Atenia si constiina

Pentru nceput ne punem ntrebarea dac omul poate procesa activ informaia chiar dac nu este constient de aceasta. Dac rspunsul este afirmativ, putem aduga nc dou ntrebri: ce face? si cum face? n timp ce atenia cuprinde toate informaiile pe care le manipuleaz un individ (o parte a informaiilor disponibile din memorie, senzaii si alte procese cognitive), constiina cuprinde numai un numr restrns de informaii, cele pe care individul este constient c le manipuleaz. Atenia ne permite s folosim resursele cognitive active si limitate (datorit, de exemplu, limitelor memoriei de lucru) n mod judicios, s rspundem rapid si corect la stimulii care ne intereseaz si s ne amintim informaia proeminent. Focalizarea constient (engl. conscious awareness) permite s ne monitorizm interaciunile cu mediul, s legm experienele trecute de cele prezente si s conferim continuitate experienei noastre, s controlm si s planificm aciunile viitoare. Noi putem procesa activ informaiile la nivel preconstient fr a fi constieni c o facem. De exemplu, cercettorii au studiat fenomenul primatului (phenomenon of priming) n care un stimul dat creste probabilitatea ca un stimul ulterior asemntor sau identic s fie rapid procesat (ex., recuperat din memoria de lung durat). n opoziie, fenomenul pe vrful limbii (tip-of-the-tongue), este un alt exemplu de procesare preconstient n care actualizarea informaiei dorite din memorie nu are loc n ciuda capacitii de a actualiza informaii care au legtur cu aceasta. Psihologii cognitivisti au observat diferene ntre atenia constient si cea preconstien si au fcut distincia ntre procesarea controlat si cea automat n ndeplinirea unei sarcini. Procesele controlate sunt relativ ncete, secveniale si intenionale (necesit efort) si un control constient. Procesele automate sunt relativ rapide, paralele si se desfsoar n afara constiinei. n realitate, exist un continuum

n procesare: de la procesele complet automate la cele complet controlate. O pereche a proceselor automate care susine sistemul nostru prosexic (atenional) sunt obisnuirea (habituation) si dezobisnuirea (deshabituation) care influeneaz rspunsurile noastre la stimulii familiari versus stimulii noi. O funcie principal a ateniei este identificarea obiectelor si evenimentelor importante din mediu. Cercettorii utilizeaz msurtori din teoria detectrii semnalului pentru a determina sensibilitatea unui observator la obiectivele din diferite sarcini. De exemplu, vigilena se refer la acea capacitate pe care o are o persoan pentru a ajunge la un cmp de stimulare dup o perioad prelungit, n care e detectat un stimul care apare rar. n timp ce vigilena presupune o asteptare pasiv pentru ca un eveniment s se ntmple, cercetarea presupune cutarea activ a unui stimul. Oamenii utilizeaz atenia selectiv pentru a depista un mesaj si pentru a ignora simultan altele. Selectivitatea ateniei auditive a fost studiat n experimente precum cele ale audiiilor dihotomice (Cherrry, 1953 si fenomenul cocktail party; Broadbent, 1958; Underwood, 1974 etc.). Atenia vizual selectiv poate fi observat n sarcinile implicate n efectul Stroop. Procesele prosexice sunt implicate si n atenia distributiv atunci cnd oamenii ncearc s ndeplineasc simultan mai multe sarcini; n general, realizarea simultan a mai mult de o sarcin automatizat este mai simpl dect realizarea simultan a mai multor sarcini controlate. Cu toate acestea, exersnd oamenii pot ndeplini mai mult de o sarcin controlat o dat si se angajeaz n sarcini care presupun nelegerea si deciziile. Alte teorii ale ateniei implic un filtru selectiv, care blocheaz sau atenueaz informaia pe msur ce trece de la un nivel de procesare la altul. O perspectiv sugereaz c mecanismul de blocare sau atenuare a semnalului se produce dup senzaie si naintea percepiei. Alte perspective propun un mecanism ulterior unei minime procesri la nivelul percepiei. Modelul bazrii pe resurse a ateniei selective ofer o alternativ n explicarea ateniei: oamenii au resurse prosexice determinate (posibil modulate de modalitile senzoriale) pe care le aloc conform cu cerinele sarcinii. Cele dou tipuri de teorii sunt complementare. Studiul creierului a oferit informaii importante psihologilor n ceea ce priveste

nelegerea mai complet a ateniei. Primele cercetri de neuropsihologie au adus contribuii n explicarea ateniei fa de stimulii vizuali. Mai apoi, s-a observat c atenia implic dou regiuni ale cortexului, talamusul si alte structuri subcorticale. Sistemul prosexic guverneaz procese specifice si variate care au loc n mai multe arii cerebrale, n special n cortexul cerebral. Procesele prosexice pot fi rezultatul excitabilitii n unele arii din creier, a inhibiiei n altele sau a unei combinaii de excitaie si inhibiie. Studiile asupra responsivitii la stimuli specifici arat c, chiar si atunci cnd o persoan este concentrat pe o sarcin principal si nu este constient de procesarea altor stimuli, creierul rspunde automat la stimuli rari, deosebii (ex. un ton ciudat). Utiliznd abordri variate de studiu al creierului (PET, EP, studiul leziunilor, studii psihofarmacologice), cercettorii afl noi informaii care ajut la explicarea ateniei si a altor fenomene si procese psihice.