11)Analiza starii patrimoniale

Analiza pozitie financiare a # presupune aprecierea stabilitatii financiare a ei si independentei de surse imprumutate.In preactica internationala p/u analiza pozitiei financiarese aplica 3 metode principale:1)Analiza pe verticala(esenta consta in calcularea ponderii elementelor componente in suma totala); 2)Analiza pe orizontala(presupune calcularea urmatorilor indicatori analitici:abaterea absoluta,indicele de crestere,sporul de crestere); 3)Metoda ratelor(cea mai frecvent utilizata in in practica tarilor dezvoltate)Analiza starii patrimoniale presupune examinarea activelor disponibile prin aplicarea mai multor criterii de clasificare a acestora: 1)Durata(termenul) de folosire a activelor in cadrul entitatii: ATL si ATS(in comp.bilantului contabil) Respectiv in cadrul analizei pot fi calculate urmatoarele 3 rate: a)Rata de imobilizare adica rata ATL: Ratl=ATL/Tatal active*100 b)in loc de aceasta rata poate fi utilicata Rata AC: Rac=AC/Total active*100=100-Ratl c)Rata de corelatie din ATL si AC: R=ATL/AC*100 Dinamica acestor rate se apreciaza in comun cu aplicarea celui de-al doilea criteriu de clasificare a activelor: 2)Utilizarea activelor: Act.utilizate si Act.care temporar nu functioneaza (anexa la BC,Pag 9) a)Rata activelor utilizate: R=(Total active-Act.neutilizate)/Total active*100 b)Rata activelor neutilizate: R=Total active neutilizate/Total active*100 3)Relatia activelor cu desfasurarea procesului operational:-Active care direct participa in AO; -Alte active Aplicarea acestui criteriu presupune determinarea ratei activelor operationale:R=(MFlav.bilant+SMM)/Tot.act*100 MF la valoarea de bilant=123-124(minus uzura) Sensul economic:Rata in cauza reflecta ponderea activelor care pot fi utilizate in mod direct in procesul desfasurarii AO.P/u # din sectorul real al economiei nationale este binevenita tendinta de crestere a acestei rate. Din punct de vedere a creditorilor potentiali este importanta informatia aferenta urmatoarelor criterii de clasificare a activelor: 4)Dreptul de proprietate asupra activelor disponibile:-Active arendate pe TL; -active proprii Rata activelor arendate=Active arendate la val.de bilant/Total active*100; Active arendate la val.de bilant=act.nemateriale arendate+terenuri arendate+MF arendate (Pag.7) Din punct de vedere a creditorului potential este binevenit nivelul scazut al acestei rate. 5)Criteriul de clasificare a activelor inregistrate in calitate de gaj a)Rata activelor gajate: Rag=Valoarea activelor gajate la val.de bilant/Total active*100 (anexa la bilantul contabil) b)Rata activelor degajate: Radeg=(Total active-Total active gajate)/Total active gajate*100=1-Rag

12)Analiza rotatiei activelor

Indicatorii rotatiei activelor caracterizeaza eficienta utilizarii acestora.In teoria si practica economica se deosebesc 3 grupe de indicatori care reflecta rotatia activelor:1.rate generale de rotatie; 2.rate componente; 3.rate particulare In grupa Ratelor Generale se include urmatorii indicatori: 1)Nr.de rotatii a activelor: Nr=VV/Am,unitati; 2)Viteza de rotatie(durata medie a unei rotatii): D=Nz(365)/Nr.de rotatii, zile 3)Rata de inzestrare a vinzarilor cu active: Rinz.vinz=Am/VV, bani la 1 leu Concluzie:Pozitiv se apreciaza cresterea nr.de rotatii si scaderea duratei de rotatii si ratei de inzestrare.Respectiv putem opera cu notiuni de accelerare/incetinire a vitezei de rotatii. Sensul economic: 1)Nr.de rotatii reflecta de cite ori investitiile in activele disponibile se recupereaza pe parcursul perioadei prin VV 2)Durata de rotatie reflecta cite zile in mediu sunt necesare p/u a efectua o rotatie a activelor. 3)Rata de inzestrare reflecta valoarea activelor disponibile care revin la 1 leu venit din vinzari Rate componente sunt mai multiple,la calcularea acestora in loc de valoarea totala activelor in calcul se ia o parte componenta a acestora.Exemplu: 1)Nr.de rotatii a MF=VV/MFmediu; 2)Vitezade rotatie a AC=365/(VV/ACmediu); 3)Viteza de rotatie a CTS=365/(VV/CTSmediu) Rate componente de rotatie a activelor se aplica p/u depistarea fazei cilului economic unde la # se observa dificultati la rotatia activelor.Rate componente in special aferente activelor curente dau posibilitatea sa determinam impactul(efectul) modificarii vitezii de rotatie asupra investitiilor in active curente=(durata medie a unei rotatii a activelor in anul raportat-anul precedent)*VVanul raportat/Nz=(DAc an rap-DAc an prec)*VVar/365 + are loc incetinirea,investitii suplimentare; - are loc accelerarea,eliberarea investitiilor Rate particulare sunt menite sa caracterizeze mai exact nivelul rotatiei partilor componente ale activelor(sunt mai aproape de cele componente).La determinarea acestora in loc de VV se aplica alti indicatori,care permit caracteristica mai exacta a rotatiei. 1)Nr de rotatii a CTS=VV cu plata ulterioara/CTSmediu 2)Nr de rotatii a SMM=CV/SMMmediu Spre deosebire de rate componente,ratele particulare nu pot fi adunate p/u ca nu au aceiasi baza de calculatie.Rate particulare sunt necesare p/u elaborarea politicii de discount,la derularea fondului de rulment net

13)Analiza patrimoniului net(activelor nete)

In practica autohtona activele nete r-ta diferenta dintre totalul activelor si totalul datoriilor.Acest indicator poate fi determinat la valoarea de bilant si la valoare de piata ANete la valoarea de bilant=TA la v.de bilant-DTL-DTS=CPropriu (Bilantul contabil) ANete la valoarea de piata=TA la v.de piata-DTL-DTSCPropriu (Bilantul contabil, act de evaluare) Valoarea ANete este necesara la efectuarea multiplelor operatiuni econimice:actionarea intreprinderilor,privatizarea #, gajarea,vinzarea #,mostenirea #. Acest indicator este necesar si p/u evaluarea actiunilor sau cotelor-parti propuse spre vinzare in conditiile lipsei preturilor de piata.In acest caz se determina valoarea ANete pe o actiune si acest rezultat se imulteste cu nr.de actiuni propuse spre vinzare. Exemplu:Sa se calculeze valoarea aproximativa a 300 actiuni propuse spre rascumparare. 1)Aflam activele nete: ANete=TA-DTL-DTS=31544955-0-7269676=24275279lei 2)Aflam ANete pe o actiune=24275279lei/1684994buc(din anexa la BC)=14,41lei/actiune 3)Valoarea actiunilor propuse spre rascumparare=14,41lei/actiune*300actiuni=4323lei In SRL cota-parte propusa spre dobindire poate fi evaluate prin imultirea ANete cu marimea cotei in %(24275279*15%). In mod normal in urma activitatii economice eficiente # reuseste sa majoreze valoarea ANete. Sporul de crestere=ANete2009/ANete2008*100-100

14)Analiza fodului de rulment net

In teoria si practica ec-mica exista 2 formulari de defineire a FRN 1.FRN-reprezinta depasirea val activelor curente asupra DTS ; FRN= AC-DTS 2. FRN reprezinta o parte a capitalului permanent care este destinata finantarii; FRN=CP+DTS-ATL Ambele var de calcul trebuie sa dee absolute acelasi rezultat.Calc marimii effective aFRN in dinamica(s.inf. BC) Indicatori La 01.01.09 31.12.09 1.AC 14359346 18928237 2.DTS 1572947 7269676 3FRN(1-2) 12786399 11658561 4.CP 24285180 24275279 5.DTL 721824 0 6.Cap.perm(4+5) 25007004 24275279 7ATL 12220605 12616718 8FRN(6-7) 12786399 11658561 In lipsa egalitatii dintre rez. optinute demonstreaza existenta erorilor in BC .In asemenea caz este necesar mai intii de stabilit compartimentul BC unde exista erori.In cazul tendintei de descrestere a FRN si mai ales in conditiei aparitiei valorii negative a acestuia sint necesare dezvaluirea cauzelor relevante .Acest lucru se evaluieaza prin analiza factoriala a FRN. Calculul influentei factorilor asupra modificarii FRN in dinamica prin metoda balantiera indicatori La inc anului La sf anului Abat abs influienta 1.CP 24285180 24275279 -9901 -9901 2.DTL 3.ATL + Total FRN Concluzie:E necesar de apreciat dinamica modif FRN si de indicat cauza principal care a contribuit la formarea acestei consecin Cea mai importanta etapa de analiza a FRN este aprecierea respectarii normativului acestuia.Normativul FRNse determina in componenta planului de afaceri.In cadrul analizei se calculeaza devierea marimii reale a FRN fata de acest normativ. A-za respectarii normativului FRN INDICATORI LA incep anului La sf anului 1.marim efectiva a FRN 12786399 11658561 2.Normativul FRN 12300000 12000000 3.Execedent de FRN 486399 4. deficit de FRN 341439 Ambele sit reflecta situatie de instabilitate si conditioneaza consecinte negative.Mai periculoasa este situatia de deficit. CONSECINTELE DEFICITULUI FRN *Stationari in activitatea operational din lipsa resurselor material *Fluctuatia cadrelor din retinerea platilor salariilor *Amenzi si penalitati din cauza intirzierii platilor contraagentilor *Proces de insolvabilitate(se soldeaza lichidarea #) CONSECINTELE EXCEDENTULUI DE FRN * Stocuri exagerate conditioneaza chelt suplimentare(paza, dobinda pt sursa de finantare,pastrarea stocurilor,furturi, deteriorare) *Creante exagerate reprez creditarea cumparatorilor in mod gratis ca urmare se reduce rentabilitatea # *Inflatia MB pastrate in caserie si in conturi bancare cu exceptia depozitelor. Scopul # este de a asigura concordanta dintre marimea reala a FRN si normativul acestuia.

15) Analiza structurii surselor de finantare.

In cadrul a-zei de acest tip se studiaza independenta sau dependenta # fata de sursele imprumutate.In acest scop se aplica o serie de rate reciproc substituibile.Aceste rate se determina in baza formulei de bilant.TA=TP=CP+D 1.Rata de autonomie: Raut=CP/TA(TP)>=0,5 Sensul economic:Aceasta rata reflecta cota CP in suma totala a surselor de finantare. Sistemul bancar autohton se apreciaza ca o situatie favorabila daca marim acestei rate este nu mai mica de 0,5. In caz contrar oferirea creditelor se efectuieaza la conditii mai dure(gaj,asigurare,rata dobinzii mai inalta) In loc de rata de autonomie pot fi aplicate urmatoarele 4 rate: 1.1Rata pirghiei financiare: Rpf=TA/CP <=2; Rpf=1/Raut Sensul economic: Rata pirghiei finaciara evaluate in % reflecta ca la primele 100% intreprinderea se finanseaza pe seama CP iar pe restul % pe seama surselor imprumutate. 1.2Coeficient de atragere a surselor imprumutate: C=(DTL+DTS)/TP=1-coeficient de autonomie Sens economic:Acest coefficient dimensioneaza nivelul de indatorare si in mod normal oscileaza in limitele 0-0,5 1.3Coeficientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii: C=(DTL+DTS)/CP <1 Sens economic:Acest coefficient reflecta suma mijloacelor atrase revenita la 1 leu capital propriu.Cu cit marimea acestui coefficient este mai mare cu atit emai riscanta situatia financiara a intreprinderii.Punctul critic la aprecierea cof. este 1. 1.4Rata solvabilitatii generale: R=TP/(DTL+DTS) >=2 Sens economic: Aceasta rata exprima gradul de acoperire a surselor imprumutate cu activele totale de care dispune #

16)Analiza capitalului propriu

CP-reprez marimea restituita in activele # dupa deducerea datoriilor.In cadrul analizei se realizeaza urmatoarele etape: 1. Aprecierea marimii si dinamicii CP. In mod normal in urma desfasurarii activitatii economice reusite # isi formeaza marimea pozitiva a CP care demonstreaza o tendinta de crestere in dinamica. 2.In continuare se stud. structura CP,deoarece nu intodeauna majorarea acestuia corespunde inbunatatirii situatiei reale a #. Analiza structural a CP in dinamica prin metoda pe vertical Elemente component La inceputul anului La sfirsitul anului a CP Suma,lei Pond.,% Suma,lei Pond.,% 1C stat si suplimentar 2.Rezerve 3.Profit nerepartizat 4.Capital secundar Total capital propriu 100 100 3.Se studiaza suficienta marimii nominale a Capitalului social(statutar) in comparatie cu marimea minima stabila de legislatie: *SA-nu m putin de 20 mii lei; * SRL-nu mai putin de 5400lei,respectarea cerintelor este foarte importanta la adresarea # la banca cu cererea de credit si la adresarea la organelle statale(a expirat licenta sau a depus cerere p/u licenta) 4.Studierea nivelului de achitare a capitalului social: In aceasta privinta se calculeaza coeficientul de achitare: C=(CStatutar-CNervarsat)/CStatutar*100 Nivelul perfect a acestei rate este de 100% in caz contrar materialele analitice trebuie sa contina inf cu privire la achitarea creantelor si personalitatea proprietarilor respective. 5.Se studiaza nivelul de retragere a CSocial:Cretrag=CRetras/CStatutar*100 Legea cu privire la SA stabileste conditii ca marimea acestui coefficient sa fie nu m mare de 10%.Capitalul retras apare in urma urmat oper ec-mice.*In SRL dobindirea partilor sociale*In SA:achizitionarea sau rascumpararea actiunilor 6.Analiza corelatiei dintre active nete si Csocial:Conform legislatiei in vigaoare valoarea de bilant a ANete la sf anului financiar trebuie sa fie nu mai mica decit CSocial. Corelatia=ANete/CSocial. Daca nu se respecta cerinta in concluzia analitica se indica consecintele nerespectarii cerintelor legate in particular SA:-nu are dreptul de a anunta dividende,chiar daca are profit; -nu are dreptul sa emita HV prin oferta publica;-SA este obligata sa convoace adunarea generala. Cauze posibile de nerespectare a cerintelor:existenta CSuplimentar in valoare negative;existenta CNevar;existenta CRetras;acumularea pierderilor necoperite

17)Analiza CTS si DTS(decontarilor)

Analiza marimi absolute si relative a CTS si DTS

Indicatori 1.CTS,lei 2.Valoare AC,lei 3.Total active,lei 4.Cota creantelor pe TS in AC (1/2*100),% 5.Cota creantelor in totalul activelor (1/3*100),% 6.DTS,lei 7.Total datorii,lei 8.Cota DTS in totalul datoriilor (6/7*100),% 9.Cota DTS in totalul pasivului (DTS/TP*100),%
de atragere a datoriilor:-DTL; -DTS

01.01.2009 31.01.2009

In componenta tabelului marime absoluta sunt indicatorii 1 si 6 Marimi relative: 4,5,8,9 Analiza DTS si CTS este o etapa premergatoare p/u studierea lichiditatii bilantului contabl

18)Analiza datoriilor intreprinderii porneste cu

studierea marimii si structurii dupa diferite criterii: 1)din punct de vedere a termenului

Rdtl=DTL/Total datorii*100,pozitiv se apreciaza cresterea acestei ratte in dinamica,deoarece contribuie la majorarea

capitalului permanent pe seama caruia se finanteaza majorarea sau reconstruirea,modernizarea potentialului tehnic al #. In loc de Rdtl pot fi calculate alte 2 rate: -rata DTS=DTS/Total datorii*100=1-Rdtl;

-coeficientul de corelatie intre DTL si DTS=DTL/DTS

2)din punct de vedere a originii datoriilor se examineaza Rata creditelor bancare=(Credite bancare pe TL+Credite bancare pe TS)/Total datorii,cresterea acestei rate in dinamica conditioneaza majorarea cheltuielilor de deservire a datoriilor si reflecta dependenta financiara a # fata de sistemul bancar. 3)Rata datoriilor fata de buget=(425+533+534+535)/Total datorii,cresterea acestei rate in dinamica pe seama datoriilor expirate fata de buget reflecta o situatie nefavorabila p/u ca contribuie la majorarea penalitatilor spre plata si deci cresc chelt. 4)Ratele de indatorare fata de capital=Total Datorii sau DTL/CPropriu,CPermanent,CStatutar Din aceste 6 variante in practica internationala cel mai des se aplica rata de indatorare a capitalului permanent,adica: Rata de indatorare a capitalului permanent=DTL/CPermanent*100,acest indicator reflecta cota datoriilor in valoarea capitalului permanent.Rezultatul calcularii in mod normal ar trebui sa se incadreze in urmatorului interval optim: 24-40.Adica nu este bine daca aceasta rata este mai mica ca 24% sau mai mare ca 40%. Daca aceasta rata e mai mica decit 24% atunci aceasta situatie duce la:-lipsa surselor p/u reinnoirea MF,modernizarea tehnologiei etc;-scaderea rentabilitatii.Daca e mai mare ca 40%:-supraindatorarea si majorarea cheltuielilor de deservire a datoriilor;-riscul de afi refuzata cererea de credit;-riscul de insolvabilitate. 5)Rata medie a cheltuielilor de imprumut=Dobinda calculate spre plata(anexa BC 714.5)/Valoarea medie a total datoriilor sau valoarea medie a creditlui bancar,aceata rata arata citi bani de dobinda plateste # p/u fiecare leu a surselor imprumutate,cu alte cuvinte reflecta pretul creditului. In cadrul analizei deservirii datoriilor este important sa studiem capacitatea de plata a dobinzii.Cu acest scop in practica financiara se aplica Rata de acoperire a dobinzii cu profitul=(PPI+plata dobinzii)/Dobinda calculate=(Profit net +Impozitul pe venit+dobinda calculate)/Dobinda calculate. Nu exista standarte generale de apreciere a acestui indicator, totodata reducerea acestui indicator(subnivelul unitar) reflecta o situatie alarmanta p/u ca semnifica incapacitatea # de a achita dobinda calculate(dca exista pierderi) In practica de audit Rata de acoperire a dobinzii cu fluxul MB=Fluxul net din AO/Dobinda calculate Analiza datoriilor in dinamica prin metoda ratelor

Denumire ratei

Formula

Calculul An prec

An rap

Cerinte de apreciere

Aprecierea An prec An rap

19) Analiza lichiditatii BC

LICHIDITATEA-caracterizeaza capacitatea activelor sa fie convertite in MB si totodata capacitatea # de a achita datoriile spre plata. Lichiditatea ca o notiune generala poate fi caracterizata prin urmatoarea formula L=mijl de plata/obligatiuni de plata In dependenta de componenta numaratorului si numitorului formulei pot fi construiti diferiti indicatori de lichiditate.In teoria si practica ec-mica cea m raspindita metoda de apreciere a lichiditatii presupune calcularea si interpretarea urmatoarelor 3 rate: 1.Lichiditatea curenta: Lcurenta=AC/DTS Sensul economic:Rezultatul obtinut reflecta de cite ori suma DTS se acopera prin valoarea AC disponibile.In practica internationala se apreciaza ca o situate favorabila daca rezultatul se incadreaza in intervalul optim 2,0-2,5.NOTA:Din punct de vedere a creditorului potential este semnificativa depasirea fata de limita de jos a intervalul optim.In caz contrar va fi dificila luarea deciziei in urm situatii:*Cerea de ct pe TL*La emisiunea actiunilor corporale.In cazul in care lichid. curenta este mai mare de limita de sus a interval optim consecint neg coincide cu cele aferente exceden de FRN. 2.Lichiditatea intermediara: Linterm=(AC-SMM-Alte AC)/DTS=(MB+InvestitiiTS+CTS)/DTS Lichiditatea intermediara este deosebit de importanta la acordarea creditelor si imprumuturilor pe TS,emisiunea obligatiunilor corporale pe TS si alte situatii similare.Intervalul optim este 0.7-0,8.In cazul de fata deciziile contragentilor vor fi positive desi # va suferi red rentab din cauza creantelor excessive ceea ce practice reprez acordarea creditelor gratis clientilor. SENS economic- reflecta cota DTS care pot fi achitate prin mobilizarea MB,investitiilor pe TS si creantelor pe TS. 3.Lichiditatea absoluta: Labs=(MB+HVusor relizabile)/DTS=MB/DTS Sens economic-arata cota DTS care pot fi achitate imediat.Intevalul optim este 0.20-0.25Analiza Labs este importanta la incheierea tranzactiilor pe termen foarte scurt de ex:creditele owernight,incheiere contractelor cu plata aminata.In cazul cind Labs depaseste limita superioara-scade rentabilitate,deoarece banii lucreaza p/u banca sau se devalor.MBca urmare a inflatiei Analiza ratelor de lichiditate in dinamica

Denumirea ratei

Formula

Calculul ratei 01.01 31.12

Itervalul optim

aprecierea 0l.01 31.12

20)Analiza fluxului MB
Necesitatea anazei fluxului MB rezulta din faptul ca toate rapoartele financiare cu exceptia Rprivind flux MB se intocmesc in baza principiului contabilitatii de angajamente.In asemenea cond # poate fi rentabila conform RapPP si totodata insolvabila. (adica profit este pe hirtie dar banii nus). Sursa principal de informatie este Rap privind FMB care contine 3 tipuri de indicatori : *incasari*plati*fluxuri nete(incasai-plati) La prima etapa de analiza se efectuieaza aprecierea fluxurilor in dinamica: APRECIEREA GENERALA A FLUXULUI MB IN DINAMICA Fluxuri nete pe tipuri de activit Perioada precedenta Perioada raportata 1.Fluxu net din AO 726392 2.Fluxu net din AI (412356) 3.Fluxu net din AF 5101087 4.Fluxu net exceptional 0 Total fluxul net 5415123 Reguli de apreciere a Fluxului MB:1.Mentinerea si dezvoltarea potentialului economic conditioneaza in mod direct fluxu net negativ din activitatea de investitii; 2.Desfasurarea reusita a AO eficiente permite # sa formeze fluxu net pozitiv din AO 3.Fluxul pozitiv din AO si in caz de necesitate din activitatea financiara trebuie sa compenseze fluxul negative din AInves. A doua etapa : Analiza structural a fluxului MB prin metoda separate pe verticala Fluxurile MB Anul precedent Anul raportat Suma,lei Incasarile MB Incasari din vinzari Alte incasari din activ operational Etc. Total incasari Platile MB Platile furnizorilor Platile salariatilor Total plati Pond.,% Suma,lei Pond.,%

100

100

100

100

Calculul influientei factorilor asupra modif MB in dinamica(Analiza factoriala) Indicatori An preced An raportat Abaterea Influienta 1in din vinzari 22678892 24005381 +1326489 +1326489 Alte incasari Plati salariale 11101848 11399310 +297462 -297462 Alte plati Total fluxu net La urmatoarea etapa de analiza se aplica metoda ratelor pt examinarea Fluxului MB 1.Rata suficientei fluxului MB

Rsuf=fluxu net din AO/(plati pt procurareaATL+plati pt cresterea SMM +plata dividentelor) Surse de informatie:Raportul privind fluxul MB-proc.ATL,plata dividendelor; BC-cresterea SMM Daca SMM scad,atunci plati p/u cresterea SMM=0iar daca cresc,scrim suma cu cit a crescut fata de an.precedent
Daca nivelul ratei este supraunitar aceasta inseamna ca # este capabila sa genereze in urma AO un flux sufficient pt satisfacerea nevoilor de dezvoltare. NOTA: daca in numitorul ratei sint 3 sume nule,calculul nu se efectueaza iar in concluzie se constata lipsa dezvoltarii. 2.Coeficientul de reinvestire a Fluxului MB

Crein=(Fluxul Net din AO-platile dividentelor)/(TA-DTS)*100

In practica intern se apreciaza ca o situatie perfecta incadrarea rez obtinut in 8-10% 3.Rata calitatiiprofitului: Daca # o constatat pierderea neta atunci se trage o concluzie negative indifferent de marimea ratei.

R=Fluxul net total(240)/profit net >=1.

Daca <1,atunci # nu are bani p/t a se achita cu creditorii.