www.referat.

ro

ALZHEIMER

Definitie Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie generala difuza permanenta, durabila si ireversibila. Determina tulburari de memorie, gindire si comportament. Este cea mai frecventa cauza a dementei in randul persoanelor cu varsta de 65 de ani si mai mult. Unele studii epidemiologice arata ca boala Alzheimer reprezinta 50% din totalul dementelor. Etiologie Factori de risc: Factorii de risc cunoscuti pana in prezent sunt cei ereditari (cazuri de dementa in familie), virsta inaintata si prezenta sindromului Down. Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciaza ca persoanele avand o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%. Simptome Uitarea unor lucruri facute in urma cu numai cateva momente (faptul ca trebuia sa inchida aragazul); Dificultati in realizarea unor lucruri simple (menaj, mancare etc) Dezorientare temporo-spatiala (uitarea adresei) Tulburari de judecata (imbracarea unor haine neadecvate pentru vremea de afara) Modificari ale dispozitiei (trecerea brusca de la veselie la furie si stari depresive) Aparitia halucinatiilor sau sustinerea cu fermitate ale unor lucruri care nu se intampla Prezenta agresivitatii fizice sau verbale.

Boala avanseaza in timp, insa rapiditatea cu care progreseaza depinde foarte mult de la o persoana la alta. De asemenea, nu toti pacientii pot intampina aceleasi simptome sau in aceeasi masura. Un lucru foarte important este acela ca o persoana poate trai in medie 10 ani de la aparitia simptomelor.

Modalitati de depistare a dementei Alzheimer Majoritatea oamenilor vor incetini cate putin, fizic si psihic, pe masura ce vor inainta in varsta, dar este o diferenta majora intre dificultatea ocazionala de a-ti aminti anumite lucruri si senilitate,sau dementa senila- boala Alzheimer. 1.Istoria familiala. Exista cazuri de dementa senila sau Alzheimer in familie? Adesea exista o predispozitie genetica fata de aceasta boala la membrii aceleiasi familii. 2. Semne ale pierderii memoriei si dificultatilor de limbaj. I se intampla sa piarda cuvinte, sau sa uite numele obiectelor obisnuite? A uitat cum sa faca operatii simple de matematica? 3. Episoade de confuzie sau pierdere a atentiei.

Este persoana incapabila sa-si concentreze atentia asupra unei conversatii normale? Se incurca atunci cand incearca sa efectueze sarcini obisnuite? 4. Probleme ale auzului sau ale vederii nediagnosticate. Acestea pot ingreuna capacitatea unei persoane de a comunica eficient, si poate face o persoana sa para mai confuza decat este. 5. Comportamentele inadecvate sau slaba judecata. Daca incepe sa se comporte inadecvat sau intr-un mod total necaracteristic in situatii sociale, ar putea fi semne timpurii ale dementei senile. 6. Schimbarile de dispozitie, iritabilitate si agitatie emotionala. Adesea, persoanele aflate in stadiile timpurii de dementa senila sunt constiente ca ceva se intampla cu ele, iar acest lucru poate fi atat infricosator cat si deprimant. 7. Coordonarea fizica si confuzie. Persoanele ce sufera de dementa senila adesea uita cum sa faca sarcini simple invatate care ani de zile au facut parte din viata lor de zi cu zi. 8. Mersul. Schimbari ale mersului sunt adesea simptomatice pentru dementa senila, chiar daca pot fi conectate si cu alte afectiuni neurologice precum boala Parkinson Tratament : 1. Scoaterea bolnavului cu Alzheimer afara, in natura, 8-10 ore pe zi, s-a dovedit a fi de folos. Efectuarea de exercitii de miscare, daca este capabil, sau alte indeletniciri utile in aer liber, pot aduce un plus de beneficiu. 2. Gimnastica trebuie facuta in fiecare zi si in aer liber daca este posibil. 3. Remedii utile,naturiste,includ ginkgo biloba, ceai de maces, ginseng si visc. 4. Este recomandata urmarea unui regim alimentar complet vegetarian, fara grasimi si zahar rafinat si evitarea tuturor condimentelor iritante, a otetului sau bauturilor cu cofeina, chiar si a celor decofeinizate. 5. Administrarea unui supliment de vitamina B-3 ( nicotinamida ), vitamina E sau ulei de ciubotica cucului poate fi de asemenea de ajutor. 6. Acidul folic reduce sindromul piciorului nelinistit asociat cu boala Alzheimer. Surse bune de folati sunt legumele cu frunze de culoare verde inchis cum sunt : spanacul, brocoli si sparanghelul. Fasolea verde, cartofii, fasolea alba, fasolea cu bob plat (tropicala), precum si painea din grau integral sunt si ele surse bune de folati. S-a sugerat ca folatii imbunatatesc reflexele si coeficientul de inteligenta. Activitatea mentala Riscul de a face boala Alzheimer este mai redus in randul persoanelor active din punct de vedere intelectual. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara activitati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de invatare isi mentin mai bine functia mneyica si un timp mai indelungat. Persoanele care au suferit un traumatism cranio-celebral cu pierderea starii de constienta timp de minim o ora, sunt expuse unui risc dublu de a face la un moment dat boala Alzheimer. Fumatul este un alt factor de risc pentru tulburarile de memorie ce apar odata cu inaintarea in varsta. Fumatorii sunt expusi unui risc dublu de a face boala Alzheimer. Studii efectuate pe bautorii moderati de vin au indicat la acestia un risc mai scazut de aparitie a bolii Alzheimer, comparativ cu marii bautori si cu abstinentii. S-a constatat ca mentinerea contactelor interumane si implicarea in activitati utile permit anticiparea unei batraneti frumoase. Tratament medicamentos

ARICEPT, COMPRIMATE CompozitieTabletele de donepezil clorhidrat 5 mg contin 4,56 mg substanta pura donepezil; Indicatii: Aricept este indicat in tratamentul bolii Alzheimer forma usoara si medie. Contraindicatii: Aricept este contraindicat la pacienti cu hipersensibilitate cunoscuta la donepezil clorhidrat, derivati de piperidina sau oricare din excipientii utilizati in formula. Aricept este contraindicat in sarcina. Precautii: Tratamentul trebuie initiat si supravegheat de un medic specialist experimentat in diagnosticul si tratamentul bolii Alzheimer. Diagnosticul trebuie stabilit in concordanta cu criteriile de diagnostic acceptate (de exemplu DSM IV, ICD 10). Tratamentul cu donepezil va fi initiat doar daca exista un supraveghetor care va monitoriza regulat administrarea medicamentului. Tratamentul este continuat atat timp cat exista un beneficiu terapeutic pentru pacient. De aceea, beneficiul clinic al donepezilului trebuie reevaluat periodic. Intruperea tratamentului trebuie avuta in vedere atunci cand efectul terapeutic nu mai este evident. Raspunsul individual la donepezil nu poate fi prevazut. Utilizarea produsului Aricept la pacienti cu boala Alzheimer severa, alte tipuri de dementa sau alte tipuri de afectari ale memoriei (de exemplu declinul cognitiv legat de varsta) nu a fost studiata. Anestezie: Aricept fiind un inhibitor de colinesteraza este posibil sa accentueze relaxarea musculara tip succinilcolina in timpul anesteziei. Sistem cardio-vascular: Datorita actiunii lor farmacologice, inhibitorii de colinesteraza pot avea efecte vagotonice pe alura ventriculara (de exemplu bradicardie). Acestea pot fi importante in mod particular la pacientii cu "sick sinus sindrome" (SSS) sau alte tulburari de conducere supraventriculara, cum ar fi blocul sinoatrial sau atrioventricular. Tract gastro-intestinal: Cu toate ca studiile clinice cu Aricept comparativ cu placebo nu au aratat cresterea incidentei ulcerului peptic sau hemoragiilor gastro-intestinale, pacientii cu risc de ulcer, de exemplu cei cu ulcer in antecendente, sau care urmeaza terapie cu antiinflamatorii nesteroidiene trebuie monitorizati pentru simptomatogie activa sau oculta de hemoragie gastro-intestinala. Tract genito-urinar: Cu toate ca nu s-a semnalat in timpul studiilor clinice cu Aricept, colinomimeticele pot produce retentie urinara. Sistem nervos, convulsii: Colinomimeticele se pare ca prezinta un anumit potential de producere a convulsiilor generalizate. Convulsiile pot fi si o manifestare a bolii Alzheimer. Aparat respirator: Datorita actiunii lor colinomimetice, inhibitorii de colinesteraza trebuie administrati cu precautie la pacientii cu astm sau afectiuni pulmonare obstructive. Trebuie evitata administrarea de Aricept concomitent cu alti inhibitori de acetilcolinesteraza, agonisti sau antagonisti de sistem colinergic Sarcina si lactatie: Studii de teratogeneza la femele gestante de sobolani cu doze de aproximativ 80 de ori doza umana si la femele gestante de iepuri cu doze de aproximativ 50 de ori doza umana nu au aratat potential teratogen. in studii in care femelelor gestante de sobolani li s-au administrat doze de 50 de ori mai mari decat doza umana, din ziua 17 de gestatie pana in ziua 20 post-partum, s-a observat o crestere usoara a deceselor nou-nascutilor si o scadere usoara a supravieturii puilor din ziua a 4 post-partum. Nu a fost observat nici un efect la urmatoarea doza testata, care a fost de aproximativ 15 ori mai mare decat doza umana. Aricept nu trebuie administrat in timpul sarcinii. Nu s-au efectuat studii la mamele care alapteaza si nu se cunoaste daca donepezilul clorhidrat este excretat in laptele matern. De aceea, femeile care urmeaza tratament cu donepezil nu trebuie sa alapteze. Efecte asupra abilitatii de conducere auto si manuirii utilajelor: Boala Alzheimer poate afecta performantele de conducere auto sau poate compromite abilitatea de manuire a utilajelor. in plus donepezil poate induce oboseala, ameteala, si crampe musculare mai ales la initierea terapiei sau in caz de crestere a dozei. Reactii adverse: Cele mai comune (incidenta 1,5% si de doua ori mai mare decat la placebo) sunt diaree, crampe musculare, oboseala, greata, varsaturi si insomnie. Alte efecte secundare (incidenta 1,5%) sunt cefalee, dureri, raceala, tulburari abdominale si ameteala. Au fost observate rare cazuri de sincopa, bradicardie, bloc sinoatrial si atrioventricular. Nu au fost semnalate modificari semnificative ale constantelor de laborator, cu exceptia unor cresteri minore ale concentratiilor serice de creatinkinaza musculara.

Mod de administrare: Adulti/varstnici: Tratamentul se initiaza cu o doza unica zilnica de 5 mg. Aricept se administreaza oral, seara, inainte de culcare. Doza de 5 mg/zi trebuie mentinuta cel putin o luna pentru a se permite atingerea concetratiilor de prag si evaluarea efectului terapeutic. Dupa o luna de tratament cu doze de 5 mg/zi doza de Aricept poate fi crescuta la 10 mg/zi doza unica zilnica. Doza maxima recomandata pe zi este de 10 mg. Doze mai mari de 10 mg/zi nu au fost studiate. Durata tratamentului nu a fost studiata peste 6 luni, in studii clinice controlate placebo. La intreruperea tratamentului se observa o scadere treptata a actiunii terapeutice. Dupa intreruperea brusca a tratamentului nu exista efect rebound. Insuficienta hepatica si renala: Se foloseste aceeasi schema de dozaj pentru pacientii cu insuficienta renala sau disfunctie hepatica usoara sau moderata deoarece clearance-ul donepezilului clorhidrat nu este afectat de aceste conditii. Copii: Aricept nu este recomandat la copii. Tratamentul nu vindec, ci ncetinete evoluia bolii. De aceea, trebuie asociat cu o ngrijire specializat, care s ajute bolnavul s rmn integrat mai bine n societate i s previn tulburrile de comportament i de dispoziie pe care le determin conflictele cu celelalte persoane sntoase, care nu tiu cum s abordeze boala i bolnavul. n acest fel pot fi prevenite accidentele casnice, autovtmarea sau vtmarea celorlali, tendina de izolare a bolnavului i a familiei, precizeaza un medic de familie.

PARKINSON Definitie Este o boal degenerativ a sistemului nervos central ce const n alterarea motricittii si a abilittii de vorbire. Parkinsonismul se caracterizeaz prin rigiditate muscular, tremor si ncetinirea (pn la pierdere) a miscrilor. Simptomele se datoreaz unei stimulri insuficiente a cortexului motor de ctre ganglionii bazali, datorit deficitului de dopamin n raport cu acetilcolina. Cauza o reprezint cel mai frecvent distrugerea idiopatic a neuronilor dopaminergici si rareori mutatii genetice, toxine, traumatisme craniene, anoxie cerebral sau medicamente. Apare la aproximativ 120-180 de persoane din 100.000.

Semne si simptome instabilitate postural mers parkinonian (pasi mici, rapizi, trunchiul aplecat nainte, mereu n cutarea centrului de greutate) tremor fin al extremitilor (numrnd un fic de bani) rigiditate muscular bradikinezie pn la akinezie tulburri de vorbire oboseal muscular tulburri n gndire tulburri comportamentale modificri de dispozitie (depresie, apatie, abulie) timp de reactie alungit pierdere a memoriei de scurt durat somnolent excesiv n timpul zilei tulburri de perceptie (sensibilitate vizual de contrast redus, distingere a culorilor alterat, hipoosmie pn la anosmie, orientare spatial i echilibru alterate) incontinent urinar cu nicturie, constipatie, pierdere ponderal

Diagnostic CT cranian SPECT semne si simptome clinice

Tratament levodopa (precursor al dopaminei, doar 5% ajunge ns n neuronii dopaminergici, restul fiind convertit n periferie) carbidopa si benserazid (inhibitori de dopa-decarboxilaz, previn metabolizarea levodopa n periferie) tolcapon, entacapon (inhibitor COMT) selegilin (IMAO B) agonisti dopaminergici (bromocriptin) tratament chirurgical (palidotomie)

Marturia unei fiice Parkinson este o boala foarte vicleana Se strecoara incet in corp si nu poate fi depistata din timp de pacient sau familia sa. Asa a fost la tatal meu, la care noi am observat o oarecare greutate in a apuca lucrurile,mainile si degetele devenind rigide, vocea ii era sugrumata, ca ragusita, si de asemenea usor rigida, iar intoarcerea capului se facea incet (cu totul,ca lupul..cum se spune). Picioarele se miscau cu greutate, dar noi am pus asta pe baza durerilor reumatismale si a faptului ca tata a fost si impuscat in unul din picioare..si totusi ele se ridigizau, muschii erau ff intariti..peste faptul ca inima nu-si mai indeplinea rolul de a conduce apa corect prin corp si aceasta se depozita in tesuturile picioarelor,umflandu-le foarte tare.. Medicul cardiolog sau medicul de familie care il vedeau pe tata o data la 6 luni, NU NE-AU INDICAT ca tata ar fi suspect de aceasta boala. Noi am constatat aceste manifestari si cumnata mea, medic pediatru (pe atunci) a indicat sa mergem cu tata la neurolog la control. Personal am fost cu tata (insotit de mama) la dl dr S.. NU RECOMAND NIMANUI SA MEARGA LA ACEST DOCTOR.NE-A SOCAT! Dupa ce l-a consultat foarte sumar pe tata, fara sa faca vreun comentariu, doar dandu-i comenzi ca la armata... (era in cadrul unei policlinici)..tata care era deja speriat de ce va afla...a fost socat cand dl dr s-a uitat la el in fata si i-a spus ca are boala Parkinson, si l-a intrebat daca stie ce e aia, dar fara sa astepte un rapsuns a inceput sa tremure mainile sale si capul si sa arate ca asa sunt cei ce au Parkinson..dupa care ne-a trimis la Registratura sa platim x lei si nici macar nu ne-a raspuns la buna ziua...Eram socati:tata, mama

si cu mine! Tata a urcat cu greu in masina, nu a mai scos nici un cuvant. Fata ii era imobila si ochii pierduti in gol..Am incercat sa incalzesc atmosfera, spunand ca exista tratamente,ca...dar parca nimeni nu auzea.. La un interval de timp, nu prea mult,tata mi-a cerut sa-i scot de pe internet despre boala Parkinson. L-am intrebat daca e sigur pe dorinta sa, si a confirmat ca ,da!! A fost crunt ce-am citit ..mi-am dat seama ce-l asteapta, ce ne asteapta... Tata avea pe atunci 83 ani si pana la 85 si 2 luni,cand a decedat,boala a avansat in asa fel incat : nu se mai putea aseza si ridica singur, nu mai putea apuca ceva si daca o facea,de cele mai multe ori scapa din mana, nu mai putea vorbie alimentat de cineva(decat in ultimele 3 zile de viata) si cand manca mancarea cadea pe el.. Miscarile erau foarte greoaie, picioarele le tara si asezatul si ridicatul deveniserra o MARE problema..IN ultimele zile de viata(ultima saptamana) inghitea f greu,ca mai apo in scurt timp (3 zile) sa nu mai poate inghiti ,ci doar putin suc de rosii,lapte,apa..in final nu a mai putut inghiti..lichidul se scurgea(ultima zi de viata)..decesul survine in momentul in care muschiul inimii si el ,normal, atacat de boala, nu mai lucreaza.. GABRIELA OLARU - Sigur, cine este condamnat sa aiba o astfel de boala trebuie sa o primeasca cu resemnare,asa cum a facut tatal meu,care nu s-a plans de nimic,a fost stoic pana in ultima clipa In sistemul sanitar- Probabil medicii de familie,cardiologii,la care des apeleaza batranii ,tb sa prevada si sa informeze familia din timp asupra unor astfel de boli necrutatoare.Ar tebui raspandite in cabinete pliante cu informatii despre bolile batranetii si de asemenea informari tv, conferinte... In cadrul organizat al lumii crestine cred ca astfel de conferinte sunt foarte usor de organizart, pe teme diferite, clare, pe intelesul tuturor. Sistematic seniorii tb informati , dar mai ales familia,care sa ia atitudine. Daca am fi cunoscut simptomele bolii, tatal meu nu avea de indurat umilinta si nu s-ar fi ajuns la un doctor neurolog care sa nu stie sa relationeze cu pacientii, dar sa o faca de nota 0 cu minus!!! Cata schimbare a produs in atitudinea tatalui meu acea intalnire cu neurologul.. Ar trebui mediatizatii medicii-oameni..cu care alti bolnavi s-au confruntat si au avut multumirea sufleteasca ca sunt bine tratati si mai ales respectati. Cu eforturi mari am adus la domiciliul tatalui meu, un medic neurolog(dupa cateva insistente)..care a constatat ca nu prea mai are ce face,si unul din medicamentele ce lar fi putut ajuta(nu-mi amintesc denumirea) ii putea afecta inima si grabi decesul.. Medicii recomanda control periodic si tu ca si familist esti in imposibilitatea de a deplasa bolnavul la medic, din cauza rigiditatii corporale,a transportului in sine,carucior care tb coborat pe etaje de mai multe persoane, IN cazul tatalui meu, acesta a refuzat sa mearga cu scaunul special pana la doctor..din demnitate si rusine seniorii nu accepta scaunele speciale,carjele...