Alimentatia sanatoasa

Aspecte patologice: anorexia si bulimia

Moldovan Maria Tatiana Clasa X C Colegiul National Unirea

Referat Educatie pentru sanatate

Alimentatia este fara indoiala, obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea oamenilor. Nu de geaba obiceiul de a manca este cel care se repeta cel mai constant de- a lungul vietii noastre.Doctorul Oseler, renumitul medic canadian, spunea ca 90% dintre toate afectiunile, cu exceptia infectiilor si a accidentelor, sunt strans legate de alimentatie. Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Mens sana in corpore sano! (Minte sanatoasa intr-un corp sanatos!) Organismul omului se mentine cu atat mai sanatos cu cat alimentatia este mai echilibrata. O alimentatie diversificata, individualizata (dup modul de viata, sex, efort, starea de sanatate), corect compusa din punct de vedere caloric si care respecta raportul optim dintre substantele principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerata a fi alimentatie echilibrata. Acest tip sanatos de hranire presupune moderatie in toate privintele. Alimentatia echilibrata trebuie sa dea raspunsuri adecvate la cele trei intrebari fundamentale ale actului hranirii, si anume la: ce, cat si cum mancam? Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturicare sunt componentele organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii. "Alimentele voastre sa va fie leacuri, iar leacurile voastre, alimente. (Hippocrate) Omul nu poate beneficia de o viata sanatoasa fara sa isi insuseasca un mod sanatos de alimentatie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele simple si naturale. Esti ceea ce mananci!

Una dintre caracteristicele ultimelor decenii, este cresterea alarmanta si in ritm continuu a bolilor de nutritie. Se stie ea acestea se datoreaza in principal tulburarilor metabolismului factorilor nutritivi. Aceste dereglari recunosc cauze exogene, endogene si mixte. Se pare totusi ca dereglarile nutritive produse de factorii exogeni, sunt foarte importante. Se stie ca mai mult de jumatate din factorii de mortalitate, se datoreaza bolilor cardiovasculare (la noi 46 % din cazuri). Alaturi de alti factori de risc, sedentarismul, fumatul, stressul, si in stransa corelatie cu acestia alimentatia nerationala si corolarul acesteia bolile de nutritie (obezitate, diabet, dislipidemii), contribuie la aceasta mortalitate crescuta. Astfel, fata de o frecventa de 0,5 % inainte de al doilea razboi mondial, astazi diabetul zaharat inregistreaza o frecventa de 4 - 8 %. Fata de un diabetic cunoscut, exista 1-2 diabetici necunoscuti. Obezitatea de asemenea a crescut la 23,6 % in mediu rular si 27,7 % n cel urban, in tara noastra. Un rol nu mai putin important, il detin dislipidemiile care inregistreaza o frecventa de 14 % in tara noastra. Nu se poate ignora rolul alimentatiei in geneza aterosclerozei, care prin complicatiile sale vasculare (infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale etc), ocupa primul loc in mortalitatea generala. Intre nivelul colesterolemiei si frecventa afectiunilor cardiovasculare exista o relatie directa. Astfel, pentru fiecare reducere cu 1 % a colesterolemiei, scade riscul bolii cardiace ischemice cu 2 %. Legaturile directe dintre hipercolesterolemie si hiperlipoproteinemie sunt de asemenea cunoscute. Toate acestea, dar si numeroase alte argumente, justifica importanta alimentatiei in bolile de nutritie. Dieta in unele boli este singurul remediu, in altele 50 % din eficacitatea tratamentului este dietetic si in aproape toate detine un rol foarte important. Desigur ca nu toate bolile degenerative, trebuie puse pe seama alimentatiei in exclusivitate. Exista si o serie de factori ereditari, constitutionali etc. Totusi rolul determinant, in numeroase boli si in special in cele de nutritie, il detine neconcordanta dintre alimentele consumate, arderile lor in organism si cheltuielile de energie, dar mai ales felul alimentatiei. Un exemplu concludent: consumul de zahar a crescut in lume in cursul ultimei generatii de 5 - 6 ori, iar consumul de grasimi a crescut in dauna celui de cereale, de legume si fructe. Dar consumul mare de grasimi, in special grasimile animale (care contin acizi grasi saturati) si de dulciuri, duce la hiperlipidemie, deci la cresterea lipidelor si colesterolului in sange, cu rol direct in geneza aterosclerozei. Consumul peste masura de dulciuri si fainoase, favorizeaza si aparitia diabetului zaharat.

FICATUL GRAS Ficatul gras sau steatoza hepatica apare fie la persoanele obeze, prin surplusul de substante grase din organism, fie prin consumul zilnic De alcool.Steatoza hepatica poate fi diagnostiata prin sindrom dislipidemic si vizualizarea ficatului la ecografie. ATEROSCLEROZA SI BOLI DE INIMA Ateroscleroza este o boala caracterizata prin acumularea de grasimi in peretele elastic al arterelor, avand ca rezultat pierderea elasticiatii peretelui arterial, micsorarea lumenului pe unde circula sangele precum si predispozitie la formarea cheagurilor de sange pe placa de aterom, ceea ce face ca vasul sa poata fi obstruat, rezultand infarcte: infarct miocardic, infarct pulmonar, accidente vasculare cerebrale, infarcte retiniene etc. OBEZITATE SI DIABET Consumul excesiv de alimente si nu doar de grasimi conduce la obezitate. Din pacate obezitatea creste rezistenta periferica la insulina si totodata tesutul gras functioneaza ca o glanda endocrina, astfel ca obezitatea predispune la diabet zaharat de tip II. AFECTIUNI RENALE Afectiunile renale sunt favorizate de consumul excesiv de carne/branzeturi si foarte scazut de fructe si legume crude, consumul exagerat de ceaiuri sau sucuri. Persoanle cu un astfel de regim se pot confrunta cu pietre la rinichi, nisip la rinichi, dar si alte patologii renale secundare sau nu litiazeirenale. AFECTIUNI OSOASE Alimentatia saraca in fructe si legume crude, precum si in lactate si branzeturi expune persoana cu un astfel de regim la riscuri osoase pe termen lung, cum ar fi demineralizare osoasa si osteoporoza incepand de la varsta a doua. Englezii considera ca prevenirea osteoporozei incepe inca de la 20 de ani. AFECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS O alimentatie saraca in fructe si legume crude, dar bogata in alimente grase, de origine animala si in alimente semipreparate, fast-food, conduce la tulburari nervoase precum depresie, anxietate, chiar dementa. Se pare ca si boala Alzheimer ar avea la baza o alimentatie inadecvata. AFECTIUNI LA NIVEL DIGESTIV Adesea o alimentatie prea acida, bogata in mancaruri grase, prajite si in alimente cu continut ridicat de zahar sau cafeina o astfel de alimentatie agreseaza mucoasa digestiva. Chiar si bauturile acidulate sunt daunatoare, mai ales la copii. O alimentatie inadecvata poate produce gastrita, ulcer gastric sau duodenal, iritatia intestinului subtire si a colonului, constipatie, hemoroizi, cancer gastric sau cancer de colon, chiar si parazitoze intestinale daca nu se respecta regulile de igiena alimentara. AFECTIUNI DENTARE Aceia care respecta riguros igiena orala sunt surprinsi de aparitia cariilor. Cariile nu apar doar din lipsa igienei orale, ci si printr-o Alimentatie inadecvata. Totodata alimentatia este cea care da culoarea dintilor. Astfel ca un fumator de exemplu nu va avea niciodata dintii la fel de albi ca un nefumator cu aceeasi dieta. O alimentatie bogata in fructe si legume crude, precum si in alimente cu continut ridicat de calciu ajuta la mentinerea sanatatii orale si la dobandirea unor dinti mai albi.

DEZECHILIBRE ALIMENTARE In urma unei alimentatii necorespunzatoare, mai repede sau mai tarziu, apar o serie de tulburari care perturba sanatatea omului, cunoscute sub denumirea de dezechilibre alimentare. Fenomenele care insotesc dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa unei alimentatii diversificate si echilibrate sau de catre un comportament alimentar daunator. La baza dezechilibrului alimentar, sta adesea malnutritia, atat in cazul subalimentatiei (subnutritiei) cat si in acela a supraalimentatiei (supranutritiei). MALNUTRITIA ALIMENTARA Malnutritia alimentara este un dereglaj complex, cauzat de privarea organismului de substante bio esentiale, in special de proteine. Tulburarea apare fie ca o consecinta a unei alimentii gresite, fie in urma unor afectiuni care determina incapacitatea organismului de a utiliza elementele esentiale din hrana. Privind din unghiul alimentatiei, malnutritia poate imbraca doua forme: una de insuficienta si cealalta de exces.

Numita si malnutritie de aport, malnutritia alimentara de insuficienta este o subnutritie propriu-zisa. In subnutritie deoarece se mananca prea putin, organismul resimte un declin cauzat in special de lipsa sau insuficienta unor elemente esentiale, mai ales aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali, glucide, minerale si vitamine.Malnutritia alimentara de insuficienta se manifesta fie pe un fond de carenta energetica (continutul in calorii a hranei nu satisface cerintele energetice ale organismului), fie pe un fond energetic global corespunzator (caloriile din hrana acopera trebuintele energetice ale corpului). Din acest motiv, in subnutritia alimentara de insuficienta, trebuiesc urmarite ambele aspecte, si anume atat bilantul energetic, cat si nutrientii esentiali la care organismul nu are acces (metabolismul intermediar si metabolismul energetic).Excluzand situatiile sociale extreme (saracia, prizonieratul, naufragiul) precum si pe cele de ordin medical (malabsbortia), principala "vinovata" a malnutritiei alimentare de insuficienta este anorexia. Anorexia nervoasa este cunoscuta ca boala slabitului dar, in ciuda acestei denumiri populare, cauzele care o provoaca sunt mult mai complexe decat simpla dorinta de a slabi. De asemenea, efectele acesteia sunt cu mult mai grave decat in cazul slabirii obisnuite sau a curelor de slabire. Anorexia nervoasa este o grava tulburare de alimentatie, care ii afecteaza aproape intotdeauna pe tinerii intre 11-30 ce ani. Aceasta apare mai des la fete decat la baieti.Psihiatrii considera ca unele adolescente au temeri cu privire la responsabilitatile de adult si la sexualitate. Pe masura ce corpul lor incepe sa se maturizeze sexual, acestea incearca in mod inconstient sa refuze lumea adultilor si sa se intoarca la aspectul neutru, asexuat, caracteristic copiilor. Alte fete, insa, urmeaza diete de slabit drastice, pentru a-si accentua increderea sexuala. Astfel de persoane merg pe ideea inselatoare ca slabirea lor extrema le face mai frumoase, ignorand dovada ingrozitoare a contrariului care este foarte evidenta pentru ceilalti.Imaginea generala a trupurilor slabe si a frumusetii superficiale promovata de filme, reclame si televiziune, poate oferi unei fete justificarea refuzului ei de a se hrani si multi adolescenti adopta asemenea metode drastice, chiar daca nu sunt deloc supraponderali. Simptomele malnutritiei de aport sunt variate si uneori grave, iar daca nu se intervine la timp, viata poate fi pusa in pericol. Semnele care insotesc tulburarea sunt specifice hipoglicemiei, hipoproteinismului, anemiei, hipocalcemiei, etc. Ele se manifesta prin: slabirea organismului (slabirea este mascata de multe ori de un edem generalizat), migrene, depresie, scaderea tensiunii arteriale, astenie, ameteli, tremuraturi, etc. In malnutritia alimentara de insuficienta indelungata se poate instala metabolismul de inanitie, fenomen deosebit de periculos pentru organismul uman.

Malnutritia alimentara de exces este tot o malnutritie de insuficienta, insa una mascata de un aport cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din alimente depasesc cerintele organismului, iar multe substante nevaloroase sau chiar dauatoare din hrana, patrund in abundenta in organism. Ca urmare a acestui fapt, corpul sufera de un deficit in compusi valorosi si indispensabili care, fie lipsesc din hrana, fie sunt neutralizati de catre prezenta masiva a substantelor neesentiale. Dintre compusii fara valoare pentru organism, care pot induce deficite in substante esentiale, amintim: acizii grasi neesentiali (predomina in uleiurile rafinate sau in cele incinse precum si in grasimile de origine animala), glucidele cu absorbtie rapida (apar in zaharul alb, in multe bauturi racoritoare, produse de cofetarie, etc.), aminoacizii neesentiali (sunt daunatori atunci cand se consuma in exces carne, boabe leguminoase, mezeluri, cas, cascaval, oua). Organismul omului nu prelucreaza abuzul de compusi, ci, mai ales pe un fond caloric exagerat, cauta sa isi faca rezerve, sub forma unor depozite de grasime. Totodata, alimentatia excesiva si hipercalorica, suprasolicita diferite organe interne si incarca corpul de toxine. In aceste conditii prolifereaza bolile civilizatiei moderne (obezitatea, diabetul, afeciunile cardio-vasculare, cancerul, etc.). Bulimia este tulburare de alimentatie, caracterizata de un consum alimentar excesiv. O persoana cu bulimie mananca o cantitate mare de alimente intr-o perioada scurta de timp, pentru ca apoi sa-si provoace varsaturi, sa se supuna unui exercitiu fizic exagerat, sa consume laxative, diuretice sau alte medicamente in scopul unei eliminari fortate a alimentelor. Persoanele afectate de bulimie sunt obsedate de propriul aspect fizic si nu au respect de sine. Persoana afectata de bulimie pierde controlul alimentar in timpul unui astfel de episod de infulecare; apoi este cuprins de rusine, vinovatie si frica intensa de ingrasare si reia comportamentul excesiv, realizand un cerc vicios. Nediagnosticata si netratata, boala conduce la probleme serioase de sanatate. Etiologia bulimiei este neclara, dar se pare ca apare ca rezultat al asocierii unui istoric familial (genetic) cu anumite influentele sociale precum admirarea unei siluete longiline, dar si a unui tip de personalitate care tinde la perfectionism. Evenimentele stresante ale vietii de zi cu zi pot declansa bulimia in cazul persoanele predispuse sa dezvolte boala. Bulimia debuteaza cel mai frecvent in adolescenta tarzie sau la adultul tanar, in special la femei de rasa alba, baieti adolescenti, insa poate aparea chiar si la adulti. Deoarece este o boala cronica, aceasta persista si pe parcursul vietii adulte. La fiecare 10 femei cu bulimie, un barbat dezvolta aceasta boala. Sportivii, in general sau persoane cu anumite profesii care necesita o constitutie fizica cu greutate mica, precum balerine, manechine, gimnasti, au un risc crescut de a dezvolta bulimie. Anumite tipuri de personalitate cu control inadecvat al impulsivitatii sau acceselor maniacale (comportament obsesiv compulsiv) au de asemenea, un risc crescut de a dezvolta boala. Majoritatea persoanelor cu bulimie apartin unui statut socio-economic mediu sau superior, cu toate ca boala nu are legatura cu statutul socio economic, rasa sau originea etnica.

Anorexia nervoasa si bulimia reprezinta tulburari de alimentatie grave, caracterizate prin dieta excesiva - persoana anorexica mannca foarte putin si este preocupata prea mult de calorii, lipide consum alimentar excesiv. In bulimie, perioadele de alimentatie normala sunt urmate de perioade de restrictii severe alimentare sau de alimentatie excesiva (hiperfagie). Diagnosticul de bulimie se pune pe baza prezentei a cel putin 2 episoade de alimentatie normala infometare - alimentatie excesiva la un interval de 3 luni. Bolnavii isi controleaza cresterea n greutate prin varsaturi provocate voluntar, exercitii fizice excesive, suprasolicitante, abuz de laxative si de diuretice. In concluzie, tulburarile alimentare sun boli cronice, cu evolutie de lunga durata, cu recaderi frecvente si foarte rar cu evolutii complete, aparute in urma ideilor preconcepute determinate de societatea umana, incepand cu anul 1689 (Morton, apoi sir Gull ) .Totodata, pana atunci cand societatea se va schimba, este nevoie ca orice persoana sa-si stabileasca o identitate proprie si sa nu se lase influentata excesiv de mult de cei din jur. Dorinta de a-ti controla corpul dincolo de limite, mai ales in contextul in care exista o presiune exterioara puternica sau un mediu familiar foarte sever, din care bolnavul simte ca nu poate sa evadeze. Daca nu stii cum esti, daca te ghidezi numai in functie de ceilalti este normal sa ajungi la astfel de dezechilibre alimentare. Cat despre alimentatie, aceasta trebuie sa fie variata, echilibrata si sa respecte cel putin urmatoarele reguli : 1.Respecta-ti corpul: mananca doar produsele de care ai nevoie si iti plac. 2.Mananca cinci portii de fructe si legume zilnic. 3.Mananca trei mese pe zi. 4.Bea 2 -3 litrii de apa in fiecare zi. 5.Mentine aportul zilnic de zahar scazut. 6.Alege surse usoare de proteine. 7.Include in meniul tau zilnic alimente ce contin calciu. 8.Incearca sa folosesti doar o cantitate mica de grasime. 9.Incearca sa nu bei mai mult de 3 pahare de cafea, ceai sau cola. 10.Incearca sa mananci regulat si nu iti lasa stomacul gol mai mult de 4-5 ore.

Dr. B. Joh, Alimentatia sanatoasa, Oradea, Editura Aquila 93 Dr. O. Miron Chis, Ghid de alimentatie sanatoasa, Bucuresti, Editura Anandakali, 2004 Dr. V. Mogos , Alimentatia in bolile de nutritie si metabolism Vol I si II, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1998 http://www.bioterapi.ro/aliment atie/index_alimentatie_dezechili bre_alimentare.html http://biocosmetics.wordpress.c om/2012/08/06/bolilealimentatiei-8-boli-produse-demancare/