Analiza Drumului Critic

In 1957, DuPont dezvolta o metoda de management de proiect pentru a raspunde nevoii de a inchide o fabrica de chimicale pentru mentenanta si a o reporni apoi in bune conditii. Avand in vedere ca proiectul era extrem de complex o metodologie clara trebuia stabilita si astfel DuPont creeaza Critical Path Method (CPM). Metoda drumului critic (Critical Path Method-CPM) a fost dezvoltat n decada anilor 1950 de DuPont Corporation. Metoda CPM calculeaz valori deterministe pentru termenul minim de ncepere, termenul maxim de ncepere, termenul minim de terminare i termenul maxim de terminare pentru fiecare activitate, innd seama de logica reelei de activiti. Totodat, se calculeaz rezerva de timp a activitilor (float sau slack), care reprezint timpul cu care se poate ntrzia o activitate fa de termenul minim de ncepere, fr a produce ntrzierea datei de terminare a proiectului. ntr-o diagramreea a activitilor proiectului, drumul critic este succesiunea de activiti care determin termenul minim de terminare a proiectului. Se mai definete ca drumul cu cea mai lung durat prin reea. Metoda drumului critic este o metoda heuristica ce se bazeaza n principiu pe teoria grafelor, pe anumite procedee de estimare si reajustare si pe cunoasterea practica a unor procese complexe pe care le analizeaza din punct de vedere al desfasurarii n timp a activitatilor componente. Procesul complex este alctuit dintr-un ansamblu de activiti a cror succesiune logic formeaz un sistem organizat reprezentat cu ajutorul unui model matematic determinist, schematizat printr-un grafic reea care urmrete evidenierea succesiunii cronologice a faptelor prin arce orientate. Diagrama activitilor este reprezentarea grafic a ntregului proiect (graf orientat valuat). Activitile sunt arcele, iar nodurile, momentele de nceput i sfrit ale activitilor. Dependenele dintre activitile proiectului prezint relaia de ordine ntre dou activiti succesive, exprim legtura dintre activiti. Legtura cea mai folosit este cea de tip Sfrit-nceput, adic leag evenimentul de sfrit al activitii precedente cu evenimentul de nceput al activitii urmtoare. Dependenele logice dintre activiti pot fi definite utiliznd o diagram n reea a activitilor, care permite identificarea unui drum critic. Drumul critic este o mulime de activitati din proiect care are cea mai mare durat de timp asociata. Metoda Drumului Critic identific activitile care influeneaz n mod hotrtor durata total a procesului respectiv, succesiunea acestor activiti critice formnd drumul critic. Asupra activitilor cuprinse n drumul critic trebuie ndreptat atenia analistului i a conductorului, reducerea duratei ntregului proces putnd fi realizat doar prin msuri tehnico - organizatorice ce vizeaz duratele acestor activiti i interdependena temporal a acestora. n metoda CPM, dimensiunea principal a unei activiti o reprezint durata sa, timpul necesar pentru efectuarea ei indiferent de volumul de resurse folosite, exprimat n orice fel de uniti de timp notndu-se cu (dij) trecut deasupra fiecrui arc (activiti), durata de timp msurat, normat sau apreciat, exprimat printr-o singur valoare, o mrime constant ceea ce confer metodei CPM caracterul determinist. Metoda drumului critic are doua categorii de variante: 1. Variante deterministe: - metoda CPM (Critical Path Method) - metoda MPM (Metra Potential Method)

2. -

metoda CPS (Critical Path Scheduling) Variante probabiliste: metoda PERT (Program Evaluation of Review Technique) metoda PERT/cost metoda RAMPS (Resource Allocation and Multi-Project Scheduling)

1. 2. 3. 4.

5.

6.

Exist o serie de reguli care trebuie respectate n faza construciei grafului: Graful trebuie s reprezinte corect succesiunea cronologic n timp i interdependena diferitelor activiti Arcele nu trebuie reprezentate la scar n concordan cu duratele activitilor Fiecare activitate nu poate ncepe dect dintr-un eveniment i se termin ntr-un alt eveniment Dou evenimente nu pot fi legate ntre ele prin mai mult de o activitate. Exist o serie de activiti fictive reprezentate prin linie ntrerupt care nu consum nici resurse, nici timp, dar care atenioneaz c activitatea urmtoare nu poate ncepe pn nu se termin una precedent aflat pe alt traseu al grafului i care condiioneaz realizarea evenimentului respectiv. Vrfurile sgeilor care se afl ndreptate spre un anumit nod indic activitile care trebuie ncheiate n evenimentul respectiv nainte de a se putea demara orice alt activitate care ncepe din nodul respectiv. Cu toate c matematic este posibil, un graf aplicaie a metodei CPM n probleme manageriale nu are circuite, adic este imposibil ca pornind de la un eveniment i parcurgnd o serie de activiti care consum timp s ne ntoarcem la evenimentul iniial, ntoarcerea temporal fiind ilogic. CPM are urmatoarele avantaje: Furnizeaza o viziune grafica a proiectului Previzioneaza perioada de timp necesara pentru finalizarea proiectului Arata care activitati sunt critice pentru mentinerea termenelor de finalizare si care nu sunt. Orice ntrziere n realizarea activitilor de pe drumul critic va produce ntrziere n realizarea proiectului. Pentru reducerea duratei totale a proiectului, trebuie reduse duratele activitilor incluse n drumul critic.

Etape in planificarea proiectelor prin CPM 1. Stabilirea activitatilor individuale 2. Stabilirea succesiunii acestor activitati 3. Desenarea diagramei 4. Estimarea perioadei de finalizare pentru fiecare activitate. 5. Identificarea drumului critic (cea mai lunga cale prin reteaua desenata) prin parcurgerea sensului de la start-sfarsit si aflarea datelelor pentru cel mai devreme moment de start (ES early start) si finalizare (EF early finish). Apoi prin parcurgerea sensului invers (de la sfarsit-start) aflarea datelor pentru cel mai tarziu moment de start (LS late start) si finalizare (LF late finish) si aflarea marjelor activitatilor (rezervele de timp a activitatilor) ca diferenta intre LS-ES = LF-EF. Activitatile cu marja zero 6. Updatarea diagramei pe masura ce proiectul avanseaza.

Metoda drumului critic calculeaza teoretic cel mai devreme moment de start si finalizare si cel mai tarziu moment de start si finalizare pentru toate activitatile, fara a tine cont de limitarile resurselor efectuand o analiza cu parcurgere inainte si inapoi a retelei graficului de executie. Datele rezultate pentru cel mai devreme moment de start si finalizare si cel mai tarziu moment de start si finalizare nu reprezinta in mod obligatoriu graficul de executie al proiectului, in schimb acestea indica perioadele de timp in care poate fi programata activitatea, tinand cont de duratele activitatilor, dependetele logice, devansari, intarzieri si alte constrangeri cunoscute. Aflarea drumului critic: O cale de aflare a drumului critic este descris n continuare. Se noteaz ESi momentul cel mai devreme de ncepere a activitii i, EFi momentul cel mai devreme de terminare a activitii i, LSi momentul cel mai trziu de ncepere a activitii i, LFi momentul cel mai trziu de terminare a activitii i. Momentul cel mai devreme de ncepere a unei activiti este cel mai devreme moment posibil la care acea activitate poate s nceap, presupunnd c toate activitile care o preced au nceput la cel mai devreme moment posibil. Momentul cel mai devreme de terminare a unei activiti este suma momentului de nceput cel mai devreme posibil cu timpul necesar realizri activitii respective. Momentul cel mai trziu de terminare a unei activiti reprezint cel mai trziu moment posibil de terminare a activitii respective fr ntrzierea proiectului, presupunnd c toate activitile sunt desfurate conform planului iniial. Momentul cel mai trziu de ncepere a unei activiti este diferena dintre cel mai trziu moment posibil de terminare a activitii respective i timpul necesar realizrii acestei activiti. Procedeu pentru determinarea momentelor ES , EF , LS i LF 1. Pentru prima activitate se ia ES egal cu zero. Dac se adaug la ES timpul t necesar realizrii primei activiti se obine EF pentru prima activitate. 2. Pentru o activititate oarecare i, care pentru toate activitile care o preced imediat are determinate ES i EF , se ia ESi = max{EFk | activitatea k precede imediat activitatea i} i EFi = ESi+ti, deoarece activitatea i nu poate ncepe pn cnd toate activitile care o preced nu sau terminat. 3. Pentru ultima activitate se ia LF = EF al acestei activiti. Atunci LS = LFtn , tn fiind timpul necesar realizrii ultimei activiti. 4 Pentru o activitate oarecare i, avnd pentru activitile care o succed imediat determinate LS i LF , se ia LFi = min {LSk | activitatea k succede imediat activitatea i} i LSi =LFiti,. Marja, M, a unei activiti reprezint numrul de zile cu care o activitate poate ntrzia fr ca termenul de ncheiere al proiectului s fie afectat. Dup determinarea valorilor ES, EF , LS, LF pentru toate activitatile, se pot calcula marjele ca fiind Mi = LSi ESi sau Mi = LFi EFi

Dac proiectul are termenul de finalizare egal cu lungimea drumului critic, atunci orice ntrziere n realizarea unei activitati incluse n drumul critic va cauza ntrziere n finalizarea proiectului. n schimb, activitatile care au marja pozitiv pot fi decalate cu un numar de zile egal cu marja, fr ca termenul de finalizare a proiectului sa se modifice. Dezvoltarile ulterioare ale metodei (Eliyahu Goldratt) au permis, pe langa determinarea legaturilor logice dintre elementele proiectului si luarea in considerare a resurselor necesare realizarii activitatilor (lantul critic al proiectului CCPM). Asadar, utilitatea CPM in managementul proiectelor consta in aceea ca permite o prioritizare si o reorganizare a activitatilor in vederea scurtarii drumului critic stabilit initial, fie prin fast tracking (desfasurarea in paralel a mai multor activitati), fie prin diminuarea timpului de realizare a activitatilor identificate drept esentiale pentru finalizarea proiectului, alocand noi resurse (crashing the critical path).