APARATUL CARDIOVASCULAR Sistemul circulator este format din: inima si vasele de sange = aparat cardio-vascular sistemul limfatic, format

at din vasele limfatice si ganglionii limfatici

Aceste sisteme comunica intre ele la nivelul spatiilor celulare. Circulatia sangelui din ventriculul stang spre organe si tesuturi si inapoi spre atriul drept formeaza circulatia mare sau sistemica. Circulatia sangelui din ventriculul drept spre plamani si inapoi spre atriul stang alcatuieste circulatia mica sau pulmonara. Inima are rolul de pompa aspiro-respingatoare adica de a pune in circulatie sangele din tot corpul uman. Ea are forma de para avand baza orientata in sus sis pre dreapta si un varf orientat in jos si spre stanga. Are o greutate medie de 300 g si o capacitate medie de 500 cm3. Varful inimii(apex) corespunde spatiului V intercostal stang pe linia medioclaviculara stanga. Strauctura inimii Inima este alcatuita din 3 straturi: 1. endocardul sau stratul intern, inveleste toate cavitatile inimii iar la nivelul orificiilor se pliaza si formeaza valvele care se deschid si se inchid permitand ca sangele sa circule int-un singur sens. 2. miocardul sau stratul mijlociu este constituit dintr-o retea de fibre musculare. este mai dezvoltat la nivelul ventriculelor si mai putin la nivelul atriilor. 3. pericardul este stratul extern Inima in interiorul sau prezinta 4 camarute: 2 atrii (atriul drept si atriul stang) si 2 ventricule (drept si stang). Atriile nu comunica intre ele si sunt separate prin septul interatrial. Ventriculele nu comunica intre ele si sunt separate de septul interventricular. Atriul drept comunica cu ventriculul drept prin orificiul atrio-ventricular drept prevazut cu valva tricuspida. Atriul stang comunica cu ventriculul stang prin orificiul atrio-ventricular stang prevazut cu valva bicuspida(mitrala). Orificii care se deschid la nivelul atriilor: AS: venele pulmonare, orificiul atrio-ventricular stang AD: vena cava superioara si inferioara, orificiul atrio-ventricular drept Orificii care se deschid la nivelul ventriculilor: VS: Aorta, VD: Trunchiul arterei pulmonare Stenoza = ingustarea unui orificiu Atriul drept si ventriculul drept reprezinta inima dreapta, unde se gaseste sange venos care prin contractia ventriculului drept este trimis prin arterele pulmonare la plaman unde se face schimbul de gaze, adica eliminarea CO2 prin expiratie si preluarea din aerul atmosferic a O2. Sangele incarcat astfel cu O2 prin venele pulmonare este condus la inima in atriul stang, de unde trece prin orificiul atrio-ventricular stang in ventriculul stang si de aici in Aorta pentru a fi distribuit la nivelul organelor si tesuturilor. Inervatia inimii este dubla: 1. prin nervul vag cu cele doua componente ale sale(componenta simpatico accelereaza bataile inimii si componenta parasimpatica care rareste bataile inimii)

2. sistemul nodal propriu al inimii format din nodul sinoatrial, nodul atrio-ventricular, fasciculul Hiss si reteaua Purkinje de la care pornesc stimuli ce determina automatismul si ritmicitatea inimii. Inima functioneaza ritmic si spontan datorita impulsurilor pornite de la sistemul nodal. Frecventa normala a ritmului cardiac este de 70-75 batai/minut. Ciclul cardiac Fazele activitatii inimii constau din contractii=sistole, prin care se realizeaza evacuarea cavitatii si relaxari = diastole, in timpul carora are loc umplerea cavitatilor. Circulatia sangelui cuprinde mica circulatie si marea circulatie. In timpul activitatii sale inima realizeaza unele manifestari ce insotesc ciclul cardiac si acestea sunt: manifestari acustice ce se exteriorizeaza prin 2 zgomote: Z1(sistolic) ce este produs de inchiderea valvelor orificiilor atrio-ventriculare drept si stang si deschiderea valvelor arterelor pulmonare si valvelor aortice.. Z2 (diastolic) produs de inchiderea valvelor orificiului aortic si orificiul arterelor pulmonare. Aceste zgomote se aud in conditii de functionare normala a inimii, in cazuri patologice se percep sufluri. manifestari mecanice care sunt: socul apexian ce se percepe in spatiul V intercostal pe linia medio-claviculara stanga; pulsul arterial ce se percepe prin comprimarea unei artere pe un plan dur, de regula la nivelul arterei radiale manifestari electrice ce rezulta din diferenta de potential electric permitand inregistrarea sub forma EKG Ramificatiile Aortei Aorta este cea mai mare artera din corp. din momentul in care paraseste VS are mai multe portiuni: prima portiune se numeste bulbul aortic din care pornesc si primele ramificatii numite artere coronare (stanga si dreapta) care vor iriga inima cu sange arterial a doua portiune este artera ascendenta care nu da nici o ramura a treia portiune se numeste crosa aortei care da urmatoarele ramificatii: -trunchiul brahio-cefalic care cuprinde artera subclavie dreapta, artera carotida comuna dreapta -artera caotida comuna stanga, - artera subclavie stanga care se continua cu artera axilara stanga, artera humerala, artera radiala si artera ulnara a patra portiune este artera descendenta care are 2 potiuni: -pana la diafragm este aorta descendenta toracala care da ramuri pentru toate organele din cavitatea toracica -de la muschiul diafragm in jos se numeste aorta descendenta abdominala care da ramuri pentru toate organele din cavitatea abdominala. Aorta descendenta abdominala ajunge pana la nivelul vertebrei L4 unde se imparte in: artera iliaca comuna dreapta si artera comuna iliaca stanga. Sistemul de vase ce asigura circulatia sangelui este format din artere care pe masura ce se indeparteaza de inima isi micsoreaza calibrul fiind artere de calibru mare, artere de calibru mijlociu si arteriole. Arteriolele se capilarizeaza formand capilarele la nivelul celulelor unde este capatul final al arteriolelor si de unde incepe formarea venulelor care se continua cu venele mijlocii si apoi cu venele de calibru mare.

Vena porta I se spune porta deoarece se capilaizeaza la ambele capete. Se capilarizeaza la nivelul tubului digestiv(de la stomac, intestinul subtire si gros), iar al doilea capat se capilarizeaza la nivelul ficatului, adica vena porta duce sangele venos de la stomac, intestinul subtire, intestinul gros la ficat. Vena porta este un colector mare venos care aduna sangele din intregul tub digestiv de sub diafragm cat si al glandelor anexe ale tubului digestiv ce se varsa in ficat, participand la formarea pediculului hepatic. Ajunsa in ficat vena porta se capilarizeaza formand capilarele sinusoide din lobulul hepatic. Vena porta asigura circulatia functionala a ficatului iar circulatia nutritiva a ficatului este data de artera hepatica (ramura din aorta descendenta abdominala) Capilarele sinusoide se varsa in vena centrala a lobulului hepatic si care constituie capatul de origine a venelor hepatice ce se varsa in vena cava inferioara. Intre ramurile venei porte si ramurile venelor cave inferioara si superioara se formeaza anastomoze (legaturi) porto-cave care permit derivatia sangelui din vena porta spre venele cave in cazul unor obstructii pe traiectul venei porte. Sistemul limfatic In acest sistem circula limfa. Limfa incepe sa se fomeze din lichidul interstitial (lichidul dintre celule) si este dirijata prin vasele limfatice catre 2 trunchiuri limfatice mari: canalul limfatic drept si canalul limfatic toracic stang. Ambele se varsa in venele cave. Limfa este un lichid transparent usor galbui care contine in special limfocite. Nu contine hematii. Ganglionii limfatici rol: -produc limfocite, anticorpi, enzime -au rol de aparare -opresc substantele straine patrunse in organism -constituie o bariera in lupta contra infectiilor -opresc celulele canceroase plecate din focarul neoplazic.