ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITATII ECONOMICO-FINANCIARE A FIRMEI CONEX CORDIAL SRL INTRODUCERE Analiza diagnostic si rolul ei in evaluarea si reglarea performantelor

firmei Pentru a evalua performantele economico-financiare ale firmei se poate utiliza tipul de analiza postfactum (analiza- diagnostic), prin care se pot obtine aprecieri, pe ansamblul organizatiei, asupra situatiei economico-financiare. Ca instrument de cunoastere a starii de functionare a sistemului, analiza economico- financiara realizeaza in procesul conducerii o seama de functii: Functia informationala a centrelor de decizie economica privind situatia economico financiara, a pozitionarii unor stari, comparativ cu standarde, normative, bugete, concurenta pe diferite piete etc; Functia de evaluare a valorificarii potentialului tehnico - economic al sistemului intreprindere; Functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta; Functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului; Functia de realizare a legaturii cu mediul exterior. In cadrul acestui proces de schimbare si reglare a starii, diagnosticul joaca un rol deosebit de important, caci prin diagnostic se repereaza punctele critice in cadrul sistemului, si totodata, se avizeaza centrele de decizie pentru a initia masurile de reglementare. Efectuarea unui diagnostic al firmei poate fi motivata nu numai de situatia in care aceasta are dificultati, ci si atunci cand, asa cum spune Jean Pierre Thibault, intreprinderea are o buna stare de sanatate, dar se doreste imbunatatirea ei. Functiile si sistemele organizatiei se intrepatrund si se completeaza continuu, iar analiza diagnostic permite evaluarea efectelor (pozitive sau negative) miscarii intregului angrenaj in general. In sustinerea acestui argument, ne stau la indemana raspunsurile pe care analiza diagnostic le da unor probleme ca: Care sunt rezultatele intreprinderii? Daca sunt sau nu satisfacatoare si de ce? Cum au fost obtinute? Care sunt performantele si obiectivele dorite? Care este nivelul performantelor? Ce trebuie facut pentru atingerea acestui nivel? Masuri concrete de intreprins pe termen scurt si lung. Rezultatele, performantele si nivelul acestora si viitorul firmei nu se pot realiza fara analiza de calitate.

In lumina celor prezentate, specificam faptul ca, in functie de scop, diagnosticul poate fi restrans la anumite probleme sau extins ca diagnostic global. De asemenea, analiza diagnostic nu se limiteaza la radiografierea si aprecierea starii diferitelor fenomene, ci constituie si o parte organica a deciziilor previzionale si a managementului strategic. Diagnosticul global implica o analiza de ansamblu a potentialului economico-financiar, a performantelor realizate, corelate cu dimensiunea si calitatea acestuia. Un diagnostic global cuprinde un ansamblu de caracteristici statice si strategice care, asa cum sugestiv se fac referiri in literatura de specialitate, privesc cei 5 M, si anume: MEN reprezentand potentialul uman (dimensiune, calitate, competenta profesionala si manageriala); MONEY- reprezentand multiplele si complexele probleme financiare; MARCHANDISE privind calitatea si cantitatea produselor si serviciilor; MATERIALS evaluarea cantitativ calitativa a activelor fixe, in special ca nivel tehnologic, fiabilitate, performante; MARKET diagnosticul pozitiei pe piata, distributia produselor si serviciilor. Modelul operational al diagnosticului economico financiar se poate infatisa ca in tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Modelul operational al diagnosticului economico financiar Etape ale diagnosticului Asigurarea informatiilor necesare diagnosticarii: - informatii contabile; - informatii extracontabile. Operatii de analiza Prelucrarea situatiilor contabile Calculul indicatorilor necesari diagnosticarii Grupari de informatii in concordanta cu scopul diagnosticului Interpretarea si aprecierea indicatorilor: - potentialul economico-financiar; - performantele utilizarii; - eficienta si echilibrul economico-financiar. Sinteza obiectivelor

Punerea in evidenta a anumitor fenomene economico-financiare: - simptome legate de disfunctionalitati; - puncte forte si puncte slabe ale activitatii. Analiza explicativa a : - cauzelor dificultatilor (diagnostic si aplicare cauzala); - atuuri si handicapuri ale activitatii. Previziune si recomandari

Evidentierea perspectivei si solutiilor tehnice,

economico- financiare Diagnosticul efectuat pentru evaluarea performantelor economico-financiare ale firmei poate fi tratat sub dublu aspect: 1. Diagnostic intern, care este necesar managementului firmei in procesul fundamentarii previziunii activitatii acestuia (planificarea calitatii, bugete), precum si pentru realizarea functiei de control; 2. Diagnostic extern, realizat in beneficiul unei entitati exterioare firmei: institutii financiare, clienti, furnizori, actionari, organisme ale statului etc. Analiza economico financiara de tip calitativ Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici, instrumente de tratare a informatiilor cu scopul diagnosticarii starii unei entitati economice, a aprecierilor nivelului calitativ al performantelor acesteia in conditiile existentei unui mediu concurential dinamic. Analiza economico-financiara studiaza fenomenele economice prin descompunerea lor in elemente componente, cu scopul identificarii cauzelor de ordin primar care le genereaza, a factorilor care stau la baza formarii acestora. Diagnosticarea inseamna verificarea variabilelor cheie ale starii si dinamicii fenomenelor, a interactiunii dintre acestea, cu scopul de a proiecta masuri de corectie a influentelor negative asupra performantelor firmei si de amplificare a celor favorabile. Drumul analizei economice este inversul evolutiei reale a fenomenului, analiza pornind de la rezultatele procesului incheiat, catre elemente si factori. Se pot utiliza astfel analizele calitative, ce au ca scop stabilirea esentei fenomenului, a insusirilor sale esentiale, a principalilor factori ce determina fenomenul . Are loc un proces de purificare, o trecere la factori calitativi cu un grad tot mai mare de puritate. Abordarea sistemica a fenomenelor, cercetarea lor cibernetica, constituie cai de realizare a analizei calitative. Privita in sens cibernetic, din punct de vedere al teoriei sistemelor, orice organizatie reprezinta un sistem complex si dinamic de elemente sau subsisteme interdependente, a caror conducere si reglare se bazeaza pe principiul retroactiunii sau conexiunii inverse (feed - back). La randul sau, fiecare organizatie poate fi considerata ca susbsistem al altor sisteme social - economice mai mari, cum ar fi ramura, judetul, economia nationala. Sistemele economice, prin natura lor sunt sisteme deschise, deoarece se afla intr-o permanenta interactiune cu mediul ambiant. In procesul conducerii organizatiei ca sistem, analiza economica calitativa permite cunoasterea permanenta a starii sistemului, a tuturor conexiunilor sale cu celelalte sisteme si subsisteme, precum si a factorilor interni si externi care provoaca perturbatii in functionarea sistemului. Pe aceasta baza, se pot fundamenta deciziile de reglare si optimizare a activitatii entitatii. Ca metode se propun:

metoda descompunerii sau diviziunii rezultatelor, ce este utilizata pentru studierea fenomenelor si a rezultatelor economice din activitatea organizatiilor, exprimate cu ajutorul unor indicatori sintetici rezultati prin descompunerea sau divizarea lor dupa anumite criterii: descompunerea sau diviziunea in timp a rezultatelor, ce permite cunoasterea evolutiei in dinamica a fenomenelor analizate si evidentierea abaterilor intervenite fata de un program, norme, normative (evolutia cheltuielilor, a veniturilor, a profitului); descompunerea sau diviziunea rezultatelor dupa locul de formare permite depistarea locurilor de munca unde rezultatele obtinute nu corespund conditiilor create sau estimarilor facute, ca si contributia fiecarei verigi organizatorice, la tendinta generala; descompunerea sau divizarea rezultatelor pe parti sau elemente componente ce contribuie la adancirea analizei activitatii economice a intreprinderii, prin studierea mai in profunzime a fenomenelor economice, ce permite cunoasterea aportului fiecarui element asupra modificarii acestor fenomene; metoda comparatiei rezultatelor are un rol important in procesul de analiza, intrucat fiecare rezultat al activitatii organizatiei se studiaza, nu numai ca o marime in sine, ci si in raport cu un anumit criteriu, luat ca baza de comparatie, ceea ce permite cunoasterea abaterilor intervenite in timp si spatiu. In functie de baza de comparatie folosita se pot efectua comparatii in timp (intre rezultatele efective si cele programate, intre rezultatele din perioada curenta si cele din perioada precedenta), comparatii in spatiu (intre rezultatele verigilor organizatorice din interiorul intreprinderii, intre rezultatele obtinute de intreprinderea analizata si rezultatele medii pe ramura, intre rezultatelor unor intreprinderi cu profil similar din tara sau din strainatate), comparatii cu caracter special, ce pot interveni indeosebi la alegerea variantei optime de actiune. Se poate realiza astfel, o analiza a evolutiei veniturilor si cheltuielilor pe baza datelor preluate din situatiile financiare anuale (bilantul contabil si contul de profit si pierdere, note explicative, politici contabile), intocmite pentru o anumita perioada de timp, evidentiindu-se elementele, factorii, cauzele fenomenului studiat; analiza poate fi de tip structural, putand determina corelatia dintre fiecare factor si fenomenul analizat, cat si corelatia dintre diferiti factori care actioneaza asupra fenomenului analizat. Cunoasterea factorilor, a naturii lor si a legaturilor prin intermediul carora concura la formarea si respectiv modificarea rezultatelor activitatii organizatiei, precum si stabilirea posibilitatilor de imbunatatire a functiunii intreprinderii ca sistem, reprezinta in esenta, un element definitoriu al obiectului analizei economico-financiare realizate intr-o organizatie. Fiind o analiza calitativa, ce foloseste in scopul cercetarii naturii fenomenelor economice metoda comparatiei rezultatelor, se presupune faptul ca fiecare rezultat al activitatii firmei se studiaza, nu numai ca o marime in sine, ci si in raport cu un anumit criteriu, luat ca baza de comparatie, ceea ce va permite cunoasterea abaterilor intervenite in timp si spatiu. Pentru a vedea daca implementarea managementului calitatii are efecte favorabile asupra evolutiei principalilor indicatori ce caracterizeaza activitatea firmei se va putea analiza comparativ evolutia veniturilor totale, a cheltuielilor totale si a profitului in perioada analizata, precum si a cifrei afaceri in aceeasi perioada. Analiza economico financiara de tip cantitativ Se poate apela si la analize de tip cantitativ a fenomenelor economice, exprimate prin determinari cantitative, precum si prin modificari structurale intervenite in compozitia fenomenelor.

Extinderea analizelor cantitative necesita folosirea tot mai larga a metodelor matematice moderne. Cu toate acestea, succesul aplicarii acestora in modelarea fenomenelor economice, depinde de adancirea (gradul de detaliere) analizei calitative, care trebuie sa preceada si sa devanseze analiza cantitativa. Ca metode si procedee se pot folosi metoda substituirilor in lant si metoda corelatiei. Implementarea sistemului de management al calitatii poate influenta astfel, evolutia cifrei de afaceri a unei organizatii. Cunoasterea nivelului cifrei de afaceri, a structurii, dinamicii si a factorilor de influenta este deosebit de importanta pentru managerii societatii, actionari sau asociati, clienti, furnizori, societati bancare, adica pentru orice stakeholder al organizatiei. Putem determina astfel, cu ajutorul metodelor cantitative de analiza economico-financiara modificarea indicatorilor cifrei de afaceri, ritmul modificarii indicatorilor cifrei de afaceri, evolutia cifrei de afaceri si indicatorii medii privind cifra de afaceri.
CUPRINS

ANALIZA PERFORMANTELOR FIRMEI CONEX CORDIAL SRL PE BAZA RENTABILITATII IN PERIOADA 2005-2006 1. Analiza indicatorilor partiali ai rentabilitatii

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori partiali de rentabilitate sub forma de solduri ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, adica prezinta contul de profit si pierderi intr-o alta forma, mai aproape de cerintele si obiectivele analizei financiare. Marja comerciala (MC) este un indicator utilizat de firmele care vand marfurile in starea in care au fost cumparate. Tabloul sodurilor intermediare al SC CONEX CORDIAL SRL se prezinta in tabelul nr. 2. Pe baza datelor prezentate in acest tabel s-au stabilit urmatoarele valori ale cotelor medii de adaos comercial (C0, C1), pe baza marjei comerciale (MC) si a cifrei de afaceri din vanzari marfuri: C1 = MC1 x 100/D1 = 490032 x 100/4287662 = 11, 43% C0 = MC0 x 100/D0 = 504847 x 100/4400069 = 11,47% Modificarea marjei comerciale se explica factorial astfel: MC = MC1- MC0 = 490032-504847 = -14815 lei, din care datorita: a) influentei modificarii sumei veniturilor din vanzarea marfurilor: D = D1 x C0/100- D0 x C0/100 = 4287662 x 11,47/100-4400069 x 11,47/100 = = 491794.83-504847 = -13052,17 b) influentei ratei medii a marjei comerciale (cotei medii de adaos comercial):

 C = D1 x C1/100-D1 x C0/100 = 4287662 x 11,43/100-4287662 x 11,47/100 = = 490032 - 491794,83 = -1762,83 Analizand influentelor factorilor directi, se remarca urmatoarele: scaderea vanzarilor de marfuri cu 112407 lei a determinat, in conditiile date, scaderea marjei comerciale cu 13052,17 lei; scadera cotei medii de adaos comercial cu 0,44% se reflecta in scaderea marjei comerciale cu 1762, 83 lei. Aprofundand analiza cotei medii de adaos comercial, se poate determina influenta modificarii structurii vanzarilor pe grupe de marfuri asupra modificarii marjei comerciale. Tabelul nr. 2 Soldurile intermediare de gestiune -leiNr. Indicatori crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Vanzari de marfuri Costurile marfurilor vandute MARJA COMERCIALA (1-2) MC Productia vanduta Variatia productiei stocate Venituri din productia de imobilizari PRODUCTIA EXERCITIULUI (4+5+6) Qe Consumurile exercitiului provenind de la terti VALOAREA ADAUGATA (3+7-8) VA Subventii de exploatare Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul EXCEDENTUL (DEFICITUL)BRUT AL EXPLOATARII (9+10-11-12) 4400069 3895222 504847 1185 1185 116586 389446 15200 190132 184114 4287662 3797630 490032 737 737 76860 413909 11391 190143 212375 2005/0 2006/1

EBE 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20 21. 22. 23. 24. 25. 26. Rezultatul brut al exercitiului (20+23) RBE Impozit pe profit REZULTATUL EXERCITIULUI (PROFITUL NET SAU PIERDEREA)(24-25) Productia exercitiului (Qe) reflecta volumul total de activitate al unei perioade. In cazul firmei analizate, ponderea acestor venituri este nesemnificativa din punctul de vedere a eventualelor influente asupra performantelor firmei, ea inregistrand o scadere in anul 2006, fata de anul 2005 de 448 lei. Valoarea adaugata (VA) reprezinta plusul de valoare rezultat din activitatea de productie si de comercializare a firmei. In cazul nostru valoarea adaugata a crescut cu 24463 lei, respectiv cu 6,3%. Coreland cresterea valorii adaugate cu evolutia productiei si a marjei comerciale se constata micsorarea gradului de prelucrare a resurselor consumate procurate de la terti: I VA > (I Qe + MC) 1,063 > 0,97 61830 8916 52914 95428 14559 80869 Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele REZULTATUL EXPLOATARII (13+14-15-16) RE Venituri financiare Cheltuieli financiare REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (17+18-19) RCR Venituri extreaordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL EXTRAORDINAR AL EXERCITIULUI (21-22) 22642 132677 33890 40189 21641 61830 48056 140382 49369 70680 24748 95428 -

I VA = 413909/389446 = 1,063 I Qe + MC = 737 +490032/1185+504847 = 0,97 Pentru o caracterizare mai exacta a valorii adaugate calculam si gradul de integrare pe verticala a activitatii firmei, ca raport dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri.

In cazul SC CONEX CORDIAL SRL, gradul de integrare pe verticala a fost de 8,85% in anul 2005 si 9,65 % in anul 2006. Cresterea gradului de integrare pe verticala s-a inregistrat ca urmare a realizarii cu forte proprii a unor activitati complementare. Majorarea gradului de integrare pe verticala poate sa aiba o influenta importanta asupra rentabilitatii pe termen scurt, dar poate mari riscul din exploatare pe termen lung, prin faptul ca genereaza o crestere a cheltuielilor fixe ale firmei. Excedentul (deficitul) brut al exploatarii (EBE) semnifica fluxul potential de disponibilitati degajat de ciclul de exploatare al firmei si poate fi utilizat pentru comparatii in dinamica si sectoriale. Cresterea EBE este o conditie esentiala pentru marirea capacitatii de autofinantare a firmei, deoarece trebuie sa asigure remunerarea capitalurilor investite, rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung, inlocuirea activelor fixe si plata impozitului pe profit. Analiza EBE s-a aprofundat cu ajutorul urmatoarelor rate de structura sau repartitie: a) ponderea amortizarii, ca raport dintre cheltuielile cu amortizarea si EBE (28261 lei, respectiv 115, 4%): -2005-18, 41%; -2006-23,25%. Aceasta evolutie s-a inregistrat ca urmare a cresterii ponderii rezultatului exploatarii in EBE (de la 21,14% in anul 2005, la 33,28% in anul 2006), situatie care arata ca fluxul potential de lichiditati din exploatare s-a format in cea mai mare parte pe seama profitului din exploatare. b) ponderea impozitului pe profit, ca raport dintre impozitul pe profit si EBE: -2005-4,83%; -2006-6,86%. Cresterea ponderii ponderii impozitului pe profit in EBE semnifica o crestere a fiscalitatii in perioada analizata. Analiza corelatiei dintre indicatorii de rezultate se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor rapoarte: a) rezultatul exploatarii (RE) si EBE: -2005-0,21; -2006-0,33. Cresterea ponderii exploatarii in EBE s-a datorat cresterii valorii adaugate intr-o proportie mai mare decat cresterea cheltuielilor cu personalul si a cheltuielilor cu impozite, taxe si varsaminte asimilate. b) rezultatul exploatarii (RE) si rezultatul curent (RCR) este mai mic decat unu:

-2005-0,65; -2006-0,74. Rezulta ca, in perioada analizata, rezultatul financiar a fost pozitiv, iar ritmul de crestere a profitului din exploatare a devansat pe cel al rezultatului financiar. c) rezultatul curent (RCR) si rezultatul brut (RBE) sunt egale cu unu, ceea ce arata ca firma nu a inregistrat profit din operatiunile extraordinare. d) rezultatul net al exercitiului si rezultatul brut: -2005-0,8557; -2006-0,8474. Acest raport reflecta ponderea profitului net (sau al pierderii) in rezultatul brut al exercitiului. Evolutia acestui raport depinde de dinamica rezultatului brut a elementelor nedeductibile fiscal si a deducerilor fiscale. Rezulta o crestere mai lenta a elementelor nedeductibile fiscal fata de cele deductibile din punct de vedere fiscal. 2. Analiza rentabilitatii firmei Sursele informationale utilizate in analiza ratei rentabilitatii firmei sunt situatia patrimoniului pe baza bilantului contabil si Contul de profit si pierdere (tabelele nr. 3 si 4). Analiza factoriala a profitului a) rezultatul brut al exercitiului (Rb) se determina in functie de veniturile totale (Vt), cheltuielile totale (Ct), rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale (prb), structura veniturilor totale (gi) si profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activitati (prbi). Masurarea influentelor factorilor se realizeaza cu ajutorul metodei substituirilor in lant (tabelul nr. 4): Rb = Vt1(1-Ct1/Vt1)-Vt0(1-Ct0/Vt0) = = 4361203(1- 4265775/4361203) - 4445537(1- 4383707/4445537)= = 95510 - 61793= +33717 lei a1) influenta modificarilor veniturilor totale: Vt = Vt1(1- Ct0/Vt0)-Vt0(1- Ct0/Vt0) = = 4361203(1- 4383707/4445537) 4445537(1-4383707/4445537)= = 60620-61793= -1173 lei a2) influenta modificarii profitului mediu brut la 1 leu venituri totale:

 prb = Vt1(prb1-prb0) = 4361203(0,0219-0,0139= +34890 lei b) analiza factoriala a rezultatului exploatarii (Re) se poate determina pe baza veniturilor din exploatare (Ve), a cheltuielilor din exploatare (Ce) si a profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare (pre). Modificarea profitului din exploatare se determina, dupa caz: Re = Re1-Re0 = 70680-40189 = +30491 lei b1) influenta modificarii veniturilor din exploatare: Ve =(Ve1-Ve0) x pre0 = (4336455-4423896) (1-4383707/4423896) = = -87441 x 0.0091= -796 lei pre0 = (1-Ce0/Ve0) b11) influenta modificarii fondului total de timp de munca: T = (T1-T0)wh0 x pre0 = (36920-37947) x 116,58 x 0,0091= -1090 lei T1 = Ns (nr. mediu salariati)x t (timpul mediu salariat) = 20 x 1846 ore = 36920 ore ore Wh0 = 4423896/37947 = 116, 58 (productivitatea medie lunara stabilita in baza veniturilor) b111) influenta modificarii numarului mediu de salariati: Ns = (Ns1- Ns0)t0 x wh0 x pre0 = (20-21) x 1807 x 116,58 x 0,0091 = -1917 lei Tabelul nr.3 Situatia patrimoniului pe baza bilantului contabil -leiIndicatori A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 449042 611434 449042 611434 2005 2006 T0 = 21 x 1807 ore = 37947

B. Active circulante I. Stocuri II. Creante III. Investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL C. Cheltuieli in avans D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an Datorii comerciale-furnizor Sume datorate investitiilor de credit Avansuri acordate Alte datorii TOTAL E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. Datorii: sumele ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an Sume datorate investitiilor de credit H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve I Capital II Prime de capital 500 500 500 500 445356 313957 486716 327362 420320 -3686 460801 -124718 420320 460801 115749 416634 112267 336083 264181 36704 192681 31135

III Rezerve de reevaluare IV Profitul sau pierderea raportata V Profitul sau pierderea exercitiului financiar CAPITALURI PROPRII -TOTAL b112) influenta modificarii timpului mediu pe un salariat

77985 52914

77985

80869 131399 159354

t = Ns1(t1-t0) x wh0 x pre0 = 20(1846-1807) x 116,58 x 0,0091= +827 b12) influenta productivitatii medii orare: wh = T1(wh1-wh0)x pre0 = 36920 (117,46-116.58) x 0,0091= +294 lei b2) influenta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri exploatare: pre = Ve1(pre1-pre0) = 4336455(0,01632-0,0091)= + 31287 lei pre1 = (1-C1/V1) = 0,01632

Situatia patrimoniului pe baza bilantului contabil -leiIndicatori A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL B. Active circulante I. Stocuri II. Creante III. Investitii pe termen scurt 264181 36704 192681 31135 449042 611434 449042 611434 2005 2006

IV. Casa si conturi la banci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL C. Cheltuieli in avans D. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an Datorii comerciale-furnizor Sume datorate investitiilor de credit Avansuri acordate Alte datorii TOTAL E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. Datorii: sumele ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an Sume datorate investitiilor de credit H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve I Capital II Prime de capital III Rezerve de reevaluare IV Profitul sau pierderea raportata V Profitul sau pierderea exercitiului financiar CAPITALURI PROPRII -TOTAL b112) influenta modificarii timpului mediu pe un salariat

115749 416634

112267 336083

420320

460801

420320 -3686

460801 -124718

445356 313957

486716 327362

500 500

500 500

77985 52914

77985

80869 131399 159354

 t = Ns1(t1-t0) x wh0 x pre0 = 20(1846-1807) x 116,58 x 0,0091= +827 b12) influenta productivitatii medii orare: wh = T1(wh1-wh0)x pre0 = 36920 (117,46-116.58) x 0,0091= +294 lei b2) influenta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri exploatare: pre = Ve1(pre1-pre0) = 4336455(0,01632-0,0091)= + 31287 lei pre1 = (1-C1/V1) = 0,01632

Tabelul nr.4 Contul de profit si pierdere - lei Indicatori 1. Cifra de afaceri -Productia vanduta -Venituri din vanzarea marfurilor 2. Variatia stocurilor de produse finite si a produselor in curs de executie 3. Productia realizata de entitate pentru scopuri proprii si capitalizata 4. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL 5. Cheltuieli materiale 6. Cheltuieli cu personalul 7. Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale 8. Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DE EXPLOATARE- TOTAL 147877 4383707 151773 4265775 22642 4423896 4011808 190131 33890 48056 4336455 3874490 190143 49369 2005 4401254 1185 4400069 2006 4288399 737 4287662 -

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE-TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A) VENITURI EXTRAORDINARE CHELTUIELI EXTRAORDINARE PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A) IMPOZITUL PE PROFIT PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI FINANCIAR

40189 21641 21641

70680 24748 24748

61830 -

95428 -

4445537 4383707 61830 8916 52914

4361203 4265775 95428 14559 80869

Se constata o depasire profitului din exploatare cu 30491 lei, respectiv cu 75,9%, datorata atat reducerii cheltuielilor din exploatare, cat si cresterii profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare. Analizand influentelor factorilor care au generat modificarea rezultatului exploatarii, constatam urmatoarele: - reducerea cheltuielilor din exploatare si cresterea profitului din exploatare a fost determinata in exclusivitate de utilizarea intensiva a fortei de munca, respectiv de sporirea productivitatii muncii orare. Cresterea productivitatii muncii orare a generat sporirea profitului din exploatare cu 294 lei; - ca efect al utilizarii incomplete a timpului de munca, profitul din exploatare a scazut cu 1090 lei. Aceasta situatie s-a datorat reducerii numarului de personal cu 1 salariat, concomitent cu depasirea timpului mediu pe salariat cu 39 ore/salariat, ceea ce a avu ca efect cresterea profitului din exploatare cu 827 lei; -profitul mediu la 1 leu venituri a crescut cu 0,01632 lei, ceea ce a condus la cresterea profitului din exploatare cu 31287 lei.

c) analiza profitului aferent cifrei de afaceri, in acest caz sistemul de factori care actioneaza asupra profitului este cel din tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5 Factori de influenta ai profitului aferent cifrei de afaceri Nr. Indicatori crt. 1. Cifra de afaceri evaluata la preturi de vanzare (exclusiv TVA) Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri Suma profitului aferent cifrei de afaceri Profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri qv x p qv x c P pr Simbol 2005 2006

4401254

4288399

2. 3. 4.

4383707

4265775

17547 0,00399

22624 0,00528

Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri este determinata dupa cum urmeaza:
P=

P1-P0= 22624-17547=5077 lei

c1) influentei modificarii cifrei de afaceri:

CA

= (CA1-CA0) x pr0 = (4288399-4401254) x 0,0040 = -450 lei

c2) influentei modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri:

pr = CA1(pr

1-pr0) = 4288399 (0,00528-0,00399) = +5527 lei

Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri s-a realizat in proportie 108,86% pe seama cresterii profitului mediu la 1 leu vanzari, ceea ce reprezinta in cifre absolute 5527 lei.

Analiza ratelor de rentabilitate a) analiza ratei rentabilitatii economice Rentabilitatea economica exprima corelatia dintre un rezultat economic si mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia. Folosim datele din tabelul nr. 6. Tabelul nr. 6 Factorii de influenta ai rentabilitatii economice

Nr. Indicatori crt. Simbol 2005 2006

1. 2.

Active imobilizate Active circulante Total active

Ai Ac At EBE CA CA/At EBE/CA

449042

611434

416634

336083

865676
184114

947517
212375

3. 4. 5. 6.

Excedentul brut al exploatarii Cifra de afaceri Viteza de rotatie a activului total Marja bruta din exploatare la 1 leu cifra de afaceri Rezultatul exploatarii Rata rentabilitatii comerciale Rata rentabilitatii economice Metodologia de analiza factoriala este urmatoarea:

4401254

4288399

5,0841 0,4183

4,5259 0,4953

7. 8. 9.

RE RE/CA RE/At

40189

70680

0,91% 4,64%

1,65% 7,46%

RE = RE1-RE0 = (CA1/At1 x RE1/CA1) x 100 - (CA0/At0 x RE0/CA0) x 100 =

= (4288399/947517 x 70680/4288399)x100- (4401254/865676 x 40189/4401254) x 100 = (4,5259 x 0, 165) x 100 (5,0841 x 0,0091) x 100= = 7,4677-4,6265 = 2,84% a1) influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total:

CA/At = (CA1/At1- CA0/At0) x RE0/CA0 x 100 =

= (4,5259 -5,0841) x 0,0091 x100 = -0,51% a2) influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale:

RE/CA = CA1/At1(RE1/CA1- RE0/CA0) X 100 =

= 4,5259 (0, 0165-0.0091) X 100 = +3,35% Fata de anul anterior, valoarea ratei rentabilitatii economice a sporit cu 2,84%, ceea ce corespunde unei cresteri relative de 60, 7%. Aceasta modificare se datoreaza, in principal: - scaderii vitezei de rotatie a activului total cu 0,5582 rotatii care a avut efect negativ asupra indicatorului in sensul descresterii acestuia cu 0,51%; - sporirii rentabilitatii comerciale cu 0,74, care a avut ca efect pozitiv asupra indicatorului analizat, in sensul sporirii acesteia cu 3,35%. Contributia fiecarui factor la sporirea rentabilitatii economice: - reducerea vitezei de rotatie a activului total nu a adus nici o contribuitie pozitiva, dimpotriva a redus rentabilitatea economica cu 18%.

- sporirea rentabilitatii comerciale a contribuit intr-o proportie de 118%. Nivelul ratei rentabilitatii economice din ultimul an de analiza arata ca la 100 lei active totale au revenit 7,46 lei rezultat din exploatare (profit din exploatare), nivel ce nu asigura remunerarea capitalului investit (nivelul minim de referinta este de 25%). Rata rentabilitatii economice din perioada curenta este mai mica decat rata inflatiei (8,5-9% in anul 2006), ceea ce inseamna ca se asigura cu greu mentinerea substantei economice a firmei. b) analiza rentabilitatii comerciale masoara eficienta activitatii desfasurate de firma pe perioada unui exercitiu financiar prin prisma valorificarii activitatii de baza. Practic, arata raportul dintre doua efecte. Rata rentabilitatii comerciale exprima corelatia dintre profitul total aferent vanzarilor si cifra de afaceri si caracterizeaza eficienta politicii comerciale si a politicii de preturi a firmei. Metodologia de cuantificare a influentelor factorilor se prezinta astfel:

Rc = Rc1-Rc0 = P1/qv1 p1 x 100-P0/qv0p0 x 100=

= 22624/4288399 x 100 -17547/4401254 x 100 = = 0,5276%-0,3987% = 0,1289% In perioada curenta analizata se constata o crestere a ratei rentabilitatii comerciale cu cu 0,1289% determinata de modificarea preturilor medii de vanzare unitare. c) analiza rentabilitatii financiare (Rf) ce exprima corelatia dintre profit si capitalurile proprii in calitatea lor de surse de finantare a activitatii firmei. Metodologia de analiza este urmatoarea:

Rf = Rf1-Rf0 =

= Vt1/At1xAt1/Kp1xPn1/Vt1x100-Vt0/At0xAt0/Kp0 x Pn0/Vt0x100 = =4361203/947517x947517/159354x80869/43612034445537/865676x865676/131399x52914/4445537x100= = 4,6028x5,9460x0,0185-5,1353x6,5881x0,0119x100 = = 0,5063-0,4026x100 = 10,37%, din care datorita: c1) influentei vitezei de rotatii a activului total:

Vt/At = (Vt1/At1- Vt0/At0) x At0/Kp0 x Pn0/Vt0x100=

= (4,6028-5,1353) x 6,5881 x 0,0119 x100 = -4,17% c2)influentei factorului de multiplicare a capitalului propriu:

At/Kp = Vt1/At1 (At1/Kp1- At0/Kp0) x 100 =

= 4,6028 (5,9460-6,5881) x 0,0119 x 100 = -3,52%

c3) influentei rentabilitatii nete a veniturilor totale:

Pn/Vt = Vt1/At1x At1/Kp1 (Pn1/Vt1- Pn0/Vt0)x 100 =

= 4,6028 x 5,9460x (0,0185-0,0119)x 100 =18,06% In perioada analizata se constata o crestere a rentabilitatii financiare cu 10,37% comparativ cu perioada precedenta, deci o crestere a eficientei capitalului propriu cu 25,75%. Aceasta evolutie favorabila s-a datorat in special cresterii rentabilitatii nete a veniturilor totale, care, prin sporirea cu 1,6% in perioada analizata fata de baza de comparatie, a generat o crestere a eficientei capitalului propriu cu 10,37%.