Bovis

C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
S
P
E
C
I
A
L
i
n
c
l
u
d
e

s
u
p
l
i
m
e
n
t
u
l
H
O
L
S
T
E
I
N
r
o

m
a
g
a
z
i
n
n
r
.

9

n
o
i
e
m
b
r
i
e

2
0
1
1
ANUL 8 NR. 5 (34)
noiembrie 2011
8,5 ron
4. Piaa laptelui romnesc ntre realiti,
teorii i losoi (III)
48. Mai mult dect poate deslui ochiul
unui tehnician (Test: John Deere i
combina de tocare a furajelor)
Investiii n plin criz
actul I Agroind Focani pag. 6
DN Agrar:
tehnologiile vestului,
realitile estului
Petric Azoiei manager Agroind Focani
pag. 14
interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group
Calculul
ediiei:
peste 63% din
piaa romneasc
a m.s.c.-ului este
la negru

pag. 13
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
BOVILIS
RINGVAC
Vaccinarea profilactic i curativ
mpotriva tricofiiei la bovine
BOVILIS
IBR MARKER
Vaccin marker viu contra
rinotraheitei infecioase bovine.
BOVILIS
BOVIPAST RSP
Vaccin contra bolii respiratorii la bovine.
Un singur vaccin pentru toate bolile.
BOVILIS
BVD
Avangarda luptei mpotriva
diareei virale bovine
PROTECIE PENTR8 PER)ORMAN
noiembrie 2011 3 bovismagazin
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Cuprins N

34
Am aat cu tristee vestea trecerii in nein a
colegului i prietenului nostru Sorin Bazavan.
A fost un profesio-nist desvrit i am pierdut
un partener valoros. Il vom pstra in aminti-
rea noastra i dorim s transmitem sincere
condoleane familiei i tuturor celor apropiai!
Intreaga echipa DeLaval il regret enorm!
Dumnezeu s il odihneasc!
Am pierdut omul care ne-a adus ani muli
linitea in ferm, un amic deschis i corect.
dr. Cosmin Ghencioiu
Sorin Bazavan
1 dec 1967 - 16 oct 2011
S-a investit enorm, modernizarea este formidabil, dar
efectivele [de vaci] nu sunt cele pe care le dorim. n indus-
tria laptelui capacitile de producie sunt de trei ori mai
mari dect producia i sunt mai mari i dect cota alocat
de 3,15 milioane tone. Sunt repartizate neuniform n judee
i nu s-au dezvoltat pe baza planurilor de afaceri i a unor
analize clare de pia. Multe obiective de investiii constru-
ite prin SAPARD sunt n pericol de a f lichidate pentru c
cred c nu i vor atinge parametrii de performan fxai
n proiecte, a declarat ministrul Valeriu Tabr, potrivit
Agerpres.
Dei purtm un respect deosebit funciei de Ministru al Agriculturii
nu ne putem cenzura i ne manifestm surprinderea... Oare, n ultimii
ani, cine a fost preedintele Comisiei pentru Agricultur din Camera
Deputailor? Oare cine a fost pltit din bani publici, i s-a oferit statut
de demnitar i ar f trebuit s aib o imagine de ansamblu a zootehniei
i industriei de procesare a laptelui din Romnia? Oare cine ar f trebuit
s se implice activ n cristalizarea unei strategii naionale a flierei
laptelui?... oare cine?
Declaraia domnului ministru Valeriu Tabr este cel mai probabil un
mix de ipocrizie, superfcialitate i impoten... mare pcat.
O analiz succint
a flierei laptelui,
o analiz
responsabil
sau ridicol?...
dumneavostr
decidei
4 Piaa laptelui romnesc ntre realiti, teorii i flosofi (III)
6 Agroind Focani - Investiii n plin criz - Actul I
10 DCDA: diferena cationi anioni din dieta: corelaii cu pH-ul
urinar n perioada de repaus mamar
12 5 elemente de baz n aprecierea exteriorului
13 Agromalim Arad, 8 - 11 septembrie
14 DN Agrar: tehnologiile vestului, realitile estului
19 Calculul ediiei: peste % din piaa romneasc a
m.s.c.- ului este la negru
30 Angus, din nou n Romnia, cu o alt flosofe de dezvoltare!
34 Nouti tehnice din ferme (Echipamentul de tiat siloz.)
35 BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto) noul numr 1, n Frana,
la rasa Holstein
36 Software pentru managementul fermelor de taurine, conceput
cu ajutorul medicilor veterinari romni
37 AfFarm, instrumentul suprem de gestionare a managementului
38 Ferma Schaumann din localitatea german Hlsenberg are un nou
adpost care sporete comfortul i performenele efectivelor
39 Tehnici moderne de includere a substanelor minerale n furaj
40 Testarea genomic - scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann,
director al Besamungsverein Neustadt a.d. Aisch (BVN)
42 traktorpool - liderul promovrii on-line a vnzrilor de utilaje
agricole second-hand
48 Mai mult dect poate deslui ochiul unui tehnician (Test practic n
cmp: John Deere 7750i combina de tocare a furajelor)
54 Albastru pn n mduva oaselor
(Test: tractorul New Holland T7.210)
4 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Piaa laptelui romnesc ntre
realiti, teorii i flosofi (III)
BIROUL EDITORIAL
str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogooaia,
cod 077I, jud. Ilfov,
tel. 072-664.94
e-mail. bovis.magazingmail.com
Director de publicaie
Dr. Ionu Costin IUPU
Colaboratori
Prof. univ. dr. Alin Broiu
Dr. Cosmin Ghencioiu
Dr. Marian Ochea
Traduceri i adaptri
Conf. Univ. C. GEORGESCU
Pre-Press & Tipar
AUROprint Bucureti
CORESPONDEN
Scriei-ne prerea dumneavoastr despre
revist, despre ceea ce ai dori s afai i
despre ceea ce considerai c este inoportun
s fe editat. Scrisoarea dumneavoastr poate
f scrisoarea ediiei, iar aceasta va f premiat
cu un abonament pe un an.
BOVIS MAGAZIN este o revist publicat de
Agricultural Media Group.
Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.
Este interzis reproducerea parial sau total
a materialelor cuprinse n aceast revist.
Opiniile publicate n articole nu refect
neaprat prerea editorilor ei.
Agricultural Media Group nu rspunde
pentru coninutul materialelor publicitare i
nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul i
rezerv dreptul de a determina categoriile de
cititori care primesc revista gratuit.
ISSN 1841-0472
Dorin Cojocaru (director achiziii lapte TRD Tnuva Romnia /
fost vicepreedinte APRIL) a rspuns ntrebrilor comunicate de
dumneavoastr. Dac avei orice ntrebare, fe ea despre un caz
punctual sau general, legat de piaa laptelui din Romnia i relaia
dumneavoastr cu procesatorul partener, v rugm s ne contactai
la: bovis.magazin@gmail.com / 0723.66.43.94 (LUPU Ionu, editor
BOVISmagazin).
BOVISmagazin: Sunt cu adevrat procesatorii bulgari mai
efcieni dect cei romani? Care sunt motivele pentru care,
dup achiziionarea de lapte de pe piaa romneasc, proce-
satorii bulgari reuesc s vnd mai ieftin produse lactate
pe piaa din Romnia?
Dorin Maxim
(Hochland Romnia): Din
informaiile statistice disponi-
bile, in cazul procesatorilor de
lactate din Bulgaria o cantitate
relativ mic de lapte provine
din Romnia, cea mai mare
parte din materia prim ind
asigurat de pe piaa bulgar,
la preuri inferioare celor din
Romnia. Realiznd o medie
ponderat, procesatorii din
ara vecin reuesc s aib,
per total, costuri mai mici
de achiziie a laptelui fa de
procesatorii romni.
Pe lng aceasta, o posibil
economie de costuri a proce-
satorilor de lactate din Bul-
garia se poate baza i pe ali
factori. un nivel estimat al
investiiilor directe in faciliti
de producie mai redus dect
in Romnia, costuri mai mici
cu fora de munc, dar i o
scalitate mai relaxat fa de
piaa romneasc.
De asemenea, considerm c
analiza ecienei trebuie s se
bazeze pe un raport optim pre-
calitate, prin asigurarea celui
mai bun pre posibil pentru o
calitate impecabil. In cadrul
companiei Hochland Rom-
nia aceasta este preocuparea
noastr continu. s oferim
consumatorilor produse la
cele mai inalte standarde de
calitate i siguran alimentar,
la preuri corecte, pentru pro-
tejarea permanent a intere-
selor acestora.
Dorin Cojocaru
(TRD Tnuva Romnia): Este o
intrebare serioas sau o glum:
nu tiu cum s reacionez la o
astfel de intrebare... nu vreau s
jignesc pe nimeni, dar nu pot da
un raspuns tehnic la astfel de
intrebri, poate c procesatorii
bulgari despre care vorbii au
descoperit magia tehnologiei
i pot face I kg telemea din 2 litri
de lapte i restul... chimicale.
Abordnd ins acest subiect cu
mult mai mult atenie trebuie
s sublinez urmtoarele puncte.
I. Avei date concrete sau nume
de procesatori bulgari care au
cumprat lapte din Romnia
la preuri mai mari cu 20-0
i au vndut telemea i cacaval
cu 0 mai ienin:
2. Sigur era telemea sau cacaval:
Nu era oare un produs obinut
din 0 lapte degresat ames-
tecat cu grsimi vegetale (ulei
de palmier) i adugat sare de
lmie:
Am auzit i eu aceast abordare
in pres i a dori s adresez
cteva intrebri.
I. ar cumpra oare aceste
produse contrafcute din Bul-
garia, i le-ar da copiilor lor s
mnnce acele persoane care
ne acuz c procesatorii bulgari
sunt mai ecieni:
2. unde sunt aceti procesatori
in perioada de var i de ce
apar doar in lunile de toamn
i iarna:
. oare cei care ne acuz c
suntem inecieni au auzit de
piaa neagr a laptelui din
Bulgaria:
4. aritmetica din clasa a -a nu
cred c poate explica modul
cum poate un produs nit s e
mai ienin dect valoarea materi-
ei prime inglobate in el: (alte
costuri nu mai adugm).
Nu imi doresc s jignesc pe ni-
meni dar consider c cititorii
BOVISmagazin sunt oameni
inteligeni i ineleg care este
Iegenda procesatorilor bul-
gari...
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
6 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
n momentul ieirii animalelor i revenirea porilor
n poziia - inchis - proteciile din material plastic de
consisten moale pstreaz un climat de linite n
interiorul spaiului de muls
Ia nele lunii septembrie a
avut loc poate cel mai im-
portant eveniment al anului
pentru familia cresctorilor
de vaci din judeele din est-ul
rii. deschiderea ocial a
noilor faciliti din cadrul fer-
mei Agroind Focani SA.
Maestrul de ceremonii i gazda
a fost domnul director Petric
Azoiei unul dintre cei mai
populari fermieri din Rom-
nia. Astfel, investiia a fost
realizat prin Msura I2I, iar
costul total s-a ridicat la peste
2 milioane de euro. Acestea in-
clud un adpost in valoare de
80.000, realizat impreun
cu rma Hoermann Germa-
nia i MBM Construct 9 SA
Romnia, o sal de muls De-
Laval in valoare de I60.000
i utilaje agricole CIASS in
valoare de 690.000. Avnd in
vedere standardul investiiilor
am luat decizia de a acorda o
atenie sporit ecrui capitol
din investiia echipei Agroind
Focani SA. In acest numr al
revistei BOVIS magazin vom
face o prezentare a slii de muls
care este printre cele mai mod-
erne din r, la aceast or.
In urmtoarele numere vom
pune accentul pe modul in
care a fost construit adpostul
principal, sala de ateptare dar
i investiia in utilajele nec-
esare realizrii unui bun man-
agement al dejeciilor.
Investiii n plin criz - Actul I
Agroind Focani
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Danish know-how
Premix
Vitamine &Minerale
Suplimente
Vitfoss este o companie danez dinamic i inovatoare,
specializat n produse nutriionale pentru vaci.
Principala noastr preocupare este producia i marketingul
premixurilor i suplimentelor pentru industria de furaje.
Vifoss Romnia SRL RO-120118, Buzu, os. Brilei, km. 7, jud. Buzu
telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304,
e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com
8 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Noul tip de cntar de lapte
MM27 BC (blood & conductivity)
este aprobat ICAR avnd o acuratee
deosebit care monitorizeaz de ase-
menea orice urm de snge n lapte,
conductivitatea electric a laptelui,
indic eventuale ndeprtri prin lovire
a colectoarelor de pe uger sau intrarea
accidental a aerului n colector. De ase-
menea, ofer o monitorizare rapid a
cantitilor de lapte i un control mai
bun al sntii animalelor. Folosind
tehnologia de msurare a laptelui prin
fascicul de raze infraroii, cntarul MM27
nu are pri mecanice n micare i n
acest fel riscuri sczute de defeciuni.
Sala de muls aleas de fermierii Agroind Afumai este Paralel P2100
Proiectat pentru efciena mulsului prin distanele mici de mers, DeLaval P2100 ofer un randa-
ment ridicat prin procese rapide de muls i schimbri rapide de la un grup la altul: exact ceea ce avei
nevoie pentru un sistem de muls proftabil. Designul compact ajut, de asemenea, la pstrarea sub
control a costurilor de construcie.Este proiectat pentru confortul real al mulgtorului i al vacii.
Funciile de siguran includ canal pentru protecia la lovitura cu copitele, aprtoare, design sen-
sibil al marginii gropii. Vacile au o intrare uoar n locul de muls i o poziie confortabil, natural
pe durata mulsului. Sistemele de ndrumare controlate cu aer controleaz fr piedici intrarea i
ieirea din sala de muls.
Opiuni de automatizare P2100 permite selectarea dintr-o gam larga de soluii de op-
timizare, soluia care se potrivete mulsului i bugetului; iar alte opiuni includ o in de suport,
podea ajustabil i proiectoare uger. Suprafeele netede cu un fnisaj de calitate superioar per-
mite curarea rapid avnd prile de lucru ascunse n siguran n cabinei din otel inoxidabil
pentru a economisi timp, munc i costuri. DeLaval P2100 este proiectat pentru instalarea rapid
i uoar. Construcia bulonat robust nseamn c toate componentele sunt uor de transportat,
rapid de instalat: iar designul permite extinderea viitoare sau adugarea de componente neincluse
n prima instalare.
Duzele de splare parte
component a slii de muls - permite
curarea spaiului de contenie a ani-
malelor oricnd se dorete
Sistemul DeLaval VSD
(Variable Speed Drive), folosete o
tehnologie avansat care const n modifca-
rea turaiei electromotorului de la pompa de
vacuum corespunztor cerinelor de vacuum
ale instalaiei.
Acest lucru aduce multiple avantaje:
reducerea consumului de electricitate cu
pn la 70%, asigur un nivel de zgomot
foarte redus comparativ cu sistemele clasice,
crete considerabil durata de via a pom-
pei de vacuum
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Colectorul MC53 este conceput special pentru vacile nalt productive avnd capacitate
mare (360 ml) i folosete tehnologia patentat Top-Flow. Prin aceast tehnologie lapte
ptrunde n conducta de lapte prin partea superioar a colectorului find preluat de la baza
colectorului printr-un tub interior. n acest fel, se previne contaminarea ncruciata de la sfer-
turile afectate la cele sntoase. O alta caracteristic a acestui tip de colector este faptul c
laptele este preluat din manon direct n colector fr nici o restricie de diametru; aceast
caracteristic, mpreuna cu tehnologia Top Flow, permite colectorului s menin un vacuum
stabil sub mamelon chiar n cazul unor debite foarte mari de lapte (face fa debitelor de pn
la 15 l/min., aproape imposibil de atins de ctre vacile cele mai productive).
Paharele de muls sunt confecionate din otel inoxidabil iar colectorul propriu-zis este
confecionat dintr-un material transparent i foarte rezistent la loviturile mecanice la care ar
putea f supus. Pentru a se putea plia pe particularitile fecrei ferme, colectorul MC 53 poate
f echipat cu un sortimet variat de manoane de muls.
Caracteristicile slii de muls P2100
Dimensiuni disponibile: 1 x 3 la 1 x 16, 2 x 3 la 2 x 40
Distana de la o vac la alta: 711 mm (28)
Grupuri de 3 sau 4 vaci ( grupuri de 2 vaci 2 pentru 1 x 5 i 2 x 5)
Construcie bulonat i din cadru galvanizat la cald
Proiectat pentru un timp de muls de pn la 12 ore pe zi
Suprafee netede pentru aspectul profesional al ntregii sli de muls
Poi glisante de intrare
Culoar de trecere larg de la intrare la boxele de muls
Pori secveniale galvanizate, cu arcuri interne de retur
Raz mare la porile secveniale permind o ntoarcere de 90
Segmente de ieire frontale puternice proiectate pentru spaiu deschis
ntreaga sal de muls controlat prin aer compresat
Nivelurile presiunii aerului din ieirea frontal, poarta de ndrumare i
poarta frontal pot f setate independent
All Exit: toate vacile de pe o parte sunt eliberate n acelai timp
All Indexing: toate vacile de pe o parte sunt mpinse la groapa de muls
mpreun
Aprtoare vertical cu canal foarte larg, protecie coad, protecie lovire cu
copitele
Foi metalice din inox dense de 3 mm pentru durat de via rapid
Design margine groap de 3 mm (standard: galvanizat)
Open pit
Unitatatile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Con-
trolerele punctului de muls DeLaval MP 580 i MP 680 benefciaz de un design special, find
create pentru a maximiza producia fermei printr-o rutin a mulsului corect i efcient. Prin
intermediul acestor uniti se pot controla toate funciile de urmrire i nregistrare a datelor
importante necesare. Practic MP580 /680 actioneaza ca o interfata pentru mulgator a progra-
mului de management ALPRO.
Pe langa functiile principale de pornit/oprit mulsul, pornire muls manual, actionarea portilor
de selectie etc , MPC 580 are mai multe LED-uri si simboluri care indica mulgatorului mai multe
alerte si alarme cum ar f: vaca nu trebuie mulsa; laptele trebuie separat (contaminat cu an-
tibiotic); separ vaca; cantitate redusa de lapte (cand la o mulsoare, de la o vaca se mulge o
cantitate de lapte mai mica cu 20% decat media mulsorilor precedente).
MPC 580 este prevazut cu un display cu LED-uri care confera o vizibilitate foarte buna pentru
mulgator, care poate observa atat numarul vacii in alternanta cu cantitatea de lapte in timpul
mulsului dar si alte functii si alarme cum ar f: lapte contaminat, urme de sange in lapte, lapte
cu conductivitate diferita, manson care aluneca de pe mamelon, colector lovit de vaca etc
MPC 680 prezinta aceleasi insusiri cu MPC 580 si are in plus cateva caracteristici.
Mai multe functii de o complexitate ridicata cum ar f setarea unor coduri de reamintire in
timpul mulsului sau acordarea unei portii de concentrate in plus (atunci cand sistemul include
statii de hranire automate). MPC 680 are in componenta si alte functii suplimentare cum ar f
comanda portilor, indexarea sau comanda de la distanta a unitatilor MPC 580 pentru a putea citi
sau modifca anumite date despre o anume vaca la un anumit post de muls .
Sala este dotata cu doua vase receptoare fecare avand capacitatea de 100l. Receptoarele de
lapte sunt dotate cu pompe de lapte si cartus pentru fltrele de lapte. Filtrele sunt de inalta
calitate nepermitand particulelor mai mari de 50 microni sa ajunga in tancul de racire.
10 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Pompa LVP este unic pe piaa
mondial a pompelor de vacuum, find
realizat din materiale cu o rezisten la
exploatare foarte mare. Aceasta este de
tip rotativ, cu rotor bilobat, fr ungere
cu ulei, rcit cu aer i este acionat de
un motor electric trifazat cu puterea de
9.0 kW prin intermediul curelelor trape-
zoidale. LVP 3000 asigur un debit de
vacuum de 3000 de litri/minut.
Pompa este de o construcie special,
find realizat n SUA, unde asigur o
durat ndelungat de exploatare n fer-
mele cu vaci de lapte. Ea funcioneaz
fr lubrifere cu ulei, ceea ce duce la un
grad de poluare i un nivel de zgomot
foarte reduse, realizndu-se astfel un
muls deosebit de calm. Are, de aseme-
nea, integrat un sistem de autocurare
care realizeaz curarea pompei fe n
timpul mulsului fe n timpul splrii
instalaiei.
Maina de splat C200 este un echipament
controlat electronic i foarte uor de programat n
funcie de particularitile fecrei ferme. Este livrat
avnd un rezervor integrat de 160 litri asigurnd o
splare foarte bun cu costuri reduse de ap i ener-
gie.
n plus, maina este dotat cu pompe automate de do-
zare a detergenilor i cu rezistene electrice care au
rolul de a controla temperatura apei n timpul ciclului
de splare.
Maina de splat este prevzut cu sistem de afaj
care indic diferite funcii cum ar f: fazele splrii,
indicaii daca splarea s-a efectuat fr probleme
sau diferite alarme care pot f uor nelese de ctre
personalul de deservire al slii sau de ctre operatorul
de sercvice.
Procesorul ALPRO reprezint
piesa central a sistemului de
management
Procesorul controleaza identifcarea, sor-
tarea sau hranirea animalelor. Dincolo de
informatiile despre productiile de lapte,
date de reproductie, depistarea caldurilor
prin preluarea datelor din ora in ora direct
din adapost, date despre principalele boli si
medicatia acestora e.t.c in cazul unui sistem
complet de dotare a fermei DeLaval , acesta
poate f conectat cu remorca tehnologica
pentru prealuarea sau incarcarea datelor
legate de furajare, cu sistemele automate de
administrare a concentratelor sau de hranire
a viteilor s.a.
Procesorul este alimentat direct la reteaua
de electricitate a fermei ca o unitate de sine
statatoare si este dotat cu un sistem de ba-
terii pentru stocarea datelor in caz de intre-
rupere a energiei electrice.
Alaturi de acest procesor fermierul primeste
si programul de management ALPRO Win-
dows care se utilizeaza prin conectarea
procesorului la PC. De remarcat ca progra-
mul de management ALPRO Windows este
un produs licentiat Microsoft Windows si
nu doar compatibil cu Windows ca la ma-
joritatea competitorilor. In cazul pierderii
accidentale a datelor despre animale din PC
acestea pot usor recuperate find stocate
in acest procesor iar in cazul aparitiei unor
probleme la Procesor aceste date pot f im-
ortate de pa PC. Este un sistem care pune
la adapost fermierul de pierderea datelor
despre animale.
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
DCDA: diferena cationi anioni din dieta: corelaii cu pH-ul urinar n perioada de repaus mamar

pH urinar peste 8 8.5: ratie foarte alcalina risc ridicat de hipocalcemie, retentie placentara!
pH urinar 7 8: ratie usor alcalina limita maxima acceptata,
pH urinar 6 7: valori optime,
pH urinar < 6: limita minima acceptata,
pH urinar sub 5.5: probleme metabolice dupa fatare, reducerea consumului voluntar de furaje!
un material oferit de:
Marcu Marius (mariusvet@gmail.com / www.danutrition.ro)
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Lider mondial n genetic bovin
www.absglobal.com
Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureti
Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931
70
ANI
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
12 holsteinromagazin
holsteinromagazin
noiembrie 2011
1.
2.
limea posterioar a ugerului - capacitate mare de stocare a laptelui A (de dorit)
A B
A B
nlimea posterioar a ugerului - cu ct este mai sus prins cu att numrul
de lactaii va f mai mare. A (de dorit)
5 elemente de baz n aprecierea exteriorului
A B
A B
adncimea clcielor (talon) - cu ct este mai mare cu att incidena
afeciunilor podale este mai redus mai ales n condiiile unei exploatri pe
pardoseal de beton. B (de dorit)
ligamentul suspensor median - B (de dorit)
1. unghiul coastelor - cu ct este mai nclinat spre uger cu att vaca va avea
o capacitate toracic i abdominal mai mare.
2. distana dintre ultimele dou coaste - cu ct este mai mare cu
att vaca va avea o capacitate toracic i abdominal mai mare.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
Agromalim Arad, 8 - 11 septembrie
Conform celor declarate de
organizatori, dar i de ctre
participani, i ediia din acest
a a Agromalim, a fost un suc-
ces. Cu problemele inerente
organizrii unui astfel de
eveniment, de o importan
notabil in vest-ul rii, Agro-
malim ne-a atras atenia prin
consecvena tnrului fermi-
er Alexandru Taedan care s-
a luptat s pstreze in cadrul
trgului un show de animale
organizat in conformitate cu
regulile concursurilor euro-
pene. Arbitrii bonitori au fost
Ioan Huu i Iudovic Czister
dou personaliti ale fami-
liei cresctorilor de taurine
din Banat, cunoscui in in-
treaga ar.
Titlul de Miss Arad 20II, pen-
tru rasa Blat Romneasc,
a fost decernat vacii Dolly din
ferma Agro-Dan din locali-
tatea Vladimirescu, judeul
Arad. Proprietarul acestui an-
imal, domnul Dan Angheles-
cu, a expus pentru a 2-a oar
acest animal la Agromalim.
Vaca Dolly se a la cea de
a 4-a lactaie i are conform
celor declarate de posesor o
producie zilnic maxim de
44 litri.
Titlul de Miss Arad 20II, pen-
tru rasa Holstein a fost decer-
nat vacii Cinderella deinut
de Alexandru Taedan i
Standul Semex / Kanata Farm de la Agromalim Arad a fost construit respectnd elementele de baz ale flosofei de
marketing ale companiilor de top. Nu au lipsit aa cum era normal animalele superbe, proprietarul lor, Alexandru Taedan,
i nici reprezentantul Semex n Romnia, Vasile Ciocan un om care nu mai are nevoie de nici o prezentare.
exploata in ferma sa Alecs
Genetics Iact din localitatea
Curtici. Ca i in cazul vacii
Dolly, Cinderella nu este in
anul de debut, in anul 20I0
ocupnd un loc pe lodium la
categoria junici. Acum, primi-
para Cinderella are o producie
de 8.990 litri dup 2 zile de
lactaie.
Fr indoial c anii viitor nu
vor aduce mari modicri in
abordarea fermierilor fa de
expoziiile naionale de ani-
male ins, cu siguran, primii
pai spre evenimente de prol
profesionist realizate au fost
fcui.
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
Alexandru Taedan alturi de
Cinderella, Miss Holstein Arad 2011
este un proiect iniiat de
patru medici veterinari care
au drept scop oferirea unor
servicii complete n fermele
de taurine
Control nainte de
pregtirea pentru
mont, diagnos-
tic de gestaie
(precoce la 29-30
zile, prin ecograe
transrectal i la
60 zile prin ETR),
transfer de
embrioni de la
animale donatoare
din ferma proprie.
Consultan
de specialitate
privind importul i
selecia de animale.
Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712
Dr. Schenker Dana 0722.240.712
Dr. Ochea Marian 0723.645.694
Dr. Broiu Alin 0040.722.351.978
www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin: Am vizitat
ferma DN Agrar Grbova. Este
un proiect de la frul ierbii.
Cum este organizat i ce se va
mai ntmpla n acea locaie
din perspectiva dezvoltrii
fermei?
Sorin Anderco: Ferma are 2
adposturi de vaci la muls cu o
capacitate de 600 capete ecare
i o sal de muls, swing-over de
2 x 0. In acest moment avem
un efectiv de doar I.000 ca-
pete in acea ferm ins intenia
noastr este aceea de a ajunge la
capacitatea maxim. Pe termen
scurt vom construi un al -lea
adpost in lateralul complexu-
lui de adposturi deja construit
i s achiziionm inc 00 ca-
pete astfel inct s putem discu-
ta la nele primverii 20I2 de o
capacitate a fermei Grbova de
I.800 capete la muls.
BOVISmagazin: Ferma de la Vai-
dei, cea de a 2-a, difer cu mult
de aceasta de la Grbova?
Sorin Anderco: Da, ferma de
la Vaidei este diferit. A fost
construit cu ceva ani in urm
i in 20II nu am fcut dect
o renovare supercial in
adposturi. In acest moment
adposturile sunt complet
funcionale, la capacitate, ins
intenia noastr clar este aceea
de a ne extinde i in cazul aces-
tei ferme cu un adpost de 700
capete i o sal de muls foarte
mare, care s o inlocuiasc pe
cea actual. inta noastr este
ca la nele anului viitor i acolo
s putem mulge aproximativ
2.000 capete.
BOVISmagazin: Unde producei
furajul pentru animalele din
cele dou ferme?
Sorin Anderco: Fiecare ferm
are arondat o anumit
suprafa de teren. Astfel, fer-
ma de la Vaidei dispune de o
suprafa de cca. I.00 ha, iar
cea de la Grbova 2.00 ha. In
general, ecare ferm ii pro-
duce furajul de care are nevoie.
Doar ceea ce este imposibil de
produs se achiziioneaz. Struc-
tura raie difer de la o ferm
la alta. Noi am ales ca mod de
DN Agrar:
tehnologiile vestului,
realitile estului
interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
lucru s avem o raie pe care
s o testm timp de maxim o
lun. Dac suntem mulumii
de rspunsul, prin producie al
animalelor, continum, iar dac
sunt lucruri ce trebuie modi-
cate ajustm i iari urmrim
ceea ce se intmpl cu para-
metrii productivi.
Dei poate prea curios ca dou
ferme ale aceluiai grup de
companii s aib raii i politici
diferite eu pot spune c este o
soluie care la noi funcioneaz.
Am oferit libertate ecrui
BOVISmagazin: Cnd a nceput povestea DN Agrar
n Romnia?
Sorin Anderco: In anul 2007, atunci cnd grupul de in-
vestitori pe care ii reprezint a vizitat sud estul Europei,
nu numai Romnia. Au ales ara noastr pentru c eram
un stat membru al Uniunii Europene i acesta este un
atuu din punct de vedere al comerului intracomunitar.
Mai mult dect att suntem in Alba Iulia, aici andu-se
conform analizelor din acel moment, terenuri agricole
care au putut preluate. De asemenea, cantitatea de
precitpiaii anual este mulumitoare dar i disponibili-
tatea mnei de lucru i al nivelului de salarizare. Toate
acestea au fost factori care au inuenat in mod decisiv.
Mai mult, s nu uitm c ne am intr-o regiune unde
creterea animalelor i a vacilor in mod special are o foarte
indelungat tradiie. In acest moment operaiunile DN
Agrar se desfoar in mod preponderent in judeul Alba
ins datorit faptului c suntem interesai de suprafee
comasate am fost nevoii s prelum pentru exploatare
terenuri i din judeele Sibiu i Hunedoara. Deci, istoria
DN Agrar in Romnia a inceput atunci, in anul 2007 cu
lucrarea terenului. In aceast perioad exploatm in jur
de II.000 hectare pe care avem rapi, gru i porumb.
Terenul este imprit, pentru o mai bun administrare, in
mai multe ferme care sunt practic centre de cost separate
i care se pot ecientiza mult mai bine.
Fermele zootehnice sunt funcionale din anul 20II dei
proiectarea i studiile de fezabilitate pentru una dintre
ele, cea de la Grbova (lng Sebe, judeul Alba), a in-
ceput in acelai an, 2007, odat cu inceperea derulrii
unui proiect FEADR. Cea de a 2-a ferm, de la Romos-
Vaidei (judeul Hunedoa-
ra) este achiziionat,
in luna martie a
anului 20II. Deci,
putem spune c
lapte producem
incepnd cu anul
20II.
Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group
sorin.anderco@dn-agrar.eu
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
manager de ferm s ia propri-
ile decizii, iar att timp ct nu
sunt probleme iar rezultatele
ne mulumesc nu are rost s
schimbm. Deci, cei doi mana-
geri sunt lsai s ia singuri
decizia legat de structura
raiei att timp ct ne asigur
constan pentru o producie
medie de 27 litri per animal i
ne garanteaz o cretere treptat
la 29 litri.
BOVISmagazin: Este prima
ferm n care am vzut c silo-
zul de porumb i cel de lucern
sunt acoperite cu pmnt i
nu cauciucuri. Credei c va
funciona?
Sorin Anderco: Da, este o tehnic
pe care fermierii vest europeni
incep s o foloseasc i peste
tot a dat rezultate. Peste silozul
foarte bine tasat punem folie
i apoi un strat de aproximativ
I cm de pmnt. Este foarte
adevrat c va mai mult
munc la decopertare ins pen-
tru mine este mai important
calitatea silozului, timpul de
inchidere al silozului i costuri-
le producerii lui.
Deinem de asemnea dou re-
morci tehnologice pentru ferma
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
Poarta de mpingere permite conducerea fr stres a animalelor
din sala de ateptare ctre sala de muls, mpingndu-le uor ctre aceasta.
Rezultatul este reducerea timpului de lucru i a efortului necesar
mnuirii animalelor. Acionarea este electro-hidraulic, uor de
instalat, efcient economic i uor de ntreinut.
Dimensiunile prevzute ptr. sala de ateptare sunt de pn la
11 m lime i 15 m lungime.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
de la Grbova, ambele cu melci
verticali. Odat cu construcia
celui de al -lea adpost vom
nevoii s achiziionm cel mai
probabil o a -a remorc.
BOVISmagazin: Medicul
veterinar din ferma din
Grbova, domnul Cndea
Nicolae, ne-a mrturisit c pe
perioada verii anului 2011 ai
luat decizia, mpreun cu restul
staf-ului, s nu forai foarte
mult animalele n sezonul cald
printr-o furajare mult prea
agresiv. Ce a stat la baza
acestei decizii avnd n vedere
c inta fecrui fermier este s
produc mereu ct mai mult?
Sorin Anderco: Chiar dac toat
lumea tie c rasa Holstein
este o fabric de lapte noi am
vzut ct de sensibil poate i
preferm s reducem la maxim
riscul apariiei unor pierderi
masive datorit unei presiuni
excesive. Mai mult, avnd in
vedere c investiiile nu au
fost i inc nu sunt aduse nici
acum in totalitate la nivelul
dorit iar numrul de ventila-
toare montat nu este cel care
s ne mulumeasc am preferat
s apelm la aceast strategie
s eliminm din raie anumite
materii prime chiar dac in
lunile iunie, iulie i august ne-
au sczut produciile. Acestea
acum revin la nivelul dorit, nu
am avut pierderi de animale i
asta ne mulumete.
BOVISmagazin: Ai achiziionat
animale din foarte multe
ferme fecare probabil cu un
status sanitar veterinar diferit.
Ai avut probleme din acest
punct de vedere odat cu
nceperea activitii fermei din
Grbova?
Sorin Anderco: Am incercat s
m ct se poate de precaui i la
mine, ca manager, nu au ajuns
probleme cu adevrat impor-
tante, altele dect cele care apar
in mod normal intr-o ferm in
Prercitorul cu placi PK 10 000 se monteaza pe circuitul laptelui
de la sala de muls la tancul de racire, scopul lui find de a scadea temperatura
laptelui astfel incat tancul de racire sa raceasca numai cateva grade. Scopul
principal al tancului este astfel doar de mentinere a temperaturii i mai puin
de racire propriu-zis. Folosind un prercitor cu plci pe circuitul de rcire a
laptelui agregatele tancului de racire sunt solicitate mai puin, acest lucru
conducnd la economii nsemnate de energie electric. Sistemul de preracire a
laptelui folosete ca agent termic apa din retea. n acest fel, laptele este adus
la o temperatura cu aprox. 3
C peste cea a apei folosite i n acelai timp apa de

rcire este nclzit la aprox. 26-30
C. Dac se folosete ca agent de rcire apa

subracit, laptele poate f adus instantaneu la temperatura de 4
C. n acest caz
este necesar o staie de pregtire a agentului de racire (banca de ghea).
Sala de muls este un sistem SwingOver (2X30 Bradulet la 50, cu
ieire rapid), adica un singur set de 30 de aparate de muls deservesc ambele
pri ale slii de muls prin intermediul unor brae rotative.
Avantajele acestei sli de muls sunt: raport pre / costuri de exploatare / pro-
ductivitae foarte convenabil, utilizarea efcient a spaiului, deplasri scurte ale
personalului n timpul lucrului, garantarea ajustrii fexibile la dimensiunile dif-
erite ale animalelor, oferirea vacilor a unei intrri uoare i rapide fr probleme
datorat porilor de intrare mari i aleilor, ieirea rapid frontal a ntregii grupe
de 30 de animale conduce la timpi de lucru redui, zona de lucru optim pentru
operator - din punct de vedere ergonomic - caracterizat prin acces optim la uger,
cu aplicarea uoar a unitii de muls, poziionarea rapid i optim a animalelor,
datorit porii frontale, cu funcie de indexare, drumuri scurte pentru operator
i nu n ultimul rnd cces uor pentru operator datorit gropii deschise i a
planeului reglabil n nalime a acesteia.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
care se import animale. Oricum,
nu am fcut nimic special dect
am respectat procedurile sanitar
veterinare naionale i europene.
Dup cum cred c ai observat
avem in faa slii de muls zona
unde se a animalele cu pro-
bleme. Numrul animalelor
care au afeciuni podale este
redus, numrul reformelor este
redus i asta, susin eu, este
cauzat exclusiv de instaura-
rea unor proceduri foarte clare,
inc de la inceput, de la care
nici un salariat din ferm nu-i
este permis s se abat. Nu pot
s vorbesc de chei ale succesu-
lui ins pot vorbi despre lucruri
simple sau mai bine spus sim-
plicate care s nu e niciodat
fcute altfel dect s-a stabilit.
Pentru noi ferma poate de I00,
00 sau 2.000 capete ins dac
nu ai, ca responsabil de ferm
sau manager general, nite pro-
ceduri de la care s nu te abai,
lucrurile nu merg. Oamenii din
palierul de jos al fermei, munci-
torii, nu trebuie s inoveze sau s
gseasc soluii spectaculoase la
rezolvarea unor probleme. Ei
trebuie doar s fac extrem de
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
p
l
a
n

o
f
e
r
i
t

d
e

G
E
A

F
a
r
m

T
e
c
h
n
o
l
o
g
i
e
s
Romnia a ajuns o ar n care
nimic nu este ceea ce pare.
Acesta este motivul pentru care
v provoc s analizm o reali-
tate dat de cifrele ofciale ale
ANARZ i Ministerul Finanelor,
mcar pentru secunde
att ct dureaz citirea acestei
coloane de text.
Calcul:
n Romnia sunt 2.467.000 vaci, efectiv
total.
n Romnia exist 1.386.000 vaci matc.
n Romnia s-au fcut 872.012 IA n 2010.
numrul de doze consumate la nivel
naional: minim 2,5 buc./IA.
numrul de doze consumate n anul 2010 n
Romnia: cca. 2.200.000 doze.
valoare de pia medie a dozelor vndute:
cca. 3,5 / doz.
valoarea m.s.c.-ului vndut la nivel naional
n 2010: 7.700.000
valoare cifrei de afacere a companiilor
importatoare i productoare de m.s.c.,
active pe piaa din Romnia, n anul 2010:
cca. 2.800.000
valoarea dozelor de m.s.c.
tranzacionate fr acoperire
fscal (la negru):
cca. 4.900.000 (cca. 64%)
La ce ne folosete aceast simpl punere n
oglind a informaiilor ofciale?... S dovedim,
dac mai era nevoie, c oamenii care au
gndit i gndescameliorarea efectivelor
de bovine din Romnia sunt efectiv la
furat. Suntem cu toii ridicoli atunci cnd
vorbim despre cri de ras, COP, Interbull,
strategii naionale sau valori de ameliorare n
condiiile n care piaa romneasc a msc-ului
este dominat de anarhie. Cum s vorbeti de
calitate la nivel naional atunci cnd nu tii ce,
ct i cine vinde de foarte muli ani?
Aadar, invitm savanii zootehniei naio-
nale, directorii, preedinii, sforarii, analitii,
naionalitii, investitorii i lista rmne
deschis s nu se supere ipocrit atunci cnd
spunem c zootehnia din Romnia este o
cloac din care nimeni nu are interes s ias...
att timp ct e nevoie de bani negrii att
timp ct ranul este incredibil de uor de
prostit... i n defnitiv... las c merge aa.
Dac greim v rog s ne corectai.
Vom publica orice opinie pe aceast tem.
Aadar, v rugm s ne precizai viziunea
dumneavoastr la adresa de email:
bovis.magazin@gmail.com
corect, ct mai simplicat i in
ct mai scurt timp un set de
aciuni. Att li se cere. s res-
pecte corectitudinea aciunilor
pe care trebuie s le fac i mai
ales orarul prestabilit care este
x acelai zi de zi. Medicul vete-
rinar, de asemenea, are un pro-
gram foarte simplu, prestabilit.
El are o planicare anterioar i
tie cte animale are de controlat
i ce tratamente face.
Pe ce am insistat este ca nimic s
nu e fcut haotic, adhoc, cnd
ii aduce aminte ecare dintre
angajai.
BOVISmagazin: Experiena
dumneavoastr din Rom-
nia alturi de cunotinele
administratorilor olandezi i
germani ai DN Agrar care n-
treaga via au crescut animale
fac imposibile deraieri de la
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
strategiile stabilite cu mare
atenie iniial?
Sorin Anderco: Aa este, investi-
torii DN Agrar sunt ecare fer-
mieri care dein peste I.000 ca-
pete i lucreaz efectiv in ferme
de peste 0 ani. In aceste condiii
ajungem practic la acea vorb
romneasc. este imposibil s
se vnd castravei grdinarului.
Majoritatea sala-ria-ilor notri
sunt trimii in Germania i
in Olanda pentru instruire in
ferme. Acolo stau in jur de
luni i sunt specializai in acele
posturi pe care le vor ocupa ul-
terior in ferma de la Grbova
sau Vaidei. In aceast perioad
de instruire angajatul nostru
este monitorizat atent i abia
ulterior se ia decizia pstrrii
lui in echipa DN Agrar din
Romnia. Considerm c astfel
nu se poate da gre cu aceast
problem, personalul, problem
cu care se confrunt majori-
tatea fermelor de vaci. Personal
cunosc de foarte mult timp, in
detaliu, fermele de vaci din
Romnia i am analizat evoluia
pieei i modul ei de abordare.
In concluzie, din punctul meu
de vedere, pentru a rezista pe
piaa laptelui din Romnia este
necesar s ai atitudine.
BOVISmagazin: Gestionai
activitatea n dou ferme
foarte mari. Fiecare are
particularitile ei chiar i
din perspectiva naionalitii
eflor de ferm. Dai-ne v rog
mai multe detalii.
Sorin Anderco: Pentru noi,
aceti e de ferm sunt per-
soane care trebuie s aib
competene manageriale foarte
bune, ei ind practic cei care
pot aduce sau nu protul. Astfel,
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
de tradiie i experien n slujba obinerii
performanei n creterea taurinelor
HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA
premixuri i furaje minerale produse speciale obinute prin procese zice (WISAN) dup o metod unic HL supli-
mente proteice energetice pentru ecare tip de raie, tip de producie i categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR)
nlocuitori de lapte (pudr i granulat) prestarter pentru viei grsime granulat protejat produse de intervenie
Sediu central: loc. Trteti, str. Principal, nr. 38, jud. Dmbovia, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841
Depozit central: os. Bucureti - Trgovite, nr. 138, jud. Dmbovia, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877
distribuitor exclusiv al produselor PANTO i IBEKA Germania, OVER Polonia i TELASAN Cehia
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
in cazul fermei de la Grbova
avem un ef de ferm olandez
iar la Vaidei unul romn. Pn
in acest moment de ambii sun-
tem foarte mulumii. Nu avem
o politic special atunci cnd
vine vorba despre selectarea
unui ef de ferm. El trebuie s
respecte procedurile interne, s
cunoasc vaca foarte bine i s
poat interaciona cu oamenii.
Att le cerem. Nu s-a pus pro-
blema s nu schimbm, pentru
ca acest lucru efectiv s-a impus,
un manager german i unul bri-
tanic. Calitatea prestaiei este
cea mai important i nu avem
bariere legate de naionalitate
atunci cnd facem, aa cum am
mai spus, selecia.
BOVISmagazin: Ai gsit, n
timpul vizitelor inopinante n
ferme, salariai bei?
Sorin Anderco: Nici o pdure nu
este fr uscturi. Nu ai vzut
pentru c. au fost cazuri de
acest gen i in fermele noastre
ins ele au fost eliminate. Nu ne
putem permite s tolerm astfel
de cazuri. Ne-am confruntat cu
astfel de probleme i am decis
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
lama de mpins furajul. Aceast lam, relativ
uor de construit n orice atelier este ataat pe
ncrctorul frontal folosit i la scosul dejeciilor
sistemul de prelate laterale.
bara de genunchi. Bara
de genunchi este mult
mai gros dect n mod
obinuit ns dimensiunile
ei asigur un mult mai
bun confort vacii n
timpul odihnei, conform
celor declarate de domnul
dr. Cndea Nicolae.
adptorile alese sunt de mari dimensiuni. Adptorile sunt amplasate pe
un pedestal de beton de 15 cm i sunt n numr de 16 per adpost.
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
laguna destinat dejeciilor. La captul adaposturilor este amplasat laguna cu o foarte mare capacitate de sto-
care (15.000m
3
). Conform celor declarate de managerul DN Agrar Romnia, domnul Sorin Anderco, laguna va folosi
pentru stocarea dejeciilor ce vor f materia prim utilizabil de centrala de biogaz. Aceasta va f construit n cursul
anului 2012 i va alimenta un complex de sere amplasat n imediata vecintate a fermei Grbova.
canalele de acumulare a dejecilor au la capetele adposturilor fante de scurgere (vezi foto sus) i una
dintre fosele prevzute cu mixer toctor (vezi foto dreapta). Aceste canale de acumulare a dejeciilor sunt
divizate, pe ntreaga lor lungime, n dou pri. Pe una dintre acestea sunt pompate, cu presiune, realizndu-se un fux
care mpinge dejeciile acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere.
una dintre cele dou cisterne destinat prelurii i transportului dejeciilor. Ferma din Grbova a DN Agrar deine dou cisterne de vidanjare a
dejeciilor pe care le mprtie pe propriile terenuri. Ferma are de asemenea contracte cu prestatori de servicii pentru preluarea dejeciilor.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
s renunm denitiv la acea
sintagm. las c merge i aa
pentru c nu merge aa.
BOVISmagazin: Am observat c
ngrijitorii au fecare carneele
de buzunar n care i noteaz
observaii punctuale despre
fecare animal din sectorul
lui la care sesizeaz diferite
probleme. Ulterior ei comunic
observaiile lor medicului
veterinar sau efului de ferm.
Sunt cu adevrat utile aceste
lucruri?
Sorin Anderco: O da, sigur. Aces-
tea sunt lucruri marunte dac
vrei, de nee, care au ins o ex-
traordinar de mare importan
in depistarea i rezolvarea unor
probleme de sntate a ani-
malelor sau in rezolvarea unor
probleme de reproducie.
BOVISmagazin: Care este struc-
tura personalului din ferma DN
Agrar Grbova?
Sorin Anderco: In total, inclusiv
departamentul care se ocup
de producerea furajelor, avem
un numr de angajai. Dac
defalcm pot spune c avem,
doar in ferma cu vaci, 6 opera-
tori pentru sala de muls, 2 ingri-
jitori, 2 oferi care se ocup de
furajare i curenia in ferm,
un medic veterinar plus inc
unul care va angajat plus eful
de ferm.
BOVISmagazin: n adposturi
nu sunt montate pluguri
racloare. Cum i cnd facei
curat?
Sorin Anderco: Impreun cu
ei de ferm am stabilit s se
curee adposturile cu ajutorul
unui mini incrctor frontal
prevzut cu lam. Acest lucru
va avea loc pe parcursul zilei,
in timp ce grupele sunt duse la
muls. Aici avem nevoie ca oa-
menii s lucreze in echip i s
nu sar etape pentru c daca nu
fac curat intr-un compartiment
sau intrzie prea mult intregul
curenia adposturilor se face cu
ajutorul unui ncrctor frontal CASE
prevzut cu o lam metalic ce are montat
n prile laterale dou benzi solide din
cauciuc.
sistemul de canale plasate n centrul adposturilor (vedere spre cu-
loarul care leag adpostul de sala de muls) canalele sunt acoperite cu grtare
din beton.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
ux de activiti in ferm este
periclitat.
BOVISmagazin: Cum
funcioneaz activitatea n sala
de muls?
Sorin Anderco: In sala de muls
avem cte 2 femei operator per
tur plus inc un ajutor care
dirijeaz animalele dinspre i
spre adposturi. Aceste salariate
sunt din zon i aveau o oare-
care experien la angajare. Ele
au mers inainte de inceperea
activitii in Germania unde au
stat timp de 2 luni i nu au fcut
alceva dect s-au specializat in
muls mecanic, s-au obinuit
cu aparatura i au vzut efectiv
care sunt problemele cu care se
confrunt i cum ar trebui s
intervin. In ferma de la Gr-
bova se are in vedere, odat cu
creterea numrului de animale
exploatate i realizarea unei noi
investiii intr-un rotolactor cu
o mare capacitate. In aceste
condiii vom selecta dintre ope-
ratoarele care lucreaz in acest
moment in sala de muls i, la
fel, le vom trimite la speciali-
zare avnd in vedere c unul
dintre investitorii notri deine
in Germania un rotolactor.
Munca este in aceste condiii
mult mai precis pentru c in
aceast situaie este mult mai
puin timp la dispoziie pentru
ecare poziie/animal in parte.
Salariatul care lucreaz in sala
de muls nu trebuie s tie multe
lucruri ci doar s tie ce s fac
la timp i mai ales corect.
BOVISmagazin: Investiiile
n partea de management al
dejeciilor din ferma Grbova
par a f destul de importante.
Putei s ne dai mai multe
detalii?
Sorin Anderco: Avem o serie
de canale colectoare fcute
sub adposturi. pe mijlocul
adposturilor i la unul din-
tre capete in care se scurg
dejeciile primare. Canalele de
pe mijloc se vars in cel din
lateral, la captul cruia sunt
amplasate mixere toctoare. De
aici, dejeciile sunt pompate in
lagun unde vor lsate pentru
maturare. Ferma de la Grbova
este populat de relativ puin
timp i in aceast perioad in
lagun nu se a multe dejecii,
ins ea va utilizat pentru sto-
carea dejeciilor utilizate ca ma-
terii prime pentru centrala de
biogaz pe care o avem in proiect.
In aceast perioad lagunele
sunt golite cu ajutorul a dou
vidanje de 8 i respectiv I mc
pe care le-am achiziionat. De
asemenea, folosim si un presta-
tor de servicii dar doar atunci
cnd acest lucru se impune.
BOVISmagazin: Ultimele
IA realizate n ferma de la
Grbova au fost realizate cu
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
poarta de selecie (vezi foto stnga) i zona de izolare a animalelor ce urmeaz a f controlate (vezi foto
stnga). Animalele care revin de la muls sunt selectate de poarta de selecie iar medicul veterinar, conform unui plan
prestabilit le controleaz. Trecerea prin bile de picioare se face o dat la 3 zile. Poarta de selecie poate funiona in
sistem stand alone sau cuplat la sistemul de gestiune automat a cirezii. Selecia se poate face prin comand direct,
inclusiv din sala de muls, sau se poate realiza o selecie programat, prin intermediul sistemului de gestiune al cirezii.
animale afate n tratament (vezi foto sus) i cele n ultimele zile de gestai (vezi foto jos).
Amplasat ntre cele dou adposturi i n faa slii de muls adpostul animalelor cu un statut spe-
cial este uor de monitorizat afndu-se ntr-o zon prin care trec majoritatea angajailor foarte des.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
grup de vaci care se ndreapt spre muls. Animalele
trec prin culoare care au dedesubtul lor canale de acumulare
a dejeciilor (vezi grtarele din beton). Sala de ateptare pentru
intrarea la muls este n pant i a fost dotat cu ventilatoare. La
ieire vacile trec prin pori de selecie; cele care necesit control
sunt izolate n partea dreapt a culoarului de retur (vezi foto sus).
fabrica de nutreuri combinate i depozitul de concentrate. Afat n
vecintatea adposturilor hala destinat fabricii de nutreuri combinate are o
suprafa de 5.000 m
2
i adpostete dou buncre cu o capacitate de 2.500 m
3

fecare, dar i o moar i un amestector. Datorit suprafeei importante hala
poate f folosit i pentru stocarea concentratelor.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
msc provenit de la tauri din
rasele de carne. Acest lucru
poate prea oarecum deplasat
avnd n vedere interesele i
strategiile companiei pe care
o reprezentani. V rog s ne
oferii mai multe detalii despre
aceste lucruri.
Sorin Anderco: Avem o strate-
gie care poate prea puin
diferit de cea a celorlate ferme
din Romnia. Viele le vindem
intre 2 i 4 sptmni. Suntem
nevoii s facem momentan
acest lucru din considerente lo-
gistice pentru c am realizat in
acest an o achiziie important
de junici gestante i vaci la
prima lactaie din Germania,
Danemarca, Olanda i Frana.
In anul 20I2 vom derula o nou
investiie considerabil. Este
vorba despre o ferm nou,
construit de la rul ierbii sau
una existent ins renovat, in
care vom crete doar tineretul
femel. In aceast nou ferm
vom avea angajai doar salariai
specializai in creterea vielelor.
Astfel, tot tineretul femel
obinut din fermele noastre
proprii de la Grbova i Vaidei
va dus in aceast nou locaie.
In acest moment nu avem nici
logistica, nici spaiul i nici per-
sonalul care s ne permit s
facem aceast activitate le nive-
lul pe care ni-l dorim. Probabil
c pentru muli dintre fermieri
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
este ne la locul ei o astfel de
decizie, avnd in vedere fap-
tul c sectorul de reproducie
este cheia succesului intr-o
ferm, ins momentan am de-
cis c aceasta este cea mai bun
soluie pentru noi. Este foarte
adevrat ins c pe termen lung
aceast strategie nu este viabil
pt c nu este posibil ca in ecare
an s faci o achiziie masiv de
vaci de inlocuire. Capitalul, in
condiiile unei poteniale piee
oscilante, nu ii permite mereu
s faci astfel de investiii. Pn
la un punct te poi dezvolta
aa ins pe termen lung cu
siguran nu.
Pentru moment ne-am axat ex-
clusiv pe efectivul achiziionat,
pe o producie mare de lapte.
Tractorul T8040 deinut de DN Agrar este un tractor de producie american de 308 CP putere
nominal i 342 CP putere maxim. Tractoarele din seria T8000 ofera putere sporit i moment
mare pentru a satisface toate cerintele mediului de lucru. Toate modelele sunt dotate cu motoare
de 8,3 litri turbo cu intercooler, prevzute cu sisteme de injecie Cummon Rail i cu management
avansat al puterii motorului. Pentru a asigura fabilitate crescut noii serii de tractoare, New
Holland a efectuat teste de anduran n diferite condiii, echivalente cu peste 10 ani de utilizare a
tractorului. Mai jos aveti cateva caracteristici tehnice (vezi www.nhr.ro)- Florin Neacu, director
general adjunct NHR Agropartners
Cilindree 8,3 l; Puterea nominal 308 CP la 2.200 rpm; Puterea maxima 342 CP; Cuplu ma-
xim la 1500 rpm: 1367 Nm; Creterea cuplului: 39%; Ventilator reversibil. Transmisia 4X4,
powershift, 18 viteze inainte x 4 inapoi (max. 40km/h). Priza de putere 1000
rpm, arbore cu 21 caneluri. Cuplare electrohidraulica cu modulare. Intrerupator
priza pe aripile roilor din spate. Comand automat a prizei.
Am cumprat majoritatea vaci-
lor in lactaie astfel inct s
avem lichiditi imediate care
s ne permit s ducem mai
departe activitatea fermei. Din
acest capital vom achiziiona
ulterior vaci pn in momentul
in care ne vom permite s avem
acea ferm de cretere a tinere-
tului iar noi am estimat c cel
mai probabil acest lucru va avea
loc la nele anului 20I2.
Dac la fermele noastre, cu
un efectiv de 2.000 capete
vaci ecare, adaugm i efec-
tivul de viei i tineret nu vom
reui niciodat s facem fa
cu numrul de oameni i cu
spaiile proiectate.
Vieii sunt vndui pe piaa
naional e ctre fermieri
e ctre rme specializate in
comerul cu animale la nivel
naional i european. Avem
o list de preuri foarte bine
stabilit de la care nu dorim
s ne abatem i suntem ct se
poate de deschii la toate pro-
punerile de colaborare.
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
30 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
BOVISmagazin: Cnd s-au pus
bazele proiectului n Rom-
nia? Cine sunt acionarii i
unde sunt localizate fermele
Karpaten Meat?
Florina Muntean: Din anul
2008 am inceput s punem
bazele produciei de carne de
vit din rasa Angus in Rom-
nia. Sistemul de producie cu-
prinde practic toate etapele de
la producia vieilor, la cretere
i ingrare i pn la prelu-
crarea crnii. Compania Kar-
paten Meat este administrat
de elveienii Samuel Widmer
i Stefan Jung. Administratorii
au mai muli ani de experien
in domeniul agriculturii, a
produciei de carne i a
comercializrii acesteia. Kar-
paten Meat administreaz trei
ferme in apropierea oraului
Sibiu. Am achiziionat i ul-
terior am modernizat fostele
ferme de vaci pentru lapte din
localitile Marpod i Nocrich.
BOVISmagazin: Care este
flosofa Karpaten Meat? n ce
const parteneriatul pe care l
propunei fermierilor?
Florina Muntean: Filosoa
noastr este. de la iarb la
carne de vit de calitate.
Aa cum am menionat deja
sistemul nostru acoper toate
etapele de producie, in-
cepe cu punatul ecologic
i se intinde de la creterea i
ingrarea bovinelor Angus
pna la prelucrarea crnii. Ast-
fel, ne dorim s punem bazele
unui sistem de producie de
carne de vit, practic o reea
Angus, organizat in sistemul
unui program de parteneriat,
s introducem pe pia carne
de vit Angus i nu in ultimul
rnd s dezvoltm comer-
cializarea crnii de vit Angus,
provenit din Romnia, pe
piaa european.
Programul Angus. Pentru dez-
voltarea rapid a efectivelor
de animale, dorim s stabilim
parteneriate cu fermierii care
s produc viei pe care apoi
ii vom rscumpra pentru
ingrare. Aceasta poate rep-
rezenta o opiune interesant
pentru fermele specializate
in producia de lapte care vor
s se axeze i pe carne de vit,
pentru fermele cu producie
vegetal care sunt dispuse s
integreze i producia de ani-
male sau pentru proprietarii
de puni.
In acest sens, oferim spre vn-
zare partenerilor notri tauri
Angus pentru reproducie cu
genetic de top, viele mai mari
de I2 luni i juninci gestante.
De asemenea, ferma noastr
se oblig contractual s
rscumpere vieii rezultai din
reproducie. Karpaten Meat
impreun cu partenerul su
Angus Group, din Germania,
pun la dispoziia cresctorilor
parteneri experiena lor
in creterea bovinelor An-
gus i ofer consultan in
construcia unei ferme. Astfel,
Karpaten Meat ofer carantin
pentru animale, certicate
de origine, consultan in do-
meniul creterii i manage-
mentului animalelor, consul-
tana periodic i control prin
experi. De asemnea, putem
oferi consultan in privina
agriculturii biologice, eventual
colarizare i practic la ferme-
le proprii Karpaten Meat.
Datorit asigurrii prin con-
tract a rscumprrii echita-
bile a vieilor rezultai din
reproducie, cumprtorul are
o pia de desfacere protabil
asigurat. Vieii trebuie
alptai cel puin 7 I0 luni
de ctre mam inainte de a
rscumprai. Garania de
rscumprare a vieilor re-
duce riscurile partenerului i
ii asigur acestuia o pia de
desfacere rentabil. Investiiile
f
o
t
o
g
r
a
f

i

K
a
r
p
a
t
e
n

M
e
a
t
Angus, din nou n Romnia,
cu o alt flosofe de dezvoltare!
Micarea Angus a nceput n Romnia la fnele anilor 90 odat cu dezvoltarea unui proiect extrem de amplu de embri-
otransferuri de ctre profesorul Robertson Edwin, eful catedrei de Reproducie a Facultii de Medicin Veterinar din Tennessee, SUA, i un
grup de fermieri romni. Lipsa unei strategii naionale coerente de dezvoltare a creterii raselor de carne n Romnia a condus la reducerea
importanei acestor rase, singurul aprtor al Angus n Romnia rmnnd pentru foarte muli ani domnul dr. Vasile Pachianu.
10 ani mai trziu, doi investitori elveieni ncearc s popularizeze n Romnia o alt flosofe de cretere a acestei rase. Am reuit s avem o
scurt discuie cu doamna Florina Muntean, responsabil marketing n cadrul Karpaten Meat.
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Suspensie cu febendazol
sigur\ [i eficient n
combaterea endoparazitozelor
,
Panacur 10%
32 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
sunt astfel amortizate intr-un
timp relativ scurt. In tot acest
timp Karpaten Meat se poate
concentra pe ingrarea nal
a vieilor i pe vnzarea crnii.
BOVISmagazin: De ce s-a pref-
erat rasa Angus? Este piaa
european a crnii de vit cu
mult mai deschisa spre con-
sumul de carne provenit din
animalele Angus comparativ
cu rasele de carne franceze sau
rasele mixte germane?
Florina Muntean: In Romnia,
considerm c cele mai bune
condiii pentru producia de
carne de vit sunt oferite de
rasa Aberdeen Angus. Ma-
joritatea fermierilor tiu cu
siguran c Angus este una
dintre cele mai populare
rase de carne aceasta ofer-
ind cresctorilor numeroase
avantaje. Majoritatea raselor
de carne care sunt preferate de
cresctorii francezi sau italieni
cum ar . Iimousine sau Cha-
rolaise sunt de talie mai mare
dect vitele Angus i au nevoie
de furajare intensiv. Spre
deosebire de Angus, la care 90-
9 din furaj este iarba. Din-
tre toate rasele de carne Angus
valoric cel mai bine iarba de
pe pune avnd un spor me-
diu zilnic de I.000 - I.00g.
Nimnui nu cred c ii mai
sunt strine atuurile rasei An-
gus in faa raselor europene,
pornind de la ftrile uoare
in proporie de peste 98,
pentru c vieii au o greu-
tate de aproximativ 0kg la
ftare, precocitate, vrsta la
prima mont este de I4 - I
luni, producie bun de lapte
sucient pentru alptare i
creetere rapid in greutate
a vieilor, rezistent i uor
adaptabil condiiilor de
exploatare suportnd la tem-
peraturi de -40/+40C i nu in
ultimul rnd un randament
foarte bun la sacrifcare cu
carcase cu oase ne.
De asemenea, nu cred c mai
este nici un secret pentru fer-
mierii romni faptul c An-
gus produce o carne fraged
i marmorat care este foarte
cutat in gastronomia de
vrf i in retail-ul de carne
premium. Producia de carne
obinut din furajare natural
pe pune este mai economic
i mai util din punct de ve-
dere ecologic, in comparaie
cu ingrarea intensiv cu aju-
torul preparatelor concentrate.
Astfel, in cazul nostru dureaz o
Silozul este fcut pe platform betonat i nu n celule
de beton. Pentru o mai bun rezisten silozul a fost acoperit, peste cele
dou folii cu o plas realizat din fr metalic (vezi plasa de culoare verde).
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
perioad mai lung ingrarea,
dar aceasta d crnii neea i
gustul desvrit.
BOVISmagazin: Contractul cu
fermierii i oblig pe acetia s
creasc doar animale n rasa
pur sau sunt acceptai spre
rscumprare i metiii?
Florina Muntean: Programul
principal este cel de cretere
a animalelor in ras pur. In
momentul de fa suntem in
dezvoltarea unui alt program
pentru rscumprarea vieilor
rezultai din incruciarea ra-
sei Blat Romneasc i taur
Angus sau material seminal
Angus.
BOVISmagazin: Care a fost
efectivul matc iniial i
cum a evoluat acesta pn
n acest moment?
Florina Muntean: In anul
2008 a inceput activitatea
operativ prin cumprarea
unei ferme i luarea in arend
a alteia in localitatea sibian
Nocrich. S-a facut primul im-
port de I20 de junici Angus
din Germania. In acel an au
inceput i investiii in amena-
jarea grajdurilor, in suprafeele
de depozitare i personal.
Astfel, s-au pus bazele unei
producii proprii de furaje. In
anul 2009 a urmat un al doi-
lea import de 200 de junici
Angus din Germania, iar in
anul 20I0 a inceput producia
in Romania a primilor viei.
f
o
t
o
g
r
a
f

i

K
a
r
p
a
t
e
n

M
e
a
t
Karpaten Meat
str. Principal, FN, loc. Marpod, jud. Sibiu
telefon: 0269.232.977 / fax: 0269.232.717
web: www.karpaten-meat.com
n una dintre ferme a fost construit un adpost nou,
care are ca idee de baz efciena i simplitatea. Pentru
detalii de construcie echipa Karpaten Meat poate f contactat direct.
34 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
S-a arendat o a treia ferm in
Marpod i au inceput s se
incheie primele parteneriate
pentru construcia unei reele
Angus in Romnia. In 20II am
ajuns la I.000 ha de pune i
teren arabil in apropierea fer-
melor noastre. Efectivul fer-
mei a ajuns in acest moment
(octombrie 20II) la aprox-
imativ I.000 capete ind in
continu expansiune urmnd
ca paii viitori s e. inceperea
abatorizrii i procesrii crnii
de Angus.
sistemul de cretere ales?
Florina Muntean: Sistemul de
cretere pe care noi l-am con-
siderat cel mai potrivit i reco-
mandat pentru rasa de carne
Angus este cel de cretere in
sistem extensiv. Astfel, se pro-
duce carne de vit premium cu
costuri de intreinere sczute.
Animalele rmn pe pune
din luna aprilie i pn in noi-
embrie in grupuri de cte 0 de
animale pe parcele ingrdite
prin gard electric. Ele sunt su-
pravegheate de ctre ingrijitori
care le asigur ap sucient i
sare mineral. Cnd iarba de
pe acea parcel nu mai are cal-
itatea dorit i nu mai este in
cantitate sucient animalele
sunt mutate pe alte parcele.
Astfel, bovinele Angus sunt
robuste, iar la ingrarea
extensiv produc un randa-
ment crescut de carne cu efort
minim de ingrijire. Aceasta
reprezint un avantaj din per-
spectiva concurenei in aceste
vremuri in care decisive sunt.
un management bun, costuri
sczute de producie i calitate
crescut a carcasei. Bovinele
ingrate pe pune sunt o
bun alternativ a ingrrii
convenionale prin furajare
in grajduri. Pentru Karpaten
Meat, ingrarea pe pune
este o condiie esenial pen-
tru producia de carne de vit
de calitate.
f
o
t
o
g
r
a
f

i

B
O
V
I
S
m
a
g
a
z
i
n
nouti tehnice din ferme
Echipamentul de tiat siloz.
In ferma Karpaten Meat din
localitatea Marpod am ob-
servat un utilaj destul de rar
intlnit in fermele de vaci din
Romnia. Este vorba despre
un tietor de siloz care poate
montat pe orice tip de
incrctor frontal, telescopic
sau nu. Acest echipament
este proiectat pentru tierea
perfect a silozului i pentru
diminuarea pierderilor rezul-
tate in urma alimentrii cu
siloz a remorcii tehnologice.
Un element de baz este acela
c incrctorul pe care se
monteaz trebuie s aib o
putere hidraulic mai mic
de 200 l/min i 220 bar.
Unele modele pot dotate
cu sisteme hidraulice de
impingere pentru descrcarea
silozului tiat.
Pentru mai multe detalii
putei consulta reprezentanii
Karpaten Meat.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
holsteinromagazin
noiembrie 2011
V
alorile de ameliorare
in Frana sunt publi-
cate la alt dat dect
cele internaionale, INTER-
BUII. Din acest motiv, ultimele
informaii referitoare la Index-
ul taurilor au fost publicate de
PrimHolstein pe data de 27 oc-
tombrie 20II. Dei noua list de
top nu ofer foarte muli tauri
noi, I4 i Oman regsindu-se
in primii 20, a existat o foarte
mare i pozitiv surpiz! In
combinaie cu informaiile of-
erite de la testarea in Ungaria i
testarea genomic in Frana, tau-
rul Holstein, BG ET, a crescut
puternic i se situeaz pe primul
loc in topul francez cu o valoare
total de ameliorare ISU I9.
Acest u din Shottle a fost folosit
foarte intens deja in ultimele
luni in Frana, datorit valorilor
sale extraordinare in Ungaria
(Top I pentru indexul total). BG
ET, care este numit DT Benito
sau Double Dutch DT Benito
in Frana, este unul dintre cei
mai puternici amelioratori ai
produciei din ar, cu valoarea
de ameliorare pentru lapte de
+I926 kg pe baza francez. El
atinge, de asemenea, valori ex-
traordinare pentru Morfologie
(+2.6), Uger (+2.0) i Membre
(+I.7). Toate valorile pentru
trsturile de sntate i de t-
ness sunt pozitive, de asemenea.
Valorile sale pentru viteza de
muls in Frana i Germania se
bazeaz, la acest moment doar
pe testarea genomic, pentru c
Ungaria nu are un sistem o-
cial de msurare a acestora! Cu
toate acestea, proprietarii icelor
lui par a foarte mulumii i
rapoartele de teren sunt incura-
jatoare. Iista actualizat a tutu-
BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto),
noul nr. 1 n Frana la rasa Holstein
ror taurilor francezi o putei gsi
aici. http://www.primholstein.
com/index-taureaux-francais.
html. Noile rezultate din Frana
conrm calitile extraordinare
ale lui BG ET ca taur ameliora-
tor al produciei i conformaiei,
astfel inct acest u din Shottle
este cel mai utilizat tat de tai
din Frana la acest moment! Mai
mult dect att, valorile sale ac-
tuale conduc la anticiparea c,
valorile INTERBUII de amelio-
rare vor crete in decembrie 20II,
in special in Germania, SUA i
Canada, unde deja a atins valori
ridicate in august 20II cu RZG
I8, TPI I992 i IPI 289.
Sora bun a lui BG ET este cea
mai bine cotat ic din Shottle
in Frana. Mama lui, Chemello
Jockobenge, este candidat pen-
tru concursul Vaca Global a
Anului 2011, in revista Holstein
International. In plus, fa de
taurii testai prin ice BG ET,
WIZZARD i GOIDINO, OHG
v ofer de asemenea, tauri foarte
atractivi testai genomic, cum
ar MAXIM, probabil cel mai
complet u din Man-O-Man
din intreaga lume, SUNDAY i
SUMMER, cea mai buni i Su-
per pentru RZG i RZE. Ambii
taurii GeneScan IOCANO i
IECTOR completeaz imag-
inea pozitiv a geneticii Holstein
Osnabrueck.
Portofoliul de tauri OHG este disponibil n Romnia prin Alta Genetics Romnia. Pentru mai multe
informaii ne putei contacta la telefon 0744.778677 sau prin email la vpachitanu@altagenetics.ro.
Fiica taurului BG ET, 5635 Fiica taurului BG ET, 5480
36 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Cui se adreseaza?
Medicilor veterinari si operato-
rilor de insamantari articiale.
Fermelor crescatoare de vaci.
Unitatilor care efectuaza con-
trolul ocial al productiei de
lapte.
Asociatiilor de crescatori de tau-
rine sau asociatiilor de operatori
insamantari.
Ce poate face? Desi se adresea-
za mai multor categorii de utili-
zatori, baza programului o con-
stituie partea de reproductie a
vacilor. Astfel se pune un mare
accent pe tinerea sub strict con-
trol al efectivului de vaci si mai
ales a tuturor aspectelor zio-
logice prin care trec. Programul
ofera rapoarte detaliate pentru a
sti din timp cand sa insamantezi,
cand sa conrmi gestatia, cand
sa intarci, cand sa introduci in
maternitate, cand sa urmaresti
pentru fatare etc In imaginea
alaturata (1) se prezinta detaliile
unui animal (o vaca), asa cum se
vad in program. Toate informati-
ile curente de la ultima fatare sunt
aratate in aceasta imagine, dar
in acelasi timp tot istoricul ani-
malului este de asemenea pastrat
si disponibil doar la un click pe
bara albastra din dreapta.
Programul este intuitiv, extrem
de usor de folosit, foloseste bu-
toane destul de mari si vizibile
usor, este in limba romana ceea
ce garanteaza faptul ca invatarea
lui se face in maxim cateva ore.
Dar sigur un program nu ar de
folos nimanui daca datele pe care
le introduci nu sunt si exploatate.
In acest sens avem multe rap-
oarte grupate in 2 mari categorii.
Operationale si de Sinteza. Rap-
oartele Operationale sunt con-
cepute pentru munca de zi cu zi,
si raspund la intrebari de genul.
Care animale trebuiesc urma-
rite de calduri si insamantate:
vezi raportul A2 Depisteaza
caldurile si insamanteaza. Iar
in dreapta ecarui raport exista
si un buton de ajutor pentru a sti
cu exactitate ce prezinta raportul.
Rapoartele de sinteza sunt INDI-
CATORI foarte importanti pe
ferma, cum ar Service Periodul
si Calving Intervalul. In general
aceste rapoarte necesita multa
munca dar cu ajutorul progra-
mului sunt disponibile printr-un
singur click.
In acelasi timp programul are
module si parti mai dezvoltate
pentru ecare categorie interesa-
ta in parte. Astfel, pentru Medicii
Veterinari si Operatorii de Insa-
mantari partea de Clienti este
dezvoltata mai mult pentru a le
de mare folos deoarece pe ei ii
deservesc. Exista un modul pen-
tru Afectiuni si Tratamente care
permite detalierea afectiunilor
Software pentru
managementul fermelor de
taurine, conceput cu ajutorul
medicilor veterinari romni
1.
suferite de un animal, tratamen-
tele si medicamentele folosite si
mai ales este posibila o facturare
directa pentru Medicii Veterinari.
In schimb pentru fermieri partea
mai interesanta si necesara este
cea de pedigree si posibilitatea de
a printa Certicate de Rasa.
Desi nu am acoperit tot ceea ce
are programul in aceasta sectiune,
mai bine trecem la partea de lac-
tatie. Ea este interesanta numai
pentru fermieri, si permite adau-
garea controalelor efectuate (la
28 sau 42 zile). Odata adaugat
un control se calculeaza automat
cantitatile de lapte, grasime si
proteine ale lactatiei in curs, pre-
cum si curba de lactatie. Practic
aceasta curba de lactatie iti arata
productivitatea animalului si mai
ales daca a fost sub media fermei
sau deasupra ei.
Nouti i benefcii aduse de
ultima versiune
Pretul accesibil (se porneste cu
modulul de reproductie in ju-
rul sumei de 800 RON cu TVA
inclus). / Actualizari de pro-
gram automatizare si gratuite. /
Obtinerea unui indice de fecun-
ditate cat mai bun prin antici-
parea montelor. / Clasicarea
animalelor in functie de curba
de lactatie./ Costuri extrem de
reduse de mentenanta.
Planuri de viitor
Introducerea unui retetar de
furaje si unor planuri de furajare
automate pe categorii de varsta,
stare ziologica si rasa (in colab-
orare cu Institutul de la Balotesti).
/ Portarea pe Web si constituirea
nei baze de date unice pe tara. /
Introducerea unui modul de
analiza economica directa (prac-
tic sa-ti spuna cat este castigul
real individual pe animal, tinand
cont de mai multi factori si in ce
directie se indreapta ferma din
punct de vedere al protabili-
tatii).
Rzvan Popa / of ce@EliteSoft.ro / 0724.526.991, 0752.230.95
2.
3.
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
I
n ultimele trei decenii
SAE Akim Israel a fost
lider in industria tehnol-
ogiei produciei de lapte.
A introdus echipamente
inovatoare pentru colec-
tarea de date, prelucrare i
management,care permit fer-
mierilor productori de lapte
imbuntirea abilitilor lor
manageriale. SAE Akim Is-
rael iniial a aprut in indus-
tria laptelui cu primul debit-
metru de lapte electronic i a
dezvoltat pedometrul pentru
detectare de clduri la ani-
male.
Principiile de baz ale loz-
oei companiei.
o legtur puternic de
incredere i cooperare cu
productorilor de lapte,
gndirea managerial,
angajament la rezultate,
amabilitate i simplitate,
promovarea noului in
industria laptelui.
Aspiraia companiei este
de a f factorul principal
n succesul unei ferme de
lapte.
O inelegere a psihologiei bo-
vine combinat cu faciliti
bine concepute, senzori elec-
tronici pentru a colecta date
eseniale i sonware-ul care
efectueaz analiza inteli-
genta a datelor cu caracter
global va reduce atat stresul
fermierului ct i cel al
vitelelor sale. Bunstarea ani-
malului a devenit o parte es-
entiala in gestionarea calitii.
In mediul actual de afaceri
dur, productorii de produse
lactate necesit instrumente
eciente de management care
simplica munca lor de zi cu
zi,gestioneaza operaiunile,
analizeaza situaia actuala i
ofera asisten in luarea de-
ciziilor pentru planicarea pe
termen lung.
AfFarm este cel mai cuprin-
zator sonware din lume pen-
tru gestionarea fermelor de
lapte i al managementului ci-
rezii. Datele colectate in mod
automat, evenimente ale ani-
malelor, informatiile zilnice
ale cirezii sunt inregistrate si
stocate in baza de date extinsa
si dinamica AfFarm. Aceste
informaii sunt analizate in
detaliu pentru a furniza o
gam larg de rapoarte analit-
ice care s acopere mai multe
variabile diferite pentru ca
fermierul s monitorizeze i
s acioneze in mod compe-
tent. Acestea includ randa-
mentul, sntatea, fertilitatea
i nutriia. Pentru planicarea
strategic, sistemul utilizeaz
modele tiinice de analiz
a performanei, estimarea
productiei i planicarea de
inlocuire a vacilor. Sinergia
generata prin combinarea di-
verselor date i resurse com-
plete de management al ci-
rezii creeaz un sistem abil
de suport de decizie, care
permite managerului sa prof-
ite de timpul su preios, prin
reducerea numrului total de
rapoarte de management de
zi cu zi. In plus, la nivel de
animal, managementul prin
excepie este o for motrica
a sonware-ului i atenia este
acordat numai pentru ani-
malele care necesit control
specic. Fermierul de ieri
este mana-gerul profesionist
de astazi, care are nevoie de
cat mai multe informaii la
indemana sa. Sistemul AfF-
arm a fost dezvoltat de ctre
inginerii care inteleg nevoile
fermierilor si de fermieri care
ineleg tehnologia.
AfFarm este instrumentul
suprem pentru managerii fer-
melor de lapte e ca ei conduc
ferme mici de lapte sau mega-
ferme cu multiple sali de muls.
Sistemul poate instalat pe
un singur calculator sau pe o
reea de calculatoare pentru a
gestiona simultan mai multe
efective.
Avantajele software-ului
AfFarm ofer un control to-
tal asupra cirezii ca un intreg
permind in acelai timp sa
se concentreze pe animale in
mod individual.
rutinele zilnice de manage-
ment sunt simplicate prin
rapoarte generate automat.
planicarea se face mai uor
prin instrumente inteligente
de analiza.
AfFarm reduce puter-
nic sacricarea involuntar
permind astfel selecia con-
tro-lat de animale genetic
superioare i identicarea
animalelor cu productie de
lapte sczuta.
depistarea la timp a vacilor
cu probleme de fertilitate.
Problemele de sntate, cum
ar mastita i chioptarea
,care pot avea impact grav
asupra rentabilitii, sunt de-
AfFarm, instrumentul suprem de
gestionare a managementului fermei
tectate timpuriu.
AfFarm stocheaza istoricul
ecarui animal i al cirezii.
Caracteristici de gestionare
zilnic
producia de lapte este
monitorizat la nivelul cirezii,
in grup si individual.
Rapoartele zilnice de repro-
ducere selecteaza animalele
pentru inseminare in ziua
curenta.
avertizarea de mastita sub-
clinica previne pierderea de
lapte i reduce costul trata-
mentelor.
Avertizarea de boli meta-
bolice v permite tratarea ani-
malelor, cu o pierdere minim
de productie de lapte i de re-
producere.
Controalele Veterinare
sunt generate automat pe
baza conditiilor prestabilite.
Fermierul stabilete o data
pentru controlul veterinar i
programul AfFarm cauta in
baza de date listand animalele
ce necesita a controlate.
Furajarea individuala exi-
bila se bazeaza pe productia
de lapte, pe un calicativ al
vacii, pe componenta laptelui
(grasime, proteina, lactoza, uree,
etc), greutatea corporala si alte
citerii ale fermierului.
Caracteristicile
Managementului Strategic
analizaza rapoartele de fer-
tilitate pentru a evalua rata de
detectie a sarcinii.
diagnostic de sntate al cirezii
sub forma de raport sau in for-
mat grac pentru a monitoriza
istoricul si progresul cirezii.
planicarea randamentului
si al cirezii, pentru optimiza-
rea produciei pe tot parcursul
anului.
Monitorizarea ecienei mul-
sului. supravegherea mulsului,
utilizarea mai ecient a insta-
latiei de muls i analiza echipa-
mentului de muls.
Sergiu Irimescu / 0722.287.446 / of ce@afbanat.ro / www.afbanat.ro / fax: 0256.306.899
Peste 1,5 milioane de vaci ce produc 10 miliarde de litri de lapte in peste 5000 de
ferme in mai mult de 50 de tari sunt gestionate cu AfFarm.
38 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Pentru ferma experimental
Schaumann din localitatea
german Hlsenberg anul
20I0 a fost un an excelent.
Cantitatea de I2.000kg lapte a
putut depit la sfritul
anului, un nou grajd cu I2 de
cuete (pe rnduri de 2 x 2) a
fost populat, iar dup asana-
rea i reconstruirea vechiului
grajd cu boxe i alei de acces
s-au creat I00 de locuri de
odihn i boxe pentru ani-
male inaintea ftrii.
Ambele grajduri au fost dotate
cu acoperiuri izolatoare care
i-au dovedit eciena pe tim-
pul verii in situaii de tempera-
turi exterioare ridicate.
Admisia lateral de aer curat
poate dirijat prin interme-
diul rulourilor rotative care se
pot deschide att din partea
de sus cit i din partea de jos.
O latur a noii construcii este
dotat cu o saltea de cauciuc,
ceea ce s-a dovedit a foarte
bine pentru sntatea copite-
lor animalelor.
Acest nou adpost este folosit,
in primul rnd, pentru caza-
rea vacilor proapt ftate, care
pot prota de mai mult spaiu
pentru micare, de mai puin
stres i de un confort ridicat
datorit acestor noi condiii.
Rezultatul obinut este o mai
bun asimilare a furajului,
chiar de la inceputul perio-
adei de lactaie. Noua com-
partimentare a adposturilor
a fcut posibil organizarea a
dou grupe de animale, a cte
0 capete ecare, in care se
pot realiza studii comparative
odat cu administraea unor
specialiti nutriionale.
Datorit organizrii uxului,
la intoarcerea de la muls, vaci-
le trec prin mijlocul grajdului
i trebuie astfel sa traverseze
locul unde se aa depozitat
pentru administrare furajul.
Pentru asigurarea unei igiene
mai bune a zonei de furajare i
pentru evitarea impedimente-
lor, cum ar trepte, s-a instalat
o structur metalic similar
unei platforme pe care se
administreaz nutretul i care
poate ridicat pe perioada
dintre etapele de furajri, astfel
incat ea sa e in orice moment
curat. Aleile din interiorul
spaiului de cazare a animalel-
or este pavat cu saltele de cau-
ciuc. Ca aternut in boxele ani-
malelor se foloseste un amestec
din paie tocate i calcar. O alt
particularitate sunt cele trei
coloane de adptori dotate cu
sisteme de dozare prin care
se pot administra substane
lichide suplimentar, cum ar
de exemplu produse din gama
Tirsana -produse care asigur
un aport energetic inainte i
dup ftare.
In grajdul vechi se vor ame-
naja spaii pentru vacile in
lactaie (60 cuete), pentru
vacile inrcate ct i pentru
junici gestante aate in ultima
faz (40 cuete). Pereii laterali
ai adpostului au fost complet
indeprtai i inlocuii cu un
nou rulou de prelat perforat
contra vntului.
Pentru ftri dar i pentru vac-
ile aate sub tratament exista,
compartimente cu aternut
din paie, compartimente
care s-au putut amenaja prin
demolarea vechii sli de muls
i a corpului tehnic.
Prin intermediul acestor noi
amenajri s-au creat condiii
mai bune pentru vacile din
ferma Hlsenberg i s-au pus
bazele unei extinderi viitoare.
Ferma experimental Schaumann din localitatea german
Hlsenberg are un nou adpost care sporete comfortul i
performenele efectivelor
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Nur in unseren RINDAMIN- und RINDAVIT-
Produkten sind die Wirkstoffe BOVIN-S-
Komplex und ASS-CO FERM enthalten.
Mit den RINDAMIN- und RINDAVIT-Pro-
duktkonzepten optimieren Sie Ihre Futter-
ration mit allen hochwertigen Mineral- und
Wirkstoffen. Fr eine hohe Futteraufnahme
und beste Futterverwertung.
Das Ergebnis: Hochleistende, gesunde
und fruchtbare Khe.
Weitere Informationen unter: 04101/218-0
Unsere Produkte
habens in sich.
Produsele noastre se
prezinta prin ele singure.
Substantele active BOVIN-S-Complex
si ASS-CO FERM se gasesc concentra-
te numai in produsele noastre RINDAMIN
si RINDAVIT. Prin intermediul conceptelor
produselor RINDAMIN si RINDAVIT va
puteti optimiza ratia de nutret cu toate
substantele active si minerale. Pentru o
asimilare buna a nutretului si pentru cea mai
buna valoricare a lui.
Rezultatul:
Vaci cu un randament ridicat, sanatoase si
producatoare.
Alte informatii la : 04101/218-0
Reducerea accelerata a RINDAVIT ASS-CO
35
30
25
20
15
10
5
0
Fan Larba insilozata Porumb insilozat
ADF-rata de reducerein stomac
Proba de control
ISF
In centrul ateniei se a, de
asemenea, procesul de optimi-
zare a intregii raii. Vacile cu
un randament mare au nevoie
de administrarea de furaje cu
o densitate energetic mai
mare. Dac totui, se neglijea-
z aprovizionarea structural,
atunci vaca va suferi probabil
de acidoz ruminal, primete
mai puin energie i in plus
va avea probleme podale.
Asemntor, se intmpla i
cu substanele minerale. Ad-
minis-trarea anumitor com-
ponente in cantitate mai mare
este puin productiv, dup
cum acelai efect are i in
lipsa lor. Riscul apariiei unui
efect reciproc negativ intre
diferitele elemente ar putea
crete foarte mult.
Un program de nutritiie
echilibrat mineral trebuie
s corespund unor cerine
difereniate. Ia acesta se
adaug diferitele sisteme
de cazare a animalelor (in
Ferme n plin dezvoltare, randamente n cretere i folosirea n
msur tot mai mare a produselor secundare - avantajoase ca pre - au
ridicat permanent solicitrile impuse procesului de furajare n industria
produciei de lapte.
Tehnici moderne de includere
a substanelor minerale n
furajul vacilor
adposturi in care animalele
pot legate sau in stabulaie
liber), diferite procedu-
ri de nutriie (TMR, ratii
parial mixte sau prezentri
difereniate ale nutreului con-
centrat), raii cu o structur
difereniat i cele mai difer-
ite componente de furaj de
baz i de furaj concentrat.
Raiile pot diferite numai in
raport cu silozul de iarb sau
de porumb. Silozul de iarb
provenit din soluri calcaroase
au un coninut vizibil diferit
de elemente comparativ cu
cel provenit din solurile acide.
De asemenea, cantitatea de
energie i albumin pot s
difere foarte mult de la o
coas la alta i s depind de
momentul in care are loc rec-
oltarea. In urm cu civa ani
se folosea cu precdere numai
rotul de soia ca adjuvant de
albumin. Unele ferme il in-
locuiesc ins astzi aproape
complet cu rot de rapi,
crescnd astfel necesarul de
iod pentru vacile in lactaie i
astfel cresc i cerinele privi-
toare la compoziia in min-
erale a furajului.
Programul de furajare Schau
se compune din cteva game
de produse care s-au dovedit
de top, i anume. Rindamin,
Rindavit i Rindavital. Rin-
40 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
daminul inlocuiete baza
solida pentru completarea
furajului de baza sau al TMR-
ului. Produsele Rindavit au un
coninut calitativ mai bun i
cuprind complexele S-Bovin
i Ass-Co Ferm (drojdie vie).
Gama de produse Rindavital
include produse special care
imglobeaz microelemente
deosebit de importante, cu vi-
tamine i substane active. Pe
lng elementele clasice ale
nutreului avem i produsele
de lins Schaumann pentru
cu un coninut ridicat de
substane minerale i ac-
tive pentru puni i pentru
stabulaie. Ele previn apariia
unor carene de substane
i ajut la stabilizarea ran-
damentului animalelor de
pune.
OXIMIN In situaii de stres s-
a dovedit deosebit de nociv
prezena radicalilor liberi.
Complexul Oximin de prote-
jare a celulelor combin vita-
mina E, antioxidanii naturali
i cei sintetici, seleniul care
se gasete in rumen i in in-
testinul subire, mineralele
cuprul, zincul i manganul
legate intr-un sistem unic de
aprare cu o aciune vast
i sigur. Complexul in trei
trepte pentru protejarea ce-
lulelor neutralizeaz radicalii
liberi deja formai i minimali-
zeaz formarea altora noi. Se
susine repararea unor pri
ale pereilor celulelor deja
afectate, se intrete sistemul
imunitar si se diminueaza
dereglarile privind fertilitatea.
Riscul aparitiei unei mastite
si a unor afectiuni ale copite-
lor se reduc considerabil.
ASS-CO FERM conine droj-
die vie care sprijin dezvolta-
rea bacteriilor in rumen. Droj-
dia vie stimuleaz numrul
tipurilor de bacterii care
descompun celuloz i ajut
la valoricarea acidului lactic.
Bacteriile care descompun ce-
luloza mresc capacitatea de
digerare a brelor stimulnd
astfel procesul de asimilare
a nutreului (vezi grafcul 1).
Reducerea formrii acidului
lactic in rumen duce la stabili-
zarea valorii pH-ului. Evitarea
formrii lactozei i a scderii
pH-ului este deosebit de
ecient in cazul coninutului
ridicat de amidon i de zahar
in raiile administrate i a
nivelului crescut din nutreul
concentrat. Fermentaia din
rumen este mai stabil, asimi-
larea nutreului este mai bun
tocmai in primele luni de
lactaie, iar cantitatea de lapte
crete cu cca. I, kg per vac
zilnic.
BOVIN-S-KOMPLEX diferiele
produse din gama Rindavit
conin complexul Bovin-S,
care stimuleaz in totali-
tate metabolismul in ru-
men. Cercetrile efectuate
au demonstrat o cretere a
sintezei microbiene a albumi-
nei, s-a observat in special o
cretere a metioninei i a liz-
inei. Pe lng acestea a crescut
considerabil coninutul in
seleniu din plasma sangvin
i metabolismul laptelui de
vac a fost inuenat in mod
pozitiv.
Prin intermediul produselor
Rindamin, Rindavit i Rin-
davital rma Schaumann
ofer soluii inovatoare pen-
tru orice situaie de necesitate
a vacilor de lapte in perioada
lactaiei. Diferitele combinaii
de substane active asigur un
randament ridicat i in fazele
in care metabolismul vacii i
rumenul sunt foarte mult so-
licitate.
Astfel, solicitai sprijinul speci
alistului Schaumann care
poate prelucra impreun cu
dumneavoastr un concept
individual pentru ferm i v
poate sprijin in transpunerea
lui in practic.
Testarea genomic
Scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann, director al Besamungsverein
Neustadt a.d. Aisch (BVN), partener Semtest BVN Trgu Mure
BOVISmagazin: Ce reprezint testarea genomic, cum se realizeaz
aceasta i care sunt benefciile?
dr. Johannes Aumann: Testarea genomic este realizat prin sistemul de analizare
SNP-Chip care are capacitatea de a citi simultan bazele nucleare ale unui numr de 54.000
poziii (loci) din genomul bovin. Astfel, pn s avem tauri btrni, care s aib att tes-
tare genomic dar i evaluarea prin descenden, prin aceste teste este posibil s estimm
valoare de ameliorare doar pe baza informaiilor genomice.
BOVISmagazin: Care sunt laboratoarele europene specializate n teste
genomice i care sunt costurile orientative?
dr. Johannes Aumann: n Europa exist numeroase laboratoare care pot face teste
cu SNP-Chip, ns combinarea acestor informaii cu testarea taurilor prin descenden
conduce la obinerea celor mai bune rezultate. Acesta este motivul pentru care doar cte-
va organizaii, foarte puine, fac estimri ale valorilor de ameliorare prin teste genomice
ale turailor.
BOVISmagazin: n Bavaria cine pltete pentru realizarea unui test
genomic: fermierii care sunt proprietarii turailor, asociaiile n care
aceti fermieri sunt membri sau companiile private productoare de
m.s.c. care sunt interesate de achiziia turailor valoroi?
dr. Johannes Aumann: n Bavaria exist mai multe modele. n unele cazuri fermierul
pltete pentru testarea genomic. n alte cazuri asociaia este aceea care pltete aceste
teste. n mai multe sau mai puine situaii, centrele de IA (companiile productoare de
m.s.c.) care vor exploata turaul returneaz aceste sume fermierilor sau asociaiilor. n
prezent, centrele de IA pltesc n plus 1.000 euro pentru fecare tura testat genomic
achiziionat n Bavaria. Costurile pentru testarea genomic a unui tura din rasa Fleck-
vieh este de 140 eur i pentru unul din rasa Holstein de 100 eur.
BOVISmagazin: Care este procentajul fermierilor bavarezi care folosesc
doar tauri testai genomic nainte de fnalizarea testrii convenionale
prin fice? Care este trend-ul n Germania din acest punct de vedere?
dr. Johannes Aumann: Avnd n vedere faptul c valorile de ameliorare au fost publi-
cate pentru prima dat n august 2011 este imposibil s dau un rspuns precis. Estimm c
utilizarea de tauri testai genomic va f de aproximativ 30% din toate nsmnrile ceea
ce include i aproximativ 20% pentru testrile prin descenden.
BOVISmagazin: Care este procedura pentru testarea convenional a
taurilor n Germania (fermierii n a cror ferme se testeaz tauri prin
descenden trebuie s ndeplineasc anumite condiii / Primesc fer-
mierii care accept s utilizeze m.s.c. de la taurii n testare compensri
n condiiile n care valoarea de ameliorare a acestuia este sub media
valorilor asociaiilor? Care sunt preurile m.s.c.-ului provenit de la taurii
n testare prin descenden comparativ cu taurii testai genomic )?
dr. Johannes Aumann: Multe dintre centrele de IA din Bavaria vor continua i n
urmtorii ani testarea convenional. Numrul de tauri ar putea f de 30% sau mai puin,
deoarece ncercm s evitm s mai testm prin descenden turai care s-au dovedit a
f necompetitivi dup testele genomice.
BOVISmagazin: V rugm s ne precizai care este sunt relaiile din-
tre fermierii asociaiile companiile din Bavaria (Cazul 1: fermierul
produce un turai pe care l vinde direct unei companii private care
produce msc i care devine proprietarul tauraului / Cazul 2: fermierul
(membru al asociaiei) produce turaul, i face testele genomice i
folosete un centru de tauri pentru producia de m.s.c. pe care o vinde
ulterior asociaia)?
dr. Johannes Aumann: n mod normal fermierul vinde turaul direct ctre un centru
IA. Exist ns 2 modaliti: 1. plata doar pentru taur, 2. plat mai redus pentru turaul
achiziionat i suplimentar un anumit procent din doza de m.s.c. vndut.
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
42 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
BOVISmagazin: Ce este
traktorpool i cui i se
adreseaz?
Luis Aguiar: Traktorpool este
unul dintre liderii de piaa in
promovarea online a tractoarelor
i echipamentelor agricole. Plat-
forma traktorpool este operat
de ctre grupul german de pres
agricol Iandwirtschansverlag
GmbH din Mnster,la rndul
su, cea mai important editur
german de prol i una dintre
cele mai importante din Eu-
ropa. Iandwirtschansverlag
este cunoscut fermierilor din
intreaga Europ pentru publica-
rea revistelor TopAgrar (cea mai
important publicaie german
destinat fermierilor progresivi)
i Pro (publicaie care aduce in
prim plan cele mai importante
lansri, teste i prezentri de uti-
laje agricole).
Utilizatorii platformei traktor-
pool sunt productori i dealeri
de utilaje agricole i din do-
meniul construciilor precum
i contractani i fermieri care
cumpr sau vnd echipamente
agricole noi sau second-hand.
Obiectivul nostru este indis-
cutabil acela de a sprijini realiza-
rea celor mai uoare i eciente
posibil tranzacii cu utilaje agri-
cole din intreaga Europ.
BOVISmagazin: Cnd a fost
lansat site-ul traktorpool i
care a fost evoluia sa pn n
acest moment?
Luis Aguiar: Traktorpool a
fost fondat in noiembrie 2000,
in acest moment ajungnd la
aproximativ 6.000 de anunuri
stocate, licene i cooperri in
6 ri i ceea ce este cel mai im-
portant, este disponibil intr-un
numr de 2 limbi.
Deinem in jur de 2.000 de
dealeri de utilaje agricole
inregistrai, in Germania i in
intreaga lume, 2.000 2.00
anunuri din partea fermierilor
in ecare lun i 2.00.762 vizite/
lun i 2, milioane de accesri/
lun (ianuarie 20II). Rezultatul
acestor valori se traduce simplu
prin. 0 de utilaje raportate ca
ind vndute zilnic ca urmare
a promovrii pe traktorpool. In
afar de platforma web trak-
torpool poate accesat i de
pe iPhone in intreaga Europ
in limbile englez, german i
din 64 de orae din intreaga ar.
Acest lucru plaseaz Romnia pe
poziia a 6a in topul statelor, ca
numr de vizitatori traktorpool
imediat dup. Germania, Austria,
Polonia, Elveia i Olanda.
Pentru anul 20I2 inta noastr
este aceea de a crete numrul de
dealeri romni de echipamente
agricole care ii promoveaz
produsele pe platform traktor-
pool dar i al vizitatorilor. De
asemnea, am planicat ca pentru
anul 20I2 s vizitm expoziii
pentru a interaciona cu ct mai
muli dealeri i vizitatori ai trak-
torpool.

nivelul actual de acoperire
a traktorpool n Europa i
care sunt ateptrile pentru
urmtorii doi ani?
Luis Aguiar: Am stabilit nume-
roase cooperri in majoritatea
statelor europene ind de prere
c fermierii i dealerii de uti-
laje agricole din ecare ar au
nevoiele lor specice iar acestea
pot satisfcute cel mai bine
doar dac partenerii notri, care
administreaz traktorpool, fac
acest lucru ca pe propria afacere.
Traktorpool are deja 40 din
trac realizat in alte ri dect
Germania, deci atenia noastr
este indreptat ctre dezvoltarea
platformei traktorpool in colabo-
rare cu parteneri strini aa cum
este publicaia BOVISmagazin.
traktorpool
liderul promovrii on-line a vnzrilor de utilaje agricole second-hand
B
u
c
u
r
e
t
i
scurt interviu cu domnul Luis Aguiar, manager traktorpool
Partener
traktorpool.ro
francez (peste I.000 de down-
load-uri in 4 luni, peste 400.000
de pagini vizualizate lunar).
Newsletter-ul traktorpool apare
inserat asemeni unui supliment
in revista Pro dar i in alte 9
reviste europene din Marea Brit-
anie, Frana, Rusia, Belarus, Polo-
nia, Ungaria, Austria, Elveia i nu
in ultimul rnd in BOVISmaga-
zin din Romnia. Prin aceast
promovare utilizatorii pot gsi
mai muli fermieri interesai de
utilajele vndute, suplimentar
fa de cei peste 2, milioane de
vizitatori care intr lunar pe site-
ul traktorpool. Aceste publicaii
conin anunurile pe care le
putei regsi pe site. Ia scurt
timp inainte de termenele limit
de publicitate ofertele online vor
reportate i tiprite in revistele
partenere traktorpool. In plus,
imprimm o revist special, cu
tiraje diferite, pe parcursul tu-
turor trgurilor europene unde
traktorpool particip.
BOVISmagazin: Care sunt
principalele elemente care
caracterizeaz evoluia traktor-
pool i ce v dorii s construii
n Romnia?
Luis Aguiar: Principalul nos-
tru obiectiv este s avem o
ct mai bun vizibilitate pe
Google. Avem in echipa noastr
specialiti care au ca obligaie
principal optimizarea platfor-
mei traktorpool pe motoarele de
cutare. Promovarea in cele mai
cunoscute reviste de agricultur
din intreaga Europ este de ase-
menea de ajutor pentru dezvolta-
rea proiectului traktorpool aa
cum este astzi. Acum, in mod
curent, avem peste I0.000 de vizi-
tatori romni lunar care provin
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
44 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
10/2011
T
o
a
t
e

p
r
e
u
r
i
l
e

n
u

i
n
c
l
u
d
T
V
A
10/2011
Revista
www.traktorpool.ro
1523213 Amazone ZA-MComp. 1000
Detalii produs: 1.639
Contact: HaGE Technik GmbH,
tel. +49 (0) 481 850 4512,
HJuergens@hage.hagekiel.de
1405278 Amazone ZA-U 1501
Detalii produs: 1.303
Contact: Gnter Poggensee KG,
tel. +49 (0) 4537 18 20 0,
guenterpoggensee@poggensee-kg.de
1426072 Brix TWINCompactor 1504449 Case IH 5130 Plus
1521896 Case IH 844 XLA
Detalii produs: 8.900 , 6.961 ore, an 1981
Contact: Thomas Gruber KG,
tel. +49 (0) 8636 502-92,
verkauf@gruber-landtechnik.de
1527558 Case IH MX 135 1172609 Case IH MXM 155 1519734 Claas Ares 657 ATZ
1482680 Claas Axion 820 1194685 Claas CORTO 290 FS 1212795 Claas Corto 3000 F 1493878 Claas Corto 8550 C Plus
1523027 Claas Dominator 88VX 1529413 Claas Jaguar 695 Mega 1529958 Claas Jaguar 970 1405642 Clark C 500YS 60 PD
1354851 DC 20 1506934 Deutz-Fahr Agrolux 320 1394036 Deutz-Fahr AGROPLUS 70 1367712 Deutz-Fahr Agrotron 135 M
Contact: tel. +43 (0) 664 3843872,
g_fuchshuber@aon.at
Contact: Hecker GmbH
tel. +49 (0) 5248 8001 0,
verkauf@heckerlandtechnik.de
Contact: Fritz Brandt
Landmaschinenhandel, tel. +49 (0) 421
259252, info@brandt-traktoren.de
Detalii produs: an 2011
Contact: BRIX GmbH,
Tel: +49 (0) 4646/322,
Fax: 1022, www.brix-international.de
Detalii produs: an 1995, 12.055 ore, 12.500
Contact: Bernard Krone,
GmbH - agropark, Tel. +49 (0) 5977 935-262,
gebrauchtmaschinen.lvd@krone.de
Detalii produs: 20.000 , an 2007
Contact: Meier Bunge Landtechnik GmbH,
tel. +49(0)577494910, info@brandt-traktoren.de
friedrich-wilhelm@meier-bunge.de
Detalii produs: 4.034 ,
Contact: Link GbR Land-u. Baumaschinen,
tel. +49 (0) 6667 919292,
RLink-Landtechnik@t-online.de
Contact: Karl Kaltenschnee Inh: Harald
Kaltenschnee, tel. +49 (0) 6042 2264,
info@Harald-Kaltenschnee.de
Contact: Lgh. Gen. Freistadt reg. Gen.m.b.H,
tel. +43 (0) (0)664 5935139,
preinfalk@freistadt.rlh.at
Detalii produs: 22.689 , 240 ore, an 2010
Contact: Joachim Bornmann Landtechnik,
tel. +49 (0) 5658 92000,
info@bornmann.de
Detalii produs: 1.260 , 2011
Contact: Delta-Competent GmbH,
Wood Chipper, Tel +49(0)2291 908050,
info@delta-competent.de
Contact: Wilhelm Fricke GmbH,
tel. +49 (0) 4281 71216,
Uwe.Wilkens@fricke.de
Contact: Heinrich Schrder Landmaschinen KG,
tel. +49 (0) 4431 8907-20,
info@schroeder-gruppe.de
Contact: Fricke Landtechnik GmbH,
tel. +49 (0) 39 98 27 29 17,
andre.fscher@fricke.de
Detalii produs: 1.681 , an 1991
Contact: MHS GmbH Langewiesen,
tel. +49 (0) 3677 80440,
mhs.weber@googlemail.com
Detalii produs: 326.891, 930ore, an 2008
Contact: Treu Rudi GmbH & Co KG,
tel. +49 (0) 731 77 33 2,
info@ruditreu.de
Detalii produs: 4.900, an 2001
Contact: H&K Kneidinger GmbH,
tel. +43 (0) 7282 6366,
hermann.hoefer@kneidinger.at
prezint cu ncredere
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
Toate preurile nu includ TVA 10/2011
1418702 Deutz-Fahr Agrotron 4.85S 1463771 Deutz-Fahr DX 3.30
1504729 Deutz-Fahr DX 6.50A 1528262 Deutz-Fahr DX 80 1475205 Massey Ferguson 7278Cerea
Detalii produs: an 2003, 1.672ore, pre 68.900,
Calculator de bord, Cabin, Aer condiionat,
Dispozitiv de sortare rapi, stnga
1494062 Case IH MX 285
Detalii produs:an 2003, 8.150ore, 317 PS,
pre 47.900 , Traciune pe toate roile, Instalaie
pneumatic, Reglaj electrohidraulic elevator
1536317 Fendt 307 E netto !! 1523251 Fendt 6300C 1525769 LemkenVari Diamant 7
Detalii produs: an 1998, pre 22.500,
Protecie antioc, Corp striat
1511486 Amazone Catros 5500
Lime de lucru: 5,50 m, Faruri
1204178 Fendt 714Vario 1532569 Fendt 818VarioTMS 1506806 Amazone ZG-B 10001 1533046 John Deere 8410
Detalii produs: an 2001, 9850ore, 270 PS,
pre 53.900 , Traciune pe toate roile,
Instalaie pneumatic,
Reglaj electrohidraulic elevator
1507165 Fendt 818VARIOTMS 1532015 Fendt Favorit 614 LSA 1530482 Fendt 924Vario 1512575 Kongskilde Terra XHT 700
1398957 Fendt Xylon 522 1227873 Fiat FR 160 1317545 Lemken Smaragd 9/600 1498261 HorschTerrano 6 FX
Contact: Greving Landmaschinen,
tel. +49 (0) 2561 9846-13,
werlemann@greving.de
Detalii produs: 12.900, 6.618ore, an 1985
Contact: Gebr. Lorch GmbH & Co.,
tel. +49 (0) 7124 310,
info@landtechnik-lorch.de
Contact: DEUFA Landmaschinen
vertriebs GmbH, tel. +49 (0) 7305 96170,
hoegerl@deufa.com
Contact: Hermann Meyer Landtechnik e.K.,
tel. +49 (0) 4455 224,
meyer-landmaschinen@t-online.de
Detalii produs: 26.000, 5.900ore
Contact: Agrarservice,
tel. +49 (0) 173 8811232,
01738811232@web.de
Detalii produs: 132.500,
Contact: HaGe Technik GmbH Husum,
tel. +49 (0) 48 41 83 63 - 18,
juergen.hansen@hagetechnik.de
Contact: Chandlers (Farm Equipment) Ltd,
tel. +44 (0) 1476 590 077,
gavin.pell@chandlersfe.co.uk
Contact: Thommen - Schwall Landmaschinen,
tel. +32 (0) 80 41 0150,
info@thommenschwall.com
Contact: Carl Beutlhauser Baumaschinen,
tel. +49 (0) 9453 991107,
thomas.zimmermann@bassewitz.de
Contact: Heinrich Schrder Landmaschinen KG,
tel. +49 (0) 4431 8907-20,
info@schroeder-gruppe.de
Contact: Agravis Technik Sdhannover GmbH,
tel. +49 (0) 5067 24 74 11, technik-suedhan-
nover-braunschweig@agravis.de
Contact: Wilhelm Fricke GmbH,
tel. +49 (0) 4281 71216, Uwe.Wilkens@fricke.de
Lime de lucru: 6,00 m
Traciune pe toate roile, Instalaie
pneumatic, Elevator frontal, Cabin
Capacitate recipient: 7.000,00 l,
46 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
1500679 Fiatagri 45-66 1507532 Goodyear 650/75R32 1534987 Grillo FD 1500 1464095 Horsch Sprinter 6 ST
1510948 Hrlimann H-5110 1504005 JCB 531-70 617468 John Deere 1550WTS 1352007 John Deere 2250 SG2
961109 John Deere 3140A 1404070 John Deere 592 1309721 John Deere 592 Premium 1533268 John Deere 6300 A
1327442 John Deere 6320 1535622 John Deere 6800 1531569 John Deere 6900 1416179 John Deere 6920 S
1536284 John Deere 7710 1522194 John Deere 7920 1413945 John Deere 8220 1529844 John Deere 8320
1533682 John Deere 8400T 1406455 John Deere 864 Premium 1398925 JUNIOR ROTO 1397012 Kioti CK 35 HST
Contact: Agravis Technik Heide-Altmark GmbH,
tel. +49 (0) 4149 900911,
nicolaas.staal@agravis.de
Contact: Heinz Ptz Landtechnik,
tel. +49 (0) 2252 1021,
puetz.landtechnik@t-online.de
Detalii produs: 7.000, an 1983, 8.800ore
Contact: tel. +49 (0) 1738670240
Detalii produs: 54.900, 230ore, an 2010
Contact: Agravis Technik BvL GmbH,
tel. +49 (0) 5935 939312,
georg.bergmann@agravis.de
Detalii produs: 9800,
Contact: Resch Landmaschinen,
tel. +49 (0) 8427 98 84 00,
hansresch_landteck@nexgo.de
Contact: A1 - Traktor.de,
tel. +49 (0) 4282 9327 50,
kontakt@a1-traktor.de
Contact: Schlichting Landmaschinen,
tel. +49 (0) 4185 79780,
wilfried.schlichting@Schlichting-landmaschinen.de
Detalii produs: 20.588, an 1996, 9.650 ore
Contact: Alfred Scheidel Landmaschinen
GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 5826 285,
alfred.scheidel@t-online.de
Contact: tel. +44 (0) 844 8128157,
gerard.ohare@hotmail.com
Contact: Greiving Landmaschinen,
tel. +49 (0) 2561 9846-13,
Contact: Hrmann Verwertungen
GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 7303 929690,
auto@hoermann-verwertungen.de
Contact: Landtechnik Oberlausitz GmbH,
tel. +49 (0) 3585 46850,
zimmermann@kfz-service-schneider.de
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,
tel. +49 (0) 4471 189 15,
winter.maik@abc-bruns.de
Detalii produs: 26.050, an 2010, 5 ore
Contact: Schaumburger Landtechnik GmbH,
tel. +49 (0) 5723 9461-34,
bohne-b@sltechnik.de
Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel,
tel. +49 (0) 421259252,
info@brandt-traktoren.de
Contact: Charter Agro-Masz,
tel. +48 (0) (0)65 546 49 49,
dawid@charteragromasz.pl
Contact: Berbard Krone GmbH - agropark,
Tel. +49 (0) 5977 935-262,
gebrauchtmaschinen.lvd@krone.de
Contact: Gerhard Reese Land- u. Gartentechnik,
tel. +49 (0) 5382 5001,
Reese-Gerhard@t-online.de
Contact: Gnter Proggensee Kg,
tel. +49 (0) 4537 18 20 0,
guenterpoggensee@poggensee-kg.de
Contact: Landmaschinen Vertrieb Bennigsen
GmbH, tel. +49 (0) 5045 971-0,
info@lvbennigsen.de
Contact: BayWa
tel.: +49 (0) 8459 327475,
GMZ.manching@baywa.de
Contact: Eder GmbH
tel. +49 (0) 8990 9077880,
m.hangl@eder-kommunal.de
Contact: Grabenkamp GmbH,
tel. +49 (0) 5771 854,
info@grabenkamp.com
Detalii produs: 12.815, an 1989. 7.200ore
Contact: Greving Landmaschinen,
tel. +49 (0) 2561 9846-13,
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
1516991 Lamborghini R3 EVO 100 1364288 Lindner 1500 1533289 Massey Ferguson 6270 1512934 Massey Ferguson 7245 SAL
1423323 Morawetz 3100 1453426 New Holland CR 9090 ELEVA 1323055 New Holland CS 640 HD 1432923 New Holland FX 38
1523100 New Holland LM415A 1528253 New HollandT 5050 1398575 New HollandT8050 1532666 New HollandTL 70Turbo
1471875 New HollandTM 190 1318353 New HollandTM 190 1252524 New HollandTN 70VA 1519860 New HollandTSA135
1524602 O&K MH 6 F 1533634 Rau Spridotrain 1529443 RF-101 1495849 Same Explorer II 90
1399005 Steyr 9105 MT 1535195 Unia Ares TXL Drive 6 1373348 Zetor Forterra 115 1261439 Zunhammer Holmer WA
Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG,
verkauf.zechmeister@aon.at
Contact: Agrartechnik Volker Landgraf GmbH,
tel. +49 (0) 9777 2368,
V.Landgraf@t-online.de
Detalii produs: 36.200, an 2011, 1 or
Contact: Jaskot, biuro@jaskot.pl
tel. +48 (0) (0)75 724 44 03,
Contact: Zunhammer GmbH,
tel. +49 (0) 8669 8788 0,
furtmayr@zunhammer.de
Detalii produs: 189, an 2011
Contact: LTZB Pregler
tel. +49 (0) 9971 76 66 77, info@ltzb.de,
Utilaj auxiliar electronic
Contact: Wilhelm Mayer Gottenheim,
tel. +49 (0) 7661 903081,
jochen.zipfel@t-online.de
Contact: Schtz Landmaschinen OHG,
tel. +49 (0) 9451 942610,
landmaschinen-schuetz@gmx.de
Contact: BNG Baumaschinen / Nutzfahrzeuge
GmbH, tel. +49 (0)4765 8314990,
info@bng-schlueter.de
Contact: Bernardi,
tel. +33 (0) 3 23 59 96 95,
y.henrion@bernardi.fr
Contact: Otema GmbH,
tel. +49 (0) 9193 63 74 30,
Michael.Zenkel@otema.de
Contact: Alfred Scheidel Landmaschinen
GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 5826 285,
alfred.scheidel@t-online.de
Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH,
tel. +49 (0) 447118915,
winter.maik@abc-bruns.de
Detalii produs: 34.900, an 2007, 941ore
Contact: Maschinenhandel Hing
GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 2542, 955555,
info@mhg-maschinen.com
Contact: Agrotec GmbH & Co. KG,
tel. +49 (0) 2865 20455 11,
m.suempelmann@agro-tec.de
Contact: Zrb Landtechnik e.K.,
tel. +49 (0) 6403 97274 0,
stzoerb@zoerb-landtechnik.de
Contact: Landtechnik Peter Eidenhammer
GmbH & Co KG, tel. +43 (0) 6415 5607,
natalie.eidenhammer@eidenhammer.com
Contact: Claas Centrum Landsberg,
tel. +49 (0) 34602 2840,
peter.friedmann@claas.com
Contact: BAG-Hohenlohe Raifeisen eG,
tel. +49 (0) 791 9314111,
heppel@bag-hohenlohe.de
Contact: Groupe LeCoq,
tel. +33 (0) 2 37 33 46 00,
jlambe@groupe-lecoq.com
Contact: Agravis Technik BvL GmbH,
tel. +49 (0) 5935 939312,
georg.bergmann@agravis.de
Detalii produs: 3.2500,
Contact: Deschberger Adolf,
tel. +43 (0) 7751 8080,
ofce@deschberger.com
Contact: Abendschein Landmaschinen GmbH,
tel. +49 (0) 7953 342,
info@abendschein-gmbh.de
Contact: LTC Kirchdorf,
tel. +43 (0) 7582 64240-1070,
robert.schroeckmair@lagerhaustc.at
Contact: ASR AgrarserviceRhinow GmbH,
tel. +49 (0) 33875 35511,
agrarservice_rhinow@gmx.de
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
48 bovismagazin
noiembrie 2011
fotografi Landwirtschaftsverlag
Test practic n cmp: John Deere 7750i combina de tocare a furajelor
Mai mult dect poate deslui
ochiul unui tehnician
Modul n care a fost gndit forma exterioar a combinei de tocare a furajelor de la John Deere
a suferit uoare schimbri n ultimii ani. Nu se poate spune acelai lucru despre ceea ce se af
n interiorul ei, acolo unde i s-au adus numeroase modifcri. Acest test n cmp al noului model
John Deere 7750i confrm c timpul folosit pentru a aduce mbuntiri nu a fost irosit.
Pare c totui conteaz modul
in care arat: Pentru unele lu-
cruri da, ins, pentru muli din-
tre utilizatori performenele
conteaz i mai mult. i la
acest scor inginerii Deere se
pare c au fost ocupai. Toate
modicrile au fost ins ne-
cesare pentru ca utilajul s
rmn competitiv pe o pia
destul de aglomerat. Pe drum,
Deere pare c a spat o ni
doar pentru sine odat cu in-
troducerea sistemului avan-
sat de msurare a umiditii
furajelor ce urmeaz a re-
coltate, dar i a sistemului de
msurare a produciei i una
din consecinele minimalizrii
importanei designului se tra-
duce prin reducerea dimen-
siunilor in partea posterioar
a combinei ceea ce a condus
la imbuntirea vizibilitii.
Aceasta s-a putut intmpla
mulumit utilizrii in con-
tinuare a motoarelor John
Deere din generaia a IIIa, cu
toate c persist intrebarea.
acea parte posterioar svelt
va supravieui Etapei IIIb:
Probabil, nu vom ti curnd
rspunsul la acest intrebare
intruct productorii vor
continua s comercializeze
generaia a IIIa de motoare
pn la nele anului 20I2.
Exist speculaii conform
crora reprezentanii uzinei
din Mannheim vor prezenta
noua generaie, a IVa, de mo-
toare pe combina de tocare
furaje la Agritechnica 20I
vom vedea. Cu toate acestea,
actualul motor de I, litri
PowerTech Plus
cu 6 cilindri in linie genereaz o
putere de 48kW/6I4hp/62ps
(ECE RI20) pentru modelulul
770i, cu 428kW/74hp/82ps
la o vitez normal. Aliniat
pe asiul utilajului, acest mo-
tor impresioneaz cu carac-
teristicile i economicitatea
sa. Niciodat nu a cedat in
condiii de sarcin indiferent
dac recolteaz iarb sau po-
rumb. Dac va necesar, se
va menine turaia la I.400
I.00rpm, dac altceva nu d
sucient incredere utiliza-
torului. Aceast modalitate de
abordare de tipul nu cedeaz
sub nicio form presupune
c va lucra ecient la I.600
I.700rpm, i msurtorile au
artat c, in acest fel, produc-
tivitatea in cazul porumbu-
lui crete cu I0 - 20 in timp
ce consumul de combustibil
scade cu I0 I. In mod nor-
mal am msurat producia de
furaj in cazul ierbii care are
substan uscat sau chiar
mai mult. De aceast dat ins,
condiiile au fost ceva mai di-
cile, cu materie uscat in jur de
2I, i o producie de 4t/ha.
Nu am putut utiliza sistemul
de cntrire de la bordul com-
binei pentru a verica valorile
Green Star, dar un test de cali-
brare fcut dinainte conrm
c impresionanta valoare de
280 t/or furaje tocate este
corect, ceea ce se poate con-
verti in 9 t/or de materie
uscat. Acestea sunt statistici
impresionante, chiar dac nu
includ intervalele de timp
petrecute la captul parcelelor,
etc. Consumul de combustibil
f
o
t
o
g
r
a
f

i

L
a
n
d
w
i
r
t
s
c
h
a
f
t
s
v
e
r
l
a
g
autor GE
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
49 bovismagazin
noiembrie 2011
a fost de 0,4 litri pentru ecare
ton de furaj tocat sau sub I,9
litri/tona de materie uscat.
n ciuda condiiilor, noua
mas John Deere pentru
iarb, 630C, a funcionat
fr nici o problem pe
perioada testului. Versiunea
grea a mesei utilizeaz lagre
/ cuzinei, in detrimentul sis-
temelor de inele din plastic
pentru tvlugurile cu came
ale mesei, care sunt asamblate
prin buloane ce sunt mai uor
de schimbat cnd se uzeaz i
au rzuitoare reglabile care s
se potriveasc limii de proce-
sare. Iucrul cu aceast mas
este uor. In mod opional,
roile de adncime se pot de-
plasa hidraulic inuntru i in
afar i, deci, nu este necesar s
cobori din cabin pentru acest
lucru. i, atta timp ct nu mai
exist un tambur central care s
sprijine, opiunea noului cadru
pivotant prezint o capacitate
bun de a urmri conturul ter-
enului. Un nou tambur pentru
compresarea furajului rec-
oltat cu degete ajustabile se
deplaseaz sub controlul unui
amortizor cu azot, ajutnd
la impingerea furajului in
jos, ctre melc, i permind
o preluare uniform a masei
recoltate. In cazul in care se
blocheaz, masa poate rotit
in sens invers doar cu ajutorul
unui buton plasat pe joystick-
ul din cabin, indife-rent dac
acest blocaj este sus sau jos.
Am folosit un heder pentru
porumb pentru 10 rnduri,
Kemper Champion 375plus
pe aceast combin John
Deere 7750i. Acesta este
similar cu Champion 90plus
pentru I2 rnduri ins va
disponibil pentru pia din
anul 20I2. In ciuda pierderilor
ocazionale de tiulei, acesta
are performane destul de bune,
i, chiar i acestea pot elimi-
nate prin reducerea vitezei de
rotaie a hederului. Porumbul
este tras in interiorul hederului
in mod uniform, iar blocrile
nu sunt practic o problem,
ins plantele de porumb mai
lungi de 4 m pot sfri prin a
se aeza peste dispozitivele
exterioare de adunat i nu vor
strnse. Rspunsul, in cazul
unei culturi de porumb care
are o inlime foarte mare, este
seria de hedere Kemper 400
care are uniti de strngere
mai mari.
Utilajul pentru testare a
so-sit cu pachetul opional
iIV. Acesta include msurarea
coninutului de umiditate
Harvest-Iab, msurarea rec-
oltei HarvestDoc, inregistrarea
recoltei, ajustarea lungimii de
tiere AutoIoc, un monitor
Green-Star 2600 i, pentru o
acuratee mai bun, versiunea
SF2 a receptorului GPS iTC a
companiei StarFire. Pe utilajul
folosit la teste, direcia automat
se datoreaz sistemului
RowSense care combin GPS
cu detectarea zic a poziiei.
Aceasta este o realizare major.
bazat pe braele de cauciuc ori-
entate in fa ale hederului, este
ajustabil in partea din spate i
ofer un ghidaj fr greeal
prin irurile de plante la o
vitez de I0km/h. RowSense
ofer operatorului o gam
larg de opiuni i, in practic,
funcioneaz bine. Are.
compensare automat in
pant,
comutare automat pe ghidaj
bazat pe GPS dac dispare
semnalul senzorului de ir,
comutare automat pe ghidaj
bazat pe senzorul de ir dac
dispare semnalul GPS,
capacitatea de comutare intre
metodele de ghidaj in orice
mod de msurare a artat c,
astfel, rezultatul, la porumb, a
crescut cu I0-20, in timp ce
combustibilul utilizat a sczut
cu I0-I.
Cum evalueaz Prof
John Deere 7750i
Hederul Kemper Champion 375 plus
Conectare / nlocuire
Debitul la recoltare*
Pierderi
Riscuri de blocare*
Controlul porumbului depozitat
Urmrirea conturului terenului
Adaptarea vitezei
Direcie automat
Trecerea cmp-drum
Hederul pentru colectarea ierbii
630 C
Conectare-nlocuire
Urmrirea conturului terenului
ntoarcere i Pierderi
John Deere 7750i
Caracteristicile motorului
Consum de carburant
Transmisie
Cantitatea de material procesat
Calitatea tocturii
Detector metale
Detector pietre
Exhaustor
Jgheab
Automatizarea jgheabului
Camer jgheab
Msurare inoculani
Manevrabilitate
Umfarea cauciucului central
Masa/sarcina pe ax fa
Transport
Zgomot n cabin
Comenzi
nregistrarea activitii
Msurarea productivitii
Detectarea nivelului umiditii
Vizibilitate
Acces pentru service
Calitatea fabricaiei
Sistemul de evaluare: foarte bine;
bine; mediu; sub medie;
slab.
*) acolo unde plantele msoar peste 4 m
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
50 bovismagazin
noiembrie 2011
uscat. Considerm c aceste
cifre care sunt inregistrate
doar cnd combina toac
sunt relative bune. Adevrul
este c, in alte cazuri, valori-
le au fost ceva mai bune, dar
recolta mai puin inalt, par-
cela de porumb din acest test
cu plante crescute neuniform
au necesitat viteze de teren
mai mari care, la rndul lor,
au condus la inregistrarea
unui consum de furaj mai
mare. Combina John Deere
i-a salvat atuurile pentru
consumul de combustibil, i
anume uniformitatea aces-
tor valori in toate condiiile
de test i, chiar i atunci cnd
ruleaz pe drum. Ia acest
capitol managementul de
vitez al motorului Deere
strlucete. Acest aspect, in
tandem cu transmisia fr
trepte a utilajului Pro-Drive,
contribuie la felul in care
rpm ale motorului i pute-
rea se potrivesc cerinelor
in diferite condiii. la rulaj
cu sarcin uoar (att pe
parcel, ct i la capetele
acesteia), in staionare sau
pe drum. Exploatarea mana-
gementului de vitez a mo-
torului in moduri de operare
diferite a dat cifre de consum
per ansamblu intre 20l/ha i
2l/ha. Ne-am uitat de ase-
menea la calitatea tocturii.
f
o
t
o
g
r
a
f

i

L
a
n
d
w
i
r
t
s
c
h
a
f
t
s
v
e
r
l
a
g
Motorul John Deere de 13,5 litri cu 6 cilindri furnizeaz performane
excepionale i are un bun consum de combustibil
Cu aceast ocazie o fotografe nu mai face ct 1000 de cuvinte - n realitate,
brazda avea o umiditate crescut i era foarte dens.
Degetele reglabile situate pe ruloul compresor au rolul de a
pastra un fux constant de material
Hederul pentru iarb, 630C are un redactor de viteze mai
rezistent i un ambreiaj de protecie repoziionat
Porumb siloz, John Deere 7750i; Porumb siloz 33,1-35,6% materie uscat;
producia 47,2 - 56,2 t/ha; 15,6 - 19,5 t/ha materie uscat
Greutate la recoltare Substan uscat Suprafaa lucrat
Mrimea de tocare Producie Consum de
combustibil
Producie Consum de
combustibil
Producie Consum de
combustibil
6 mm 203,6 t/or 0,53 l/t 69,8 t/or 1,55 l/t 3,84 ha/or 28,2 l/ha
Greutile sunt notate ca urmare a valorilor nregistrate n buncr. Valorile sunt nete i exclud timpii consumai la ntoarceri sau
opriri. Determinrile n cazul materiei uscate au fost efectuate de ctre Institutul de Maini Agricole din Bonn, Germania.
Iarb, John Deere 7750i; iarb 20%-23% materie uscat; producia
30-38/ha; 6,1-7,9t/ha materie uscat. Lungimea de tocare 20mm.
Greutate la recoltare Substan uscat Suprafaa lucrat
Producie Consum
motorin
Producie Consum
motorin
Producie Consum
motorin
281,8 t/or 0,40 l/t 59,2 t/or 1,89 l/t 8,98 ha/or 12,61 l/ha
Cteva detalii despre viteza
de preluare a furajului. In
mod normal am msurat
producia in funcie de trei
mrimi diferite de tocare.
Tocnd la 6 mm, I0 mm i
I4 mm, combina pe care am
utilizat-o in test a tocat in-
tre 204 i 240 t/or de furaj.
Din punct de vedere al ma-
teriei uscate recoltate, aceste
lucruri se traduc intre 70 i
82 t/or la o umiditate de
6. Privind aceste cifre
dintr-un alt punct de vedere,
cnd motorul este funcional
la capacitate maxim, fie-
care CP produce intre 26 i
8kg furaj tocat per or, iar
din punct de vedere al con-
sumului de furaj, calculaia
arat 0,46 0, l/t de furaj
sau I,28 I, l/t de materie
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
51 bovismagazin
noiembrie 2011
f
o
t
o
g
r
a
f

i

L
a
n
d
w
i
r
t
s
c
h
a
f
t
s
v
e
r
l
a
g
Proportion of sample
Chop length set
0%
6mm 10mm 12.5mm
20%
40%
60%
80%
100%
< 2mm
2 - 3mm
3 - 6mm
6 - 10mm
10 - 15mm
15 - 25mm
25 - 40mm
> 40 mm
proporiile tocturii
Distribuia lungimii tocturii,
John Deere 7750 i
6mm 10 mm 14 mm
lungimea tocturii
Dimensiuni i preuri
John Deere 7750 i
Rezultat maxim la ECER120 458kW/614 Cp la 623rpm
Consum motorin pt porumb 25-30 l/ha
Diametrul cilindrului 610mm
Limea cilindrului 805mm
Cuite 56 (4 x 14)
Numr de tieturi 16.800/min
Zona n care acioneaz axul burlanului (Pilot Spout) 225
Timp de rotaie burlan 16/34secs
nlimea de descrcare 6,21m
Viteze maxime
Viteza 1 (cmp) 20km/hr
Viteza a 2-a (cmp) 40km/hr
Cerc pentru ntoarcere (l/r) 14.10m
Zgomot cabin 75dB(A)
Mas pe ax fa 8,54 t
Mas pe ax spate 7,46 t
Anvelope fa 800/65 R32
Anvelope spate 580/70 R26
Pre de list, specifcaii de baz 258.990
Colectarea ierbii John Deere 630 C
Limea de lucru 3m
Pre de list, specifcaii de baz 15.938
Heder porumb, Kemper Champion 375 plus
Rnduri 10
Limea de lucru 7.65 m
Greutatea 3,93 t
Timp de montare/demontare 35 sec / 22 sec
John Deere 7750i i Kemper Champion 375 plus
Lungime 10,32 m
Lime 3,47 m
nlime 3,98 m
nlimea de la sol de la care taie 0,36 m
Greutatea nencrcat 19,93 t
ncrcarea pe axe 15,37 t / 4,96 t
Ne ateptam la rezultate bune i le-am primit
vezi graficul ataat ca urmare a imbuntirilor
la tamburul de 80 mm x 6I0 mm i cele 6 cuite
ale sale. Cu o lungime a tocturii setat la 6 mm,
78 din furaj este tocat la o lungime cuprins in-
tre i I0 mm (zona verde din partea de mijloc a
graficului). Tocnd la I4 mm, acest interval este
redus la 64 iar numrul fragmentelor tocate la
I0 mm crete intre I i 0
(zona verde inchis din grafic).
Indiferent de ct i cum a
fost setat lungimea, doar un
foarte mic procentaj (in cel
mai ru caz 0,) din frag-
mentele tocate au fost mai
lungi de 40 mm. Ia o alt
extrem a scalei, nu mai mult
de 4 din furajul tocat a avut
mai puin de 2 mm. Acestea
din urm sunt rezultate medii.
Maina de test s-a distrat cu
zdrobitorul de porumb cu II8
dini cu suprafaa de crom o
opiune de 87 . Setat la
un decalaj de mm, aceasta
a reuit s zdrobeasc toi
tiuleii cu toate c opiunea
de troliu presupunea c ru-
lourile merg cu o vitez mai
mare cu 2 decat cea de 2I
din setarea standard. Acest
lucru conduce la o uzur mai
Msurtorile realizate de ctre Institutul din Bonn
au artat c 7750i are 56 de cuite care au o ca-
pacitate de tocare excelent i produce o lungime
precis, conform celei setate
Includerea inoculantului a fost setat
separat n cazul combinei testate.
ntegrarea sa n sistemul Green Star ar
f ideal
Noul prototip de exhaustor John Deere
permite aruncarea furajului la distane
foarte mari.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
52 bovismagazin
noiembrie 2011
f
o
t
o
g
r
a
f

i

L
a
n
d
w
i
r
t
s
c
h
a
f
t
s
v
e
r
l
a
g
ap sau la modul in care se
descarc furajul din buncr
indiferent dac tractorul cu
remorca in care se descarc
se afl in lateralul sau in
spatele combinei. Nu am
vzut ins nici o diferen
in ceea ce privete jgheabul
de descrcare, care in con-
tinuare se rotete la 202, are
dou viteze, se rotete singur
i are o funcie de parcare.
Firma Deere face o meniune
legat de cutia de viteze
pentru jgheab care este mai
solid, deci ne putem baza
mai mult pe ea. Rotaia
jgheabului ar putea fi fcut
alegnd din cele 2 poziii de
comutare ceea ce este diferit
fa de dispunerea existent
(aceea cu o singur poziie),
plus selectare automat a
vitezei de rotaie rapid dup
un rgaz prestabilit sau setat
anterior. O nou opiune
special este finisajul Dura-
Iine pentru stratul de uzur.
Costnd ,809 i avnd
funcia de a reduce rata de
uzur in timp ce sprijin cu
uurin economia i rezul-
tatele DuraIine formeaz un
strat neted, dar dur pe toate
suprafeele care vin in con-
tact cu recolta, de la cilindru
la jgheab. JD nu elaboreaz
o compoziie DuraIine fr
a meniona firma Busatis,
firm austriac specializat
in finisaje dure. Este suficient
ct am discutat despre piese
care se invrt i mrunesc.
Pentru a incheia, s trecem
la cabin unde sunt puine
schimbri i asupra creia
cei care lucreaz cu utilajul
au fost de acord c este bine
structurat. Nivelul de zgo-
mot este redus la 74dB(A)-
76dB(A). Exist bineineles
climatizare i un scaun de-
cent hydraulic i o reglare
pe vertical a volanului in
trepte.
Aspecte mai puin favora-
bile legate de jgheab i de
spaiu pentru picioare in ca-
zul oferilor inali, cu toate
c, pentru a recupera aceste
neajunsuri, trebuie spus c
ergonomia joystick-ului i a
panoului principal de con-
trol sunt bune.
Alte chestiuni:
Fr un heder i chiar de pe
cmp, 770i cntrete I6t.
Adugnd dispozitivul Kem-
pers 7 i hederul pentru
porumb, ajunge la 20t din
care It sunt plasate pe axul
frontal. Aceste cifre sunt ceva
mai mari in cazul utilajului
de curare Deere. Roata pe
care se transport hederul
de porumb ajut in timpul
deplasrii reducnd sarcina
pe axul frontal cu pn la I2
tone. In timpul transportului
rutier, jgeabul de descrcare
ajunge la aproximativ 2 mm
in spatele combinei. O cu-
plare cu o singur oprire pen-
tru partea de hidraulic i
electric ar accelera ataarea
sau scoaterea hederului.
Hederul pentru iarb este
prevzut cu o gril folosi-
toare peste melc ceea ce ine
zona de preluare a furajelor
curat. Combina testat este
dotat cu un rezervor de 70
l de ap in spatele axei poste-
rioare i un sistem Silaspray
pentru imprtierea inocu-
lantului este montat lng
cabin. Integrarea controlu-
lui distribuiei de inoculant
in sistemul GreenStar ar fi
un lucru benefic.
O combin de recoltat fura-
jele John Deere 770i cu un
heder pentru iarb 60C
este listat in Marea Britanie
la preul de 274,928 fr
TVA.
n rezumat: John Deeres
7750i a atins maturitatea.
n ciuda unor ezitri pe
parcursul timpului de
acomodare pentru utiliza-
tor, acest utilaj livreaz
rezultate bune, o calitate
de tocare i o economie de
carburant adecvat nu
mai puin datorat atuuri
recente legate de manage-
mentul vitezei motorului i
de msurarea coninutului
de umiditate HarvestLab.
Cotiera cu butoanele de control i joystick-ul sunt uor de folosit i ofer un
control facil. Consola pentru mana dreapt are un design familiar pentru
proprietarii de utilaje John Deere i este extrem de uor de folosit.
Monitorul GreenStar este bine poziionat i are un sistem de reaezare. Din
pcate ns nu este amplasat n punctul cel mai bun pentru o operare
confortabil a utilajului.
Combina testat a fost livrat cu o cutie de viteze rotativ care este mult mai
robust i deci mult mai de ncredere.
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
54 bovismagazin
noiembrie 2011
Colul cu informaii cheie
Motor
FPT NEF Etapa 3b sau TIER 4A de 6.7-litri, ase
cilindri, injecie electronic common-rail, patru
valve/cilindru. Putere nominal 121kW/165CP la
2.200rpm (ISO14396); putere maxim cu EPM
(managementul puterii motorului) 156kW/
212CP; cuplu maxim 766Nm la 1.500rpm sau
912Nm cu EPM.
Transmisie i priza de putere
New Holland Auto Command CVT, 200m/h
- 50km/h la 1.700rpm. Trei turaii la priza de
putere, 540/540E/1.000rpm.
Ridicator hidraulic
Capacitate de ridicare 8.257kg spate, 3.568kg
fa (opional), pomp hidraulic cu debit
variabil 113 l/min la 1.800rpm. Max. 5 valve
hidrulice; opional valve de presiune
i retur liber.
Alte caracteristici
Greutate minim 6.000kg, greu-
tate admisibil maxim 11.500kg.
Frna pe eav de eapament i puntea
fa cu suspensie Terraglide
TM
sunt
standard ca i frnarea pe fa.
New Holland T 7.210
Muli dintre dumneavoastr
cunosc termenul. Reducere
Catalitic Selectiv (SCR) care
se refer la soluia tehnic pentru
tratarea noxelor aleas de muli
dintre fabricanii de tractoare
pentru incadrarea in cerinele
Etapei B (TIER 4A). New Hol-
land este un astfel de juctor pe
piaa tractoarelor care a optat
pentru soluie de uree AdBlue
(sau DEF) pentru tractoarele sale
de peste I00 CP, i, tot din aceast
nou familie, fac parte modelele
T7, care inlocuiesc modelele mari
din seria T6000 i intreaga gam
T7000 dintr-o singur micare.
Tractoarele T6000 Power Com-
mand vor disprea din oferta
New Holland in urmtoarele luni,
ind inlocuite de noile variante
T7. Aceast schimbare aduce
tehnologia CVT la un numr
mai mic de cai (cai putere) din
ograda New Holland, la T7.I70,
T7.I8, T7.200 i la modelul asu-
pra cruia ne concentrm atenia
pe parcursul acestui test, T7.2I0
care cstig o nou variant de
trasmisie. Conform celor prezen-
tate de New Holland, acest lucru
este o opiune important pen-
tru fermierii cu ferme vegetale
care ateptau o cutie de viteze
automat, dar fr o cretere
foarte mare in greutate a trac-
torului. Noul Auto Command,
mai mic, cntrete doar cu I00
kg mai mult dect echivalentul
su powershin, in timp ce deja in-
vechitul TVT cntarea cu aprox-
imativ 00 kg mai mult. i, pentru
c veni vorba, noul sistem de nu-
merotare New Holland se refera
la puterea maxim a ecrui trac-
tor.
Mai nti, totui, s ne
concentrm asupra motoru-
lui NEF de 6,7 litri realizat de
Fiat Powertrain Technologies
(FPT).
Din punctul de vedere al com-
paniei New Holland, exist doar
avantaje cu privire la SCR in
comparaie cu tehnologia Filtru-
lui de Particule Diesel preferat
de ctre unele dintre rmele
concurente. Pentru respecta-
rea legislaiei anterioare legate de
emisiile de noxe, obiectivul era
s se reduc ct mai mult posibil
oxizii de azot (NOx) i particulele
materiale (PM) in interiorul mo-
torului, prin recircularea gazelor
de eapament. New Holland a ex-
plicat c pentru Etapa b motorul
insui este mai puin complex,
avand un sistem de rcire similar
Albastru pn n mduva oaselor
Test: tractorul New Holland T7.210
Tractorul T7.210 este un numr de top pentru New Holland. Acesta este unul dintre noile tractoare
din familia cu echipare SCR (Reducere Catalitic Selectiv), care ies de pe linia de producie a fabri-
cii din Basildon i care se remarc i prin noul sistem compact Auto Command CVT. Merit oare mai
mult atenie ?
Cu siguran. Jurnalistul Prof UK, Marvyn Bailey, a supus noul T unui scurt test.
New Holland T7.210 este
cel mai puternic model al
grupului care benefciaz
de Auto Command CVT
autor GE
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
55 bovismagazin
noiembrie 2011
cu cel din EtapaI, dar produce un cuplu mo-
tor mai mare. un maxim de 9I2 Nm la I.00
rpm in cazul T7.2I0 fa de 778 Nm la I.600
rpm la tractorul T6090. Temperaturile ridi-
cate din interiorul cilindrilor sunt rezultatul
unei arderi mai bune a combustibilului i au
ca efect reducerea emisiilor de particule ma-
terial (PM), ins o cretere a nivelului de NOx,
ins acestea din urm neutralizate prin uti-
lizarea tehnologiei SCR (reducere catalitic
selectiv).
Teoria de baz este c gazele de
eapament provenite de la motor sunt
tratate cu o cantitate mic de DEF (Ad-
Blue) injectat pe traseul de evacuare inainte
de intrarea in catalizatorul SCR din captul
evii de eapament, unde au loc reacii chimi-
ce in urma crora se reduc emisiile de NOx.
Un senzor evalueaz evacuarea noxelor i,
dac se atinge un nivel prea ridicat, senzorul
informeaz modulul de control SCR. Cnd
se oprete motorul, se poate auzi cum pompa
evacueaz din sistemul de conducte soluia
AdBlue astfel inct acesta s nu inghee in sis-
temul de conducte. Pentru gama de tractoare
T000 i mai mici, New Holland plnuiete
s foloseasc sistemul de recirculare a gazelor
de eapament rcite si ltru de particule. Cu
acest sistem, lucrurile se vor intmpla in mod
invers. Noxele sunt controlate (sau NOx,
adica oxizii de azot, sunt controlai) la nivelul
cilindrilor, iar particulele sunt tratate in eava
de eapament. Gazele rcite ce urmeaz a
evacuate sunt retrimise in motor, scznd
nivelul de oxigen i temperaturile de com-
bustie. Reprezentanii companiei susin c
aceste modele mai mici genereaz volume
mai reduse de gaze de eapament i, deci, nu
exist un impact semnicativ asupra mrimii
grupului de rcire pe ansamblu. Utiliznd
sistemul CEGR (Cooled Exahaut Gas Recir-
culation / sistemul de recirculare a gazelor de
eapament rcite) se evit de asemenea am-
plasarea rezervorului de AdBlue i a canistrei
de SCR pe un tractor cu asiu mai mic. In
ceea ce privete combustibilul i depozitarea
AdBlue, un rezervor de 48 litri pentru DEF
(AdBlue) a preluat parial capacitatea rez-
ervorului de motorin, dar, pentru a siguri
c tractorul nu rmne fr combustibil, un
al 2-lea rezervor a fost adugat pe partea
dreapt a asiului standard de la T7.
Deci, in realitate, tractoarele din gama T7 au
ctigat o capacitate suplimentar de 0 litri
fa de predecesorul lor, modelul T6000.
Pentru cei care utilizeaz aceast serie de
tractoare in zone de clim mai rece, exist
un dispozitiv de inclzire in rezervorul cu
AdBlue pentru cazul in care temperaturile
scad sub - IIC, temperatur la care AdBlue
inghea. Dac se intmpl ca tempera-
turile s ating acest nivel, tractorul poate
funciona 0 de minute in timp ce AdBlue se
dezghea. In momentul in care in rezervorul
de AdBlue nu mai exist dect I0 din acesta,
o alarm sonor alerteaz operatorul, in timp
ce la , motorul va reduce constant sarcina,
reducerea accentundu-se cnd se ajunge la
2. In afara faptului c se adaug un indica-
tor de nivel de AdBlue, nu exist schimbri
majore la cabina Horizon, cu exceptia con-
solei multifuncionale Sidewinder II i moni-
torului IntelliView III care sunt standard.
Intorcndu-ne la transmisia T7, tehnologia
CVT compact complet nou a trebuit s
AdBlue (DEF) se adaug n gazele de eapament ntre turbin i canistra SCR (catalizatorul SCR).
Un convertor furnizeaz tensiune de 24V n sistemul SCR.
Grila radiatorului are aceeai mrime ca la modele anterioa-
re; un ventilator reversibil poate f montat opional.
Un rezervor suplimentar de motorin a fost montat n
partea stng, crescnd capacitatea rezervoarelor de
motorin la 330 litri.
O cantitate de 48 litri de AdBlue (DEF) este sufcient
pentru dou plinuri de motorin. Pentru a se evita
confuziile gura de alimentare a rezervorului de
AdBlue (DE) este mai ngust i nu este compatibil
cu duza de alimentare diesel.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
56 bovismagazin
noiembrie 2011
preia dou din cele 4 game care
se regsesc la modelele mari Au-
toCommand
TM
, ceea ce inseamn
c ajunge la sarcina mecanic
maxim la I2km/h i la 4km/h,
in restul timpului, foloseste o can-
titate mare de putere hidraulic.
New Holland menioneaz c
cele dou game (care se schimb
automat) sunt aliniate la cele mai
utilizate viteze de traciune/de
New Holland T7
Vechiul
model
Noul
model
Putere
nominal
T6050 T7.170 125/171 CP
T6070 T7.185 140/188 CP
T6080 T7.200 155/203 CP
T6090 T7.210 165/212 CP
T7030 T7.220* 167/218 CP
T7040 T7.235* 185/234 CP
T7050 T7.250* 200/250 CP
T7060 T7.260* 215/260 CP
T7070 T7.270* 228/269 CP
Puterea este conform ISO 14396 in
cai putere (CP), iar puterea maxima
include EPM (managementul
puterii motorului) * modelul cu
ampatament marit; ** Numai la
Power Command (full powershift, nu
AutoCommand=CVT= transmisie
variabila continuu).
cmp. Variatorul hidraulic a fost
mutat de asemenea din lateral
in zona carcasei volantei, econo-
misindu-se astfel spaiu. Pentru
mersul inapoi, exista o singur
gam aa c Ikm/h este viteza
maxim in mararier. In ceea
ce privete tehnica CVT la trac-
toarele mai mari pentru 4 game,
uleiul hidraulic i cel de trans-
misie sunt folosite simultan pen-
tru o capacitate suplimentar de
rcire, cei 78 litri trebuie inlocuii
la I.200h de funcionare (pentru
motor intervalul de schimb de
ulei este de 600 ore). Deoarece
tractoarele AutoCommand
funcioneaz la turatii ale mo-
torului mai mici, debitul nominal
al pompei hidraulice este msurat
la I.800 rpm. Pompa standard are
o capacitate de II litri/min, dar
exist un dispozitiv opional care
adaug inc I0 litri/min.
Iista de opionale este completat
de o valva de presiune i retur liber
(Power Beyond) care se monteaz
din fabric precum i de o a cincea
valv hidraulic comandat elec-
tronic. In aceeai tendin, New
Holland a redus i turaia mo-
torului pentru obinerea turaiilor
prizei de putere la I.890 rpm.
Pentru moment, acestea sunt de
40/40E/I.000rpm, cu toate c,
ulterior, vor exista optional pen-
care se atinge la doar I,0rpm.
Pentru cei care utilizeaz frecvent
utilaje New Holland, nu va o
surpriz s descopere c Mana-
gementul Puterii Motorului
continu s joace un rol im-
portant in experiena albastr
pentru transport, priza de putere
i funcii cu consum hidraulic
mare.
Odat ce criteriile relevante au
fost satisfcute, se aprinde o
lumin verde care indic un sur-
plus de 26kW / CP la puterea
nominal sau 47CP la puterea
maxim care va automat utili-
zat la nevoie. Inc un avantaj pen-
tru cultivatorii de rdcinoase
tru 40/I,000/I,000Eco. Exist i
o opiune de 409 pentru priza
sincron. In partea posterioar,
T7.200 i T7.2I0 se pot mndri cu
o construcie mai puternic dect
modelele T6080 i T6090 pe care
le inlocuiesc. Tractoarele noi au
frne cu disc dublu i armtur
de carbon, i, datorit puterii su-
plimentare pentru oprire, sarcina
util a crescut cu 00kg, ajungnd
la II,t. In Marea Britanie i Irlan-
da, tractoarele AutoCommand
se deplaseaz cu 0km/h i, ca
urmare au sistem de frnare pe
puntea fa i o frn pe eava
de eapament. Dac maneta de
schimbare a sensului de depla-
sare este acionat brusc in spate,
se realizeaz i un anumit grad
de frnare corelat cu un efect
de intrziere similar cu cel de la
transmisia powershin. Toate trac-
toarele T7 pentru Marea Britanie
sunt construite pentru 0km/h la
I,700 rpm, in timp ce pe alte piee
viteza maxim este de 40km/h,
este c sunt disponibile roi cu un
diametru mai mare pentru cul-
turi pritoare chiar din fabric.
Dimensiunile acestora sunt 80 /
8R4 pe fa i de 420 / 8 R46
pe spate. Pentru limi mai apro-
piate de limile standard pentru
cauciucuri, modelele T7.200 i
T7.2I0 pot utiliza pe spate roi in-
alte pe jante de I06,7 cm (42 inch),
importante pentru un tractor de
ICP, respectiv I6CP.
Rezumat: Concluzia este c
aceste motoare noi i mai curate
funcioneaz mai ecient i cu
costuri de operare mai reduse. i,
dac treci pe lng un T7.2I0 care
tracteaz o remorc incrcat de
I7t, motorul FTP conrm faima
sa proverbial. Ca i la modelele
mai mari, sistemul AutoCom-
mand este uor de folosit i aduce
mai mult versatilitate gamei me-
dii de tractoare New Holland.
Un indicator digital arat nivelul DEF
Odat cu transmisia AutoCommand devine standard
i consola multifuncional Side Winder.
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
57 bovismagazin
noiembrie 2011
58 bovismagazin
noiembrie 2011
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
nouti | management | alimentaie | genetic | patologie | tehnologie | mediu | procesare
Numai pe baza acestui talon vei putea obine abonamentul pentru
BOVIS magazin
Completai spaiile, bifai rndurile corespunztoare, semnai n dreapta jos i trimitei-l prin pot nsoit de copia
documentului care certifc plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roie,
str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neam, Romnia.
NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................
TEL ................................................................. E-MAIL...................................................................................................
Voi primi publicaia pe adresa de acas sau serviciu (numele instituiei):
......................................................................................................................................................................................
strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. ..........
sector/judeul .................................................... localitatea .........................................................................................
Doresc s primesc la acceai adres o factur fscal pentru suma achitat, pentru frma: ..............................................
............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................
Am achitat suma de:
o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani)
mandat potal/ordin de plat nr. ........................................................ din data de .....................................................
pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, n contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la
Raifeisen Bank Piatra Neam.
Semntura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAII PUTEI S NE CONTACTAI LA: 0723.664.394
R E V I S T A C R E S C T O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M N I A
GHIDUL CRESCTORULUI: Companii care ofer servicii i produse pentru creterea taurinelor
Compania Activitate Adresa Web Contact Pag.
CEVA Sante Animale Medicamente Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureti www.ceva.com dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717 C3
Aqua D&P Tehnologie Cluj-Napoca, jud. Cluj dorinachezan@yahoo.com ing. Dorina Chezan, Mob.> 25
Biovet Impex Medicamente Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureti www.biovet-impex.ro dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307 41
Kraiburg/G.K.R. Impex Tehnologie Cpt. Grbea, nr. 4, loc. Bucureti www.kraiburg-agri.com ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124 12
ABS Global / PIC Romnia Genetic Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureti ioan.ladosi@pic.com ing. Ioan Ladoi, Mob.: 0744.649.240 11
Farm Tech Utilaje Calea Bucureti, nr. 115 B, Sftica, Ilfov of ce@farmtech.ro Giorgiana Ferchedu, Mob.: 0727.554.554 43
Intervet Romnia Medicamente os. de Centur nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna intervetromania@intervet.com dr. Ctlin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174 C2, 31
Vitfoss Romnia Furaje oseaua Brila, km. 7, loc. Buzu, jud. Buzu mba@vitfoss.ro ing. Mihai Bluoiu, Mob.: 0722.59.26.26 7
Limagrain Romnia Semine/furaje loc. Otopeni, str. Drumul Grii Odi, nr. 1A, Ilfov alina.cretu@limagrainromania.ro ing. Alina Creu, Tel.: 021.313.32.23 C4
Pfzer Animal Health Medicamente is. Bucureti-Ploieti, nr. 172-176, cldirea B, et. 6 andreea-cristina.pata@pfzer.com Andreea Paa, Mob.: 0724.515.034 23
IPSO Utilaje Bucureti-Trgovite, 174D, Mogooaia, jud. Ilfov diana.sava@ipso.ro Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19 29 / 57
TopNutrition Nutriie Principal 46, Trteti, jud. Dmbovia top.nutrition@yahoo.com ing. Bnescu Daniela, Tel.: 0745.284.841 21
G-A Nutriie Animal Furaje Bereti Bistria, loc. Brad, jud. Bacu of ce@evialis.ro ing. Nicoleta Tnase, Mob. 0740.188.111 27
Viking Genetics / DaNutrition Genetic T\rgu Mure, jud. Mure mariusvet@gmail.com dr. Marius Marcu, Mob.: 0743.027.032 53
Noack Romnia Furaje Str. Ion Urdreanu, nr. 34, et. 5, Bucureti mnastasache@noack.ro ing. Elvis Stefanov, Mob.: 0733.109.527 5
Ecolab Detergeni Str. Sf. Lazr, nr. 50, loc. Iai, jud. Iai ciprian.gal@ecolab.com Ciprian Gal, Tel.: 0733.580.124 10
Schaumann Agri Furaje Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureti, sector 2 alexandru.stoicescu@schaumann-agri.com Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955 39
f
o
t
o
g
r
a
f

e

K
a
r
p
a
t
e
n

M
e
a
t
BOVISmagazin
C M
Y K
C M
Y K
ETAPA DUPA ETAPA
I MPOTRI VA FBREI

Ceva Sant Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com
Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60
11111111111111
Vaccin efcace
si sigur
Defnirea unei
strategii de
lupta
Vaccinare
Imunizare
Protectie
Identifcarea
bolii
333333333333333
4444444444444444444
555555555555555
2222222222222222222
Diagnosticarea
bolii
COMPOZIIA: Coxiela burnetii inactivat, tulpina Nine mile 72 uniti QF, excipieni Tiomersal max 120 g. Indicaii:Bovine:pentru imunizarea activ a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate
vaccinate atunci cnd nu sunt gestante s devin eliminatoare i pentru reducerea eliminrii de Coxiella burnetti prin lapte i mucus vaginal. Instalarea imunitii: nu s-a stabilit. Durata imunitii: 280 de zile de
la nalizarea ciclului de vaccinare primar. Caprine:pentru imunizarea activ a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii i pentru reducerea eliminrii din organism prin lapte, mucus
vaginal, fecale i placent. Instalarea imunitii: nu s-a stabilit. Durata imunitii: nu s-a stabilit. Protecia a fost demonstrat prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primar. Contraindicaii:nu sunt.
Reacii adverse:Bovine: este destul de frecvent (la 8 din 10 animale) observarea unei reacii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecie, care poate dura pn la 17 zile. Aceast reacie scade
gradual i dispare fr a necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecvent (la 4 din 12 animale) observarea unei reacii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecie, care poate dura
pn la 6 zile. Aceast reacie scade gradual i dispare fr a necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se ntlnete o cretere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal,
fr alte semne generale. Administrare:administrare subcutanat. Agitai bine aconul nainte de utilizare. Bovine: 4 ml n regiunea gtului. Caprine: 2 ml n regiunea gtului. Dei cerina privind ecacitatea se
bazeaz pe datele de la testul infeciei de control efectuat pe capre vaccinate de dou ori, la 6 i la 3 sptmni nainte de nceperea gestaiei, exist indicii dintr-un studiu clinic mare c este util
s se vaccineze animalele tinere. Aceste informaii, mpreun cu datele obinute la bovine, permit recomandarea urmtorului program de vaccinare: Bovine de la vrsta de 3 luni: Vaccinare
primar: Se administreaz subcutanat 2 doze la un interval de 3 sptmni. n condiii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel nct vaccinarea primar s e fcut cu 3
sptmni nainte de mont sau inseminare articial. Revaccinare La ecare 9 luni, aa cum este descris pentru vaccinarea primar, bazat pe durata imunitii de 280 zile. Caprine de la
vrsta de 3 luni: Vaccinare primar Se administreaz subcutanat 2 doze la un interval de 3 sptmni. n condiii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel nct vaccinarea
primar s e fcut cu 3 sptmni nainte de mont sau inseminare articial. Nu a fost stabilit durata imunitii. Protecia a fost demonstrat prin testul infeciei de control, la 8 zile de la
vaccinarea primar. Timp de ateptare:carne, organe i lapte: 0 zile. Natura i compoziia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conine 40 ml de supensie.
Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K
C M
Y K

Bovis

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Bovis

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

C M

C peste cea a apei folosite i n acelai timp apa de

C. Dac se folosete ca agent de rcire apa

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

Você também pode gostar