.

Costache Negruzzi

Alexandru Lapusneanul
Geneza: Aparuta in 1840 in primul numar al revistei Dacia literara. Considerata prima creatie reprezentativa a nuvelisticii romanesti. Sursa de inspiratie o constituie Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche (capitolul despre a doua domnie a lui Lapusneanu). Opera reflecta tendintele majore ale literaturii pasoptiste: inspiratia din trecutul istoric, sinteza clasicism - romantism. Tema: Istoria si destinul unei personaliti istorice de exceptie. Compozitie: Alctuit din patru capitole, releva o structura dramatica . Remarcam tehnica moto-ului (fiecare capitol este precedat de un moto reprezentand o replica a unui personaj, replica ce reprezinta un motiv literar ). 1.Daca voi nu ma vreti, eu va vreau defineste vointa de putere a eroului principal ,indiferenta fa de prerile celorlali, ambiia.Replica personajului principal este preluat din cronica lui Grigore Ureche 2.Ai sa dai sama, Doamna!- aparine unui personaj episodic- o soie de boier, revoltat de cruzimea domnitorului, I se adreseaz d-nei Ruxandra 3.Capul lui Motoc vrem expresie a revoltei spontane, replica aparine personajului colectiv- mulimea adunat la palat dup uciderea boierilor 4.De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu preluat de asemenea din cronica lui Ureche, este rostit de Lapuneanul pe patul de moarte i exprim dispret fata de sacru,de Biserica Raportul realitate fictiune - pornind de la cronica istorica, autorul mentine cateva elemente esentiale: imprejurarile istorice ale ascensiunii eroului, scene de referinta (venirea lui Lapusneanu si confruntarea cu boierii; uciderea celor patruzeci si sapte de boieri; moartea lui Lapusneanu) - de asemenea, autorul folosete principalele trasaturi ale modelului real in constructia personajului literar: cruzime, vointa de putere, firea razbunatoare. Fictiune: - prezenta lui Motoc (+ Spancioc si Stroici) in timpul celei de-a doua domnii a lui Lapusneanu. Motivatia mentinerii acestor personaje, este de ordin estetic: a) existenta lui Motoc in preajma lui Lapusneanu justifica un conflict major; b) crearea unor scene de efect (omorarea lui Motoc); c) pentru a favoriza o antiteza cu celelalte personaje. - scena revoltei multimii ii permite autorului sa introduca personajul colectiv. Elemente clasice si romantice Clasice: - conciziunea stilistica, constructia riguroasa, asemanatoare celei a unei drame exprimarea laconic, lapidar - prezenta unor tipuri umane: intrigantul (Motoc), tiranul(Lpuneanul)

Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul

- dimensiunea morala (sfarsitul domnitorului = sanctiune meritata pentru cruzimea si faptele sale) Romantice - prezenta eroului exceptional in situatii exceptionale - antiteza ca procedeu de caracterizare. Ex: Lapuneanu Ruxandra; Motoc Spancioc si Stroici - destinul personajului, marcat de inaltari si caderi spectaculoase - interesul pentru culoarea locala (elemente ce reconstituie atmosfera epocii: detalii ale costumului (vestimentatiei), limbajul de epoca din cronici; - personajul colectiv- introdus pentru prima dat n literatura romn Nuvela ilustreaza sinteza clasicism romantism specifica literaturii pasoptiste. Modaliati de caracterizare:Caracterizare direct: - detaliile: rasul, incercarea de a rade la intrarea lui Motoc, palid la fata (in biserica) - absenta portretului fizic e suplinit de prezenta unor detalii fizionomice foarte expresive (rasul diabolic la uciderea boierilor, de aici rezulta cinismul), gesturi si reactii ale personajului (ochii scanteie ca fulgerul denot violenta, supararea; mana sa din deprindere se sprijini pe junghier; arunca cu potcapul in calugari si mitropolitdemonstreaz impulsivitatea) - consideratiile autorului tiranul, despotul fixeaza tipologia eroului uratul sau caracter- indic preocuparea de tip clasic pentru aspectele morale Caracterizare indirecta: - actiunile personajului: revenirea in tara, dialogul cu solia boiereasca (vointa de putere si spiritul autoritar care nu tine seama de prerea celorlalti), uciderea celor patruzeci si sapte de boieri (cruzime, dorinta de razbunare), uciderea lui Motoc (razbunare prin umilirea adversarului), scena dinaintea mortii (lasitatea in fata mortii, cruzimea) - replicile personajului (vointa de putere, cruzime nemasurata, ipocrizia si dispretul fata de sacru juramantul din biserica i atitudinea fa de reprezentanii clerului in final) - din perspectiva celorlalte personaje: Motoc (care il subestimeaza i i interpreteaz greit promisiunea), Spancioc si Stroici (care dispar la timp), Ruxandra (revolta in fata cruzimii sale), mitropolitul (crud si cumplit este omul acesta) - antiteza si paralelismul (Ruxandra, Motoc)

Caracterizarea personajului principal din nuvela istoric Alexandru Lpuneanul Nuvela istoric Alexandru Lpuneanul s-a impus In literatura romn n special prin realizarea de excepie a personajului principal, ca individualitate determinat,
2

Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul

cu un profil psiho-moral i un statut social i ca simbol, ca ipostaz a tipului domnitorului tiranic , cluzit doar de propria voin de putere. Eroul literar are ca model real o personalitate istoric al crei destin marcat de nlri i cderi spectaculoase a impresionat sensibilitatea i fantezia romantic a scriitorului .Influena modelului este considerabila, autorul prelund din cronica lui Grigore Ureche- Letopiseul Trii Moldovei - principalele momente ale aciunii i chiar replici consacrate.Se poate remarca detaarea obiectiv a vocii narative, personajul fiind prezentat predominant indirect. Caracterizarea direct se realizeaz , la nivelul portretului fizic, sumar, fiind consemnate gesturi, reacii, detalii de expresie ce evideniaz anumite laturi ale temperamentului. Rsul demonic din scena ntlnirii cu solia boierilor surprinde rutatea, cinismul, dorina de rzbunare : Rdea, muchii i se suceau n rsul acesta i ochii lui hojma clipeau .Gestul reflex al minii sprijinite pe pumnal in timpul discutiei cu doamna Ruxanda subliniaz cruzimea, violena ca dominante ala temperamentului.Paloarea din scena jurmntului ipocrit rostit n biseric demonstreaz contradicia interioar, iar manifestrile agoniei confruntarea cu imaginile victimelor sale- exteriorizeaza frmntrile contiinei. Portretul moral se structureaz gradat, prin acumularea de fapte i n special prin replici, semnificative pentru autocaracterizare.Cuvintele rostite la ntlnirea cu solia boierilor venii s-l conving s renune la tron