Curs 11: APARATUL DIGESTIV

Dr. Gabriela Turcu

Aparatul digestiv = totalitatea organelor care au ca functii principale digestia si absorbtia alimentelor si eliminarea reziduurilor cavitatea bucala faringe Tub digestiv esofag Aparat stomac digestiv intestin subtire : duoden, jejun, ileon intestin gros: cec, colon ascendent, transvers, descendent, sigmoid, rect, anus glande salivare Glande anexe ficat pancreas

Structura Tunica mucoasa - tesut epitelial ,captuseste interiorul tubului digestiv Tunica submucoasa - tesut conjunctiv lax, bine vascularizat Tunica musculara - fibre musculare striate pina in treimea medie a esofagului si din fibre musculare netede in restul tubului digestiv - dispuse in doua straturi intern, dispozitie circulara extern, dispozitie longitudinala - musculatura neteda circulara ingrosata sfinctere (esofagian, cardial, piloric, Oddi, ileo-cecal, anal) + sfinncter anal striat Seroasa (adventicea) = tesut conjunctiv dens

Cavitatea bucala despartita de fosele nazale prin bolta palatina, posterior comunica cu faringele contine limba si dintii Limba - muschi si tesut conjunctiv, acoperita de mucoasa
rol - procesele de masticatie si deglutitie, in vorbire, in perceperea gustului alimentelor

Dintii - tesut osos implantat in alveolele dentare

rol - taierea, zdrobirea si macinarea alimentelor, in vorbire si in pronuntarea unor consoane

Formula dentara - dentitia provizorie: incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2; - definitiva : incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2, molari 3/3.

Faringele realizeaza legatura intre rol important in deglutitie

fosele nazale si laringe cavitatea bucala si esofag

Esofagul 25-30 cm la adult strabate diafragmul face legatura intre faringe si stomac.

Stomacul portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv superior - orificiul cardia comunica cu esofagul inferior pilorul comunica cu intestinul subtire are forma literei J, doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini sau curburi (marea si mica curbura). Portiunea verticala fundul stomacului (fornix sau camera cu aer) corpul stomacului Portiunea orizontala antrul sau canalul piloric orificiul piloric Mucoasa gastrica prezinta numeroase cute care ii maresc suprafata si are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice; secreta mucus, pepsinogen, HCl, cu rol in digestia principiilor alimentare

Stomacul

Intestinul subtire

segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4m) si cuprinde trei segmente:duoden, jejun si ileon. Duodenul - forma de potcoava, coafeaza capul pancreasului mucoasa contine glande care secreta sucul intestinal, cu rol in digestia principiilor alimentare care ajung pina aici Jejunul si ileonul se intind pana la valva ileo-cecala mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale, care maresc suprafata de absorbtie a principiilor alimentare

Intestinul gros

ultimul segment al tubului digestiv aproximativ 1,7 m si cuprinde mai multe portiuni cecul, segmentul situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un fund de sac, prezentand la acest nivel apendicele vermiform colonul, ce formeaza un cadru constituit de segmentele ascendent, transvers, descendent si sigmoid rectul, ultima parte a intestinului gros, care se termina prin canalul anal care se deschide prin anus

parotide, sublinguale si submandibulare in vecinatatea cavitatii bucale, cu care comunica prin canalele excretoare rol = lubrefiere a cavitatii bucale, a bolului alimentar, dar si in digestie,prin secretia unei enzime numita amilaza salivara

cea mai mare glanda din corpul uman (aprox. 1,5 kg la adult) are patru lobi: drept, stang, anterior si posterior
Structura lobulului hepatic

lob segmente lobuli = unitatile structurale si functionale ale ficatului lobulul hepatic - constituit din celule hepatice (hepatocite), capilare si canaliculi biliari, fara pereti proprii, in care se descarca bila secretata de hepatocite canaliculele doua canale hepatice (drept si stang) canalul hepatic comun canalul coledoc, care se deschide in duoden + canalul pancreatic principal (Wirsung) sfincterul Oddi calea biliara principala canalul cistic vezicula biliara

Vascularizatia ficatului - nutritiva si functionala

Vascularizatia nutritiva artera hepatica, ramura a trunchiului celiac Vascularizatia functionala ramificatiile venei porte, care aduce

sange cu substante nutritive, absorbite din intestin; porta se ramifica, ultimele ramificatii alcatuind capilarele sinusoide. Capilarele sinusoide sistemul venos hepatic venele hepatice vena cava inferioara

situat retroperitoneal, in spatele stomacului alcatuit din cap, situat in potcoava duodenala corp coada

Pancreas = glanda mixta Pancreasul exocrin sucul pancreatic canalul principal Wirsung, care se deschide in duoden, impreuna cu coledocul (prin orificiul Oddi) si un canal excretor secundar Santorini, care se deschide in canalul Wirsung sau direct in duoden

Digestia bucala masticatia; impregnarea cu saliva enzima = ptialina (amilaza salivara) deglutitia, cu cei trei timpi: bucal si faringian (voluntari) si esofagian (involuntar)

Digestia gastrica secretia sucului gastric, care contine HCl (rol = activarea enzimelor, in stimularea evacuarii gastrice si in apararea antimicrobiana) fragmentarea alimentelor, sub actiunea enzimelor; de ex. Pepsina secretia mucusului gastric protejeaza mucoasa gastrica de actiunea acida a HCl si a pepsinei.

Digestia intestinala sub actiunea combinata a sucului pancreatic, a bilei si a sucului intestinal: sucul pancreatic contine enzime ca amilaza pancreatica bila = secretata permanent de catre ficat; intre mese, sfincterul Oddi este inchis, iar bila se concentreaza la nivelul veziculei biliare, de unde este eliminata in timpul digestiei in duoden; rol in digestia lipidelor sucul intestinal - contine enzime ca: peptidaze, zaharidaze, lipaze in urma digestiei produsi simpli ca: proteine (aminoacizi), lipide (trigliceride, acizi grasi) glucide (glucoza, fructoza), care pot fi absorbiti prin mucoasa digestiva

Absorbtia intestinala = procesul prin care produsii simpli, rezultati din digestie, strabat mucoasele digestive, trecand in circulatie (in capilarele ce vor conflua in vena porta) absorbtia are loc in cea mai mare parte la nivelul intestinului subtire, care prezinta vilozitati ce maresc mult suprafata de absorbtie, dar si la nivelul stomacului sau intestinului gros vor fi absorbite cu atit mai multe substante cu cit peristaltismul intestinal va fi mai lent

act reflex, prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la exterior act coordonat de centrii nervosi din maduva spinarii si controlat voluntar de emisferele cerebrale ajungerea in rect a materiilor fecale, prin contractii ale musculaturii intestinului gros, determina stimularea receptorilor din rect impulsurile sunt transmise pe cai vegetative la centrii sacrati ai defecatiei(S2-s4), dar si ascendent, spre cortex, declansand senzatia necesitatii de defecatie

Cand conditiile permit defecatia: relaxarea sfincterului anal intern (neted) producerea contractiilor colice fibrele vegetative parasimpatice relaxarea voluntara a sfincterului anal extern (striat) impulsuri somatice venite de la nervii rusinosi externi contractia diafragmului si a musculaturii abdominale Cand conditiile nu permit defecatia: inhibitia contractiilor colice si recto-anale fibrele vegetative simpatice contractia sfincterului anal intern, neted contractia sfincterului anal striat, comandata de nervii somatici rusinosi, continutul rectal fiind impins inapoi in colonul sigmoid