CUPRINS

Argument .2 Capitolul I :Clasificarea aparetelor .3 electrice.

Capitolul II:Clasificarea tablourilor electrice13 Capitolul III:Tipuri de tablouri electrice14 Descrierea tablourilor electrice de distribuie de joas tensiune i de automatizare.14 III.1 Elemente componente. 15 III.2 Caracteristici electrice 15 Capitolul IV:Exploatarea si ntreinerea aparatelor de msurat i control din tablourile electrice i alte echipamente 17 IV.1 Generaliti 17

IV.2 Lucrri de reetalonare................................................................................................... ..17 IV.3 Protecia aparatelor de msurat mpotriva situaiilor care le-ar putea deregla sau deteriora 18 Bibliografie .. Anexe .

ARGUMENT

n procesul de transformare a energiei de o anumit form n alta, intervin energii auxiliare considerate ca energii pierdute. Principalele forme de energie sunt: -energia mecanic manifestat prin poziia relativ ntre prile unui sistem (energie potenial). -energia nuclear ce apare n procesele de fisiune a nucleelor atomice. -cldura= form de schimb de energie fr efectuare de lucru ntre dou sisteme puse n coninut termic. Mainile electrice uzuale transform energia mecanic n energie electric (generatoare) sau pe cea electric n mecanic (motoare). Ele sunt reversibile putnd funciona i ca generator i ca motor. Transformrile de energie n cadrul mainilor electrice se produc pe principiul induciei i al forelor electromagnetice, tierea liniilor de for de ctre conductoare fcndu-se printr-o micare de rotaie. Necesitatea unui consum tot mai mare de energie electric a obligat economia mondial la o exploatare intesiv a principalilor combustibili utilizai n acest scop: ieiul, crbunele, gazele naturale. n context cu cele de mai sus mi-am ales tema: tablouri electrice de joas tensiune. Din necesitatea practic de formare la elevi a deprinderilor corecte de munc i aplicrii n practic a cunotinelor teoretice i tehnologice cu aplicare la fiecare loc de munc a normelor de protecie a muncii, respectiv de prevenire a incendiilor i respectarea normelor igienico-sanitare, s-a conceput un simulator de instalaie n cadrul colii. O contribuie de baz la execuia acestei lucrri are i proiectul meu.

I.Clasififcarea aparatelor electrice

Aparate electrice de joasa tensiune Aparatele electrice au elementele functionale parcurse de curentul electric ele putand realiza inchiderea, deschiderea sau comanda circuitelor electrice,protectia sau masurarea parametrilor. 1)Aparate de conectare Aparatele de conectare sunt destinate in special pentru conectarea si deconectarea circuitelor de distributie si de alimentare a receptoarelor.Din aceasta clasa fac parte aparate care pot fi manevrate manual sau automat.Se disting diverse moduri de comanda asupra aparetelor de comutatie: -manuala,realizata prin interventia umana; -automata,realizata fara interventia umana,in conditii predeterminate; -directa,realizata dintr-un punct situat pe aparat sau in imediata vecinatate a acestuia; -la distanta(telecomanda),dintr-un punct indepartat fata de aparatul comandat. a) Intreruptoare cu parghie-aceste aparate sunt destinate de a conecta si intrerupe manual un circuit de lumina si forta in retele de joasa tensiune.Montarea acestor intreruptoare cu parghie se face in serie cu sigurante fuzibile.Intreruptoarele parghie pot realiza intreruperea unui curent dat fiind utilizarea efectului de suflaj magnetic in aer liber.Indiferent de forma gamei constructive,ele au doua pozitii de functionare vizibile.

b) Intreruptoare cu came-sunt aparate electrice alcatuite dintr-un numar variabil de cai de curent identice,alaturate.Deschiderea si inchiderea contactelor mobile este posibila prin actionarea unui ax central comun.Intreruptoarele cu came sunt intalnite in instalatiile electrice sub diferite forme constructive.Posibilitatea de adaugare a unor etaje suplimentare,de combinare a cailor de curent,face ca aceste intreruptoare sa fie constituite ca aparate de sine statatoare ca:inversoare de sens,comutatoare voltmetrice,comutatoare de numar de poli,comutatoare steatriunghi.Functionarea acestor aparate se bazeaza pe deplasarea unei came in dreptul unui contact.Cama va inchide sau deschide acest contact,printr-o deplasare rectilinie a tijei comutatorului.

c) Separatoare-sunt aparate destinate inchiderii sau deschiderii circuitelor electrice lipsite de sarcina.Aceste aparate permit realizarea functiilor cunoscute,de inchidere deschidere a unui circuit sub sarcina,eliminand montarea a doua aparate distincte,separatorul si intreruptorul.Separatorul se caracterizeaza prin: -inchidere si deschidere manuala,cu viteza dependenta de operator; -doua pozitii de repaus -in pozitia deschis realizeaza o distanta de izolare care asigura protectia personalului la interventia in instalatia din aval; -nu poate fi manevrat in sarcine ,ci numai in gol; -realizeaza functia de separare -suporta timp nelimitat curentii nominali si,pentru scrut timp,curenti de suprasarcina si de scurtcircuit.

d) Separatoare de sarcina-sunt aparate destinate inchiderii /deschiderii circuitelor sub sarcina.Separatorul de sarcina este caracterizat prin: -inchiderea si deschidera manuala, in general cu viteza independenta de operator; -doua pozitii de repaus; -suporta si intrerupe curenti nominali,inclusive curenti de suprasarcine; -poate fi manevrat in suprasarcina; -suporta un timp specificat,curenti de scurtcircuit; -realizeaza functiile de comutatie functionala si separare.

e) Prize si fise industriale-conectarea la reteaua electrica de joasa tensiune a consumatorilor mobile se realizeaza cu ajutorul prizelor si fiselor industriale,respective cu ajutorul cuplelor. Prizele si fisele industriale,spre deosebire de cele destinate instalatiilor electrice interioare,sunt,de regula,utilizate pentru racordarea consumatorilor trifazati.Ca atare aceste prize sunt pervazute cu doua contacte de protectie.Montarea prizelor se face apparent si in locatii care san u puna in pericol ata personalul operator cat si instalatiile interioare.
6

f) Contactoare-contactoarele si ruptoarele sunt aparate care servesc la stabilirea,intreruperea sau comutarea diferitelor circuite electrice.Inchiderea si deschiderea circuitelor se va realiza,automat,prin deplasarea contactelor mobile sub actiunea unei forte electromagnetice,forta obtinuta prin parcurgerea unui electromagnet de catre un curent electric,comandat de un operator sau un calculator.Oricare ar fi varianta constructive a contactorului,el este alcatuit din urmatoarele elemente: -circuitul principal de current; -circuitul de comanda; -circuite auxiliare; -camerele de stingere; -elemente izolante; -elemente metalice; -elemente de fixare.

g) Intreruptoare automate,diferentiale si combinate -sunt aparate electrice de comutatie utilizate la inchiderea si deschiderea circuitelor electrice,pentru stabilirea sau intreruperea curentului electric din circuitul considerat.Intreruptoarele automate sunt prevazute cu dispozitive de protectie,care comanda automat deschiderea circuitului in anumite conditii
7

prescrise.Ele pot fi comandate de operator pentru stabilirea sau intreruperea curentului de sarcina.Pot fi de tip disjunctor,avand numai declanastoare automate.

h) Disjunctoare-asigura protectia completa a circuitelor terminale(suprasarcina si defect de izolatie),protectia persoanelor impotriva contactelor indirecte sau directe si a instalatiilor electrice impotriva incendiilor.Cu sensibilitatea de 30mA se asigura o selectivitate verticala totala daca sunt instalate in aval de un dispozitiv diferential selectiv de 300mA.Este insensibil la declansarile intempestive datorate supratensiunilor tanzitorii.

2)Aparate de comanda a) Comutatoare stea-triunghi-in instalatiile trifazate,pentru miscarea unor utilaje,sunt folosite motoarele electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit.Pentru a se putea reduce curentul absorbit in timpul pornirilor,se folosesc comutatoare steatriunghi,pentru comanda pornirii si opririi.Aceste comutatoare sunt utilizate numai
8

la motoarele care au bobinajul statoric realizat ca sa poata fi conectat in triunghi,la functionarea normala.

b) Autotransformatoarele de pornire-sunt utilizate la pornirea motoarelor electrice c) Inversoare de sens-inversarea sensului de rotatie a motoarelor electrice poate fi facuta daca: -la motoarele asincrone trifazate se schimba,la circuitul de alimentare,doua faze intre ele; -la motoarele de curent continuu se schimba,polaritatea circuitului de alimentare.

d) Demaroare-sunt folosite in circuitele de comanda ale motoarelor de curent alternative.Ele fac posibila comanda directa,comanda in doua sensuri,comanda temporizata a motoarelor asincrone trifazate.Demaroarele pot fi: -pentru comanda intr-un sens; -pentru comanda in doua sensuri; -de vedere. 3)Aparate de reglare a) Reostate,rezistente fixe,reostate de pornire,reostate de escitatie In instalatiile electrice de forta,comanda sau interioare sunt utilizate rezistoare electrice,intalnite in literatura de specialitate sub denumirea de rezistente,reostate de pornire sau reglare.Aceste aparate sunt montate in circuitele respective pentru a facilita pornirea sau reglarea parametrilor consumatorilor din avalul instalatiei.Aceste rezistente au o incarcare mare si ca atare pot fi realizate la dimensiuni reduse. Rezistentele de reglare,dat fiind solicitarea lor pe termen nedefinit,au dimensiuni mari.Pentru racirea lor se apeleaza fie la o ventilare naturala,fie la una fortata.Materialul din care sunt confectionate aceste rezistente depinde de
9

marimea intensitatii curentului pe care trebuie sa-l suporte,respective de regimul de incarcare.

b) Controlere-sunt comutatoare cu schema complexa,utilizate in circuite de pornire,de reglaj sau de comanda.Controlerul are un numar mare de pozitii si de contacte fixe,care se inched sau se deschid prin intermediul unui tambur,pe care sunt asezate o serie de piese de contact sau prin intermediul unor came asezate pe un ax.Conexiunile pe care le poate face un controler se reprezinta fie prin reprezentarea desfasurata a bornelor legate la contacte fixe si a pieselor de contact de pe tambur,fie printr-un tablou in care printr-o cruces au un punct se indica contactele inchise la o anumita pozitie a controlerului. Controlerele sunt folosite la pornirea,oprirea,inversarea sensului de mers si la reglajul vitezei motoarelor diferitelor utilaje(tramvaie,locomotive electrice,sonde actionate electric,trolii,poduri rulante,macarale etc.). c) Relee-instalatiile electrice au in compunerea lor diferite tipuri de relee.Acestea au rolul de a interveni in functionarea instalatiei atunci cand apar depasiri a parametrilor instalatiei(tensiuni,curent,frecventa). In protectia instalatiilor sunt utilizate relee: -electrice(actionate de o marime electrica); -termice(actionate de o marime termina); -mecanice de nivel sau de presiune. Releul este un dispozitiv care poate realiza un contact pe cale mecanica,in cazul comutatiei cu contacte sau pe cale electronica,in cazul comutatiei statice,ce poate fi inchis sau deschis in mod brusc de un semnal de comanda.Functionarea releelor are la baza doar doua stari distincte:inchis-deschis,releul aflandu-se intr-o stare sau alta,dupa valoarea semnalului de comanda. Releele electrice pot fi clasificate din punct de vedere al marimii care le actioneaza,in relee electromagnetice,relee de inductie,relee electrodinamice,relee electrice termice,relee electronice.

10

4)Aparate de semnalizar a) Lampi de semnalizare-prezenta sau lipsa tensiunii in instalatiile electrice poate fi semnalizata optic cu ajotorul lampilor de semnalizare.In tablourile de comanda,in segmente specifice unor ramuri industriale sunt necesare semnalizari care sa indice prezenta sau lipsa unor marimi electrice sau neelectrice,in general a unor parametrii masurabili.Aceste semnalizari sunt posibile daca se apeleaza la aparate de semnalizare pozitionale individual sau in tablouri sinoptice.Alimentarea acestor lampi de semnalizare se poate face direct sau prin intermediul unor transformatoare de tensiune.

b) Butoane si selectoare cu lampa de semnalizare integrate

11

c) Manipulatoare-sunt aparate utilizate pentru a facilita comenzi multiple cu o singura maneta care se misca in patru grade de libertate.Aceste aparate sunt utilizate,de regula pentru instalatii de ridicat de transport sau de manipulare. d) Cutii suspendate cu butoane-aceste aparate sunt asamblate in cutii speciale avand drept scop comanda unor motoare care actioneaza instalatii de ridicat.In functie de tipul comenzilor care se aplica instalatiei de ridicat aceste aparate sunt construite intr-o gama tipodimensionala. 5)Aparate de protective a) Sigurante fuzibile-cele mai simple aparate de protectie a circuitelor impotriva curentilor de scurtcircuit sunt sigurantele fuzibile.Elementele fuzibile sunt acelea care fac posibila realizarea functiei de protectie.Constructiv,elementele fuzibile sunt realizate dintr-un fir sau o banda subtire de metal,cu sectiune aleasa astfel incat sa se topeasca la trecerea unui curent mai mare decat curentul admis de instalatie.Din punct de vedere constructive sigurantele fuzibile pot fi:normale cu filet,mignon,auto,de mare putere de rupere si de medie tensiune.

b) Blocuri de relee termice-pentru protectia instalatiei de suprasarcinile care pot sa apara accidental,se folosesc releele termive.De regula releele termice sunt realizate monobloc.Cele mai multe relee termice sunt dotate cu compensatoare de temperature,care permite asigurarea unei zone de insensibilitate fata de variatiile de temperature ale mediului ambiant.Blocurile de relee termice sunt montate in circuitele electrice impreuna cu contactoarele electrice,fie prin interconexiuni directe,fie facand corp comun cu acestea.

12

c) Separatoare cu sigurante-sunt aparate electrice formate dintr-un separator si sigurante fuzibile comasate in aceeasi structura.Aceste aparate au dubla functie:separatoare si protectie.Functie de circuitele electrice,aceste sunt realizate intr-o gama tipodimensionala corespunzatoare parametrilor retelei electrice. d) Descarcatoare-sunt dispozitive destinate sa limiteze supratensiunile tranzitorii prin dirijarea spre pamant a supracurentilor,limitand astfel amplitudinea supratensiunii la o valoare nepericuloasa pentru instaltii si aparate.Descarcatorul ca aparat de protectie impotriva supratensiunilor este construit pentru a realize doua functii:de limitare a supratensiunii si de intrerupere automata a legaturii cu pamantul,restabilind astfel izolatia conductei imediat ce a disparut supratensiunea. Descarcatoarele debrosabile de semnalizare semnalizeaza starea cartusului si permit inlocuirea rapida a acestuia daca se distruge.Ele sunt destinate protectiei echipamentelor dintr-o retea electrica de distributie in system TN-S sau TNC.

13

e) Declansatoarele-indiferent de varianta constructive,in componenta intrerupatoarelor automate,pe langa mecanismul de actionare,circuitul principal de curent,camera se stingere,piesele electroizolante si cutia aparatului,se afla si elementele de protectie DT declansator termic,DE-declansator electromagnetic,DTm-declansator de tensiune minima si declansator de deschidere. Aceste declansatoare impreuna cu accesoriile aparatului(contacte auxiliare,transformatoare de curent,blocuri diferentiale)permit utilizarea aparatului pentru functiile cunoscute,inchidere-deschidere,protectie si comutatie.Aparatura modulara,care se impune tot mai mult pe piata energetica,a adus ca noutate o gama diversa de declansatoare magneto-termice si electronice. Declansatorul magneto-termic TM are reglajul pragului de declansare a protectiei la suprasarcina,reglajul pragului de declansare a protectie la scurtcircuit.Pragurile de declansare a protectiilor se regleaza utilizand comutatoare. La declansatoarele electronice protectia la scurtcircuit este temporizata si instantanee in doua variante: -protectie cu temporizare cu prag de declansare reglabil si temporizare fixa a declansarii; -protectie instantanee cu prag fix de declansare. Pragurile de declansare a protectiilor se regleaza utilizand comutatoare. Tablourile electrice de distributie de joasa tensiune si tabloruile electrice de automatizare reprezinta ansamle care contin aparate electrice , conexiuni, borne de current , echipamente de comanda, masura, protectie , semnalizare etc., montate complet cu toate elementele lor constructive. Tablourile de distributie racordate la una sau mai multe surse de energie electrica servesc la distributia acesteia precum si la protectia, controlul-comanda si reglarea aparatelor sau circuitelor electrice. Tablourile (panourile) de automatizare servesc la obtinerea functionarii automate a masinilor si instalatiilor precum si la realizarea automatizarii proceselor tehnologice in toate ramurile industriale (industria metalurgica, constructoare de masini, chimica, textile, alimentara etc.) Referirea in cadrul prezentei lucrarii la aceste categorii de tablouri electrice se face utilizand denumirea generala de tablou. Tablourile pot functiona: -in curent alternativ de frecventa 15 pana la 60 Hz si cu tensiuni nominale pana la 1000 V; -in curent continuu cu tensiuni nominale pana la 1200 V.

14

Tablourile electrice sunt parti ale instalatiei electrice cu rol in distributia energiei electrice si in care se gasesc montate aparatele de actionare si protectie a circuitelor si receptoarelor electrice.

15

II.Clasificarea tablourilor electrice

Tablourile electrice se impart: -dupa rolul in distributia energiei electrice tablourile electrice pot fi -cofrete; - tablourile generale (TG); - tablouri principale si tablouri secundare. -dupa natura receptoarelor alimentate tablourile electrice pot fi -de lumina si prize; - de forta; -de lumina si forta; -de curenti slabi. -dupa felul retelei tablourile electrice pot fi -de curent alternativ si de curent continuu; -dupa protectia fata de mediu tablourile electrice pot fi de -deschise (neprotejate la lovituri mecanice) si inchise capsulate (protejate suplimentar la praf si actiunea picaturilor de ploaie). -dupa materialul utilizat tablourile electrice pot fi pe marmura si pe stelaj metalic. Cele mai utilizate sunt tablourile inchise pe stelaje metalice. Acestea se executa inchise in nise, cutii metalice sau dulapuri metalice atat pentru lumina cat si forta. Tablourile au in componenta lor circuite principale si auxiliare care formeaza unitati functionale independente. Circuitul principal este un ansamblu de elemente conductoare (aparate electrice, cabluri si conductoare electrice etc) destinate sa asigure distributia energiei electrice, iar circuitul auxiliar cuprinde elemente care asigura masura, semnalizarea, comanda, controlul, protectia si alte functii complementare. Unitatea functionala este reprezentata de ansamblul de elemente ale circuitelor principale si auxiliare dintr-un tablou care servesc indeplinirii unei aceleiasi functiuni. Exemple de unitati functionale: Sosire- unitatea functionala ce serveste la primirea energiei electrice. Plecare- unitatea functionala ce serveste la furnizarea energiei electrice. Cupla- unitatea functionala ce asigura legatura intre mai multe unitati functionale, legatura ce poate fi realizata de exemplu cu ajutorul unor sisteme de bare si al aparatelor de conectare. Un grup de unitati functionale, interconectate electric pentru realizarea functiilor de exploatare, formeaza un ansamblu functional.

16

III.Tipuri de tablouri electrice

Tablourile pe suport de marmura nu se mai executa. Ele pot fi intalnite in constructii mai vechi. Aparatele electrice sunt fixate prin suruburi in placa de marmura. Legaturile intre aparate se executa pe fata nevazuta a placii, iar legaturile la coloana electrica si la circuitele catre receptoare se face prin intermediul unor piese, numite borne, ce au acelasi rol cu al conectoarelor (ANEXA NR4). Aceste tablouri se monteaza aparent pe perete. Mai rar se introduc in cutii de lemn. Tablourile pe stelaj metalic sunt cel mai des folosite. Se executa dintr-o rama metalica, din cornier simplu sau cornier electrotehnic. Aparatele electrice se prind de stelaj prin intermediul unor benzi metalice (simple sau profilate), de dimensiuni corespunzatoare aparatelor. Pentru usurinta montajului si a executarii legaturilor electrice, pe aceeasi banda se plaseaza aparate de acelasi fel sau de dimensiuni apropiate. Astfel, sigurantele fiecarei faze se monteaza de regula pe aceeasi banda orizontala (ANEXA NR3) prin prinderi in suruburi. La fel se procedeaza cu contactoarele, releele termice, sirul de cleme etc. (ANEXA NR6). Aparatele electrice din tablou sunt legate intre ele asa cum se indica in schema electrica a tabloului. Stelajul se poate monta: -direct pe suporti, pe perete sau pe o fundatie, Accesul la tablou este ingradit printr-o plasa de sarma; -intr-o cutie metalica montata pe perete sau pe suportii incastrati intr-o fundatie. Pe usa nisei sau a cutiei metalice se amplaseaza aparatele de semnalizare, de masura si butoanele de actionare, astfel incat acestea sa poate fi observate sau actionate fara a se deschide tabloul. Sub ele se gasesc etichete pe care sunt inscrise destinatiile aparatelor. In cazul tablourilor principalele si generale aparatele electrice sunt in numar mare si au dimensiuni mari (datorita curentilor mari ce le parcurg). De aceea stelajul este introdus intr-un dulap metalic (cu una sau mai multe usi) sau este lasat aparent pe o fundatie si numai partea din fata se acopera cu unul sau mai multe panouri metalice. Aceste ultime tablouri se numesc tablouri tip dulap sau panouri (ANEXA NR5).

Descrierea tablourilor electrice de distributie de joasa tensiune si de automatizare Tablourile electrice de distributie de joasa tensiune si tablourile electrice de automatizare reprezinta ansamble care contin aparate electrice, conexiuni, borne de current, echipamente de comanda, masura, p 21421s1819v rotective, semnalizare etc. , montate complet cu toate elementele lor constructive. Tablourile de distributie racordate la una sau mai multe surse de energie electrica servesc la distributia acesteia precum si la protectia, controlul-comanda si reglarea aparatelor sau circuitelor electrice.
17

Tablourile (panourile) de automatizare servesc la obtinerea functionarii automate a masinilor si instalatiilor precum si la realizarea automatizarii proceselor tehnologice in toate ramurile industriale (industria metalurgica, constructoare de masini, chimica, textila, alimentara etc. Dupa destinatia pe care o au, tablourile de distributie se impart in : tablouri generale , principale si secundare. Tabloul general de distributie este cel care primeste energia electrica, la o tensiune sub 1000 v, de la sursa de energie sau de la retea. Tabloul principal primeste energia electrica de la tabloul general si alimenteaza tablourile secundare. Tabloul secundar deserveste unul sau mai multe receptoare. In cazul in care tabloul general de distributie alimenteaza cu energie electrica mai multe tablouri principale, prin circuite separate, distributia se numeste radiala. Tablourile pot functiona: In curent alternativ de frecventa 15 pana la 60 Hz si tensiuni nominale pana la 1000v. In curent continuu cu tensiuni nominale pana la 1200v.

III.1 Elemente componente

Tablourile au in componenta lor circuite principale si auxiliare care formeaza unitati functionale independente. Circuitul principal este un ansamblu de elemente conductoare (aparate electrice, cabluri si conductoare electrice etc.) destinate sa asigure distributia energiei electrice, iar circuitul si alte functii auxiliar cuprinde elemente care asigura masura, semnalizarea, comanda, controlul, protectia complementare. Unitatea functionala este reprezentata de ansamblul de elemente ale circuitelor principale si auxiliare dintr-un tablou care servesc indeplinirii unei aceleiasi functiuni. Un grup de unitati functionale, interconectate electric pentru realizarea functiilor de exploatare, formeaza un ansamblu functional. Dupa locul de instalare tablourile pot fi: Tablouri de bransament, care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie electrica si protectia generala(fig 1.) Tablouri de firida care asigura protectia mai multor apartamente. Tablouri de apartament care asigura distributia si protectia circuitelor din apartament. Fig 1.(tablouri de bransament care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie electrica si protectia generala).

III.2 Caracteristici electrice

18

Tensiunea.(Un) Tensiunea nominala a unui circuit reprezinta valoarea tensiunii care serveste la definirea circuitului respective si la care se refera conditiile sale de functionare . Daca intr-un tablou toate circuitele principale sau in lipsa lor toate circuitele auxiliare functioneaza sub aceeasi tensiune nominal, aceasta reprezinta totodata si tensiunea nominala unica a tabloului. In caz contrar, se precizeaza tensiunile nominale diferite ale circuitelor tabloului. Tensiunea de serviciu (Us). Tensiunea de serviciu este tensiune efectiva aplicata in exploatarea unui circuit al tabloului. Daca nu se precizeaza limitele tensiunii de serviciu, se considera Us =(0,91,1) Un Tensiunea nominala de izolatie. Tensiunea nominala de izolatie a tabloului reprezinta valoarea tensiunii care serveste la definirea acestei izolatii, in functie de aceasta valoare determinandu-se: -tensiunea de verificare a calitatii dielectrice; -distantele de conturnare; -distantele de izolatie in aer. In circuitele polifazate, tensiunea nominal de izolatie este definita prin tensiunea intre faze. Daca un circuit functoineaza sub mai multe tensiuni nominale, tensiunea nominala de izolatie este cel putin egala cu tensiunea nominala cea mai ridicata. Curentul.Curentul nominal de utilizare al unui circuit al tabloului. Curentul nominal de utilizare al unui circuit al tabloului este definit de curentul nominal al aparatului cu cel mai mic curent admisibil dintre aparatele montate in serie, in acest circui. Curentul admisibil este stabilit pentru serviciul nominal al aparatulu, in functie de conditiile de montaj in tablou. Pentru sigurantele fuzibile se ia in consideratie curentul nominal al fuzibilului, iar pentru releele maximale de curent, se ia in consideratie valoarea maxima de reglaj. Curentul nominal de utilizare al tabloului. Daca tabloul contine mai multe unitati functionale, nu se poate defini in toate cazurile o valoare unica a curentului nominal de utilizare. In situatia in care se defineste o valoare unica a curentului nominal de utilizare al tabloului, acesta este egal cu curentul nominal al unitatii de sosire sau cu suma curentilor nominali de utilizare ai unitatilor de sosire care functioneaza simultan. Frecventa. Frecventa nominala. Frecventa nominala a tabloului reprezinta valoarea frecventei care serveste sa-l defineasca si la care se raporteaza conditiile sale de functionare. Daca circuitele tabloului au frecvente diferite, este necesar sa se indice toate aceste frecvente nominale diferite. Frecventa de serviciu. Frecventa de serviciu reprezinta frecventa efectiva in exploatare la un tablou sau la un circuit al acestuia. Daca limitele frecventei de serviciu nu sunt precizate, se considera ca frecventa de serviciu poate varia intre 0,98 si 1,02 din frecventa nominala.

19

Regimul de exploatare. Regimul nominal de exploatare al tabloului poate fi definit numai daca toate circuitele principale sau-in lipsa acestora toate circuitele auxiliare au acelasi regim nominal de exploatare. Regimul nominal de exploatare al unui circuit al tabloului este definit de regimul prntru care conditiile tehnice in special cele referitoare la limitele de incalzire din si din caietul de sarcini sau norma interna a tabloului, sant satisfacute. Regimuri nominale de exploatare uzuale; -regim de 8h -regim fara intrerupere(continuu); -regim intermitent (periodic); -regim temporar. Circuitele tabloului pot avea regimuri nominale de exploatare diferite.

20

IV.Exploatarea si intretinerea aparatelor de masurat si control din tablourile electrice si alte echipamente IV.1 Generalitati. Tablourile electrice de distributie, in functie de complexitatea lor, contin in principiu echipamente de comutatie (intreruptoare, contactoare, comutatoare), de protectie (sigurante, relee), aparate de masurat si control, cleme conductoare de legatura, elemente de incalzire si iluminat. Prin regulamentul de exploatare tehnica a instalatiilor, personalul de exploatare este obligat sa execute periodic controlul asupra: -etanseitatii dulapurilor sau a tablourilor electrice pe care sunt montate aparate si a curateniei lor; -instalatiei de legare la pamant; -existentei ramei protectoare; -starii conductoarelor de conexiuni si a strangerii lor in sirurile de cleme si la aparate si echipamente; -pozitiei corecte a dispozitivelor de deconectare si a comutatoarelor, lamurind abaterile existente fata de schema normala; -conditiilor existente de microclimat; -existentei inscricptionarii circuitelor si corecta reglare a aparatelor de protectie; -functionarii corecte a aparatelor de masurat; -functionarii in regim normal (la parametrii prescrisi) a aparatelor de comutatie, precum si starea contactelor, existenta unor vibratii pronuntate, incalziri anormale, blocari de contacte. Intreprinderile consumatoare au obligatia de a tine un registru de evidenta a starii fizice a echipamentelor si a aparatelor de masurat, in care sa se mentioneze defectiunile, reparatiilesi verificarile efectuate. Calitatea lucrarilor de intretinere si reparatie ale acestora trebuie sa asigure un grad ridicat de fiabilitate in functionare, cu respectarea, pt aparatele de masurat, a clasei de preciziea initiale. Personalul ce efectueaza reparatia aparatelor de masurat trebuie sa fie autorizat de organele de stat pt metrologie. IV.2 Lucrari de reetalonare. In cazul transformarii aparatelor de masurat, este necesar sa fie confectionata o noua scara, adica sa se reetaloneze aparatul. In acest scop, se executa un montaj ca cel din ANEXA NR2. Aparatul etalon trebuie sa aiba, cel putin, valori ale limitelor de masurare mai mari decat cel pt care trebuie etalonat aparatul si sa apartina unei clase de precizie mai bune decat aparatul ce trebuie etalonat. Sursa se alege in functie de valoarea si felul curentului; reostatul sau pontentiometrul trebuie sa asigure o variatie lina a curentului sau tensiunii, in limitele intregii scari a aparatului ce trebuie etalonat. Inainte de a incepe etalonarea, pe scara veche a aparatului se lipeste o foaie de hartie alba, pe care se traseaza cu tus un arc de cerc, avand aceeasi raza si aceeasi lungime ca si scara veche. Dupa ce se verifica daca in absenta curentului
21

electric acele indicatoare ale ambelor aparate (etalon si cel de reetalonat) se gasesc chiar la inceputul scarilor(in dreptul pozitiei zero), se inchide circuitul. Dupa indicatiile aparatului etalon, cu ajutorul reostatului (potentiometrului) se regleaza curentul (respectiv tensiunea) pt acele valori pt care este necesar n diviziuni pe scara aparatului ce urmeaza a fi reetalonat. Locurile in dreptul carora se opreste varful acului indicator al aparatului de etalonat se inseamna cu creionul. Dupa aceasta, scara cu punctele trasate se scoate din aparat si se cauta centrul cercului din care face parte arcul trasat. In punctul gasit se infige un ac de gamalie, pe care se sprijina marginea unei rigle, cu ajutorul careia se duc linii prin punctele notate pe scara, marcandu-se diviziunile prin valorile corespunzatoare marimii de masurat.

IV.3 Protectia aparatelor de masurat impotriva situatiilor care le-ar putea deregla sau deteriora. In exploatare, este necesar ca aparatele de masurat sa functioneze in conditiile si la parametrii la care au fost omologate si pentru valorile pe care constructorul le garanteaza o perioada indelungata. In caz contrar, masurile indicate sau inregistrate se abat mult de la valorile adevarate (se considera ca aparatul numai lucreaza in clasa de precizie pentru care a fost construit),sau, in situatia depasirii valorilor admisibile, aparatele pot fi deteriorate. Prescriptiile din diverse tari relativ la conditiile pe care trebuie sa le satisfaca aparatele de masurat prevad anumite incercari de rezistenta la supraincarcari si la socuri de curent. Astfel, se cere ca circuitul de curent al aparatelor de masurat sa suporte timp de doua ore o incarca de 120 din valoarea nominala a curentului, iar dupa racire la temperatura normala erorile aparatului nu trebuie sa depaseasca pe cele ale clasei de precizie a aparatului. De asemenea, ampermetrele si circuitele de curent ale wattmetrelor si contoarelor trebuie sa suporte, fara a prezenta deteriorari mecanice, noua socuri de curent de zece ori mai mari decat cel normal, de durata 0,5s si la intervale de un minut si un soc de aceeasi marime, cu o durata de 1s. Pentru aparatele de masurat montate pe secundarul transformatorului de curent, aparatul este protejat de acesta impotriva solicitarilor mecanice si termice. Trebuie mentionat insa ca, in cazul cand transformatoarelor de curent, aflate sub sarcina pe primar, li se lasa secundarul deschis (de ex: prin scoaterea unui ampermetru, sau in general a unei bobine de curent din circuitul de masurare), acestea pot fi deteriorate. Explicatia este urmatoarea: campul magnetic din circuitul primar da nastere unor inductii de 1,5-2T, ceea ce are ca urmare o incalzire exagerata a miezului de fier. De asemenea, in secundar (in functionare normala el este in scurtcircuit), fiind deschis, pot aparea tensiuni periculoase (100-2500 V), punand in pericol izolatia transformatoruluide curent aflat sub sarcina pe primar: se sunteaza mai intai conductoarele de legatura, de la bornele aparatului, apoi se demonteaza si se scoate din circuit aparatul respectiv. In cazul cand se remonteaza un alt aparat, se fac mai intai legaturile la bornele aparatului si apoi se desface suntul.

22

Inca din faza de proiectare, cand se aleg aparatele de masurat, se verifica atat pentru functionarea in conditiile normale de exploatare ale instalatiei electrice respective, cat si pentru un regim de scurtcircuit. In circuitele primare ale instalatiilor electrice industriale, unde exista curenti de ordinul miilor de amperi, datorita campului magnetic ridicat, creat de acestia, trebuie sa fie luate masuri speciale (ecranare multipla, sau alte masuri asemanatoare). Aceasta influenta poate da diferente de indicatii pana la 10%, pentru un camp magnetic de 5 Oe. Intensitatea campului magnetic produs de un curent I [A] ce parcurge un conductor infinit, la distanta r(cm) de aceasta se determina cu relatia:

O alta situatie care conduce la o proasta functionare a aparatelor de masurat este ridicarea temperaturii mediului ambiant peste limitele prevazute de constructorul de aparate. Efectele negative ale cresterii admisibile sunt: -rezistenta infasurarilor de cupru creste cu 4%, pentru fiecare 10C; -elasticitatea arcurilor spirale scade cu aproximativ 0,2%, pentru intervale de 10C; -campul magnetic produs de magnetii permanenti scade cu 2-3%, pentru intervale de 10C. Toate acestea conduc la cresterea abaterilor masurilor parametrilor din circuitele instalatiilor respective. De aceea, se izoleaza termic zona, sau se evita montarea aparatelor in mediul cu temperaturi ridicate.

23

24