Dupa cum arata Adrian Marino, cuvantul de origine franceza avant-garda (garda din fata) era utilizat inca

din Evul Mediu in sfera militara desemand un mic detasament ce deschidea drumul armatei in inaintarea ei catre pozitia inamicului. Orice avangarda se declara dusmanul neimpacat al tradititei, indentificata cu vechile institutii pe care viseaza sa le nimiceasca intr-un grandios holocaust purificator. In 1909, F.T. Marinetti preconiza distrugerea tuturor muzeelor si a bibiliotecilor, iar in 1930, Andre Breton sustinea ca Trebuie facut totul, toate mijloacele trebuie sa fie bune pentru a ruina ideeile de familie, de patrie, de religie. Probabil cea mai buna definitie a avangardei a fost data tot de un avangardist, cine altul decat Eugen Ionescu, care in 1966 scria: Prefer sa defines avangarda in termini de opozitie si de rupture. In vreme ce majoritatea scriitorilor, artistilor, ganditotilor se imagineaza ca apartinand timpului lor, autorul rebel are constiinta de a fi impotriva timpului sau. In realitate ganditorii, artistii sau personalitatile de orice natura nu mai imbratiseaza, de la un moment dat, decat forme sclerozate, ei au impresia ca se instaleaza din ce in ce mai temeinic intr-un ordin ideologic, artistic, social, oarecare-care li se pare actual insa care deja se clatina, are fisuri pe care ei nu le banuiesc. In realitate, prin insasi forta lucrurilor, din momentul in care un regim este stabilit el este deposit, din momentul in care o forma de expresie e cunoscuta, ea e deja perimata. Un lucru spus e deja mort, realitatea e dincolo de el. El este un gand impietrit. Un mod de a vorbi- asadar un mod de a fi- impus sau pur si simplu admis e deja inadmisibil. Avangardistul este ca un dusman in chiar interiorul cetatii pe care se inversuneaza s-o darame, impotriva caruia se razvrateste, caci aidoma unui regim, o forma de expresie stabilita e si o forma de opresiune. Avangardistul este opozantul fata de sistemul existent. El este un critic a ceea ce este, critical prezentului- si nu apologetul sau. Sa critici trecutul e usor, mai ales atunci cand regimurile de la putere te incurajeaza ori tolereaza, aceata nu este decat o solidificare a starii de lucruri actuale o sanctificare a sclerozeii, o plecare a capului in fata tiraniei si a pompierismelor. Conform lui Matei Calinescu, existential pentru avangarda, este negatia.

Coordonatele avangardismului romanesc Avangardismul romanesc a reprezentat un fenomen de rupture, vizand in principal primenirea literturii si a artei autohtone, incremenite in tipare ce nu mai conrespundeai noilor realitati sociale. Demetru Demetrescu-Buzau (cunosctu ulterior sub numele de Urmuz dupa pseudonimul invetat de Arghezii) facea mare valava la inceputul secolului 20 prin cafenelele bucurestene, devenind apoi un model fundamentaol de scriitura pentru toti avangardistii. Pe urma acestuia a urmat un deceniu al doilea Adrian Maniu, Ion Vinea si Tristan Tzara, care, in poemele publicate in revistele Simboluri si

Chemarea neaga in mod sistematic tiparele poeziei traditionale postromancitce si postsimbolistice (de altfel, ultimii 2 vor deveni repere de maxima importanta ale avangardei romanesti: Tzara va parasi definitive Romania in 1915 si va intemeia Zurich dadaismul, devenind ulterior unul dintre cei mai respectati colaboratori ai publicatiilor romanesti de avangarda, iar Vinea va edita intre 1922 -1932 prima revista de avangarda romaneasca Contemporanul. In evolutia avangardismului romanesc se pot indentifica 3 etape distincte. Prima cu un caracter eminamente esthetic (1922-1933)- avangardistii incep sa sustina ideea unei arte angajate. Aceasta etapa s-a caracterizat in primul rand prin dorinta inoirii limbajului artistic, sustinand, prin manifeste cele mai noi orientari artistice. Dupa 1993 incepe a doua etapa, protestul social avangardist ia forma angajarii politice. Literatura si arata promovate acum exprima pe de-a-ntregul Inversunare impotriva oprimarii. Partea a treia este reprezentata de poetii Gherasim Luca si Gelu Naumm care si-au manifestat dorinta omologarii de catre Andre Breton, publicand dupa 1945 foarte multe texte in franceza, iar in 1947 au participat la expozitia suprarealista interenationala de la Paris unde grupul roman a fost calificat drept Cel mai delirant dintre toate. Astfel, poemul devine o opera deschisa prin excelenta, ba mai mult o opera in miscare. Avangardismul a condus la obtinerea libertatii totale de expresie, prin negarea principiului classic al mimesis-ului. Avangardismul romanesc are prezentat un fenomen efervescent, prolific prin care cultura romana s-a sincronizat perfect cu cea europeana; mai mult chiar, se poate afirma cu perfecta indreptatire ca, pritnr-o serioe de personalitati de exceptie, avangarda romaneasca a avut un aport considerabil la innoirea literaturii si artei modern universal. Astfel, tristantzara pus bazele dadaismului care la randul lui a avut o influienta cataliticaasupra miscarii suprarealistei initiate in Franta de Andre Breton, al carei prestigiu initial s-a datorat intr-o buna masura si activitatii unor poeti si artististi de origine romana ca Gherasim Luca, Victor Braugner, Jacques Herold sau Jules Perahim. In anii 20, pictorul Arthur Segal creeaza spectralismul, current artistic in care contururile obiectelor sunt inconjurate de un hallo ce contine toate culorile spectrului. Se poate atunci conchide ca avangardismul reprezinta unul dintre fenomenele literar-artistice de importanta majora prin care cultura romana s-a racordat la cultura universal, astfel incat reconsiderarea lui acum la justa sa valoare se impune cu necesitate.

In 1924 in Manifest catre tinerime, Ion Vinea spune: Jos Arta Caci s-a prostituat

Poezia nu e decat un teasc de stors glande lacrimara a fetelor de orice varsta Teatrul e o reteta pentru melancholia negustorilor de conserve; Literatura, un clistir rasuflat; Dramaturgia, un borcan de fetusi fardati; Pictura, un scutec al naturii, intins in saloanele de plason. In avangardism cunoastem mai multe curente: 1. Futurismul - este un current literar artistic care a aparut in secolul XX-lea care, exalta promovarea noului, a prezentului care prefigureaza viitorul - apare dezumanizarea artei, omul devenind un obiect printer altele. 2. Constructivismul -curent artistic aparut dupa primul razboi mondial care concepea realitatea intr-o viziune de forme geometrice( uneori abstractioniste) si care lupta pentru puritatea si simplitatea liniilor. 3. Dadaismul -concept literar si artistic aparut in 1917 care sustinea surpinderea oricarui raport intre gandire si expresie -in 1920 Tristan Tzara publica Manifestul despre iubirea slaba si iubirea amara 4. Cubismul -apare in 1907 reprezentant de seama fiind Picasso; -este caracterizat prin renuntarea la figuralitate in picture 5. suprarealismul -curent literar si artistic aparut in prima jumatate a secolului 20 care neaga gandirea logica, punand accent pe elementele irationale si inconstiente, pe vise si pe fenome de automatism psihic -reprezentantul de seama al acestui current este Urmuz -nu este tocmai un current avangardism, cultivandu-se absurdul si umorul negru. -noi reprezentati Gelu Naumm si Gherasim Luca

6. Pictopoezia *Nu e poezie, nu e picture, pictopoezia este pictopoezie. Toate aceste curente lupta impotriva traditiei, propunand o reluare a literaturii de pe baze radical noi, sau chiar de la zero, contestand, uneori insasi ideea de arta si literatura.