Você está na página 1de 2

.

la
Cucerirea Normandii, din 1066, a dat Angliei o clasii stiipiinitoare nouii ~i striiinii. Regii normanzi au creat o monarhie puternicii, impliciind ~i Anglia in ambifiile lor dinastice pe Continent.
D upa la ce l-a invins pe Harold in.bat:Ilia (1066de

. SI ,

O Anglia ~i Normandia erau dominate de castele in aceasta perioada. Cel mai mare castel regal construit !n Anglia pentru a asigura securitatea ~arii impotriva revoltelor a fost Turnul Alb al Londrei, ridicat in timpul lui William Cuceritorul. Acesta a fost primul castel de piatra din Anglia. O Aceasta scena din tapiseria de la Bayeux prezinta un atac al cavalerilor ~i arca~ilor normanzi la Hastings. Tapiseria de la Bayeux relateaza in cei 74 m de material, povestea cuceririi normande.

Hastings,

William

Cuceritorul

1087) s-a incoronat la Westminster, nind recunoscut rege de "parlamentul" anglosaxon. Acesta i-a legitimat pozitia, insa nu putea ascunde faptul ca s-a suit pe tron prin intermediul fortei, distribuind prnzile de rnzboi sustinatorilor sai. De fapt, William urmarea inlaturarea vechii clase din conducerea statului ~i a bisericii, creand o societateape deplin feudala, in care grupurile sociale dominante erau formate din strnini provenind din Normandia ~i alte regiuni ale Frantei. Regele normand Totu~i, Wilhelm a fost capabil sa se foloseasca de faptul ca putea controla intreaga tarn. El a pastrat o mare portiune de pamant pentru el insu~i, impartind ce rnmasesein parcele mici, astfel incat proprietatile supu~ilor sai erau prea impra~tiate pentru a constitui o amenintare putemica. Astfel, inca de la inceput, monarhia nor-

9 Aceastaefigie a
Cuceritorului din Catedrala Wells in Somerset, Anglia, reprezinta o marturie a simpatiei cu care Biserica il privea pe William.

rnandaa Angliei a fostmult rnai puternic;1 decat majoritatea monarhiilor de pe continent -cu sigurant:l mult rnai puternic;1 decat monarhia francez;1- iar 1n 1066Wilhelm a reu~its;1 obtin;1 un jurnmant de credint:l de la toti vasalii din tarn, cu implicatia nefeudal;1 c;1loialiatealor era 1n primul rand fat:l de coroan;1, iar apoi fat:l de lorzii de la care aveau pamanturile. Din acest motiv monarhia englez;1 a fost foarte putemic;1 comparat;1cu alte state feudale. Totul continua s;1depind;1 de personalitatea regelui insu~i, ins;1 autoritatea coroanei era 1nc;1 u~or subminata de problema succesiunii la tron, sau cand un copil sau o personalitate necunoscuta ocupa tronul. Timp de cativa ani dup;1 Cucerire au existat anumite neintelegeri intre rege ~i seniorii

sai, de vreme ce trebuiau sa formeze un front comun impotriva noilor supu~i ostili: in fiecare localitate normanzii ~i-au int:lrit pozitiile. Cavalerii calari in armuri erau de neinlocuit in camp deschis, dar securitateaera asigurata mai ales prin construirea de castele. Acestea ofereau protectie impotriva atacurilor nea~teptate, serveau drept re~edinte pentru lorzi, iar prin dimensiunile lor simbolizau suprematia in fata str:linilor . Cea mai mare parte a castelelor normande timpurii erau construite din lernn, ridicate in graba din m0tive de securitate, ~i a trecut inca un secol pana la aparitia castelelor de piatra. Totu~i, cateva castele au fost construite din piatr:l inca de la inceput, in special Tumul Alb, inima Tumului Londrei de astazi. 69

ANGLIA

~I NORMANDIA

CUCERIREA

NORMANDA

Newcastie Carlisle Durham 5 3 York 4 4 Chec Derby Derby


Nottingham 5hrewsbury Shrewsbury

O Avansarea Cuceririi Normande. pamanturile pe care William le-a daruit unor sus,inatori ai sai sunt de asemenea ilustrate. Prin distribuirea dispersata a acestora. se urmarea ca magna'ii din regat sa nu reprezinte o amenin'are rege. pentru

S 3

Asemenea predecesorilor sai, Henric a lntarit In mod constant autoritatea coroanei engleze. Realizarile sale au fost lnsa amenintate In momentul In care fiul sau Wilhelm s-a lnecat In timpul unei calatorii cu Corabia Alba (1120). Singura sa mo~tenitoare directa era fiica sa Matilda, sau Maud, iar In aspra societate masculina din acele timpuri nu era cu putinta ca o femeie, oricat ar fi fost de de~teapta,sa se impuna. Hotaclnd ca fiica sa sa 11urmeze la tron, Henric i-a silit pe baroni sa o recunoascape Matilda ca succesoarea sa, maritand-o cu unul dintre cei mai puternici nobili francezi, Geoffrey de Anjou. Dar, dupa moartea regelui,

Lincoln
Lincoln

Nottingham Leicester Leicester


Hereford bloucester

Norwich Ely

Card lIt

. -

WI","ester ,c+.

: ~

Hastings

pamanturi 1066 1068 primavara 1068vara 1069-1070 1070 Regiuni cucerite

oferite

1 Robert of Mortain 2 Hugh d'Avranches 3 William 4 Gilbert of Percy de Gand

5 Alan of Brittany

Conducerea normand~ a fost curand acceptat:l in sud ~i sud-est, sud-vestul ins~ a trebuit s~ fie supus prin fort~. Nordul, In ciuda unei supuneri aparente, a rnmas de asemenea refractar, iar In 1069 a izbucnit o rnscoal~ condus~ de contii locali, Edwin ~i Morcar. Wilhelm a reu~it s~ o In~bu~e cu o asprirne teribil~, pr~dand o suprafa~ Intins~ Intre York ~i Durham, ce s-a ref~cut dup~ mai multe generatii. Dup~ aceasta,ultima opozitie saxon~a fost condus~ de Hereward the Wake din insula Ely, In zonele mi~~tinoaseaproape imposibil de traversat, care nu au fost capturate pan~ in anu11071. Calea anglo-saxona De~i normanzii dominau ordinea social~, iar franceza devenise limba exclusiv~ a curtii, a claselor sociale superioare, fiind folosit:l In cele mai importante opere literare, Anglia anglo-saxon~nu era Inc~ eliminat:l. Metodele anglo-saxone de administratie ~i impozitare au supravietuit; la fel s-a Int1mplat ~i cu sistemul guvemamentallocal, cu ~erifii, tribunalele, juratii ~i districtele sale. Acestea erau

O Castelul Dover, in stil original anglo-normand, a fost reconstruit in timpul lui Henry al 1I-lea, cand s-a clad it o port,iune masiva de aparare, inconjurata de turnuri.

~ ~ ~ a ap;lrut 1nc;l un pretendent la tron. ~tefan de Blois, nepotul lui Henric ~i str:Inepotul lui William Cuceritorul, i-a convins pe baroni ~i Biserica s;l-l sprijine, fiind 1ncoronat sub numele de Regele ~tefan (1135-54). Acesta ~i-a f;lcut repede atat de multi du~rnani 1ncat s;l o 1ncurajeze pe Matilda s;l-~i revendice propriile sale drepturi, urmand apoi ani 1ntregi de r;lzboi civil, In care averi ale ambelor p;lrti erau epuizate rapid. ~tefan a supravietuit, ins;l autoritatea regal;l -~i O datl cu ea legea ~i ordinea -dec;lzusern in asemenea IjR;lsurn 1ncat domnia a ajuns s;l fie consideratA O simpl;l anarhie. Henry al 11-lea jn 1153 cand Henric, fiul Matildei, In varst;l de 20 de ani, a sosit In Anglia, a fost 1ntampinat cu sperant;l ~i entuziasm. El ~i ~tefan au c;lzut. de acord ca ~tefan s;l dornneasc;l pan;l la ~ sfar~itul vietii, avandu-l pe Henry drept succesor. jn anul urm;ltor, Henry alll-lea (1154-89) a devenit primul rege al dinastiei Angevin sau Plantagenet. Fiind unul dintre cei mai importanti monarhi englezi din Evul Mediu, Henry a restabilit ordinea, a supus nobilimea (silit;l s;l distrug;l castelele neautorizate pe care ~i le

~ :! ~ ~

O Pecetea lui William Cuceritorul. Aceasta parte a pecetei il infa1i~eaza pe William ca rege al englezilor. Cealalta parte a pecetei se refera la domnia sa peste

principalele surse de informatii pentru celebra Carte a judecatii de apoi (Domesday Book), o cronica realizata in fiecare district, in care figurau toate resursele regatului condus de regele Wilhelm ~i completata in 1086. Regele~i-a petrecut o rnare parte din domnie luptand cu regele Frantei pe coastele Canalului Manecii. jn calitate de duce al Normandiei, William era vasalul regelui, dar a ramas practic nesupus. Datorita faptului ca era ~i rege al Angliei, resursele sale erau mult mai mari decat ale celui mai putemic nobil, lucru ce reprezenta o amenintare pentru autoritatea ~i securitatea regelui francez. Aceasta a fost sursa unor neintelegeri care au durat atata timp cat regii Angliei au detinut feude importante in Franta -o situatie care a persistat timp de aproape 400 de ani. Henryl jn timpul domniei lui William al ll-lea (10871100),Anglia ~i Norrnandia au fost pentru scurt timp separate, insa fiul cel rnai tanar al lui William Cuceritorul, Henry I (1100-35), a devenit rege al Angliei, iar in 1106 acestaa preluat ~i conducereaNorrnandiei de la fratele sau.

~ normanzi.

70