CAP I

1.1. SI TENDINTE

SERVICIILE TURISTICE
SFERA SERVICIILOR - TRASATURI

Dup cum este cunoscut, n ultimele decenii, n economia rilor dezvoltate s-a manifestat tendina creterii puternice a rolului serviciilor n viaa economic i social. Astfel de tendin remarcat i n economia nostr se exprim prin aparariia, alturi de ramurile tradiionale ale economiei a unor activiti distincte. Dezvoltarea i diversificarea serviciilor este expresia necesitii satisfacerii unor nevoi sociale, nevoile de servicii. Alturi de agricultur, industrie, construcii i alte ramuri din economia naional, n care rezultatul muncii se concretizeaz n bunuri tangibile, cu nveli material, la un anumit stadiu de dezvoltare s-a conturat i a luat amploare un complex de activiti, ca pri componente ale ansamblului proceselor economice, care datorit trsturilor comune pot fi reunite ntr-un tot, definit ca sfera serviciilor . n aceast categorie sunt incluse activiti ca : circulaia mrfurilor, transporturilor, activitile bancare, de credit i de asigurri, nvmntul, cultura i arta, ocrotirea sntii, administraia public, aprarea naional, cercetarea stiinific, turismul i altele.

1.2 Particularitati si caracteristici ale serviciilor turistice

Consumul de servicii turistice se caracterizeaza printr-o serie de particularitati care, diferentiaza acest consum, specific, de consumul de marfuri si imprima unele caracteristici serviciilor turistice pe care le dezvolta. Printre aceste caracteristici specifice pot fi mentionate: 1. Cererea de servicii turistice interne si internationale este in continua evolutie dar cresterile de solicitari de servicii nu au ritmicitate constanta si nici o dispersare unitara spre toate destinatiile turistice. 3. Spre deosebire de cererea turistica, ce se manifesta printr-o elasticitate pronuntata, oferta de servicii este relativ rigida, limitata in timp si spatiu la capacitatile de nuclee receptoare de care dispune baza materiala. 4. Oferta de servicii este orientata spre a putea prelua si acoperii solicitarile din varf de sezon, de unde pot fi desprinse concluzii privitoare la riscul nevalorificarii partiale (uneori chiar totale) a unor capacitatii receptoare, care, desi disponibile, nu sunt ori nu pot fi utilizate in afara perioadelor de sezon plin. 5. Prin natura lor serviciile sunt perisabile; serviciile turistice nu pot fi stocate si spre deosebire de comertul cu marfuri, unde o marfa nevanduta azi poate fi valorificata intr-o perioada viitoare, in turism orice nefolosire intr-o perioada de

referinta a capacitatilor disponibile de nuclee receptive si a personalului echivaleaza, practic, cu o irosire a potentialului de servire inglobat in aceste capacitati. 6. Oferta turistica este, pe de o parte, rezultanta unor combinatii cu posibilitati multiple a elementelor de atractie turistica pe care le ofera patrimoniul turistic al tarii noastre si baza materiala turistica existenta pe teritoriul respectiv, iar pe de alta parte, rezultanta contributiei umane care modeleaza serviciile. 7. Produsul turistic reprezinta pachete de activitati, presupunand o inlantuire logica si fluenta a diferitelor prestatii incluse in programele si aranjamentele concepute astfel incat serviciile sa fie dozate in diverse combinatii, fiabilitatea serviciilor fiind orientata dupa natura si caracteristicile produselor turistice oferite spre comercializare 8. Posibilitati de combinare si de substituire a diverselor variante si componente de servicii constituie o rezerva potentiala considerabila pentru individualizarea ofertei turistice si de sporire a gradului de atractivitate a programelor oferite 9. Consumul de servicii turistice satisface exigentele unor motivatii deosebit de eterogene si complexe, intr-o ordine fireasca, riguros determinata in functie de formele de turism practicate, de natura serviciilor respectivelor si de locul si momentul in care devine necesar consumul acestor servicii componente ale fiecarui produs turistic in parte. 10. Prestatiile turistice reprezinta eforturile conjugate ale tuturor unitatilor economice care ofera servicii specifice si nespecifice atat cetatenilor tarii noastre cat si turistilor straini care o viziteaza.

1.3

Clasificarea serviciilor turistice

Industriei turistice ii sunt caracteristice doua categorii de servicii; respectiv servicii legate de efectuarea calatoriei (a voiajului propriu-zis) si servicii prestate in locatia de sejur. Intr-o forma simplificata, calatoria turistica implica deplasarea unei persoane (sau a unui grup de persoane) din localitatea (sau tara) de resedinta in localitatea (statiunea) preferata ca destinatie pentru petrecerea timpului de vacanta. Serviciilor de transport solicitate intr-o asemenea calatorie le sunt caracteristice anumite trasaturi specifice ce decurg inerent din: forma de organizare a calatoriei (turism organizat prin agentiile de turism sau turism pe cont propriu); durata timpului necesar pentru parcurgerea distantelor (dus-intors) si pentru opririle intermediare, in cazul cand sunt programate si etape de vizitare pe traseul ales, in raport cu timpul total afectat perioadei de vacanta; preferintele fata de conditiile oferite de anumite mijloace de transport. Serviciile privind sejurul reprezinta, de fapt, un complex de servicii eterogene, incluzand ca elemente principale o serie de prestatii destinate in primul rand satisfacerii necesitatilor fiziologice cotidiene ale omului si care, prin natura lor, nu sunt specifice in exclusivitate fenomenului turistic, la care se adauga si prestatiile de servicii pentru petrecerea agreabila a timpului liber. In stransa corelatie cu volumul, structura si intensitatea cererii de servicii

turistice, ponderea cu care participa aceste servicii la formarea unui produs turistic difera de la un caz la altul, depinzand de posibilitatile organizatorilor de turism de a satisface, la un moment dat, cererea turistica, in conditiile concrete ale diferitelor zone de interes turistic.

1.4 SERVICII TURISTICE D.P.D.V AL CARACTERULUI PRESTATIILOR

Avand ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aparute cu ocazia si pe durata calatoriilor, turismul poate fi privit, in continutul sau, si ca o succesiune de servicii ( prestatii), cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna si alimentatie, de recreere etc. Prin natura lor serviciile turistice trebuie sa creeze conditii pentru refacerea capacitatii fizice a organismului, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber, pe de alta parte, ele trebuie concepute astfel incat, in urma consumarii lor, turistul sa dobandeasca un plus de informatii si cunostinte noi. Numai astfel se poate vorbi de un continut al prestatiei turistice in concordanta cu cerintele epocii moderne si cu exigentele turistului contemporan. O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciile prin continutul lor sunt chemate sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Timpul de munca se reduce, ca rezultat al cresterii productivitatii muncii si perfectionarii proceselor de productie, sporind astfel dimensiune timpului liber. Aceasta are drept consecinta transformarea intr-o constanta a timpului de odihna pasiva si , implicit, cresterea solicitarilor fata de formele odihnei active, crestere simultana de efecte negative ale concentrarii urbane, dintre care poluarea si stresul. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante cu multiple posibilitati de desfasurare a unor activitati recreative-culturale, artistice si sportive, menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspunda criteriiilor unei odihne active. Un alt element ce argumenteaza caracterul (continutul) turismului de activitate prestatoare de servicii il constituie modul insusi de definire a produsului turistic si, corespunzator, a ofertei. Astfel, produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre avtivitatea unei zone (resurse) si facilitatile (serviciile) oferite cumparatorului. Se desprinde de aici importanta deosebita a serviciilor, faptul ca in crearea si, si mai ales, in individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii. Continutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare demonstreaza nu numai caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii, ci si nota sa de specificitate. Specificitatea turismului in sfera serviciilor decurge si din modul in care se realizeaza unele dintre trasaturile sale definitorii, cum ar fi : dinamismul ;

 mobilitatea ; capacitatea de adaptare la exigentele fiecarui consumator-turist.

1.5 Transporturile turistice

1. Rolul si locul transporturilor in economia nationala Activitatea de transport const n acele aciuni prin care se organizeaz i serealizeaz deplasarea cltorilor i a mrfurilor n spaiu i timp prin diferite mijloace.Activitatea de transport este strns legat de dreptul constituional al cetenilor laliber circulaie n ar i n strintate .Principalele obiective ale sistemului naional de transport sunt : realizarea conectrii tuturor localitilor la reeaua naional de transport; asigurarea dreptului la liber circulaie a cetenilor; asigurarea liberei circulaii a bunurilor; asigurarea efecturii transporturilor care privesc sigurana naional; asigurarea racordrii lui la sistemele internaionale de transport; participarea la dezvoltarea economic i social a rii.Dezvoltarea sistemului naional de transport se realizeaz inndu-se seama deurmtoarele cerine: promovarea programelor naionale de realizare a unei dezvoltri durabile aeconomiei naionale nevoile de aprare a rii asigurarea unui nivel ridicat de siguran a traficului eficien economic asigurarea condiiilor de conservare i de protejare a mediului utilizarea raional a energiei respectarea conveniilor i acordurilor internaionale la care Romnia este parte.In toate raporturile generate de activitatea de transport protecia vieii umane i amediului este prioritar.Prin sistem de transport se nelege totalitatea mijoacelor , instalaiilor ichipamentelor de transport , grupate dup un anumit criteriu.

1.5.1 TRANSPORTURI TURISTICE RUTIERE

Transporturile turistice rutiere sunt puternic concurate de transportul aerian si feroviar in ceea ce priveste rapiditatea si confortul deplasarii. Transporturile turistice rutiere se impart in: 1. Autocare si microbuze - desi persisita ideea ca acest mijloc este depasit exista si avantaje:

 convivialitate (atmosfera de grup) contact direct cu peisajul pret accesibil. Serviciile oferite de transportatorii specializati se divizeaza in: a) rute expres, rute interne si rute internationale b) inchirierea de autocare sau curse la cerere (charter) c) organizarea de circuite sau excursii d) operatiuni de transfer. Piata serviciilor de transport cu autocarul este in continua adaptare la particularitatile cererii turistice. Exemplu: cursele se desfasoara pe rute regulate sau la cerere si isi coordoneaza orarul cu cel al cailor ferate si al companiilor aeriene. 2. Automobilul - detine o pozitie privilegiata in structura formelor de transport turistic. Este utilizat mai ales pentru turismul neorganizat. Avantaje: volum nelimitat de bagaje flexibilitatea orarului posibilitatea realizarii unor opriri multiple libertatea alegerii traseului cost mai mic. Dezavantaje: insecuritate dependenta de conditiile naturale solicitare fizica si nervoasa a conducatorului auto. Dezvoltarea acestora este influentata de dinamica retelei de drumuri, dar si de constructia si modernizarea acestora, respectiv echiparea cu spatii de parcare, service, statii peco, obiective de cazare, de alimentatie, etc

1.6 SERVICII HOTELIERE

Servicii hoteliere - Marile lanturi hoteliere se lupta pentru pastrarea clientilor. In contextul economic dificil cu care se confrunta in ultimul timp industria turistica, marile grupuri hoteliere se dovedesc mai interesate sa-si pastreze actualii clienti decat sa atraga noi oaspeti. Similitudinile dintre diversele programele de fidelizare a clientilor scot la lumina concurenta acerba din industria hoteliera. Servicii hoteliere - Fiecare din lanturile hoteliere importante si-a dezvoltat propria schema de fidelizare a clientilor care prevede, pe langa servicii personalizate, un sistem de acordare de puncte si oferte speciale pentru obisnuitii casei.

1.7 SERVICII PRESTATE IN UNITATI DE ALIMENTATIE 1.8 SERVICII DE AGREMENT

Serviciile de agrement reprezinta un factor motivational pentru sporirea atractivitatii unei destinatii turistice. Ele pot fi servicii independente si servicii incluse intr-un 19519w227t program turistic. Carusele: Londra - 135m / Viena - 60m / Copenhaga - 29.40m. Timpul liber nu mai este considerat timpul rezidual al timpului de lucru. Daca este bine folosit se transforma intr-o noua calitate a vietii: ocupat activitatii productive discretionat. Sport - avantaje: plamanii ventileaza o cantitate mai mare de aer inima pulseaza mai mult sange creste rezistenta si forta musculaturii ajuta la scaderea masei de grasime creste capacitatea de a dilua concentratia de fructoza creste capacitatea muschilor de a prelua grasimi din sange creste imunitatea organismului ajuta tranzitul intestinal prin prevenirea constipatiei creste viteza de reactie. Conceptul de animatie: miscare creativitate cultura - vizite, excursii aventura dirijata - nu depaseste o anumita limita a organismului calm, destindere. Nivele de atractivitate, de animatie:

I. Experienta de explorare: inferior - plimbari in jurul hotelului / mediu / superior - experienta de explorare - croaziere scurte II. Experienta biotica - experienta asociata cu diferite cure de tratament; urmareste ca satisfactie descoperirea, redescoperirea propriului corp: inferior - baile termale, bronzaj / mediu degustarile organizate III. Experienta sociala IV. Experienta optimizanta

CAP II

EXCURSII PARTICULARITATI

2.1 ITINERARIU TURISTIC

Itinerariu: Cluj-Napoca Sighisoara Pasul Bargau Bistrita Cluj-Napoca Durata: 3 zile Mijloc de transport: masina Ziua 1: Cluj-Napoca Sighisoara (170 km). Ziua a 2-a: Sighisoara Pasul Bargau Castelul lui Dracula (195 km). Ziua a 3-a: Pasul Bargau Castelul lui Dracula Bistrita Cluj-Napoca (170 km)

2.1.1 OBIECTIVE TURISTICE

Transilvania, locul de nastere al personajului creat de Bram Stoker in romanul sau Dracula, dupa cum insusi autorul il mentioneaza, este unul dintre cele mai salbatice si mai putin cunoscute locuri ale Europei... Haideti sa le descoperim! Cetatea Sighisoarei este una dintre cele mai bine conservate cetati medievale din Europa. Declarata in 1999 monument protejat de UNESCO, cetatea este locuita si in zilele noastre. Odata ajunsi aici va recomandam sa vizitati Turnul cu Ceas, Turnul Cizmarilor, Piata Boema, Scara Scolarilor, Biserica din Deal si Casa Venetiana. O cladire foarte veche este cea care adaposteste Casa Vlad Dracul locul unde se presupune ca s-a nascut Vlad Tepes (Dracula), domn al Tarii Romanesti, renumit pentru pedepsele extreme aplicate dusmanilor. Cazarea se face in Sighisoara A doua zi va recomandam sa va indreptati spre nord catre Pasul Bargau situat la granita a trei regiuni, Transilvania, Moldova si Bucovina. Pe traseu va puteti opri in Reghin pentru a lua masa de pranz si a vizita vechiul burg transilvan. Odata ajunsi in Pasul Bargau, acel tinut unde cerul se-ntalneste cu pamantul, ziua cu noaptea, veti da peste reconstituirea castelului lui Dracula. Va recomandam sa innoptati aici dar nu inainte de a vizita cavoul contelui In ultima zi a intinerariului va propunem sa descoperiti centrul orasului medieval Bistrita si hotelul unde se presupune ca a innoptat Bram Stoker in expeditia sa de cautare a lui contelui Dracula. Continuati drumul spre sud-vest catre ClujNapoca.

CAP III EXCURSII INTERNECONCEPEREA DE PRODUSE TURISTICE

2.1

circuitul turistic

Civilatia lemnului in Maramures - circuit turistic Traditie, peisaje de vis si preturi pentru orice buzunar. Acestea sunt caracteristicile unei vacante petrecute in Maramures. Situat in extremitatea nord-vestica a Romaniei, la granita cu Ucraina, Maramuresul este arealul unde traditiile stramosesti, portul popular si arta veche se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei. De aceea elementul primordial al turismului in Maramures este viata satului. Arhitectura maramureseana traditionala ocupa un loc aparte in arta prelucrarii lemnului din Europa, elementul de mare originalitate a satelor din zona reprezentandu-l portile sculptate. Acestea impreuna cu bisericile de lemn vin sa completeze spatiul cultural dezvoltat de o parte si de alta a lantului muntos Gutai - Tibles. Regiunea Maramures ofera foarte multe locuri care merita sa fie vizitate, precum: Cimitirul Vesel din Sapanta cea mai atractiva etapa a unei vacante in Maramures; Valea Izei - centrul istoric al Maramuresului; Valea Vaserului; Baia Mare; Sighetu Marmatiei; Borsa etc. Toate cele prezentate intaresc ideea petrecerii unei vacante in Maramures si parcurgerea unui circuit cat mai interesant care sa ofere posibilitatea vizionarii celor mai frumoase zone maramuresene. Localitatile si obiectivele vizitate BORSA: Statiunea se gaseste la poalele Muntilor Rodnei si Maramures, beneficiind de un cadru natural deosebit de atragator si de numeroase resurse turistice naturale si antropice. Este situata la 91 km de Sighetu Marmatiei, 156 km de Baia Mare si la circa 10 km de Pasul Prislop, care face legatura intre Maramures si Bucovina. De aici se vor vizita: Gospodariile: de tip rural montan, sunt grupate in jurul statiunii sau dispersate pe inaltimi, care etaleaza elemente de veche traditie maramureseana (porti sculptate in lemn, cergi, covoare tesute manual din lana etc.) Biserica Izvorul Negru: este situata langa Moisei si dateaza din 1672 Cascada Cailor: este situata in apropiere de statiunea turistica Borsa Complex, in partea de NE a Muntilor Rodnei; apa adunata dintr-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros rezultand o minunata cascada (90m)

2.2

PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC

I. LOCUL MODULULUI N CADRUL PLANULUI DE NVMNT Categoria de curriculum: curriculum de specialitate (CS) Numr de ore: de 120 ore, din care 60 ore de laborator tehnologic. II. LISTA COMPETENELOR SPECIFICE UNITII DE COMPETEN DIN MODUL C1 - Concepe produsul turistic C2 - Elaboreaz strategiile de promovare ale produsului turistic C3 - Organizeaz campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic C4 - Realizeaz materiale publicitare C5 - Aplic metode de promovare a vnzrilor III. TABEL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR UC 8: Promovarea produsului turistic Competene individuale C1 - Concepe produsul turistic Coninut tematic

Produsul turistic
1 2 3 4 Concept Elementele produsului turistic; Tipologia produselor turistice Etapele conceperii produselor turistice.

C2 - Elaboreaz strategiile de promovare ale produsului turistic C3 - Organizeaz campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic

Strategii de promovare a produsului turistic 5 Obiectivele promovrii 6 Metode de promovare: publicitatea, promovarea vnzrilor, relaiile publice, forele de vnzare, marketingul direct, promovarea prin marc, sponsorizarea, saloanele profesionale Campania publicitar 7 Pieele int 8 Obiectivele publicitii 9 Mediul publicitar 10 Bugetul alocat publicitii 11 Evaluarea campaniilor publicitare. Publicitatea grafic 12 pliante, brouri, afie, fluturai, ghiduri, articole n ziare sau reviste de specialitate, anunuri publicitare pe internet Publicitate mixt

C4 - Realizeaz materiale publicitare

C5 - Aplic metode de promovare a vnzrilor

13 televiziune, cinematograf, radio, internet Reducerile de tarife 14 oferte speciale, vnzrile grupate, reducerile definitive Publicitatea la locul vnzrii 15 afie, panouri, autocolante, banderole, filme video, cadouri promoionale Promovarea vnzrilor 16 jocuri i concursuri, seminarii, conferine, workshopuri

Se utilizeaza metode ca: observaia, munca independent, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciiul, discuiile n grup care stimuleaz critica, nvarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Procesul i metodele de predare/nvare pentru fiecare coninut tematic, se regsesc n tabelul de mai jos: Metode de predare/nvare Competene Coninut tematic recomandate C1 - Concepe Explicaia, lucrul n Produsul turistic produsul turistic echip, lecii vizit 17 Concept 18 Elementele produsului turistic; 19 Tipologia produselor turistice 20 Etapele conceperii produselor turistice. C2 - Elaboreaz strategiile de promovare ale produsului turistic Strategii de promovare a produsului turistic 21 Obiectivele promovrii 22 Metode de promovare: publicitatea, promovarea vnzrilor, relaiile publice, forele de vnzare, marketingul direct, promovarea prin marc, sponsorizarea, saloanele profesionale Campania publicitar 23 Pieele int 24 Obiectivele publicitii 25 Mediul publicitar 26 Bugetul alocat publicitii 27 Evaluarea campaniilor publicitare. Publicitatea grafic 28 pliante, brouri, afie, fluturai, Observarea dirijat, observarea independent; Explicaia Studiu de caz

C3 - Organizeaz campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic

Explicaia Studiu de caz Rezolvarea de probleme

C4 - Realizeaz materiale publicitare

ghiduri, articole n ziare sau reviste de specialitate, anunuri publicitare pe Exerciii practice; internet Autoevaluarea, Dezbaterea Publicitate mixt 29 televiziune, cinematograf, radio, internet Reducerile de tarife 30 oferte speciale, vnzrile grupate, reducerile definitive Explicaia Publicitatea la locul vnzrii 31 afie, panouri, autocolante, Studiu de caz banderole, filme video, cadouri Exerciii practice promoionale Promovarea vnzrilor 32 jocuri i concursuri, seminarii, conferine, workshop-uri

C5 - Aplic metode de promovare a vnzrilor

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competen Activitate: Identificai elementele ce definesc produsul turistic UC: 8 PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC C1: Concepe produsul turistic Precizri privind aplicabilitatea Criterii de performan criteriilor de performan a Tipuri de produse turistice: -4sejururi; -5circuite; -6croaziere; b Elementele ce -7resursele turistice, definesc produsele -8infrastructura, turistice -9baza tehnico material a turismului, -10 resursele instituionale c Etapizarea conceperii -11 culegerea informaiilor, produsului turistic -12 selectarea obiectivelor turistice, -13 combinarea i asamblarea componentelor, -14 asigurarea serviciilor necesare, Probe de evaluare Orale/scrise Orale/scrise/practice

Orale/scrise/practice

-15 determinarea preului produsului turistic, -16 promovarea produsului turistic, -17 lansarea produsului turistic pe pia. Activitate: Identificai elementele ce definesc promovarea turistica C2 : Elaboreaz strategiile de promovare ale produsului turistic Precizri privind aplicabilitatea Criterii de Probe de evaluare performan criteriilor de performan a Obiectivele promovrii -18 ntrirea fidelitii clienilor proprii; Orale/scrise -19 atragerea clienilor firmelor turistice concurente; -20 transformarea nonconsumatorilor de produse turistice n consumatori. -21 publicitatea, promovarea vnzrilor, Orale/scrise/practice relaiile publice, forele de vnzare, marketingul direct, promovarea prin marc, sponsorizarea, saloanele profesionale

b Metode de promovare

Activitate: Organizarea campaniei de promovarea a produsului turistic C3 - Organizeaz campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic Precizri privind aplicabilitatea Criterii de Probe de evaluare performan criteriilor de performan a Pieele int -22 identifica pietele tinta Orale/scrise -23 stabileste metodele de promovare b Obiectivele publicitii -stabilirea obiectivelor publicitatii (misiunea); Orale/scrise/practice -stabilirea bugetului care va fi alocat (bani, respectiv money, in engleza); -elaborarea mesajului care va fi difuzat (mesaj); -alegerea mijloacelor si tehnicilor publicitare (mijloace); -evaluarea rezultatelor (masurare). c Mediul publicitar - presa, televiziune, cinematograf, radio, Orale/scrise/practice internet, publicitatea prin tiparituri d Bugetul alocat publicitii -24 procent din cifra de afaceri (sau vanzari) -25 metoda posibilitatilor -26 metoda paritatii competitive -27 metoda obiectivelor si sarcinilor e Evaluarea campaniilor -28 analiza efectului de comunicare publicitare -29 analiza efectului asupra vanzarilor Orale/scrise/practice

Orale/scrise/practice

Activitate: Identificai elementele ce definesc promovarea C4 - Realizeaz materiale publicitare Precizri privind aplicabilitatea Criterii de performan criteriilor de performan a Publicitatea grafic Probe de evaluare

-30 pliante, brouri, afie, fluturai, Orale/scrise ghiduri, articole n ziare sau reviste de specialitate, anunuri publicitare pe internet -31 televiziune, cinematograf, radio, internet -32 oferte speciale, vnzrile reducerile definitive Orale/scrise/practice

b Publicitate mixt c Reducerile de tarife

grupate, Orale/scrise

C5 - Aplic metode de promovare a vnzrilor Precizri privind aplicabilitatea Criterii de performan criteriilor de performan

Probe de evaluare

a Publicitatea la locul - afie, panouri, autocolante, banderole, Orale/scrise/practice vnzrii filme video, cadouri promoionale b Promovarea vnzrilor - jocuri i concursuri, seminarii, conferine, workshop-uri Orale/scrise

Temele pentru realizarea portofoliului pentru notare la modulul Promovarea produsului turistic 10 Patrimoniul turistic natural sau antropic descrierea unui obiectiv turistic la alegere format word sau power point. 11 Dai exemplu de cte un produs turistic i apoi completai coloana B din tabelul de mai jos cu elementele ce definesc produsele turistice din coloana A. Pentru fiecare rspuns corect (pe tip de produs turistic) se acord cte 3 puncte i 1 punct din oficiu, totalul de 10 puncte reprezentnd nota 10 (zece). Exemplu de produs turistic A resursele turistice, infrastructura, baza tehnico material, resursele instituionale resursele turistice, infrastructura, baza tehnico material, resursele instituionale resursele turistice, infrastructura, baza tehnico material, resursele instituionale 12 Conceperea produsului turistic, parcurgand urmatoarele etape: 13 culegerea informaiilor, 14 selectarea obiectivelor turistice, 15 combinarea i asamblarea componentelor, 16 asigurarea serviciilor necesare, 17 determinarea preului produsului turistic, 18 promovarea produsului turistic, 19 lansarea produsului turistic pe pia. 20 Prezentarea produsului - power point 21 22 23 24 25 26 Organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic Pieele int Obiectivele publicitii Mediul publicitar Bugetul alocat publicitii Elementele ce definesc produsul turistic B

27 Realizarea materialelor publicitare 28 Pliant 29 Afis

BIBLIOGRAFIE
1 2 3 4 Internet ( siteuri de turism public ) Brosura de itinerarii Pliante cu analize de pret Carti cu transporturile rutiere