Hutuleac Mihaela Grupa 117 Anul I

NOTIUNEA DE ACT ADMINISTRATIV

1.

Terminologie. Consideratii cu caracter istoric si de drept comparat - Definitie

Terminologia utilizata are semnificatia sa in orice demers cognitiv stiitific, demersul teoretic de fundamentare a semnificatiei unui termen tine, inainte de toate, de ramura stiintei specializate si nu de semantica, ca stiinta gnerala a semnificatiei cuvintelor. Literatura interbelica face o distinctie, mai intai, intre actele puterii executive in raporturile cu Parlamentul si actele facute de puterea executiva, in raporturile cu cetatenii ori care au intervenit intre diversele servicii ale statului. Apoi actele puterii executive in raporturile sale cu cetatenii erau divizate pe doua categorii: a) b) actele de autoritate actele de gestiune

Actele de autoritate erau intelese ca fiind manifestari de vointa facute de un organ administrativ competent, prin care se crea o situatie juridica generala sau individuala, guvernata de norme de drept public, iar prin actul de gestiune se intelege manifestarea de vointa facuta de un organ competent, ce tinde sa creeze unui organism administrativ o situatie juridica , reglementata de dreptul privat. Sub aspectul rezonantei in legislatie, in practica judiciara si in alte ramuri ale stiintei dreptului, se detaseaza doua formulari, si anume; act administrativ si, respectiv, act de drept administrativ. Denumirea de acte de drept administrativ s-a propus in ideea evocarii mai clare a regimului elaborarii si respectiv,al efectelor actelor organelor administratiei de stat, emise in realizarea puterii de stat. S-a urmarit a se releva, chiar prin denumire, ca aceste acte sunt supuse unui regim juridic diferit de acela al actelor civile ale organelor administratiei de stat. Fata de stadiul actual al legislatiei, pentru stiinta dreptului administrativ, ca de altfel si pentru practica administrativa sau judecatoreasca, prezinta interes notiunea de act administrativ in sens formal-material, precum si notiunea de act administrativ

ACTUL ADMINISTRATIV
DEF: Este forma principala de activitate a autoritatilor administratiei publice care consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii in regim de putere publica sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti. In ceea ce priveste terminologia de act administrativ, inca de la aparitia stiintei dreptului adm a existat o lunga disputa intre cei ce au format Sc de la Buc pe de o parte si Sc de la Cluj pe de alta parte. Astfel Sc de la Buc a sustinut intotdeauna ca denumirea corecta ar fi aceea de act administrative deoarece ac terminologie a evocat autoritatile de la care imana actul. Pe de alta parte Sc de la Cluj a sustinut ca terminologia corecta ar fi aceea de act de dr adm evocandu se astfel regimul juridic aplicabil actului.

TRASATURILE ACTULUI ADMINISTRATIV 1. Forma juridica principala de activitate a autoritatilor administratiei publice Vointa juridica unilaterala Emis numai in realizarea puterii publice Are un regim juridic specific in centrul caruia se afla Legea 554/2004

2.
3. 4.

1.Forma juridica principala de activitate a autoritatilor administratiei publice

Prin aceasta trasatura se evoca genul proxim al actului administrativ si anume, se arata ca in concret autoritatea administratiei publice isi manifesta activitatea prin emiterea de acte administrative insa autoritatile administratiei publice nu isi concretizeaza activitatea doar in acte administrative, ele realizeaza si operatiuni tehnico-materiale, operatiuni prealabile emiterii actului, ori pot emite si alte acte care sa nu imbrace toate trasaturile actului administrativ. Actul administrativ este insa forma juridica cea mai importanta de activitate. De asemenea in acest context trebuie precizat ca autoritatile adm publice sunt organizate sub forma piramidala. La baza piramidei exista o multitudine de autoritati care nu realizeaza in principal acte administrative ci fac o serie de operatiuni care vor sta ulterior la baza emiterii actului administrativ. Cu cat urca spre varful piramidei nr autoritatilor scade insa aceste autoritati din varf isi vor concretiza in principal activitatea in emiterea de acte administrative. Astfel gasim in varf cele mai importante autoritati a caror activitate consta in principal in emiterea de acte admin., bazandu se cel mai adesea pe activitatea autoritatilor inferioare care contribuie prin operatiunile pe care le realizeaza la emiterea actului.

2.Vointa juridical unilaterala

a) -

Prin aceasta trasatura se urmareste pe de o parte includerea actului administrativ in sfera actelor juridice iar pe de alta parte delimitarea actului administrativ de operatiunile tehnico-materiale si de operatiile tehnico-productive. Actul administrativ ne apare ca fiind exteriorizarea vointei interne a unui organ al adm pub de a produce in mod direct efecte juridice adica de a da nastere, modifica, stinge drepturi si obligatii. In toate situatiile actul administrativ trebuie sa ramana o vointa juridica unilaterala adica vointa unica a autoritatii care il emite Legat de aceasta problema au aparut 3 mari situatii in care s-a spus intrebarea daca actul administrativ mai ramane sau nu o vointa unilaterala: actul adminidtrativ emis de o autoritate formata din mai multi membri(cazul unui organ colegial) in acest caz suntem in prezenta unei autoritati formate din mai multi membri, de obicei in nr impar(ex Cons Jud). Fiecare membru al autoritatii respective isi manifesta propria vointa atunci cand se adopta un act administrativ Se pune problema de a sti daca in acest caz mai putem afirma ca vointa e unilaterala avand in vedere ca suntem de fapt in prezenta mai multor manifestari de vointa distincte. Raspunsul este afirmativ. Indiferent care e vointa fiecarui membru in parte in final conteaza doar nr de vointe adunate astfel incat actul sa fie adoptat In final aceste vointe adunate formeaza vointa unica si unilaterala a autoritatii adm publice. Totusi prezinta importanta si modul in care voteaza membrii unei autoritati colegiale cu prilejul adoptarii unui act administrativ. Sa presupunem ca unii membrii voteaza in favoarea adoptarii iar altii impotriva. Vointa autoritatii emitente unica si unilaterala va fi vointa majoritatii in forma ceruta de lege. Insa in sit in care actul ad este anulat si se pune problema angajarii raspunderii celor care s-au facut vinovati de adoptarea lui, in ac caz vor raspunde numai cei care au format majoritatea inlaturandu se raspunderea celorlalti actul administrativ emis impreuna de mai multe autoritati publice sau de o autorritate publica impreuna cu o structura private investita sa presteze un serviciu public se aplica rationamentul descris mai sus in sensul ca actul administrativ ramane o vointa juridica unilaterala actul administrativ emis la cerere prealabila

b)

c)

in aceasta situatie beneficiarul unui viitor act administrativ solicita autoritatii emitente sa se emita un anumit act pt a i se recunoaste un anumit drept. In acest caz intalnim din nou 2 vointe: vointa beneficiarului dreptului conferit de actul administrativ care solicita sa se emita actul si vointa autoritatii emitente concretizata in insusi actul administrativ. Nici in acest caz nu prezinta relevanta vointa celui care solicita sa se emita actul. Singura vointa care conteaza este cea a autoritatii emitente care analizand cererea emite sau refuza sa emita actul administrativ. Totusi vointa beneficiarului prezinta o relevanta, ea declansand procedura de emitere a actului adm provocand astfel exprimarea vointei autoritatii emitente. Legat de ac probl s-a mai ridicat o intrebare si anume daca renuntarea beneficiarului dreptului conferit de actul adm la insusi dr pe care l a solicitat este de natura sa duca la incetarea efectelor actului adm. Raspunsul este negative Renuntarea beneficiarului unui drept conferit de actul adm nu este in masura sa inceteze efectele actului adm. Prin aceasta renuntare beneficiarul dr atrage doar atentia autoritatii emitente ca doreste sa nu mai culeaga beneficial dreptului. Autoritatea emitenta nu este obligate in ac sit sa emita un act contrar prin care sa puna capat efectelor actului adm.

3. Emis numai in realizarea puterii publice

Aceasta trasatura deosebeste actul adm de alte acte juridice cu character unilateral ale organelor adm pub rezultand din ac trasatura obligativitatea actelor adm si executarea lor din oficiu Din aceasta tras rezulta obligativitatea actelor adm pt toate subiectele de dr la care se refera, pt organul emitent si chiar pt organul sau ierarhic superior, obligativitatea ce subzista atat timp cat efectele actului nu inceteaza printr-una din modalit admise de lege. Caracterul actului adm de a fi emis in realizarea puterii publice nu trebuie confundat cu caracterul general al oricarui act juridic si anume cu posibilitatea de a fi executat prin forta de constrangere statului. Forta de constrangere a statului intervine pt a infrange o anumita rezistenta a subiectelor de drept in timp ce actul adm intervine pt a da nastere, a modifica, a stinge dr si obligatii.

4.Are un regim juridic specific in centrul caruia se afla Legea 554/2004

Aceasta trasatura ajuta la deosebirea actului administrativ care este emis in special de organele administrative publice de actele de autoritate specifice altor categorii de organe, actele administrative fiind singurele acte de autoritate care se ataca in contencios administrativ. Acest tip de atac reprezinta regula deoarece in mod exceptional actul administrativ poate fi atacat si in fata instantelor de drept comun pe calea exceptiei de nelegalitate. Clasificarea actelor administrative, criterii:

1.Dupa autoritarea de la care emana exista acte care emana de la: a)autoritati ale administratiei publice centrale b)autoritati ale administratiei autonome locale c)structuri private investite cu prestarea unui serviciu public. Ac acte se numesc acte adm prin delegatiei deoarece se prezuma ca exista o delegatie, imputernicire data de autoritatea de stat structurii private de a presta un anumit serviciu public. 2.Dupa competenta materiala a organului emitent a)acte de administratie generala b) acte de administratie speciala 3.Dupa gradul de intindere al efectelor,delimitam

a)acte ale org centrale b)acte ale org locale

4.Dupa gradul de intindere a efectelor a)acte cu caracter normativ b)acte cu caracter individual c)acte cu caracter intern

REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR ADMINISTRATIVE Legalitatea si oportunitatea actelor administrative

Prin regim juridic se intelege ansamblul de reguli de fond si forma desprinse din Coduri si legi, reguli care dau particularitate actelor administrative in circuitul juridic. In acest context autorii de drept administrativ au ajuns la concluzia ca regimul juridic al actelor administrative este dat de 2 elemente: legalitate si oportunitate Cat priveste importanta celor 2 elemente autorii de dr administrativ s au impartit din nou in 2 curente de gandire urmand cele 2 Scoli clasice de dr administrativ. Astfel:

Dupa un curent de gandire(Scoala de la Cluj),legalitatea este calificata drept o conditie de valabilitate a actelor administrative,alaturi de oportunitate. *Regimul juridic=legalitate+oportunitate, legalitatea si oportunitatea reprezinta dimensiuni distincte ale actului
administrativ

Dupa alti autori (Scoala de la Bucuresti),legalitatea este corolarul conditiilor de valabilitate,iar oportunitatea este o cerinta(o dimensiune ) a legalitatii. * Regim juridic=legalitate, oportunitatea fiind doar o dimensiune a legalitatii si nu una distincta a regimului juridic. Asupra unui punct cele 2 scoli au concis si anume Regim juridic= valabilitatea actului Prin legalitatea actelor administrative se intelege conformarea acestora cu legile adoptate de Parlament precum si actele normative cu forta juridica superioara. Conditii de legalitate

1. 2. 3. 4. 5.

Actul administrativ sa fie emis in conformitate cu litera si spiritul Constitutiei Actul administrativ sa fie emis in conformitate cu litera si spiritul legilor si ordonantelor Actul administrativ sa fie emis pe baza tuturor actelor autoritatilor adminitratiei publice care sunt superioare organului administrativ emitent Actul administrativ sa fie emis de organul administrativ numai in limitele competentei sale Actul administrativ sa fie emis in forma si cu procedura prevazuta de lege

Conditii de oportunitate Prin ideea de oportunitate se intelege ca actul sa fie emis in conformitate cu interesul public ocrotit de lege; un act care ocroteste un interes privat poate fi legal dar nu va fi oportun, in aceasta conditie nefiind nici valabil. Scopul legii(ratio legis) este limita legala a dreptului de apreciere(a oportunitatii),limita la care se raporteaza judecatorul de contencios administrativ,adica excesul de putere.

Bibliografie :Drept administrativ II-Antonie Iorgovan,editura atlas lex,bucuresti 1994 Drept administrativ Ioan Alexandru,Editura Luminex,2005 Drept administrativ roman Partea generala-Lazar Teofil Editura Ministerului de Interne Drept administrativ si elemente ale stiintei administrative-Editura didactica si pedagogica -1997