Laboratorul 1 Verigile ameliorrii plantelor

Ameliorarea plantelor este stiinta care se ocupa cu obtinerea sau imbunatatirea cultivarelor(soiuri, hibrizi etc). Procesul de ameliorare se desfasoara intr-un camp de ameliorare. Camp de colectie-totalitatea materialului initial(soiuri romanesti sau straine, hibrizi romanesti sau straini, populatii locale si specii salbatice inrudite cu pl de cultura). Speciile salbatice-sunt acele specii de la care planta de cultura poate sa primeasca gene valoroase. De exemplu: pirul se utilizeaza in ameliorarea graului deoarece poate poate introduce gene de rezistenta la rugina. Se urmareste variabilitatea materialului initial. In cazul in care exista variabilitate materialul se trece direct in campul de alegere. Daca nu exista variabilitate o vom creia fie prin hibridare fie prin mutageneza(iradiere). Camp de creare a variabilitatii genetice a) utilizarea hibridarii Campul de hibridare-se incruciseaza cei doi parinti, semanatul se face in randuri apropiate, esalonat in camp. Semanatul esalonat se face cu scopul de a asigura coincidenta infloritului. Campul de hibrizi-contine plante presupuse hibride Semanatul campului de hibrizi se face intercalat intre parinti. In prima generatie dupa hibridare(F1) vom avea hibrizi daca pl mostenesc caractere de la tata-fenomenul de heterozis. In generatia F2 vom avea hibrizi daca se manifesta fenomenul de segregare. Segregarea=aparitia de indivizi intermediari intre formele parentale. Hibrizii valorosi se vor trece in campul de alegere. b) utilizarea mutagenezei Mutageneza= fenomenul de producere a mutatiilor in urma utilizarii agentilor mutageni. Campul de mutante-valoarea mutagena a materialului se testeaza in generatia M2(s produce segregarea). Mutantele valoroase se trec in campul de alegere. Campul de alegere Semanatul se face in cuiburi sau randuri. Scopul: extragerea plantelor elita. Planta elita=planta cu caracteristici superioare in comparatie cu pl martor. Pl martor(martorul)=de obicei ultima creatie in zona in care facem ameliorarea. Campul de selectie(studiul decadentei I) -o pl pe rand; -se studiaza transmiterea in descendenta a caracterelor plantei elita Campul de control(cc) -semanatul: o varianta/parcela -se testeaza capacitatea de productie la unitatea de suprafata -se compara productia variantei cu productia martorului. Culturi comparative de orientare(cco) -suprafata parcelei 10-20 mp -CCO-urile testeaza productia, rezistenta si calitatea.

Culturi comparative de concurs -se organizeaza pe o perioada de 3 ani si se realizeaza stabilitatea caracterelor in camp In Romania cu omologarea soiurilor si hibrizilor se ocupa I.S.T.I.S. Noile creatii se testeaza in Cis-uri in culturi comparative de concurs.Ele vor fi omologate in zonele in care au dat cele mai bune rezultate. Laboratorul 2 Ameliorarea plantelor autogame Plante autogame=plante care se autopolenizeaza Ex: cerealele paioase(exceptie secara), inul, tomatele, cartoful, leguminoasele pt boabe etc. Datorita autopolenizarii plantele sunt homozogote pt majoritatea genelor. Descendentii unei pl autogame sunt uniformi, formeaza o linie. Scheme selectiei individuale la plantele autogame Anul I-Camp de alegere(extragerea pl elita) -mod de semanat:rar, in cuibiri, pt a putea individualiza plantele -selectia pl elita se va face individual. Anul II-Camp de selectie(Descendenta 1) -mod de semanat: o pl pe rand -transmiterea caracterelor pl elita in descendenta -fiecare descendent se va recolta individual Anul III-Camp de control -metoda de semanat:o varianta/parcela -se urmareste productia/suprafata Anul IV-Culturi comparative de orientare -se studiaza productia, calitatea si rezistenta Anul V-Culturi comparative de concurs -se organizeaza pe 3 ani -se urmareste stabilitatea in camp Extragerea pl elita la grau In procesul de extragere a pl elita avem : -alegerea in camp -analiza de laborator Analiza de laborator 1. Lungimea rahisului(in mm) 2. nr de spiculete fertile 3. nr de spiculete sterile(max 2 la baza sau la varf) 4. Densitatea spicului(nr total de spiculete aflate pe 100 mm din lungimea rahisului) 5. Determinarea nr total de boabe in spic(min 50) 6. Nr mediu de boabe in spiculet(se imparte nr total de boabe la nr de spiculete fertile) 7. masa boabelor 8. Uniformitatea boabelor(se acorda calificative: buna, medie, slaba, in functie de forma si marimea boabelor) 9. Gradul de sistavire(se acorda note de la 1-5;1-lipsa boabelor sistave, 5-grad ridicat de sistavire) 10. Culoarea boabelor

11. Consistenta bobului Laboratorul 3 Ameliorarea plantelor alogame In functie de tipul de inflorescenta avem urmatoarele tipuri de plante alogame: -cu flori hermafrodite:secara, trifoiul, lucerna, sfecla de zahar -monoice:porumbul, nucul, alunul, etc -dioice:canepa, hameiul Plantele alogame sunt heterozigote pt majorotatea genelor. Descendentii unei pl alogame sunt neuniformi, formeaza o familie. Schema selectiei individuale la alogame Anul I-Camp de alegere -semanat in cuiburi -extragerea pl elita-individual, dupa care se imparte in doua -o prima parte se utilizeaza pt teste, iar a doua parte ca rezerva pt laborator Anul II-Familia A(Descendenta 1) -semanat-o pl/rand -Camp neizolat in spatiu -Se studiaza transmiterea caracterelor de la pl elita la descendenti -in camp se vor identifica cele mai valoroase familii A -procesele se vor finaliza cu analiza lor de laborator -fam A nevaloroase se elimina impreuna cu rezervele de laborator -ne intoarcem la rezerva de laborator Anul III-Familia A(Inmultirea) -camp izolat in spatiu -se recolteaza individual fiecare fam -samanta fam A se va imparti i doua(o parte pt teste, o parte pt laborator) Anul IV-Familia B(Testare desc. II) -neizolat in spatiu -se testeaza cap de productie la unitatea de suprafata -in camp se marcheaza cele mai valoroase fam B -procesul continua cu rezerva de laborator a celor mai bune fam B Anul V-Familia B(Inmultirea desc II) -izolat in spatiu -schema continua in 2 moduri: 1. In cazul in care indeplinim obiectivele propuse fam B se recolteaza in amestec si se testeaza in amestec in CCO 2. In cazul in care nu indeplinim oboictivele fam B se recolteaza in amestec si se utilizeaza in reluarea ciclului de selectie(Camp de alegere) Extragerea pl elita la porumb Analiza de laborator 1. lungimea stiuletelui 2. grosimea stiuletelui(cm) 3. forma stiuletelui(raportul dintre diametrul bazei/diametrul varfului; cilindrica-1, 1-2 cilindrico-conica, peste 2 conica) 4. nr de siruri de boabe

5. Greutatea stiuletelui 6. Greadul de acoperire cu boabe la baza si varf 7. nr de boabe/stiulete 8. Masa boabelor 9. Randamentul stiuletelui 10. Culoarea boabelor 11. Culoarea coceanului 12. Forma bobului(dinte, cosulet, lopata etc) 13. Dimensiunile bobului(5 boabe la intamplare) Laboratorul 4 Metoda Backross Se utilizeaza atunci cand dorim sa introducem gene de valoare intr-un cultivar de importanta economica. Anul I-se incruciseaza soiul donor(cel cu gene de valoare) cu cultivarul recurent Anul II-se obtine o populatie hibrida care contine 50% gene de la donor respectiv 50% gene de la recurent -sub aspectul rezistentei hibridului este rezistent(Rr) -sub aspect productiv hibridul este inferior soiului recurent -hibridul se va retroincrucisa cu parintele recurent -Scopul-eliminarea genelor nevaloroase de la donor Anul III-se obtine o populatie hibrida care contine 75% gene de la recurent -se vor elimina indivizii nerezistenti(jumatate din populatie) -indiv rezistenti se vor retroincrucisa cu parintele recurent Anii IV-VI-se continua eliminarea indivizilor nerezistenti si retroincrucisarea celor rezistenti cu parintele recurent Anul VII-s-au recuperat peste 80% din genele recurentului -se elimina indivizii nerezistenti, iar cu cei rezistenti se vor autopoleniza pt fixarea genei de rezistenta in stare homozigota. Anul 8- populatie segreganta -in populatia segreganta rezistenti si nerezistenti -se elimina indiv nerezistenti -pl rezistente se vor autopoleniza , din indiv homozigot se vor obtine doar pl rezistente Tehnica hibridarii sexuate la grau 1. Alegerea plantelor mama 2. Alegerea inflorescentei pt hibridare 3. Pregatirea inflorescentei pt castrare -pt hibridare sunt preferate spicele iesite 2/3 din teaca ultimei frunze -se elibereaza spicul -se elimina spiculetele din treimea inferioara si treimea superioara -eliminam floarea centrala -se reteaza varful paleelor de la nivelul umarului glumelor 4. Castrarea -se elimina cele 3 stamine din fiecare floare -de la baza spre varf pe o parte respectiv pe cealalta -staminele extrase se vor insira pe degetul mare

5. Izolarea inflorescentei castrate -se noteaza pe izolator data si ora castrarii 6. Alegera pl tata 7. Recoltarea polenului(pe o sticla de ceas) 8. Polenizarea(la 2-3 zile de la castrare) -inainte de hibridare se verifica reusita castrarii Laboratorulul 5 Tehnica consagnivizarii si hibridarii la porumb La porumb trebuie sa obtinem linii consagvinizate, deoarece acestea se utilizeaza ca genitori pt obtinerea hibrizilor. O linie consagvinizata se obtine dupa 9-10 generatii de autopolenizare a unei populatii de porumb. Liniile consagvinizate nu se pot utiliza direct in productie deoarece sunt slab productive(depresie de consagvinizare). Liniile consg se noteaza cu litere mari(ABCD) Tehnica consagvinizarii Pt consagvinizare se izoleaza mai intai inflorescentele femele(spadixul) atunci cand matasea apare din panusi. Inflorescentele mascule se izoleaza cand are axul principalninflorit. Sub izolatorul mascul nu trebuie sa patrunda ultima frunza.Frunza prin respiratie produce apa care poate afecta viabilitatea polenului. Se va recolta polenul prin scuturare; consagvinizarea se face prin schimbul intre cele doua izolatoare. Pe izolator se trece data consagv, nr de stiuleti pe pl, respectiv talia pl. Tehnica hibridarii A*BAB-Hibrid simplu (A*B)*C(AB)CHibrid triliniar (A*B)*(C*D)(AB)(CD)Hibrid dublu Hibridarea se obtine la porumb in loturile de hibridare. Raportul hibridarii:2:1 HS 3:1 HD In loturile de hibridare se castreaza randurile mama(daca nu sunt androsterilr) Randurile tata se recolteaza primele si se dau la consum. Samanta hibrida se va recolta de pe randurile mama. Metoda selectiei recurent reciproce Se utilizeaza atunci cand dorim sa imbunatatim simultan 2 populatii. Anul I-Camp de alegere -se extrag pl elita -se consagvinizeaza la stiuletele superior -concomitent populatiile se vor incrucisa reciproc

Samanta obtinuta din consagvinizare se va folosi ca rezerva de laborator, iar samanta hibrizilor reciproci se va folosi pt teste. Anul II-Culturi comparative cu hibrizi concomitenti -se testeaza productivitatea hibrizilor -pe baza productivitatii putem identifica parintii care au cap combinativa ridicata -procesul se va continua cu rezerva de laborator a pl elita cu cel mai ridicat CCG Anul III-Camp de hibridare -metoda hibridarii dialele -recoltatul se va face in amestec pt fiecare camp obtinandu-se populatia A respectiv B Ciclul de selectie dureaza 3 ani, metoda va avea atatea cicluri cate sunt necesare pt a obtine niste populatii superioare. Laboratorul 6 Selectia in masa Este o selectie dupa fenotip, adica pl elita se vor urmarii in amestec in descendenta. Specific acestei metode este amestecul pl elita dupa campul de alegere. In functie de tipul si nr de alegeri vom avea urmatoarele selectii in masa: -simpla-vom forma un sg amestec intr-un sg an -selectia in masa repetata-mai multe amestecuri in mai multi ani -selectia in masa pe grupe-mai multe amestecuri formate intr-un sg an Selectia in masa simpla Anul I-Campul de alegere -se extrag pl elita -se amesteca pl elita Anul II-CCO+Camp de inmultire -se testeaza productia, rezistenta si calitatea -scop:inmultirea si pastrarea puritatii -campul de inmultire este obligatoriu la pl alogame Anul III-CCO+Camp de inmultire -cele 2 campuri se vor infiinta din campul de inmultire a anului 2 -stabilitatea caracterelor pe o perioada de 3 ani Schema selectiei in masa repetate Anul I-idem selectia simpla Anul II-CCO+Inmultire+Camp de alegere -campul de alegere are ca scop formarea unui nou amestec in cazul in care pl ce formeaza primul amestec nu au indeplinit obiectivele initiale Anul III-CCC+Inmultire+CCO+Camp de alegere+Inmultire 2 -CCC+Inmultirea 1-se ocupa cu amestecul format in primul an -CCO+Inmultirea 2+CA-se ocupa cu amestecul format in anul 2 Metoda dureaza atatia ani cati sunt necesari pt obtinerea unui amestec valoros. Selectia in masa pe grupe -metoda se aplica in cazul in care dorim sa imbunatatim simultan mai multe caractere Anul I-Camp de alegere -se vor realiza atatea amestecuri cate caractere dorim sa imbunatatim Anul II-3*CCO+3*Inmultire Anul III-CCC+Inmultire=camp de inmultirea al anului 2