Você está na página 1de 2

Alexandru Lapusneanul

De Costache Negruzzi

Nuvela istorica / romantica Publicata in anul 1840, in primul numar la revistei Dacia literara, opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi, este prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literatura romana si este considerata o capodopera. In conceperea nuvelei, autorul se inspira din cronica lui Grigore Ureche, din care preia o serie de informatii. Apeland insa la fictiune, Negruzzi realizeaza cateva schimbari care nu corespund adevarului istoric: prezenta lui Mooc si a lui Spancioc in a doua domnie a lui Lapusneanu, introducerea lui Stroici , personaj imaginat de autor s.a. Nuvela are ca tema evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Lapusneanu si pune in lumina lupta pentru putere in epoca medievala. Perspectiva narativa este obiectiva si apartine unui narator omniscient si omnipresent, naratiunea fiind realizata la persoana a treia. Atitudinea detasata a naratorului poate fi observata atat in incipit , unde sunt rezumate evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanu, cat si in final, in care se prezinta pe scurt sfarsitul domnitorului, ingropat la manastirea Slatina. Tehnica narativa folosita este inlantuirea cronologica si cauzala a secventelor narative. Indicele spatial si cel temporal sunt fixate istoric: sfarsitul secolului al XVI lea , a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu , cetatea de scaun a Moldovei ( Suceava) si cetatea Hotin. Conflictul nuvelei este complex si evidenteaza personalitatea puternica a domnitorului in lupta pentru putere cu boierii. Acest conflict este particularizat, in plan secundar, de cel dintre Lapusneanu si Motoc. Nuvela este structurata in patru capitole care fixeaza momentele subiectului si care sunt precedate de cate un motto . Capitolul I are ca motto Daca voi nu ma vreti, eu va vreu si include expozitiunea si intriga. Lapusneanu intra in Moldova cu gandul de a urca a doua oara in scaunul Sucevei.El este intampinat de o solie de boieri , in frunte cu Motoc, care ii cer sa se intoarca. Lapusneanu refuza si ii promite lui Motoc ca nu il va omori cu mana lui. Capitolul II are ca motto Ai sa dai sama, doamna si include desfasurarea actiunii. Lapusneanu ajunge in tronul Moldivei si se razbuna pe tradatori. Sotia unui boier ucis la ordinul lui Lapusneanu o ameninta pe doamna Ruxanda ca va da socoteala pentru faptele sotului ei. Speriata, aceasta ii cere lui Lapusneanu sa renunte la razbunare.

Capitolul III are ca motto Capul lui Motoc vrem si reprezinta punctul culminant. Alexandru Lapusneanu merge la biserica si , dupa ce le cere iertare boierilor , ii invita la un ospat. Cu exceptia lui Spancioc si Stroici, toti ceilalti 47 de boieri accepta invitatia, dar vor fi ucisi in timpul ospatului. Multimea adunata in fata palatului cere capul lui Motoc, pe care domnitorul il jertfeste. El ordona decapitarea boierilor si construieste, cu mana lui, o piramida de capete si ii va da astfel, doamnei Ruxanda leacul de frica. Capitolul IV are ca motto De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu si reprezinta deznodamantul .Lapusneanul se muta la cetatea Hotin,dar se imbolnaveste si roaga sa fie calugarit. Intorsi in Moldova, Spancioc si Stroici, impreuna cu mitropolitul Teofan, organizeaza un complot cu gandul de a-l otravi pe domnitor. Mitropolitul o convinge pe doamna Ruxanda sa participe la complot, spunand ca viata fiului ei este in pericol. Domnitorul moare otravit de sotie. Personajele nuvelei sunt romantice, Negruzzi folosind antiteza ca procedeu de realizare a acestora. Alexandru Lapusneanu, personajul principal al nuvelei, este unul real. El intruchipeaza tipul domnitorului tiran , cu o vointa puternica, ambitie si fermitate in infaptuirea planului de razbunare impotriva boierilor tradatori. El este conturat direct, atat de catre narator in portretul fizic si moral realizat in scena din biserica, cat si de catre alte personaje : crud si cumplit este omul acesta, fiica mea (Mitropolitul Teofan) . Indirect, eroul este caracterizat prin fapte, vorbe si atitudini. Trasatura dominanta a personajului este cruzimea impinsa pana la sadism: ucide, mutileaza , asista cu placere la uciderea boierilor si apoi, realizeaza cu mana lui piramida de capete. Replicile personajului sunt memorabile, doua dintre ele fiind mottouri ale capitolului I , respectiv IV: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu si De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu .Prima sugereaza hotararea ferma de a avea puterea domneasca, iar cea de-a doua , dorinta de razbunare chiar si bolnav fiind. Inteligenta, abilitatea politica sunt concentrate in celebrul raspuns dat lui Motoc Prosti, dar multi (Capitolul III). Forta exceptionala a personajului domina relatile cu celelalte persoaje . Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demonic, iar cea cu Motoc configureaza un conflict care incepe in capitolul I si se termina in capitolul III. Consider ca echilibrul dintre realitatea istorica si fictiune evidentiaza maiestria artistica a lui Costache Negruzzi. Acesta reuseste sa evoce o epoca pe care o imbogateste cu tipuri umane memorabile. Intre acestea, impresioneaza figura lui Alexandru Lapusneanu, al carui portret romantic se contureaza din lumini si umbre si in antiteza cu alte personaje.

Você também pode gostar