APARATUL DE FOTOGRAFIAT Alctuirea i funcionarea aparatului de fotografiat Prile componente ale aparatului de fotografiat: 1.

Cutia care este nchis astfel nct s nu ptrunda lumina; pe interior este neagr pentru a evita difuzia luminii. Ea are rol de camer obscur. 2. Obiectivul este alctuit dintr-o lentil convergent sau un ansamblu de lentile convergente a cror distan focal este de 5 cm pentru aparatele obinuite. 3. Diafragma reglabil aflat n spatele obiectivului a crei deschidere variaz prin glisarea unor lamele montate una peste cealalt. 4. Obturatorul se afl n apropierea peliculei fotografice care mpiedic ptrunderea luminii atunci cnd nu se fotografiaz. Apsnd declanatorul se deschide obturatorul un timp scurt I pelicula primete lumina. 5. Sistemul de vizualizare permite fotografului s vad ce va fotografia, s ncadreze correct I s realizeze diferite reglaje. 6. Pelicula fotografic este un film din plastic acoperit cu un strat de granule microscopice, pe care lumina provoac o reacie chimic cunoscut ca descompunerea clorurii de argfint.Imaginea va fi astfel nregistrat pe pelicul chiar daca este invizibil. Pentru a aprea imaginea trebuie sa sufere un alt tratament chimic numit developare. Pentru obinerea unei fotografii ct mai bune trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: imaginea trebuie s se formeze exact pe pelicula fotografic i s fie ct mai clar; pelicula trebuie s primeasc o cantitate de lumin bine determinat; In acest caz naintea fotografierii unui obiect sunt necesare cteva reglaje. Pe obiectvele unor aparate de fotografiat exist inele de reglaj: inelul pentru reglarea diametrului diafragmei; inelul de punere la punct pentru reglarea dintre obiectiv i pelicul; inelul pentru reglarea profunzimii cmpului. Profunzimea cmpului este distana dintre punctul cel mai apropiat I punctul cel mai ndeprtat de aparat a cror imagine este clar. Unele aparate de fotografiat sunt prevzute cu un dispozitiv pentru reglarea vitezei de obturare. Reglarea distanei obiectiv pelicul reprezint faptul c obiectul de fotografiat nu este ntotdeauna la aceeai distan fa de aparatul de fotografiat . Reglarea se realizeaz prin nvrtirea inelului 2. Reglarea cantitii de lumin reprezint cantitate de lumin necesar impresionrii peliculei fotografice i depinde de sensibilitatea peliculei.

Cantitatea de lumin se regleaz prin alegerea corespunztoare a timpuluide expunere I a diametrului deschiderii diafgragmei. Reglarea timpului de expunere = timpul de expunere este timpul ct obturatorul rmne deschis. Cu ct timpul de expunere este mai mare cu att pelicula prime te mai mult lumin. Dac obiectul ce se fotografiaz este n mi care, timpul de expunere trebuie s fie scurt. Reglarea deschiderii diafragmei este dat de numrul n aflat pe inelul diafragmelor. Reglarea deschiderii diafragmei I a timpului de expunere sunt corelate ntre ele. Aceeai cantitate de lumin ajunge pe pelicul dac deschiderea diafragmei este mai mic dar timpul de expunere este mare i invers.

Obiectivul este un sistem optic format din mai multe lentile. Pe ansamblu, el are o comportare asemanatoare unei lentile covergente. Este caracterizat prin doi parametri importanti: *distana focal *deschiderea maxim. D i s t a n a f o c a l . Este cea mai important caracteristic a obiectivului fotografic, fiind determinat atat de curbura lentilei ct i de puterea sa de refracie. Ea se exprim n mm, uneori n cm .

Cu ct distan focal este mai mare, cu att mai mare va fi i imaginea obiectului fotografiat, din acelai punct de staie, n schimb unghiul de cmp , adica suprafata de imagine egal de luminoas i clar cuprins n imagine, este mai mic. Acest unghi de cmp depinde n o oarecare msur i de diafragm

( blenda ), dispozitiv destinat dozrii cantitii de lumin care intr n aparat

deschiderea maxim

Un obiectiv este mai bun atunci cnd deschiderea sa maxim (diametrul fascicului de lumin care poate trece prin el) este mai mare. Deschiderea obiectivului poate fi reglat cu ajutorul unui dispozitiv numit diafragm. Diafragma este format din mai multe lamele care pot acoperi o zon mai mic sau mai mare din lentile. Deschiderea este indicat cantitativ printr-o scar gradat, n care valorile mari coespund deschiderilor mici i invers. Valorile standardizate sunt : 22(cea mai mica deschidere) 11; 8; 5, 6; 4; 2,8; 1,8; 1,2(cea mai mare deschidere) Obiectiv zoom: 80 ~200mm distana focal este reglabil de la 80 la 200 mm. Un teleobiectiv (destinat fotografierii obiectelor aflate la distanta mare) are distana focal mai mare(70-300mm). CAMERA OBSCURA Camera obscura este formata,de obicei,din trei compartimente: *magazia pentru filmul neexpus; aici se introduce caseta cu filmul fotografic; *magazia pentru filmul expus *zona de expunere Camera filmului cuprinde un sistem de tractiune care deplaseaza filmul intre cele doua magazii,astfel incat sa nu se poata face doua expuneri pe aceeasi zona a filmului,dar sa nu ramana nici zone nefolosite ale filmului. Dupa ce se expune tot filmul,acesta este adus inapoi,in prima caseta,cu ajutorul altui sistem de tractiune. In zona de expunere se afla obturatorul. Rolul sau este de a lasa sa treaca lumina spre film doar in intervalele de timp in care se doreste acest lucru (in timpul de expunere. Este format ,de obicei,dintr-un numar mic de lamele plasate asemanator unui oblon. Acesta se da la o parte din fata filmului la inceperea epunerii, iar la sfarsitul ei, un al doilea oblon vine din partea opusa si inchide camera obscura. Cand se deplaseaza filmul pentru a aduce zona de expunere o portiune neexpusa, se deplaseaza si cele doua grupari de lamele,reluandu-si pozitiile initiale. Datorita acestui mod de functionare, acest tip de obturator este numit obturator cu perdele. Durata expunerii (numita timp de expunere) poate fi reglata.Valorile sunt standardizate si indicate astfel: 30; 60; 125; 250; 500; 1000; 3000. Aceste numere reprezinta fractiuni dintr-o secunda, astfel, daca timpul de expunere este reglat la250,inseamna ca valoarea sa este de 1/250 s. Aparatele profesionaleau si posibilitatea realizarii unor timpi de expunere mai mari si mai mici decat cei de mai sus. Intr-un aparat fotografic, imaginea se inregistreaza pe un film fotografic. Aceasta este alcatuita dintr-un suport transparent si un strat fotosensibil.

Stratul fotosensibil de este format din microcristale, prinse intr-un liant flexibil (de tipul gelatinei). Daca pe un astfel de microcristal (sau pe o zona a acestuia) ajunge un fascicul de lumina, in intregul microcristal se modifica structura chimica prin reactii fotochimice. Utilizarea filmului fotografic implica doua etape : -expunerea (fotografierea propriu-zisa) -developarea Prin developare se urmareste evidentierea pe un film a imaginilor care s-au format in timpul expunerii, adica evidentierea zonelor in care s-au produs reactii fotochimice.In timpul developarii se realizeaza insa si desensibilizarea filmului ,astfel incat la orice expunere ulterioara la lumina sa nu se mai produca alte reactii fotochimice, precum si fixarea filmului , astfel incat imaginile obtinute sa devina stabile in timp. Suportul transparent al fimului fotografic este prevazut,de obicei ,cu perforatii laterale,care permit deplasarea sa de catre sistemul de tractiune. In functie de sensibilitatea spectrala a stratului fotosensibil, un film poate fi: *alb-negru AN *color-C In functie de modul de inregistrare a imaginii,un film poate fi: -negativ-N -pozitiv-P Utilizarea filmelor negative impune realizarea unei copieri pe un material fotosensibil negativ (pe un suport de hartie sau carton) numit hartie fotografica. Astfel, imaginea obtinuta va fi cea a obiectului fotografiat. Consideratiile prezentate n legatura cu filmele fotografice sunt valabile si pentru hartia fotografica. 1. CUM FUNCIONEAZ APARATUL FOTO DIGITAL ? Dei digital, acesta are multe n comun cu aparatul de fotografiat analogic, cu pelicul. Folosete obiective, sisteme de obturare, vizoare i sisteme de focalizare. Se difereniaz prin modul n care capteaz, memoreaz i prelucreaz imaginile fotografice. Aparatele foto digitale folosesc senzori de imagine pentru memorarea iniial a imaginii. Senzorul de imagine realizeaz transformarea imaginii ntr-un semnal electric ce este, la rndu-i, transformat ntr-un semnal digital, prin intermediul cruia informaia este nmagazinat pe un mediu de stocare (card de memorie). Exist dou tipuri de senzori de imagine: ::: CCD - charge-couple device (pentru care s-a obinut premiul Nobel pentru fizic n anul 2009) ::: CMOS - complimentary metal oxide semiconductor.

Care este diferena dintre cele dou tipuri de senzori? ::: senzorii CCD creeaz imagini de mai bun calitate, cu mai puin zgomot, dar viteza de citire a datelor este mai sczut dect la senzorii CMOS; ::: sensibilitatea la lumin a senzorilor CMOS este mai sczut, dar acetia consum mai puin energie, deci bateriile au o via mai lung n aparat; ::: senzorii CMOS folosesc tehnologia tradiional de fabricare a cipurilor, fiind mult mai ieftini dect senzorii CCD, care sunt fabricai cu ajutorul unei tehnologii speciale, care presupune costuri mai mari. 3. EXPUNEREA LA LUMIN Pentru a asigura o expunere corect (o cantitate potrivit de lumin), se poate folosi urmtoareaformul: cantitatea de lumin = intensitatea luminii (reglate prin diafragm) x timpul de expunere (reglat prin obturator) Valorile alese pentru deschiderea diafragmei i pentru timpul de expunere sunt condiionate de sensibilitatea filmului (care exist i la aparatele digitale, chiar dac acestea nu mai folosesc film, n sens clasic, ci un senzor de lumin). Sensibilitatea la lumin a senzorului (ori a filmului) este msurat n genere n grade ISO Noi adoptm urmtoarea definiie pentru rezoluia unei imagini digitale: rezoluia este numrul de pixeli pe inch. Rezoluia unui monitor de calculator este de 72 de pixeli pe inch. De aceea rezoluia standard pentru imaginile create pentru vizualizarea pe computer au rezoluia aceasta standard, 72 de pixeli pe inch. Dac vrei s printai o imagine pe care o creai pe computer, atunci este indicat s avei o rezoluie de 300 de pixeli pe inch pentru ca imaginea s arate bine n urma procesului de imprimare. Formatul standard pentru imaginile destinate tipririi este TIFF. Pentru Internet se folosesc cu precdere JPEG i GIF..