Aparatul cardiovascular Inima este organul central situat in mediastin, de forma unei piramide triunghiulare culcata pe diafragma.

Are o greutate cuprinsa intre 250 - 300 grame. Varful inimii corespunde spatiului 5 intercostal stang. De la baza cordului pleaca aorta si trunchiul pulmonar si vin venele cave si venele pulmonare. Inima este un organ cavitar format din 4 cavitati: 2 atrii si 2 ventricule. La nivelul atriului drept se afla orificiile venelor cave, orificiul sinusului coronar si orificiul atrioventrcular. La nivelul atriului stang avem orificiul venelor pulmonare si orificiul venelor atrioventriculare. Atriile sunt separate intre ele de un sept interatrial astfel atriile nu comunica intre ele (decat in viata intrauterina). Ventriculele reprezinta orificiile atrioventriculare si sunt separate de un sept interventricular. Structural inima este formata din 3 tunici. 1.Epicard care este foita viscerala a pericardului (este seroasa care inveleste inima). 2. Endocardul este foita endoteliala ce captuseste interiorul inimii si se continua cu intima vaselor de sange.

3. Miocardul care este un tesut muscular striat cu proprietati de muschi neted. Miocardul este de doua tipuri : - Primul tip se numeste miocard contractiv sau de lucru sau se mai numeste adult care prezinta contractii involuntare si automate. Tot el formeaza musculatura atriilor si ventriculilor. Celulele lui se numesc miocite de lucru. - Al doilea tip de miocard este miocardul embrionar sau tesut nodal care este legatura anatomica sau functionala intre atrii si ventricule, este format din : - Nodulul sinoatrial care se afla la nivelul atriului langa orificiul de varsare al venei cave superioare. El imprima cordului un ritm sinusal. - Nodulul atrioventricular care se afla deasupra orificiului artrioventricular drept. - Fascicolul his care pleaca de la nodulul atrioventricular pe langa septul interventricular spre ventricule dupa care se ramnifica formand reteaua purkinje ce se ramnifica in intreg miocardul. Vascularizatia inimii Este asigurata de arterele coronare, sinusul coronar, iar limfa este colectata in ganglionii traheobronsici si mediastinali. Inervatia inimii este asigurata de nervii cardiaci proveniti din nervul

vag (perechea 10 de nervi cranieni) ce asigura inervatie parasimpatica si de nervii simpatici. Arborele vascular este reprezentat de artere, capilare, vene. Structural arterele si venele au 3 tunici: - prima este adventicea formata din tesut conjunctiv si fibre nervoase vegetative si este situata la exterior - a doua este mediala sau tunica medie care in arterele mari este formata din fibre elastice, iar in arterele mijlocii si mici din fibre musculare netede - a treia este intima sau endoteliul care este formata din celule endoteliale ce continua endoteliul inimii. Capilarele sunt formate din endoteliu la interior sustinut de o membrana bazala numita periteliu. La nivelul ficatului si al glandelor endocrine exista niste capilare speciale numite sinusoide care au un calibru mai mare; au peretele intrerupt din loc in loc si nu au periteliu la nivelul lor facandu-se schimburile de substante nutritive, hormoni, etc. Corpul uman prezinta doua tipuri de circulatii mica si mare. Mica circulatie incepe din ventricolul drept prin trunchiul pulmonar ce se ramnifica in arterele pulmonare care patrund in plamani la nivelul hilului pulmonar; se capilarizeaza in jurul alveolelor formand reteaua de capilare perialveolare ce se continua cu vene; acestea parasind plamanul la nivelul hilului pulmonar (2

vene pulmonare pt fiecare plaman) ducand astfel sangele oxigenat in atriul stang. Marea circulatie incepe din ventricolul stang prin aorta si ramurile ei. Se capilarizeaza la nivelul tesuturilor ce se continua cu vene ce se unesc in cele doua vene cave (cea superioara colecteaza sangele din jumatatea superioara a corpului si cea inferioara colecteaza sangele din jumatatea inferioara) ce se deschid in atriul drept. Pe langa sistemul arterial si cel venos mai exista un sistem limfatic prin care limfa este drenata ajungand in final in sistemul venos. Limfa are o compozitie asemanatoare plasmei cu deosebirea ca are un continut de proteine mai redus. Sistemul limfatic se deosebeste de cel sangvin prin : - Peretii limfaticelor sunt mai subtiri. - Capilarele limfatice formeaza retele terminale. Sistemul limfatic incepe prin capilare care isi au originea - in fund de sac - unindu-se formand astfel vasele limfatice ce prezinta pe traiectul lor niste statii numite ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici au rolul de a produce limfocite si monocite, formeaza anticorpi, opresc patrunderea unor substante straine si au rol de bariera impotriva infectiilor.

Fiziologia aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular indeplineste doua functii majore: distribuirea oxigenului si a substantelor nutritive in tot organismul; colectarea produsilor tisulari de catabolism in vederea excretiei lor. Functia inimii este aceea de pompa. Fiecare parte a inimii are doua seturi de valve care impun deplasarea sangelui intr-un singur sens, astfel avem: - Valve atrioventriculare (mitrala si tricuspida) separa atriile de ventricule. Ele se inchid in sistola si se deschid in diastola. - Valve semilunare (aortice si pulmonare) se deschid in timpul sistolei se inchid in timpul diastolei. Activitatea de pompa a inimii se apreciaza cu ajutorul unui parametru numit debit cardiac (volumul de sange expulzat de fiecare ventricol pe minut). Debitul cardiac = volum bataie ori frecventa cardiaca. El avand in repaus o valoare de aproximativ 5 l pe minut. Proprietatile inimii 1.Automatismul care este proprietatea inimii de a se autoexcita. Automatismul este asigurat de tesutul nodal : - Nodulul sinoatrial care descarca cu o frecventa de 70 de batai pe minut imprimand un ritm sinusal.

- Nodulul atrioventricular care descarca cu o frecventa de 40 de batai pe minut impimand un ritm nodal. - Fascicolul his descarca cu o frecventa de 25 batai pe minut si imprima un ritm idioventricular. 2.Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a transmite excitatea in toate fibrele sale. - Nodulul sinoatrial atrii sistola atriala nodul atrioventricular fascicolul his ventriculi sistola ventriculara. 3.Contractilitatea este proprietatea miocardului de a dezvolta o tensiune in fibrele sale determinand scurtarea fibrelor (contractie) avand ca rezultat expulzarea sangelui. 4.Excitabilitatea este proprietatea musculaturii cardiace de a raspunde la stimuli printr-un potential de actiune (contractii). Particularitatea inimii prin care aceasta isi conserva functia de pompa este faptul ca miocardul este excitabil numai in diastola si inexcitabil in sistola. Tensiunea arteriala = tensiunea cu care trece sangele in vase si are o valoare normala de 125130/75-80 mm Hg. Cauza acestei presiuni arteriale este data de activitatea de pompa a inimii, adica de debitul cardiac precum si de rezistenta vasculara periferica pe care o intampina sangele la curgerea lui prin vase.

Rezistenta vasculara periferica depinde de : - Diametrul vasului de sange. - De vascozitatea sangelui. - De volumul circulant. - De lungimea vasului de sange. - Elasticitatea peretilor vasculari. Orice hipertensiune arteriala in timp determina o afectare renala si invers. Pulsul arterial = expansionarea sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui. El se palpeaza prin comprimarea unei artere superficiale pe un plan osos. Pulsul ne ofera informatii despre volumul sistolic, despre ritmul cardiac si despre frecventa cardiaca.