Atunci cand teama copleseste - atacul de panica

psiholog Roxana Alina Olaru

Clientii care sufera de atacuri de panica adesea descriu stari subite de teama intensa fara vreun motiv aparent, batai puternice ale inimii, dureri in piept, senzatie de sufocare si teama de a muri. Aceste stari pot dura cateva minute si se pot desfasura in orice moment al zilei. De multe ori se aseamana cu un infarct miocardic. Repetitia acestor atacuri de panica au repercusiuni asupra increderii in propria persoana, deoarece apar sentimente precum descurajarea si vina in momentul in care viata de zi cu zi este puternic afectata. In sine, se face un transfer al anxietatii prime ce a dus la aparitia atacului de panica spre teama constanta de aparitie a unui nou episod. Avand in vedere asemanarea dintre atacurile de panica si alte afectiuni (boli cardiace, hipertiroidism, hipoglicemie, reactii adverse la medicamente sau folosirea de stimulante cognitive precum cafeina, cocaina, amfetaminele) cel mai bine este ca intr-o prima faza sa consultati medicul. Daca vi s-a pus diagnosticul de atacuri de panica cel mai important este sa invatati cum sa faceti fata acestor atacuri. Ignorate si lasate netratate pot duce la o cronicizare a anxietatii, in multe cazuri aparand chiar si agorafobia (teama de spatii deschise). Simptomele atacurilor de panica sunt:

respiratie scurta sau hiperventilatie; palpitatii ale inimii; dureri sau disconfort in piept; agitatie si tremuraturi; senzatie de inecare; senzatia de detasarea de mediul inconjurator; transpiratii; greata; senzatia de lesin; teama de a muri, de a pierde controlul sau de a innebuni.

Cu toate ca nu exista o cauza anume care sa determine aparitia atacurilor de panica la adulti sau copii, s-a evidentiat ca panica este o combinatie intre vulnerabilitatile biologice proprii, modul de a gandi si de a interpreta si stresorii din mediul biosocial inconjurator. Din punct de vedere psihologic cei ce dezvolta tulburari de anxietate au o predispozitie a ceea ce se numeste personalitate anxiogena. De cele mai multe ori, exista un fond traumatic ce a dus la formarea acestui tip de personalitate. In ceea ce priveste tratamentul cei mai multi oameni prefera folosirea de medicamente. La inceput sunt foarte eficiente, dar in timp se constata revenirea atacurilor de panica. Daca atacurile sunt foarte puternice si perturba major viata este recomandata combinatia dintre psihoterapie si medicamente, dar atunci cand cel in cauza isi poate desfasura si activitatile zilnice se recomanda psihoterapia. Prin psihoterapie, spre deosebire de medicamnete, va fi tratata cauza si nu simptomul in sine. Simptomul apare ca reactie la un stimul intern sau extern. In momentul in care acel stimul este identificat si inteles se produce o munca activa si, in consecinta, controlul asupra propriei vieti este redobandit. De asemenea, prin psihoterapie veti invata diferite tehnici de relaxare, veti dobandi noi strategii de rezolvarea a problemelor si o viziune mai ampla si mai clara a propriei vieti. Este important sa va acordati timpul de care aveti nevoie. Psihoterapia are efect, dar in timp. Fiecare om are un ritm propriu de vindecare. Daca veti avea tendinta de a trage de dvs si a va critica rezultatul va fi un nou atac de panica. In continuare va propun o tehnica simpla pentru a va usura trecerea atacului de panica: incercati sa va concentrati pe propria respiratie. Puneti-va mana pe burta si impingeti-o in sus in timp ce va umflati abdomenul cu aer foarte incet. Repetati de 3-4 ori acest gen de respiratie. Faceti pauza, apoi incercati din nou daca mai simtiti nevoia.