Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Rezultatele pot sa reflecte probleme cu volumul sangelui (deshidratare) sau pierderi de sange. Poate deasemenea sa indice disfunctionalitati in producerea, ciclul de viata si rata distrugerii celulelor de sange, precum si infectii acute sau cronice si alergii.
Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC) Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC) Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB) Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT) Media volumului globulelor (MCV) - marime globulelor rosii Media globulara a hemoglobinei (MCH) Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC) Numarul de trombocite (PLT)
Valori normale
Eritrocite: barbat - 4.7 - 6.1 milioane celule/microlitru; femeie - 4.2 - 5.4 milioane celule/microlitru Leucocite: 4,500 - 10,000 celule/microlitru Hematocrit: barbat - 40.7 - 50.3 %; femeie - 36.1 - 44.3 % Hemoglobina : barbat - 13.8 - 17.2 g/dl; femeie - 12.1 - 15.1 g/dl Media volumului globulelor: 80 - 95 Media globulara a hemoglobinei: 27 - 31 pg/celula Concentratia medie a hemoglobinei: 32 - 36 g/dl
Celulele rosii (RBC) transporta hemoglobina (HGB) care in schimb transporta oxigenul. Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea celulelor rosii si hemoglobinei. Valorile MCV, MCH si MCHC reflecta marimea si concentratia de hemoglobina a celulelor si sunt folosite in diagnosticarea diferitelor tipuri de anemie. Celulele albe (WBC) sunt mediatori ai inflamatiilor si ale raspunsului imun. Exista diferite tipuri de celule albe care in mod normal apar in sange: neutrofile, monocite, eozinofile, bazofile, limfocite.
VSH VSH-ul reprezinta viteza de sedimentare a eritrocitelor. Se determina prin metoda Westergreen. Reprezinta un test nespecific de inflamatie care apreciaza si evolutia inflamatiei, nu numai prezenta ei.
Cresteri patologice Valori crescute ale VSH-ului se intalnesc in: Orice proces inflamator Orice proces infectios Cancer Boli de colagen Disglobulinemii Scaderi patologice Valori scazute ale VSH-ului se intalnesc in: Hepatita epidemica Boli alergice Talasemie Poliglobulii
Metoda de calcul Pentru barbati: varsta / 2 Pentru femei: (varsta + 10) / 2 Unde "varsta" este exprimata in ani, iar VSH-ul este exprimat in mm / 1 ora
FIBRINOGEN
Cresteri patologice Cresteri patologice ale fibrinogenului se intalnesc in: Afectiuni inflamatorii Pneumonii Infarct miocardic Tumori maligne
Scaderi patologice Scaderi patologice ale fibrinogenului se intalnesc in: Afibronogenemia congenitala Hipofibrinogenemia
DETERMINAREA RH-ului Antigenele sistemului de grup sanguin Rh sunt codificate de doua gene: RHD si RHCE localizate pe cromozomul 1. RHD codifica antigenul D, in timp ce RHCE codifica antigenele Cc si Ee. Antigenul d nu exista; totusi, prin conventie, d este utilizat pentru a conota absenta antigenului D. RHD si RHCE codifica polipeptide similare, care in membrana eritrocitara formeaza un complex cu glicoproteina asociata Rh.
Un individ este considerat Rh pozitiv daca eritrocitele sale exprima antigenul D, iar termenul Rh negativ se refera la absenta antigenului D. Absenta antigenului D este intalnita la 15-17 % din indivizii populatiei albe si este mai putin frecventa in alte populatii.
Donatorii cu D slab trebuie considerati Rh(D) pozitivi; este important ca acestia sa nu fie gresit etichetati ca Rh negativi, deoarece antigenul D slab poate induce un raspuns imun daca este transfuzat la un individ Rh negativ. Indivizii cu D slab pot fi transfuzati cu sange Rh pozitiv (exceptie DVI), iar gravidele nu necesita profilaxie cu imunoglobulina anti-D. Daca se utilizeaza un reactiv monoclonal anti-D potrivit, majoritatea determinantilor antigenici incadrati anterior ca Du nu trebuie sa mai fie deosebiti de D in conditii de rutina.
TIMP QUICK
Cresteri anormale
deficienta de FX
hipo- si afibrinogenemii
monitorizarea tratamentelor cu anticoagulante orale de tip antivitamina K1 in care AP va fi intre 20 -30 %, si functie de afectiunea tratata cu anticoagulant.
Scaderi anormale
Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange, boli de ficat), in lipsa vitaminei K, dupa un tratament cu medicamente anticoagulante, cu aspirina, salicilati, etc.
In vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelui, medicul mai poate recomanda si alte analize. Toate aceste analize sau probe de coagulare a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta, fapt ce predispune la hemoragii, ori prea rapida, situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. De asemenea, aceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale, pentru a se stabili daca nu exista riscul unei hemoragii, la persoanele care prezinta sangerari repetate din cavitatea nazala (epistaxis), gingii (gingivoragii), etc., precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora.
Este o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. Valori normale
3-4 minute.