Você está na página 1de 14

ALTE DOCUMENTE Prob de verificare romana Nuvela Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Lucian

Blaga. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Expune subiectul unei comedii studiate BIBLIOGRAFIE - CURSURI, TRATATE, MONOGRAFII Morcovii de Eugen Barbu FAT-FRUMOS CU PARUL DE AUR Ilie Moromete caracterizare Ultimul Mohican James Fenimore Cooper NUVELA FANTASTICA La hanul lui Manjoala, I.L.Caragiale

SIMBOLISMUL EUROPEAN
literatura romana

SIMBOLISMUL EUROPEAN Simbolismul este un curent de mare prestigiu in literature mondiala aparut in Franta si in Belgia francofona dupa 1886 in cadru miscari decadentelor , ca reactie impotriva parnasianismului, a romantismului retoric si a naturalismului,

promovand conceptul de poezie moderna.In conceptia simbolistilor, descriptia rece, parnasiana, ca si observatia meticuloasa, naturalista, urmarind sa decupeze o felie de viata, nu pot surprinde altceva decat o realitate superficiala, o lume a aparentelor. Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Termenul de simbolismprovine din cuvantul grecesc symbolon . Termenul intrat in limba prin filiera franceza.Simbolul este un substituent,el inlocuieste expresia directa,vorbirea notionala,mediind cunoasterea pe calea analogiei si a conventiei.O data cu evolutia limbajului,simbolul a devenit tot mai complex, folosindu-se in toate domeniile culturii,iar in literatura este un mod de constituire a imaginii artistice. Simbolul literar concentreaza in imagini element e ale realului cu un grad mai mic sau mai mare de generalizare. Il vom descoperi in mituri, legende sau folclor. In aria lor s-au nascut simbolurile consacrate, conventionale, cu sensuri pozitive sau negative ( porumbelul, sarpe, corbul ). Alaturi de acestea apar simbolurile desprinse dintr-un fapt trait, raportate la un obiect sau o circumstanta, create prin atribuirea de semnificatii inedite unor obiecte, unor fapturi, unor componente ale naturii, unor circumstante existentiale ( corabia, albatrosul, marea, ploaia, plecarea etc. ). Incepand din romantism, felurite imagini simbolizeaza, tot mai frecvent, viata interioara si nu categorii abstracte, precum puritatea, fidelitatea, speranta. In cuprinsul romantismului, simbolul ramane insa explicit si, in consecinta, nu se diferentiaza net de alegorie. Situatia se schimba fundamental in simbolism, unde raportul dintre simbol si realitatea sufleteasca simbolizata nu este dezvaluit, ci numai sugerat. Bacovia, de exemplu, nu spune ca ploaia exprima sufletul zdruncinat, ci sugereaza prin simbolul ploii: De-atatea nopti aud plouand. Simbolismul se diferentiaza de alte curente prin faptul ca da imaginilor poetice functie implicit si nu explicit simbolica.

Estetica literara Simbolismul reprezinta o reactie antipozitivista ( pozitivismul limiteaza reprezentarea teoretica generalizata a lumii la datele imediate ale cunoasteri,confirmate de experienta ) si antirationalista ( adera la filozofia lui H. Bergson, care combate intelectualismul si cunoasterea abstracta, gandirea in formule, considerand ca esenta fenomenelor nu poate fi cunoscuta pe cale rationala, ci intuita ). Ideologia si estetica simbolismului Simbolismul reprezinta o reactie antipozitivista si antirationalista.Poetii simbolisti vor prelua din scolile anterioare tot ce se potrivea spiritului lor nelinistit si dornic de altceva decat ceea ce le putea oferi mediul ambiant si vor fi receptivi la tot ce este nou in domeniul filozofiei,al picturii,al muzicii,al stiintelor si al artelor in general.Sunt pretuiti in special Vilon ,Racine , Chateaubriand,Nerval,Lamartine.Simbolisti preiau idei filozofice din Fichte,Hegel, Schelling,Schopenhauer,sunt atrasi de poezia lui Novalis,a lui Poe si Whitman,de arta orientala.Avand multe asemana 111i87b ri cu simbolismul francez, simbolismul romanesc nu este o simpla varianta a lui.El a aparut si s-a dezvoltat in cu totul alte conditii social-istorice si mai ales in cu totul alt context literar.Simbolismul romanesc nu a avut un caracter antiparnasian,ci si-a asimilat parnasianismul. Simbolismul european Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articolmanifest,Le symbolisme.In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat simbolistasi in fruntea careia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil infiinteaza scoala simbolist-armonista, devenita apoi filozofico-instrumentista.Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pe Paul Verlaire;ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de decadenti.Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.Acesti poeti si multi altii incepusera sa scrie cu mult inainte de constituirea gruparilor in care s-au incadrat. Astfel ,elemente ale curentului simbolist au luat nastere nu in 1886,ci mult mai devreme, cuprinzand pe toti poetii de orientare antiparnasiana,uniti in efortul de a descoperi esenta poeziei. Simbolistii belgieni de expresie franceza prezinta un deosebit interes prin creatia lor poetica(Emile Verhaeren, Rene Ghil), dar si prin tentativele de a scrie proza simbolista(Georges Rodenbach-romanele Bruges si Clopotarul) sau dramaturgie (Maurice Maeterlink-piesele Pelleas si Melisanda ) Simbolismul patrunde mai tarziu in tarile europene cu traditie culturala puternica (Anglia, Spania, Italia), precum si in tarile din centrul si sud-estul european unde genereaza scoli nationale:simbolism polonez, maghiar, romanesc.

Reprezentanti

Charles Baudelaire: (1821-1867) Precursorul poeziei simboliste Ilustru poet francez,considerat (cu volumul de versuri Florile raului, intemeietorul poeziei moderne.Opera sa mai cuprinde Spleen-urile Parisului, Paradisurile artificiale si Curiozitati estetice (critica de arta). Charles Baudelaire se situeaza la raspantia din care poezia se desparte de romantism, alegand definitv calea modernismului.Simbolistii si-l revendica drept precursor, biografia si opera lui intruchipand perfect mitul poetului blestemat.Viata de boem a lui Baudelaire ilustreaza revolta impotriva societatii si revansa artistului, constient de propria superioritate fata de spiritul burghez. Baudelaire incalca flagrant principiile estetice ale epocii cand confera alt scop artei: explorarea partii ascunse a lumii, dezvaluirea impalpabilului, depasirea aparentelor si sondarea adancimilor universului.In mod deliberat, poetul cauta o estetica a profunzimilor. Metafora obsesiva a creatiei sale este abisul le gouffre, iar coordonatele fundamentale ale viziunii sale sunt: adancul, oceanul, marea, infernul.Imagini ale vidului(golul, prapastia) apar cu mare frecventa in universul san poetic si sugereaza stari de disperare, de aliernare si de cadere in absurd. In vocea sa se auzeau italice si majuscule initiale.Gesturile sale erau incete, rare, sobre, tineau mainile apropiate de trup, caci avea oroare de gesticulatia meridionala.Nu-i placea nici vorbirea volubila, iar raceala britanica i se parea de bun-gust.Despre Baudelaire se poate ca era un dandy ratacit in mijlocul boemei(Teophile Gautier) Atat moral cat si fizic, am avut mereu senzatia abisului, nu numai abisul somnului, dar si abisul actiunii, al visului, al amintirii,al regretului si al remuscarii, al frumosului, al numarului Acum ma simt tot timpul ametit(Charles Baudelaire) In Structura liricii moderne, Hugo Friedrich constata: o trasatura fundamentala a lui Baudelaire e disciplina sa spirituala si claritatea constiintei sale artistice. El intruneste geniul poetic si inteligenta critica. Conceptiile despre procesul poetic stau pe aceeasi treapta cu poezia insaside altfel, aceste conceptii au avut mai multa influenta asupra epocii urmatoare decat lirica sa. Orbii ``O, suflete, priveste-i! sunt tristi si singuratici Ridicoli fara voie, sinistre manechine

T;intind spre nicaierea priviri de umbra pline Nestiutori de lume, cu umblet de lunatici. ``

Stphane Mallarm (1842-1898)

Cu numele real tienne Mallarm De la parnasianism la simbolism Asa cum creatia lui E.A. Poe a avut un rol modelator pentru Baudelaire, Florile raului implinesc o functie similara in cazul lui Mallarm, care intuieste linia de continuitate, stiind ca poezia noua trebuie sa continuie revolutia inceputa de Baudelaire in planul limbajului, unde trebuie sa inventeze o limba a poeziei, mai exact, o limba numai si numai a poeziei. Mallarm a trecut printr-o criza spirituala de mare intensitate in 1866, din care iese marturisind ca, dupa ce a gasit Neantul, a gasit Frumosul.Asadar, Neantul nu este capat, ci punct de plecare. Ca si Baudelaire, crede ca, prin analogii, poetul transcede realitatile cotidiene si ajunge la o esenta ideala. Imaginile recurente in imaginarul poetic mallarmmean(evantaiul, pasarea, oglinda, lebada) nu sunt zugravite sau descrise in maniera parnasiana, ci devin aluzii, sugestii, simboluri. In plan poetic, se produce o reinventare a lumii si a cuvantului, proces pe care Mallarm l-a numit transpunere(transposition).Ca sa obtina efectele aluzive si sugestive, poetul isi ia libertatea dislocarii sintaxei consacrate de uzul limbii.De aici provine impresia de ermetism a poeziei lui, fraza poetica nu are obisnuinta liniaritate, ci apare ca o constructie in arabesc.Astfel, lectura este dominata de incertitudine si ambiguitate. Printre operele sale cele mai reprezentative se numara Irodiada, Dupa-amiaza unui faun, ca si poemul in proza Igitur.

Era profesor de engleza undeva in provincie, dar coresponda regulat cu Parisul.A publicat in Parnas, versuri de o noutate care a scandalizat jurnalele.Nu s-a sinchisit de nimic, pentru a fi pe placul delicatilor, caci era cel mai greu de multumit dintre toti delicatii.Rau primit de critica, acest rar poet va supravietui atata timp cat va exista o limba franceza care sa marturiseasca despre uriasele sale eforturi.(Paul Verlaine) Se intristase luna

``Se intristase luna. Albi serafimi plangand Cu-arcusu-n maini, prin somnul florilor curgand Scoteau din cupa tainuita a-mbolnavitelor viole Suspine de cristale prelinse pe-azurul micilor corole.`` Paul Verlaine (1844-1896)

Afirmarea noii sensibilitati poetice Reprezentant de seama al simbolismului francez, preocupat de muzicalitatea cuvantului si de valoarea lui magico-evocativa.Este autorul unor volume de versuri ca: Poeme saturniene, Serbarile galante, Cantecul bun, Candva si odinioara, Intelepciune. Simbolismul isi structureaza liniile de forta pe un fundal de criza profunda prin care trece Franta:razboaiele franco-germane si Comuna din Paris.Agravarea crizei face imposibila orice fel de compensatie in plan literar: romantismul si parnasianismul nu le puteau oferi in poezie, realismul si naturalismul-in proza.

Paul Verlaine face primul gest decisiv, asumandu-si destinul generatiei sale: concepe si scrie Arta poetica, pune in circulatie textul in mediul boem al cafenelelor literare unde se intalneau frecvent artistii, formuland astfel noua poetica simbolista.Verlaine va intra in legenda literara care insoteste miscarea simbolist, iar secvente din Arta poetica devin sintagme-reper pentru construirea identitatii simbolismului. Nimeni n-a fost mai putin teoretician ca el, mai putin preocupat de ambitiile estetice si filosofice ale contemporanilor sai, mai putin alchimist( ca de pilda Mallarm), mai putin vizionar si profet (ca Rimbaud).El s-a nascut pentru a duce la perfectiune lirismul intim si sentimentul (Marcel Raymond) Oboseala A batalias de amor campo de pluma Gongora ``Mai blanda, tot mai blanda, ci mai blanda-mi fii! Iubirea mea, umbreste-ti febra luxurianta. Chiar si-n taria patimii, vezi, orice-amanta, Ca si o sora, pacea afla-a dobandi.`` Arthur Rimbaud (1854-1891)

Revolta absoluta Arthur Rimbaud realizeaza cea mai indrazneata tentativa de schimbare a lumii prin poezie.El vede esenta prometeica a poetului talhar care fura focul si ii atribuie acestuia un rost suprem sa patrunda in taramul invizibilului, sondand straturile cele mai adanci ale necunoscutului. In acest scop, Rimbaud cauta caile de acces: se apropie de pitagorism si de orfism, se indreapta spre filozofiile orientale(doctrine hinduse, budism, zen) spre alchimie si Cabala, se lasa atras de filozofia oculta si de scrierile ezoterice.Are convingerea ca printr-o asemenea cunoastere, dobandeste puteri supranaturale.

Iesind din perimetrul ratiunii, folosind dereglarea voita a tuturor simturilor, poetul patrunde in irealitatea care ii provoaca stari stranii, viziuni, care il duc in pragul nebuniei si al mortii.Renuntarea la poezie se poate explica si ca un gest de autosalvare, determinat de neputinta de a mai suporta asemenea exaltari si halucinatii. Creatia poetica a lui Rimbaud, realizata intr-un timp concentrat si plin de evenimente istorice si biografice (1870-1874), marcheaza sfarsitul poeziei traditionale si al limbajului poetic consacrat. Arthur Rimbaud enunta prin celebra formula Je est un autre (Eu este altul), taramul pe care il va explora poezia moderna: abisul propriu, meandrele interioare.Titlurile ciclurilor de poezii indica limpede vizionarismul rimbaldian: Corabia beata, Un anotimp in Infern, Iluminari. Stralucirea lui, aceea a unui meteor aprins fara alt motiv decat propria-i prezenta, tasnind de unul singur pentru a se stinge apoi.Aparitia acestui trecator colosal n-a fost pregatita de nici o imprejurare literara.(Stphane Mallarm) Mistica ``Pe povarnisul dealului ingerii isi rasucesc vesmintele de lana prin ierburile de otel si smarald. Pajisti de flacari sar pana-n crestetul dambului. In partea stanga, tarana de pe creasta e batatorita de toate omuciderile si de toate bataliile, si toate zgomotele catastrofelor isi deapana curba. La dreapta, in spatele crestei, linia rasariturilor, a inaintarilor. Si in vreme ce fasia de sus a tabloului e alcatuita din vuietul rotitor si saltaret al scoicilor de mare si al noptilor omenesti, Dulceata inflorita a stelelor, a cerului si a restului lumii coboara in fata dealului, aidoma unui paner, chiar sub ochii nostri, zamslind prapastia inmiresmata si albastra de dedebsubt.`` Simbolismul Romanesc . Momentul tatonarilor, al experientelor este marcat prin activitatea lui Al. Macedonski la revista Literatorul. Abordand, inainte de 1890, problema artei romantice si a celei simboliste, Macedonski sustine ca poetul nu este decat un instrument al senzatiilor primite de la natura, pe care le transmite apoi in formulari inedite; poezia ii apare ca o revarsare a sentimentului. Potul accentua, astfel, latura romantica a poeziei. Dupa 1890, in Arta versurilor, el releva faptul ca poezia are o muzica interioara, care este altceva decat muzicalitatea prozodica. Ideea va fi reluata in Poezia viitorului ( 1892 ), in care se afirma ca poezia este muzica si imagine, forma si muzica. Originea ei s-ar gasi in misterul universal. Poezia are o logica proprie, ea tinde sa se deosebeasca de proza, creandu-si un limbaj al ei propriu. Domeniul poeziei este departe de a fi al cugetarii. El este al imaginatiunii. In articolul Despre poema releva ca a fi poet inseamna a simti: poezia trebuie sa destepte cugetarea, nu sa fie ea insasi cugetare. II. A doua etapa din evolutia simbolismului romanesc este reprezentata de activitatea literara a lui Ovid Densusianu, intemeietorul revistei Viata noua. Simbolismul lui Densusianu este polemic prin atitudinea de combatere a epigonismului eminescian si a samanatorismului, prin proclamarea principiului libertatii si a progresului in arta. Densusianu cere o literatura noua, afirmand ca specificul national nu este un monopol al samanatoristilor, ci apare in orice opera scrisa de romani; el nu apare numai la tara, ci este prezent si in spatiul citadin. Meritul gruparii de la Viata noua este ca introduc in poezia romana preocuparea pentru tematica citadina, pledand pentru ridicarea maselor la nivelul elitelor, pentru ca, in acceptia lui, arta pentru arta inseamna arta inalta.

III. Simbolismul exterior, formal, care pune accent pe muzicalitatea versurilor si pe efectele sonore obtinute prin resurse fonetice apare in creatia lui Ion Minulescu. Poezia acestuia este grandilocventa, retorica, ceea ce contravine principiilor simboliste. Poetul manifesta atractie pentru tehnica si motivele simboliste: numarul fatidic, mirajul departarilor; il preocupa efectele sonore rezultate din neologisme cantabile ( matelot, orologiu, cupola ), numele proprii exotice, frapante prin sonoritate. De provenienta simbolista sunt tristetea, nota grava, plina de sugestii, jovialitatea si proza retorica. IV. Simbolismul autentic ( bacovian ) se instaureaza prin activitatea literara a lui George Bacovia. Poezia lui are toate trasaturile esentiale specifice simbolismului. Este un simbolism depresiv, izvorat din situatia precara a proletarului intelectual. Cultiva simbolul ca modalitate de surprindere a corespondentelor eu-lui cu lumea, natura, universul (Plumb ). Evoca idei, sentimente, senzatii pe calea sugestiei ( Amurg de iarna ). Manifesta preferinte pentru culorile intunecate. Promoveaza auditia colorata principiul dupa care senzatiile diverse, coloristice si muzicale isi corespund in plan afectiv, sinestezia. Poezia implica sugestivitate melodica interiorizata ( Mars funebru ). Temele si motivele sunt tipic simboliste: targul de provincie, element al claustrarii (Seara trista ), nevroza ( Ploua ), peisajul interiorizat ( Amurg de toamna ), descompunerea materiei ( Cuptor ). Dominanta este nelinistea continua.

Reprezentanti Etapa I Etapele simbolismului acopera o perioada indelungata, de la primele experimente ale lui Alexandru Macedonski, pana la reprezentantii tarzii, ca Nicolae Davidescu. Macedonski:

Initiatorul unei directii poetice si estetice noi, originale- poezia moderna; Sinteza intre traditie si inovatie; Pasiune pentru forme, culori si sunete; Magician al cuvintelor;

Inovator al versificatiei, al vocabularului poetic in care introduce neologismul; Romantic prin structura, clasic, parnasian, simbolist; Dragostea pentru frumos, pentru cei umili; Euforii creatoare; Strigatul inimii ``Avanta-te, suflet, prin dulce cantare Si spune la lume, cand este tradare, Ca s-o desteptam! Caci dulcea-ne tara tradata greu este; Romane, la arme! Poetu-ti da veste, Cu toti sa luptam!``

Etapa I I Tutelata de Macedonski, in cenaclu apar primii poeti simbolisti:Stefan Petica, Mircea Demetriade, Alexandru Obedenaru, Traian Demetrescu, Iulia C. Savescu,Dimitrie Anghel. Stefan Petica: Simt deosebit pentru pauze si taceri muzicale; Melancolie-influenta lui Verlaine; Armonia in cuvinte de o sonoritate ampla; betia de parfumuri-senzualitate maladiva; tragic, fatalitate, damnare; stari morbide; Fuziunea intre simbolism si basm; Sentimentul diafanului,fragilului. Dimitrie Anghel: rafinamentul; refugiu in fantezie si vis; aspiratia spre frumos; protest impotriva societatii;

intimism muzical; anecdotica simbolista. A daua etapa constituie directia pseudosimbolista din jurul revistei Viata noua, condusa de Ovid Densusianu, care cultiva programatic poezia orasului, in opozitie cu samanatorismul obsedat de universul rural. valorifica inovatiile formale aduse de simbolism,-mai putin insasi viziunea poetica- avand ca reprezentant pe Ion Minulescu.

III

Trasaturile liricii lui Ion Minulescu:

Tentativa verlainiana de a compune romante; Corespondente; Gesturi teatrale; Limbaj abundent si fluent; Enigmaticul, exotismul, jovialitatea; Persiflarea romantei; Gust decadent; Policromie; Nostalgia calatoriilor in necunoscut; Declamatoriul. Ovid Densusianu

Un alt teoretician si sustinator al simbolismului este Ovid Densusianu(intemeietorul revistei Viata noua1905-1925).Simbolismul lui Densusian este polemic prin atitudinea de combatere a epigonismului eminescian si a semanatorismului,prin proclamarea principiului libertatii si a progresului in arta. Densusian cerea o literatura noua,afirmand ca specificul national nu este un monopol al samanatoristilor,ci apare in orice opera scrisa de romani;el nu se gaseste numai la tara,este prezent si in mediul citadin,adica pretutindeni in spatiul romanesc. Directorul Vietii

noi pledeaza pentru o arta adresata celor initiati,prin aceasta urmarind nu izolarea artei de popor,ci ridicarea maselor la nivelul elitelor,pentru ca, in acceptia lui,arta pentru artainseamna arta inalta. Simbolismul,asa cum il intelegea Densusianu,trebuia sa refslecte viata in desfasurarea ei, viata totala.Densusianu vorbeste si despre influenta lui Wagner asupra simbolismului,fapt comentat,de altfel,de Macedonski,Stefan Petica,Tr. Demetrescu,iar I. Minulescu il numeste direct pe compozitorul german in versul De ceti sunt ochii verzi-culoarea wagnerienelor motive . A IV a patra etapa realizeaza sinteza temelor si motivelor, contaminata insa de elemente ale altor miscari literare, expresionismul in primul rand.George Bacovia, exponentul ultimei etape, ilustreaza la un nivel artistic, superior simbolismul, in primele doua volume, dar depaseste ulterior coordonatele acestui curent.

Trasaturile liricii lui George Bacovia: Atitudine nonconformista, de fronda si epatare; Postura de damnat; Revolta impotriva existentei uratului; O lume a vidului, a inadaptarii; O atmosfera sumbra; Simboluri dure, asociatii stranii in tonalitati depresive; Izolarea dezarmanta; Picturalitatea simbolista,culori obsesive; Dispozitia sufleteasca muzicala; Concentrarea exprimarii. Ego ``Tot mai tacut si singur In lumea mea pustie Si tot mai mult m-apasa O grea mizantropie.

Din tot ce scriu, iubito, Reiese-atat de bine Aceeasi nepasare De oameni, si de tine.`` Trasaturi

Sintezia :este o figura de stil specifica simbolismului, care consta in asocierea mai multor senzati intr-o imagine poetica unica . Ex Florii albastra tremur ude, in vazduhul tamaief Sugestia : simbolul se realizeaza prin sugestie,de aceea Baudelaire numea poezia o specie de vrajitorie evocatoare.Rolul sugestiei in realizarea simbolurilor este foarte mare.Mallarme sustine ca a numi un obiect este a suprima trei sferturi din placerea poemuluisi adauga a sugera,iata visul!.Urmand acest principiu,poetii simbolisti nu descriu,nu nareaza,nu relateaza.Ei resping anacdotica ,fabula,reportajul.D. Anghel nu descrie florile,in volumul In gradina,nici Stefan Petica fecioarele,inFecioara in alb .Ei comunica mai ales senzatii (olfactive, vizuale) corespunzatoare unor stari sufletesti.Ion Minulescu descrie corabii mari,insule,faruri spre a-si exprima aluziv,pe cale de sugestie,dorul de calatorii,tentatia departarilor Corespondentele sunt un mod de sondare,de luminare a zonelor ascunse ale realitatii.Ideea fundamentala a simbolismului consta in exprimarea unor raporturi intre eul poetului(universul mic)si lume(universul mare)care se traduc la nivelul receptivitatii prin simboluri.Ele tind sa exprime relatiile ce exista,pe baza unor afinitati secrete,intre partile componente ale totului cosmic.In categoria corespondentelor intra si analogiile dintre senzatii,emotii,imagini de naturi diferite. Muzica : Simbolistii vor plasa in lumea de obiecte si fenomene starea de inefabil,de taina,care nu poate fi descrisa si expusa,ci numai sugerata,astfel arta simbolista se apropie atat de mult de muzica. Au pledat pentru muzica Verlaine-muzica inainte de toate,Mallarme-face distinctie intre valoarea muzicala si cea notional-poetica a cuvintelor,Macedonski,pentru care arta versurilor este arta muzicii.Cuvintele capata nuante subtile,ele devin muzica.Cateva poezii simboliste au fost puse pe note-Canta un matelota lui I. Minulescu,Note de primavaraa lui G. Bacovia. Este subliniata si o muzica interioara la Bacovia, care a asimilat muzica,in sensul ca ea sugereaza stari de spirit,in timp ce la Minulescu ea ramane adesea exterioara. Prozodia : Marea invocatie a simbolistilor in materie de prozodie o constituie introducerea in poezie a versului liber,insa nu toti poetii simbolisti au renuntat la versificatia clasica(Mallarme,Verlaine,Rimbaud).In Franta versul liber a fost introdus de Gustave Kahn. Poemul Hinoval lui Macedonski renunta la versul liber,sub motivul ca aceasta prezinta pericolul alunecarii spre proza ritmica.In poezia romaneasca versul liber se deosebeste la Ov. Densusian,I. Minulescu,T. Arghezi,L. Blaga. Poetii simbolisti au dat importanta problemelor de forma,ritm,creand cele mai savante armonii verbale,pauze,asonante si refrenuri. Eminescianizat la inceput,sentimental,decorativ,stilizat,simbolismul romanesc dobandeste o nuanta expresionista in unele versuri ale lui Bacovia si Saulescu.

Teme si motive Motivul singuratatii :descinde din romantism.In simbolism el isi pierde grandoarea,nu este clamat,devine elegiac si intim.Stefan Petica ii da o dimensiune tragica:Batui la portile straine,/Si-nchise poetile-au ramas.Nota de singuratate este imbogatita cu melancolia tacerii,cu gesturi nehotarate,cu tristeti apasatoare,la D. Anghel.Bacovia se simte pribeag pe pamant,odaia il sufoca precum sicriul.O cauza a exvitabilitatii si a agitatiei este starea de gol in care linistea devine apasatoare sau provoaca stari nelamurite:Eu stau,si ma duc si ma-ntorc,Stau singur in cavou, Singur,singur.singur,Eu singur cu umbra.Efectul singuratatii este melancolia si spleen-ul,Motivul spleen-ului presupune un amestec de plictiseala profunda,dezolare si tristete abstracta,fara ca poetul sa ajunga la deceptie si pesimism propriu-zis,ca in romantism(Lidia Bote). In literatura universala,spleen-ul simbolist a fost exprimat pentru intaia data de Baudelaire. Lidia Bote considera spleen-ul poetilor simbolisti romani ca o prelungire a dorului poeziei populare,complicat insa la nivelul existentei urbane. Stefan Petica scrie:Mi-e dor de-un cantec plin de jale,/De-o adiere parfumata. Simbolismul cultiva un rafinament al senzatiilor si al emotiilor,obtinut prin poetizarea vietii urbane sau transfigurarea unor taramuri exotice,necunoscute.Starea este de reverie,poetii simbolisti sunt atrasi,in evadarile lor,de mister,de dorinta de a se elibera din mediul inchis,apasator. Evadarile, tentatia avantarii spre mari departari cu miraje si taramuri misterioase, intr-o imagistica imprecisa,costituie o adevarata categorie tematica in simbolismul romanesc.Reprezentativ in acest sens este I. Minulescu,poet al marilor plecari,cu obsesia exotismului,atractia catre zonele sudului,tropicale sau extrem-orientale,cu vegetatii luxuriante. Marea plecare o initiaza insa,in poezia noastra,Macedonski:Intindeti panzele, baietii/Un vant subtire se ridica,/Albastra mare se despica. Exotismul se realizeaza si prin vocatia pentru atmosfera de legenda si de mister,poetii manifestand interes pentru feeria de ev mediu.Pe de alta parte,in scrieri ca poemul dramaticSolii pacii(St. Petica)si poezia Cu sufletul si noaptea (M.Saulescu)se realizeza fuziuni ale simbolismului cu basmul,inspiratia fiind autohtonizata. Natura : Spre deosebire de poezia romantica,natura nu mai este subiect,ci stare sufleteasca,exprimata muzical ori cromatic,sau decor. Astfel, parcul, gradina, statuile,orizonturile marine sunt prezentate static.In jurul obiectelor plutesc muzica si parfumul,in spatii nedefinite,ca si in poezia lui Baudelaire;poetii isi propun sa dezvaluie corespondenteledin natura.Simbolistii canta amurgurile subordonate starilor afective;tonul unora este insa explicativ:St. Petica marturiseste ca,asa cum se stinge seninul zilei asa pierit-a caldura altor zile bune. Bacovia devine un liric al culorilor,auditiile lui sunt colorate(sinestezie).Natura lui Bacovia este aparent statica,insa in realitate toamna plansul,golul,somnul,frigul,caldura,rasul,ploaia se misca intocmai fiintelor vii. Culorile dominante sunt cenusiul,negrul,albul;culorile obsesiei; rosul,violetul, galbenul,expresii ale starilor anxioase. Motivul ploii: incepand cu Macedonski(Cantecul ploaiei)-si al toamnei apare la toti simbolistii.Critica a semnalat ecouri eminesciene in poezia toamnei.Sonetele lui Eminescu in care toamna constituie prilej de aduceri aminte,intr-o lumina sura,filtrata de soare,se prelungesc in poezia lui St. Petica: O,lasa toamna care piere/Graiul dulcilor poveste. Poezia toamnei va excela insa in lirica bacoviana,coplesind intregul univers. Sentimentul ploii aduce stari

depresive:Ce melancolie,/Ploua,ploua,ploua,pana la enervarea exasperanta:O bolnava fata vecina racneste la ploaie razand. La I. Minulescu,sentimentul ploii intra in analogie cu existenta stereotipa: Umede de-atata ploaie,/Oraseni pe trotuare/Par papusi automate.Alteori,la I. Minulescu,isi face loc nota joviala,usor estetizata si exterioara:Ploua gris ca-intr-o stampa japoneza. De la tratarea anecdotica pana la trairea dramatica,cu descoperirea sentimentului tarziuluisi al pustiului, pulverizand categoriile de spatiu si timp,se dezvaluie drama nerealizarii(Tarziu clavirul moare,cantecul geme tarziu,va fi tarziu in ziua aceea,si tare-i tarziu si n-am mai murit,s-asculti pustiul,pierdut in muzeul pustiu,pierdut intr-o provincie pustie-G. Bacovia). Iubirea : Simbolistii nu incadreaza tematica iubirii in contextul naturii.Cele doua elemente nu formeaza,ca la romantici,un tot.Poetii vor gasi insa corespondente in comunicarea sentimentelor.Ei vor exprima uneori si direct sentimentul,implicand trairi intense,manifestate prin reactii vitaliste(Macedonski)sau maladive(Bacovia). Predilectia pentru parfumuri si muzica este de ordin vital . Al. Macedonski publica,in 1886,in La Walonie,o poezie,Nevroza,si pe urmele lui,St. Petica,N. Davidescu,I. Minulescu scriu si ei nevroze. Erotica simbolista,pe langa motivul nevrozei,implica si un univers floral.Femeia este hieratica,se misca intr-o lume dematerializata sau nostalgia prezentei ei desteapta senzatii olfactive,ca la St. Petica,pentru care faptura iubita este o raza parfumata. Un univers floral bine cunoscut aduce volumul In gradina,a lui D. Anghel;florile amintesc de cei morti,de statornicia In poezia de dragoste,Bacovia pastreaza ecouri eminesciene sau,gesticuland,rasul se amesteca cu plansul;alcoolul,tremurul,suspiciunea,spaima,nevoia de ocrotire isi fac loc pe rand:Deschide,da drumul,adorato,/Cu crengi si foi uscate am venit, Asculta,tu,bine iubito,/Nu plange si nu-ti fie teama,/Asculta,cum greu,din adancuri,/Pamantul la dansul ne cheama.Este subliniata latura intimista a poeziei de dragoste,prin prezenta obiectelor-intalnita mai intai la Macedonski si cultivata mai apoi de D. Anghel, ,I. Pilat,I. Minulescu.Apar, astfel, odaia, tablourile ,scrinul,biblioteca. Instrumentele muzicale Simbolismul aduce in poezie o gama de instrumente muzicale,realizand corespondente intre emotie si instrumentul muzical:vioara,violina exprima emotii grave;clavirultristetea si sentimentul desperat al iubirii;;fluierul este funebru;fanfara trezeste melancolii; pianina, melancolia constituie motive uneori exterioare,decorative,alteori vor intra in substanta si in atmosfera generala a poeziei.La noi,St. Petica evoca mai toate instrumentele muzicale;vioara,mandolina,pian,harfa. I. Minulescu percepe muzica sentimental,iar Bacovia,grav,dezvaluindu-ne stari nevrotice:Iubita canta-un mars funebru/Ea plange,si-a cazut pe clape,/Si geme greu ca in delir/In dezacord clavirul moare.Culorile sunt in corespondenta cu instrumentele muzicale,pelicula este o pictura parfumata a primaverii;amurgul insoteste cantecul viorilor(St. Petica-Cand viorile tacura). Prin simbolism poezia romaneasca s-a innoit artistic,si-a imbogatit considerabil mijloacele de expresie,instrumentele prozodice,largindu-si tematica indeosebi prin orientarea spre lumea orasului Tema lucrarii:SIMBOLISMUL EUROPEAN