Alimentele sunt ambalate deoarece creeaz o barier igienic ntre produs i mediul exterior, reducnd riscul de alterare i prelungind

durata de valabilitate a produsului; este necesar pentru un transport sigur i eficient i pentru furnizarea de informaii i instruciuni prin etichetare. Etichetarea are rolul de a oferi informatii despre produs. Etichetarea modern a produselor alimentare presupune existena unui mesaj ce contine informaii utile att pentru agenii economici ct i pentru consumatori, un rol important avndu-l informaiile de ordin nutriional. n acest sens, etichetarea corect i cuprinztoare a produselor alimentare reprezint o baz util de date pentru consumator, ajutndu-l n alegerea corect a unui produs n funcie de necesitile sale, n educarea lui n calitate de cumprtor, respectiv n contientizarea efectului pe care alimentul l are asupra sntii organismului su. Dezvoltarea si diversificarea productiei si a consumului de bunuri, promovarea formelor eficiente de comert au determinat evolutii spectaculoase in domeniul ambalajelor. Ambalajul insoteste produsul in fiecare etapa a circulatiei sale, de la producator la consumator, avand un rol important in protejarea acestuia si promovarea vanzarilor. Ambalarea produselor alimentare prezint importan deosebit pentru toi participanii la circuitul tehnico-economic, fapt demonstrat de frecvena de nnoire a ambalajului care a fost mai mare dect cea de nnoire aprodus elor, n ultimii 20 de ani. Aceast tendin se explic prin impactul pe care l are ambalajul asupra consumatorului la luarea deciziei de achiziionare a produsului.

II. Ambalarea alimentelor

Ambalajul prezinta un sistem cu funcii complexe, destinate s asigure protecia temporar a produselor din punct de vedere fizic, chimic, biologic n scopul meninerii calitii si integritii.

acestuia in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pan la consumator sau pan la expirarea termenului de garanie. Exista mai multe criterii de clasificare a ambalajelor, din care retinem: Dup materialul constituent: ambalaje din hartie si carton; ambalaje din sticla; ambalaje din metal; ambalaje din materiale plastice; ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale complexe, in componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat). Dupa sistemul de confectionare: ambalaje fixe; ambalaje demontabile; ambalaje pliabile. Dupa tip: plicuri, pungi, sacose, cosuri, tavi, lazi, cutii, stelaje, alveole, flacoane, borcane, butelii, bidoane, damigene, butoaie, canistre, tuburi.

 Dupa destinatie: ambalaje de transport; ambalaje de desfacere si prezentare. Dupa specificul produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare; ambalaje pentru produse nealimentare; ambalaje pentru produse periculoase; ambalaje individuale; ambalaje colective. Dupa gradul de rigiditate: ambalaje rigide, ambalaje semirigide, ambalaje suple. Dupa durata de utilizare si tipul circulatiei: ambalaje recuperabile; (ambalaje reciclabile, si ambalaje refolosibile); ambalaje nerecuperabile.

2.1 Importanta ambalajului

Importanta ambalajului este evidentiata de principalele functii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pe parcursul circuitului strabatut de produs intre furnizor (producator) distribuitor reteaua -comerciala en detail consumatorul final. Aceste functii sunt: conservarea si protectia proprietatilor produselor; facilitarea manipularii, depozitarii si transportului produselor; promovarea produselor si informarea consumatorului. Conservarea si protectia proprietatilor produselor este considerata functia de baza a unui ambalaj si se refera la mentinerea in parametrii initiali a produsului ambalat, care trebuie protejat de influentele mediului exterior ambalajului. (Natura fizica apa, praf, substante nedorite; Natura biologica insecte microorganisme ) 2.2 Promovarea produselor si informarea consumatorului Intrucat majoritatea produselor se vand ambalate este evident ca ambalajul are si un dublu rol depromotor al vanzarii si de purtator al informatiei catre consumator. Amblajul reprezinta o interfata cu care consumatorul vine in contact direct, de aceea ambalajul trebuie gandit pentru a atrage cumparatoriisi pentru a declansa actul de cumparare. De altfel, ambalajul a fost denumit sivanzator mut" al produsului, pornind de la urmatoarele considerente: identifica si prezinta produsul si producatorul/distribuitorul; stimuleaza si atrage atentia cumparatorului; informeaza consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baza ale produsului; comunica date legate de modul de utilizare al produsului si a naturii ambalajului etc.

Elementele care contribuie la realizarea functiei ambalajului de promovare a vanzarilor si informare a consumatorului sunt modul de confectionare, sistemul de marcare si etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adica aspectele referitoare la forma, culoarea si armonia cromatica, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie sa sugereze destinatia produsului si sa scoata in evidenta denumirea produsului, marca, recomandarile privind utilizarea, etc.

III. Etichetarea produselor alimentare

Pe etichetele produselor alimentare, in afara cazului cand exista exceptii expres mentionate, trebuie sa apara urmatoarele informatii (cerinte obligatorii de etichetare): numele produsului; numele ingredientelor si cantitatea anumitor ingredienti caracteristici sau categorii de ingredienti;data durabilitatii minime sau data a se folosi inainte de o anumita data care este inscrisa pe ambalaj.Aceasta data poate sa difere de la produs la produs, astfel ca mezelurile au ce-a mai mica perioada de valabilitate, in timp de bauturile au o peroada mare de valabilitate pana chiar la 2 ani, cantitatea neta; conditiile de depozitare sau conditii de utilizare, daca este cazul; numele sau numele comercial si adresa producatorului sau a celui care a ambalat produsul sau comerciantului stabilit pe teritoriul Comunitatii; detalii referitoare la origine sau provenienta, dupa cum este cazul; indicarea tariei pentru bauturile alcoolice, pentru bauturile la care concentratia alcoolica este mai mare de 1,2 %in volum. Numele produsului alimentar : o denumire care sa respecte reglementarile specifice alimentului respectiv, cu respectarea urmatoarelor conditii: In lipsa reglementarilor specifice, denumirea sa fie cea obisnuita in Romania; In lipsa denumirii obisnuite, denumirea sub care se vinde produsul poate fi o descriere a acestuia si daca este necesar, a utilizarii sale care sa fie suficient de clara pentru a permite cumparatorului sa cunoasca natura produsului si sa-l deosebeasca de alte produse cu care poate fi confundat;marca de fabrica,marca comerciala sau denumirile atractive nu pot inlocui denumirea sub care este vandut alimentul; Utilizarea de termeni precum mod" tip" gen" impreuna cu denumirea sub care este vandut produsul este interzisa; Denumirea sub care este vandut alimentul trebuie sa includa sau sa fie insotita de informatii privind starea fizica a acestuia sau tratamentele la care a fost supus, de exemplu: refrigerare, congelare, afumare, concentrare, etc. ; Alimentele care au fost tratate cu radiatii ionizate trebuie sa poarte mentiunea tratat prin ionizare"sau tratat cu radiatii ionizate"

Lista de ingrediente : Toate alimentele trebuie insotite de o lista in care sunt precizate ingredientele folosite, toate acestea trebuind declarate in lista de ingrediente, in afara cazului cind exista exceptii exprese de la aceasta cerint conform H.G. nr.685/2009 pentru modificarea i completarea Hotrarii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. Lista trebuie sa inceapa cu termenul ingrediente" sau sa aiba un titlu care sa includa acest cuvant. In general, ingredientele trebuie enumerate in ordine descrescatoare a cantitatii utilizate pe parcursul prelucrarii alimentului; totusi, apa si substantele volative trebuie enumerate in ordinea cantitatii din produsul finit.

Denumirile ingredientelor trebuie sa fie numele pe care acestea le-ar avea daca ar fi vandute ca alimente si trebuie sa fie insotite de toate indicatiile referitoare la denumire, daca lipsa acestora ar putea induce in eroare; denumirea utilizata in orice lista de ingrediente pentru orice produs care a fost iradiat trebuie sa includa sau sa fie insotita de cuvantul iradiat" sau expresia tratat cu radiatii ionizate".

3.1 Aditivii Aproape fr excepie, alimentele din comer conin aditivi (cunoscui sub denumirea generic de E"- uri), a cror menire este, se spune, aceea de a conserva, de a da culoare, form, de a spuma, ingroa i mai ales de a da arom in mod artificial, fcand astfel produsul atrgtor pentru clieni i vandabil timp indelungat, uneori aproape nelimitat. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, membru al Academiei de tiine Agricole i Forestiere, consider c incidena alarmant a unor forme de cancer este strans legat de avalana produselor alimentare bogate in Euri nocive, consumate frecvent de romani. De asemenea, E-urile periculoase sunt vinovate" de rspandirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv i a alergiilor. In cazul in care consumul de alimente cu E-uri este iresponsabil, problemele de sntate pot fi deosebit de grave, iar acest lucru nu este greu de realizat. Fiecare aliment din masa de zi cu zi poate conine Euri.Unele tipuri de paine aa-zis integral sint fabricate din fin innegrit cu E-uri din familia caramelurilor. In cazul unor pastefinoase, oul a fost inlocuit cu un E 102. Consumul prelungit de astfel de aditivi afecteaz ficatul, pancreasul i stomacul, ins potprovoca i tumori tiroidiene. Daca nu exista o categorie adecvata de denumiri, trebuie utilizat numele specific al aditivului. Ingredientele care trebuie inscrise cu denumirea categoriei lor, urmata de numele specific sau de codul numeric E : 3.2 Aroma Legislatia Europeana, prevede ca aromele trebuie enumerate utilizand termenul arome/aromele" sau o denumire sau o descriere specifica a acestora. Directiva 91/72/EEC

prevede ca termenul aroma naturala" sau un termen similar poate fi folosit numai pentru a descrie aromatizanti ale caror componente aromatizante contin substante aromatice naturale sau preparate aromatice, asa cum sunt ele descrise de Directiva 88/388/EEC referitoare la aromatizanti prevedere preluata si in legislatia romana. In plus, sementioneaza ca in cazul in care denumirea aromei contine o referinta la natura vegetala sau animala, ori la originea substantelor incorporate, termenul natural" sau alta expresie cu aceeasi semnificatie se utilizeaza numai pentru aroma la care componenta aromatizata a fost izolata prin procedee fizice corespunzatoare, prin procedee enzimatice sau microbiologice ori prin procedeele de preparare traditionala a alimentelor obtinute in totalitate sau aproape de totalitate din alimentul sau din sursa aromatizata respectiva.

3.3 Ingredientele compuse

Denumirile constituentilor trebuie dat fie in locul, sau in completarea denumirii ingredientului compus. Totusi,nu este necesara enumerarea constituentilor in cazul in care , vandut ca atare, nu necesita o lista de ingrediente.In plus, constituentii nu trebuie enumerati daca ingredientul compus este identificat in lista de ingrediente printr-o denumire generica sau daca ingredientul nu depaseste 25% din produsul finit, totui in acest ultim caz, este necesara enumerarea ingredientelor compuse care au efecte tehnologice semnificative asupra produsului finit.

3.4 Apa

Trebuie menionat daca apa adugata depaseste 5% din produsul finit . Nu trebuie menionata in urmtoarele cazuri: este utilizata pe parcursul procesului de fabricaie in exclusivitate pentru reconstituirea unui ingredient utilizat sub forma concentrata sau deshidratata ; sau este utilizata cat sau ca parte a unui mediu care in mod normal nu se consuma.

3.4.1. Cantitatea neta : Produselor alimentare preambalate trebuie declarate in unitati de volum in cazul lichidelor si in unitati de masa in cazul altor produse. Exista cerine specifice stabilite pentru marcarea cantitii pachetelor cu mai multe bucati preambalate, a produselor alimentare vandute la numr si a greutii in forma uscata.

3.5 Taria alcoolica : - pentru buturile cu un coninut in alcool mai mare de 1,2% din volum trebuie declarata taria alcoolica efectiva raportata la volum. Directiva Comisiei 87/250/EEC se refera la indicarea tariei alcoolice in raport su volumul bauturilor alcoolice cu un continut mai mare de 1,2% alcool raportat la volum.

3.6 Lotul : - legislatia romana si Directiva 89/386/EEC cer indicarea lotului pe un aliment daca nu exista exceptii.In unele cazuri data poate constitui si indicarea lotului.Sunt exceptate inghetata portionata, unele produse agricole si produsele care nu sunt preambalate ; regulile UE cer producatorilor sa-si asume intreaga responsabilitate pentru natura si plasarea produselor in limitele cunostintelor stiintifice si tehnologice actuale.

IV Etichetarea referitoare la coninutul de substane nutritive

Directiva 94/496/EEC ajuta consumatorul prin prezenta datelor nutritive cheie intr-un formatstandardizat astfel incat alegerea sa fie fcuta in cunotina de cauza iar produsele similare sa poata fi comparate cu uurina .Etichetarea referitoare la coninutul nutritiv este deosebit de importanta avand in vedere creterea interesului pentru legturile dintre meninerea unei sanatatii bune si o dieta sanatoasa ca si necesitatea ca persoanele care trebuie sa respecte o anumita dieta sa poata alege tipurile de alimente potrivite necesitailor lor. Etichetarea referitoare la continutul de substante nutritive trbuie sa cuprinda cantitatea de subsatanta nutritiva pentru care a fost fcuta declaraia. Exista o lista suplimentara opionala de substane nutritive (amidon, grasimi monosaturate, polinesaturate, colesterol, vitamine si minerale prezente in cantitati semnificative) care pot fi declarate. Se considera vitamine si minerale in cantitati semnificative numai cele a caror cantitate reprezinta minimum 15% din doza zilnica recomandata, furnizata de 100 g sau de 100 ml ori per pachet daca pachetul contine numai o portie de produs.

Alimentele noi si etichetarea referitoare la modificrile genetice: In cazul comercializrii si utilizarii alimentelor noi sau a ingredientelor noi in interiorul Comunitarii Europene exista trei reglementari care sunt in mod direct aplicabile si obligatorii in toate statele membre.Reglementarea comunitara referitoare la alimentele noi Reglementarea (CE) nr. 258/97 care include produsele alimentare modificate genetic si ingredientele care intra sub incidenta sa. Reglementarea (CE) nr.113/98 se refera la etichetarea anumitor produse alimentare si a ingredientelor fabricate din soia si porumb. Reglementarea referitoare la etichetarea alimentelor care contin aditivi si aromatizanti care sunt, contin sau au fost produi din organisme modificate genetic (GMO).

 Alimentele utilizate in anumite scopuri nutriionale : alimentele care intra sub incidenta acestei directive sunt acelea a cror compoziie si pregtire sunt destinate in mod special indeplinirii unor anumite necesitai nutriionale ale persoanelor crora le sunt destinate in principal. Aceste alimente trebuie sa se deosebeasc in mod clar de alimentele destinate consumului normal, in raport cu compozitia lor si cu procesul de fabricatie ca si cu modul de etichetare si comercializare.Directiva cadru se refera la problemele generale in timp ce cerintele specifice referitoare la compozitie si etichetare pentru categoriile recunoscute de alimente su destinatie speciala intra sub incidenta altor directive specializate . Formule pentru sugari si copii mici : are ca scop sa protejeze sanatatea sugarilor care utilizeaza formule care satisfac in totalitate cerintele lor alimentare pe parcursul primelor catorva luni de viata, prin indeplinirea conditiei ca numai produsele conforme sa fie comercializate sub mentiunea ca sunt potrivite sugarilor. Alimente pe baza de cereale prelucrate si alimente pentru copii : - se refera la alimente pe baza de cereale si alimente pentru copii utilizate ca parte a dietei diversificate si care nu constitue singura sursa de hrana. Sunt stabilite cerine de etichetare, inclusiv virsta la care utilizarea unui produs este adecvata, avand in vedere compoziia, textura si alte proprietati legate de compozitie. Informatiile referitoare la coninutul energetic si nutritiv, instructiunile pentru prepararea adecvata si de un interes deosebit, informatii referitoare la prezenta sau absenta glutenului daca virsta indicata de la care se poate utiliza produsul este sub 6 luni. Alimentele pentru reducerea greutatii in diete limitative de energie : - se refera la alimentele special formulate care , atunci cand sunt utilizate de consumator , inlocuiesc complet sau partial dieta zilnica. Alimentele utilizate in scopuri medicale speciale : - acopera alimentele preparate special sau a caror formula este destinata controlului dietei pacientilor care le utilizeaza sub control medical.Asemenea produse pot fi complete sau incomplete din punct de vedere nutritiv.Sunt stabilite cerintele detaliate referitoare la compozitie si etichetare.

V. Ciocolata

Definiia ciocolatei Ciocolata este un produs alimentar obinut prin prelucrarea boabelor de cacao cu zahar cristal, lecitina, arome, cu sau fr unt de cacao si adaosuri in amestec omogen sau eterogen. Adaosurile

folosite sunt : lapte praf, cafea, cicoare, arahide, alune, stafide, expandate, fructe confiate etc. Masa de ciocolata - este amestecul omogen de masa de cacao, unt de cacao si zahar pudra sau farin, cu adaos de alte ingrediente, in funcie de tipul de produs. Are urmtoarea compoziie chimic: zahar - 40 ... 60 %; grsime - 22 ... 40 %. La sorturile de masa de ciocolata dulce se aduga suplimentar 10 % grsime, la cuvertura 20 % i la ciocolat fondant amar pan la 30 %. La conare se inglobeaz cantiti mici de lecitin de 0,3 ... 0,5 %, pentru reducerea vascozitii, mai ales la masa de ciocolat cu coninut redus de grsime i de etilvanilin pentru aromatizare, din care se obine ciocolata cu lapte;

5.1 Clasificarea produselor din ciocolata

Dup forma si structura Produsele de ciocolata pot fi imprit in urmtoarele sortimente principale : ciocolata in batoane, tablete, monede, bomboane, sau sub forma de medalioane; ciocolata figurine; cuvertura de ciocolata. Ciocolata in forma batoane este finisata sub forma de batoane plane, in greutate de la 4 la 100 g, ambalate in diferite caliti de hartie impermeabila la apa si grsimi, in staniol i eticheta cu o prima foita invelitoare, sau fr ea.Ciocolata in tablete, sau sub forma de medalioane se deosebete de ciocolata in batoane dup form, dimensiuni i greutate. Figurinele de ciocolat sunt executate sub diferite forme de: psri, animale, oua, banane, conuri de cedru etc. De cele mai multe ori figurinele se executa goale la interior. Cuvertura de ciocolata,este ciocolata produse sub forma de blocuri in greutate aproximativ de pana la 5 kg. Cuvertura de ciocolata este destinata acoperirii bomboanelor, caramelelor, drajeurilor, etc. pentru finisarea prjiturilor, torturilor biscuiilor etc. In funcie de compoziie si calitatea finisrii produsele de ciocolata se impart in dou grupe i anume : ciocolata masiva, sau fr umplutura, prezentata sub forma de tablete, batoane, figuri, caracterizate prin aceeai structur i compoziie in toat masa produsului; ciocolata cu umplutura, prezentata tot sub forma de tablete, batoane, figuri, dar caracterizate prin diferena structurii si compoziiei in masa produsului i anume : o la exteriorul tabletei, batonului, figurilor se afla un strat de ciocolata cu structura

uniform; o in interiorul tablei, batonului sau figurilor se afla un strat de umplutura cu alta structura si compoziie decat cea ca stratului exterior de ciocolata. n funcie de modul de dispunere a umpluturii n masa de ciocolata, ciocolata cu umplutura poate fi : ciocolata umpluta, cu umplutura distribuita in masa de ciocolata; ciocolata umplut, cu umplutura invelit i protejat la exterior de un strat de mas de ciocolata. Ciocolata fr umplutur cuprinde urmtoarele sortimente : ciocolata fr adaosuri, in care sunt cuprinse : o ciocolata desert; o ciocolata obinuita; ciocolata cu adaosuri, in care sunt cuprinse : o ciocolata desert; o ciocolata obinuita. Din grupa ciocolatei cu adaosuri se fabrica urmtoarele sortimente : ciocolata cu lapte, cu adaos de lapte sau de produse lactate; ciocolata cu nuci, cu adaos de miez de nuca sau arahide; ciocolata cu cafea, cu cafea naturala sau cu extract di cafea naturala; ciocolata cu vafele, cu adaos de vafele mrunite; ciocolata cu fructe, cu fructe sub forma de coaja de portocale zaharisita, coaja rasa de citrice, sau fructe uscate; ciocolata cu praline, cu adaos de miez de nuca prjita cu zahar i mrunit. Din grupa ciocolatei cu adaosuri speciale se prepar : ciocolata cu adaos de nuca cola; ciocolata cu preparate vitaminoase, din care se poate aminti ciocolata medicala, care este iocolata la care se adug preparate medicinale. Clasificarea oficiala a ciocolatei produsa n Romnia n funcie de compoziie a. Ciocolata simpl : ciocolat amruie; ciocolat vanilie;

 ciocolat menaj; ciocolat cuvertura vanilie; b. Ciocolat cu adaosuri n amestec omogen : ciocolat cu lapte; ciocolat cu cafea; ciocolat cu cicoare; ciocolat cuvertura lapte; c. Ciocolata cu adaosuri n amestec eterogen (alune, arahide, stafide, expandate, fructe confiate etc)

Ambalarea, marcarea si pastrarea ciocolatei Pentru prezentare i desfacere ciocolata se ambaleaz in hartiemetalizat sau hartie imitaie pergament, peste care se aplic o banderol litografiat, cu un design specific. Pentru manipulare, transport i pstrare ambalajele de desfacere se introduc in cutii de carton. Banderola litografic trebuie s aib inscripionat: denumirea ciocolatei, tipul i sortimentul; marca i denumirea productorului (localitatea); ingrediente, in care trebuie s se specifice proporia de substan uscat de cacao, minim 30%; valoarea energetic; masa net; termenul de valabilitate (ziua, luna, anul in care expir); condiii de pstrare (la loc uscat i rcoros); 12 standardul (SR 6862:1995); Productorii care au sistemul de management al calitii certificat conform ISO EN 9001:2000 de ctre n organism de cerificare european sau internaional vor meniona pe etichet organismul de certificare. Cernelurile care se folosesc la marcare trebuie s fie stabile, s nu se intind, iar in cazul ambalajelor individuale s nu ptrund pan la produs.

Pstrarea ciocolatei se face in spaii amenajate, uscate, curate, dezinfectate, aerisite la temperatura de maxim +18o C i umiditatea relativ a aerului de maxim 70 %. Depozitarea ambalajelor cu ciocolat se face pe rafturi sau pe grtare, in aa fel incat ambalajele s nu se deformeze. In timpul depozitrii i manipulrii, ciocolata trebuie ferit de umezeal i de schimburi brute de temperatur. Ciocolata nu se depoziteaz impreun cu produse toxice sau cu produse cu miros ptrunztor. Termenul de valabilitate este in funcie de reet (adaosuri) fiind cuprins intre 6-18 luni, in funcie de sortiment.

STUDIU DE CAZ - Ciocolata MILKA Pentru realizarea acestui studiu de caz, am comparat 2 tipuri de ciocolat: ciocolata cu lapte i ciocolata umpluta.

Ciocolata cu lapte MILKA

Ingrediente: zahr, unt de cacao, lapte praf degresat, mas de cacao, zer praf, grsime din lapte, past de alune, emulgator( lecitina din soia) , arom . Ciocolata cu lapte conine substanta uscata de cacao 0% minimum. Poate conine urme de migdale, fistic sau grau. Informaii nutriionale/100g Valoare energetic 2165kJ/520kcal; proteine 3,6g, glucide din care zaharuri 65,5g/59.5g, lipide din care saturate 28g/16g; fibre <0,1g; sodium 0,16g. Cantitatea net a ciocolatei analizat are 100g , echivalentul a 4 porii. Ciocolata a fost distribuit de AVA 13&quot; SLTD, Bulgaria, Sofia , str. Karnegi Ambalajul ciocolatei MILKA cu lapte , este mov i lucios, iar numele firmei este scris cu litere mici albe, de man. Pe spatele ambalajului este prezentat modul cum se desface ciocolata , ingredientele din care este facut, lot, informaii nutriionale , precum i data de expirare. Chiar dac perioada de valabilitate este bun , pentru a consuma ciocolata, cand o desfacem aceasta trebuie sa aib anumite caracteristici: masa de ciocolata trebuie sa fie uniform, mat in ruptur, cu structur uniform, fr bule de aer culoarea trebuie sa fie maro pe toat suprafaa. Nu trebuie s conina alte culori ( alb ) deoarece prin aceasta se explica faptul c nu a fost pastrat la o temperatur adecvat, indicata de producatori. Ciocolata trebuie sa fie tare i casant la rupere. Mirosul i gustul placut cu aroma caracteristic Ciocolata alb cu lapte umplut cu crem de iaurt degresat cu arom de fructe de padure i crem de fructe de pdure MILKA

Ingrediente: zahr, crem de fructe de pdure ( sirop de glucoza), zahr, agent de umezire, (glicerina), suc concentrat de coacaze(1.7%), suc concentrat de aronia, acidifiand (acid citric), gelifiant, suc concentrat de afine(0.4%), arom, agent de ingroare, unt de cacao, grsime vegeala, zer praf, lapte praf degresat, grasime din lapte , iaurt praf degresat(1,7%) ,emulsificator (lecitina din soia), arome, pudr de fructe de padure (0,12%) zmeur, capune , afine, mure. Informaii nutriionale/100 g : valoare energetic 2345 kj/560 kcal, proteine 5,2 g, glucide/din care zaharuri 55 g/53 g, Lipide/din care saturate 35,5 g/ 19,5 g, Fibre 0,9 g, Sodiu 0,19 g Ciocolata analizat mai sus are 100 g . Trebuie pastrat la loc uscat si rcoros. A se feri de contactul direct cu razele solare Aceast ciocolat este produs in Elvetia i a fost distribuit de Kraft Foods Romania S.A., Str. De Mijloc, nr 37 A 5000063 Braov, Romania. Valorificarea calitii ciocolatei umplute necesit examinarea unor caracteristici suplimentare fa de cele prezentate anterior i anume: proporia inveliului i a umpluturii, Coninutul de ap i grsime al umpluturii, gramajului sau numrului de bucai la 1 kg.

http://essaysforstudent.com/essay/Ambalarea-Ciocolatei/95320.html