflict concentrat si cu o actiune mei complicata la care participa mai multe personaje, accentul cazand pe caracterele acestora, nu pe actiune. In peisajul literar pasoptist scriitorul inaugureaza aceasta specie literara, nuvela, realizand prin creatia sa un model ce intruchipeaza perfectiunea care, de obicei, se atinge intr-un proces de creatie de lunga durata. Prin lectura selectiva si folosind conversatia este fixata compozitia operei. Compozitional, nuvela se apropie de genul dramatic mai mult decat de cel epic, capitolele putand fi asemanate actelor dintr-o piesa de teatru. Subiectul nuvelei este riguros structurat in patru capitole precedate de cate un moto. Capitolul I (Daca voi nu ma vreti, eu va vreu) cuprinde expozitiunea si intriga, prezentand sosirea in tara a lui Alexandru Lapusneanul, cu ajutor turcesc, pentru a-l inlatura pe Tomsa, si a-si relua tronul. Este intampinat de un grup de patru boieri, care-i cer sa paraseasca pamantul romanesc, sub pretextul ca poporul nu-l mai doreste. Protagonistul le respinge pretentiile si le comunica viitoarele masuri ce le va lua impotriva boierimii, amintindu-le faradelegile pe care le-au savarsit: Voi mulgeti laptele tarii, dar au venit vremea sa va mulg si eu pre voi. Constient de gravitatea amenintarii, Motoc incearca sa se alieze domnitorului, vazand ca nu e cazul sa si-l faca dusman: Motoc ii saruta mana, asemenea cainelui care, in loc sa muste, linge mana care-l bate. El era multumit de fagaduinta ce castigase; stia ca Alexandru-voda o sa aiba nevoie de un intrigant precum era el. Capitolul II (Ai sa dai sama, doamna!) contine desfasurarea actiunii. Tomsa fuge in Muntenia, iar Lapusneanul este intampinat cu bucurie si speranta de catre popor, care nu avusese timp in prima domnie sa-i vada reala fata. Dar, odata urcat pe tron, Lapusneanul incepe lupta impotriva boierilor care-l tradasera. Ii ucide fara mila la cea mai mica plangere sau banuiala, ii deposedeaza de averi si, sfatuit si ajutat de Motoc, pune la cale noi razbunari. Doamna Ruxanda, induiosata de lacrimile vaduvelor si ale

orfanilor si speriata de amenintarile unei vaduve, se hotaraste sa imbuneze inima crudului voievod si-i cere sa inceteze varsarile de sange. Lapusneanul se arata la inceput neinduplecat, parand apoi a se potoli, a se linisti, dupa ce facuse un gest necugetat de amenintare la adresa doamnei, punand mana pe jungher, si ii fagaduieste ca de poimaine se va lasa de omoruri si, pentru a doua zi, ii promite un leac de frica. In capitolul III (Capul lui Motoc vrem) actiunea atinge punctul culminant. Ducandu-se la biserica, dupa sfarsirea liturghiei, Lapusneanul tinu o cuvantare desantata boierilor, indemnandu-i la iubire si vestind inceputul unor vremi de liniste. Ca semn al impacarii, el ii pofteste pe boieri la curte la un ospat. Singurii care nu dau curs acestei invitatii sunt Spancioc si Stroici. La curte asistam la scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri. In acelasi timp la poarta palatului domnesc se aduna gloata care cere capul lui Motoc, pe care-l considera vinovat de toate relele indurate. Crutat initial, Motoc este dat de domnitor in mainile multimii dezlantuite. Apoi din capetele celor ucisi face o piramida, acesta fiind leacul de frica promis doamnei Ruxanda, care lesina vazand o asemenea grozavie. Capitolul IV (De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu) constituie deznodamantul actiunii, din care aflam ca timp de patru ani Lapusneanul nu mai taiase nici un boier, dar nascocise alte schingiuiri. Nelinistit ca Soancioc si Strici trecusera Nistru si nu putusera fi prinsi, domnitorul se muta in cetatea Hotinului pentru a-i supraveghea de aproape, dar aici el se imbolnaveste grav si isi exprima dorinta de a se calugari, daca va scapa din boala. In timpul unei crize, mitropolitul, crezand ca voievodul se stinge, il calugareste, dandu-i numele de Paisie, si il proclama domn pe fiul lui Lapusneanul, Bogdan. Trezit din letargie si vazandu-se calugarit, Lapusneanul se infurie strigand: de ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu si-i ameninta pe toti din jurul sau, intre care se aflau doamna Ruxanda si Bogdan, feciorul ei. Spancioc si Strici, inapoiati de curand, o indeamna pe doamna Ruxanda sa-i dea otrava, iar aceasta, speriata ca viata ei si a copilului sau este in primejdie si incurajata de mitropolitul Teofan, care-i promite iertarea lui Dumnezeu, savarseste actul criminal. Dupa scurt timp, voievodul moare in chinuri, in mainile calailor sai. Nararea faptelor se face in mod obiectiv, respectand, in general, izvorul de la care s-a pornit, insa scriitorul isi ia cateva libertati in privinta unora dintre personaje (Spancioc si Stroici murisera de mult pe pamantul strain al Poloniei, conform Letopisetului) si a actiunilor intreprinse de acestia, cu scopul de a asigura coerenta structurii narative si de a mentine intensitatea conflictului dintre domnitor si boieri.

Costache Negruzzi este neintrecut in a re-crea culoarea locala a epocii istorice in care se petrec actiunile. Cu ajutorul descrierii realizeaza un inegalabil portret doamnei Ruxanda. Prin numeroase arhaisme ne prezinta vestimentatia personajelor, obiceiurile, limbajul si atmosfera epocii evocate. Dialogul ocupa, de asemenea, un loc privilegiat in structura nuvelei, fiind una dintre modalitatile de seama prin care sunt reliefate trasaturile personajelor. De aceea, in functie de atitudinea si insusirile personajelor, el se poarta cand tensionat sau cinic, cand insinuant si ironic, cand sincer si disperat. Folosirea cu precadere a dialogului in relifarea insusirilor personajelor, mai ales ale lui Alexandru Lapusneanul, se explica prin faptul ca autorul pune accentul, ca in orice nuvela, asupra conflictului si a caracterizarii complexe a personajului principal, prezentat in evolutia sa. Concluzii: Datorita complexitatii personajului principal, datorita conflictului puternic si tensionat, datorita unitatii compozitionale inchegate si echilibrate, nuvela Alexandru Lapusneanul poate fi alaturata marilor realizari din literatura universala, fapt ce l-a determinat pe George Calinescu sa afirme ca ea ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet, daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale. Valoarea ei incontestabila este dovedita si de faptul ca i-a ispitit pe multi alti scriitori de a o folosi ca izvor de inspiratie pentru creatiile lor: Mihai Eminescu, Ion Pillat sau George Mihail Zamfirescu. 5. Asigurarea feedback-ului si evaluarea se realizeaza pe intregul parcurs al orei, prin aprecieri verbale. 6. Asigurarea retentiei si a transferului Ca activitate independenta acasa li se va propune elevilor sa caracterizeze un personaj din nuvela istorica Alexandru Lapusneanul, la alegere.