Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
RADIOGRAFIA
Conrad Roentgen
RADIOGRAFIA
FLUOROSCOPIA
Proceduri ghidate fluoroscopic: Angiografie
MIELOGRAFIA
Indicatii:
Stenoza spinala, compresie radiculara Sd de hipotensiune LCR Contraindicatii mielografie prin rezonanta magnetica
Avantaje:
Defineste extinderea spatiului subarahnoidian, identifica blocul spinal
Dezavantaje:
Invaziva, complicatii (pierdere de LCR, cefalee, reactii adverse la substanta de contrast iodata, etc.) Implica iradiere si folosirea de contrast iodat Acoperire limitata
MIELOGRAFIA
Obiective:
Vizualizarea compresiunilor/deplasarilor elementelor nervoase
Material radiopac injectat in sacul dural Radiografie col lombara f,p ori fluoroscopie-migrare
Semiologie:
structurile neurale sunt negre Substanta de contrst alba
MIELOGRAFIA
Mielografie lombar Rx fa
DISCOGRAFIA
Obiectiv:
Evaluarea integritatii discului
Metoda:
Plasarea unui ac in disc sub fluoroscopie Injectare substantei de contrast in disc
Rezultate:
Substanta de contrast in nucleu /sau nu= incompetent disc Injectarea reproduce durerea = discul este sursa dureri (Provocative discogram)
Este necesar analiza imaginilor n mai multe ferestre: - n fereastr osoas, cu lrgime de aproximativ 2500 unitati Hounsfield (W) i nivelul mediu in jur de 400 uH (Center sau Level) - n fereastr de pri moi: W200 C50 uH
uHapa = 0
Alb = hiperatenuant sau hiperdens
Tesut cerebral
Sectiuni axiale
Reconstructii 2D
Fereastra de os
TEHNICA DE EXAMINARE:
- Pacient in decubit dorsal - TOPOGRAMA: fata si profil - achizitie volumetrica - zona de scanat: in functie de indicatie (ex: coloana lombara de la T11-T12 pana la S2-S3) - Matrice: 512x512 - FOV:50 - Grosimea sectiunilor: 1.25/0.9 mm - fereastra de tip parenchimatos - RECONSTRUCTII in fereastra de parenchim si fereastra osoasa
Plecand de la achizitia volumetrica de baza: filtru de parti moi: SAGITALE: 2mm/1.25 CORONALE: 2mm/1.25 AXIALE in planul discurilor: 2mm/1.25 pentru etajele L1/L2; L2/L3; L3/L4; L4/L5; L5/S1 fereastra de os: SAGITALE: 1.25/ 0.9mm CORONALE: 1.25/ 0.9mm AXIALE in planul discurilor: 1.25/0.9 mm
1. Sac dural 2. Radacini L4 stanga 3. Radacina L5 stanga 4. Grasime epidurala posterioara 5. Muschi psoas
Muschi paravertebrali
Grasime epididurala
Lame Apofiza spinoasa
Apofiza spinoasa
Platou vertebral
Grasime peridurala
Muschi paravertebrali
Platou vertebral
Foramen vertebral
Arc posterior
Ligament galben
RECONSTRUCTII CT MULTIPLANARE
Reconstructiile
Eroziuni Geode
CT-ul
ReconstructiI medio-sagitale in fereastra de parti moi (A) si osoasa (B). (1) Disc intervertebral. (2) Canal vertebral. (3) Perete posterior. (4) Dura mater, la limita cu grasimea epidurala posterioara (6). (5) Corp vertebral L4.
Distructie multigeodica a corpului vertebral L1 cu sechestre osoase intracanalare. Abcesul de la nivelul partilor moi peri- si paravertebrale contine calcificari.
Fereastra parenchimatoasa
Fereastra parenchimatoasa
mediana
laterala
foraminala
extra-foraminala
MIELOGRAFIE CT
Mielo-CT a fost efectuat fie imediat dup mielografia
conventionala (injectarea a 3-4 ml contrast intratecal), fie la 4-6 ore dup mielografie clasic pentru a avea imagini lipsite de artefacte .
Obtinem imagini sectionale ale canalului spinal impreuna cu cordonul medular si radacinile nervilor spinali Evaluarea stenozei spinale / compresia radiculara (ex. Hernie de disc, fractura vertebrala, tumori)
MIELOGRAFIE CT
MIELOGRAFIE CT
SCINTIGRAFIA,PET-CT
Evaluare globala Detecteaza inflamatiii,tumoriposibile alte cauze de durere
Paul C. Lauterbur
1/2 din premiu SUA
MRI
RF
RF = pulsuri de Radio Frecventa (energie) Semnal obtinut
Camp magnetic
COMPUTER
REZONANTA MAGNETICA
Protonii excitati prin pulsurile RF se relaxeaza pana ajung inapoi la starea de echilibru
T2 T1
Aspect normal al coloanei vertebrale: secvente in plan mediosagital in ponderatii T1, T2 FSE, STIR si T1 cu supresie de grasime post injectare de Gadolinium.
ALGORITM DE INVESTIGARE
Inaintea examenului IRM, pacientul necesita a fi examinat clinic, radiografic si, in raport cu patologia suspectata, prin examen CT substanta de contrast. Examenul IRM se realizeaza aproape exclusiv cu antene de suprafata. Tehnologia comenzii in faza permite cuplarea mai multor antene pentru explorarea intregii coloane intr-o singura achizitie, cu o rezolutie foarte buna (whole spine). Pentru coloana cervicala se utilizeaza antenele in forma de "sa" pentru magneti inchisi (tunel) si in forma "de guler" pentru magneti proiectati "deschisi", in care campul magnetic este perpendicular pe axul lung al pacientului. Alegerea zonei de studiu se face in functie de simptomatologia clinica.
n timpul examinrii 4 din cele 6 regiuni componente sunt activate n funcie de aria de interes (de ex. coloana cervical, dorsal sau lombar)
Localizator coronal
Sectiuni sagitale
Sectiuni axiale
Sectiuni coronal-oblice
La coloana vertebrala lombara, imaginile axiale sunt preferat de obtinut in secventele T1 W, intrucat grasimea epidurala bogat reprezentata realizeaza un excelent contrast natural in jurul sacului dural si radacinilor nervoase. La coloana cervicala exista putina grasime epidurala si canalul rahidian este mai larg, continand o cantitate mai mare de LCR si sacul dural, care apare cu semnal crescut pe imaginile ponderate T2 sau T2*.
Precizarea nivelului topografic exact al leziunilor, socotind vertebrele de al apofiza odontoida sau de la nivelul L5 - S1
Precizarea sediului leziunii in compartimentele spinale: extradural, subdural: extramedular sau intramedular. In interpretarea imaginii se va urmari: Aliniamentul corpurilor vertebrale Forma si dimensiunile canalului rahidian Semnalul maduvei osoase a corpurilor vertebrale Forma, dimensiunile si semnalul discului Spatiul epidural Radacinile nervoase Tesuturile paravertebrale Analiza imaginilor direct pe consola aparatului este mai bogat n informaii dect simpla lectur a filmului.
PARAMETRII TISULARI
T1, T2, PD sunt constante pentru un esut dat.
Pentru fiecare grup de secvene, aceste caracteristici tisulare se vor exprima printr-un semnal mai intens sau mai puin intens (mai alb sau mai negru).
Timpul de relaxare T1 este timpul de magnetizare a unui esut. Exist esuturi care se magnetizeaz rapid (T1 scurt): grsimea i esuturi cu magnetizare lent (T1 lung) : apa. Timpul de relaxare T2 reprezint puterea de emisie n timp a diferitelor esuturi din organism. Exist esuturi care emit timp ndelungat (T2 lung): apa i esuturi ce emit scurt timp (T2 scurt): muchiul. Densitate de protoni, intensitatea semnalului depinde de bogia de H+ a unui esut. Exist esuturi foarte bogate n H+ (apa) i esuturi foarte srace n H+ (corticala osoas).
SECVENTE
Totalitatea seciunilor realizate utiliznd aceeai parametrii de achiziie.
PD TSE
T1 TSE
T2 TSE
T1 TSE
T2 TSE
MieloRM
T1 EG+FS
T2 EG+FS
T1 SE
T2 TSE
MieloRM
SEMNALUL IN IRM
Semnalul corespunde aspectului unei structuri n imagine (alb, negru, gri nchis, gri deschis). Este analizat sub forma aspectului intrinsec a unei structuri i prin comparaie cu esuturile vecine.
1. Analiza semnalului intrinsec al unei structuri: - hipersemnal (alb): LCR n ponderaie T2 - hiposemnal (negru): corticala structurilor osoase - semnal intermediar (gri): muchiul, ficatul, parenchimul cerebral. 2. Analiza semnalului n raport cu structurile nvecinate. esut de referin: parenchim cerebral, ficat, splin - hipersemnal - hiposemnal - izosemnal (semne indirecte: efect de mas)
EG T1 prezint:
- un TR i de TE < dect SE - un unghi de bascul < 90 i > 30 Caracteristica comun: LCR negru
Hiposemnal T1
Apa (LCR, bila, urina): - timp de relaxare foarte lung - frecven superioar frecv. Larmor - T1 lung (cretere lent a magnetizrii longitudinale)-> hiposemnal T1
Calcificrile, corticala str. osoase: molecule fixe-> hiposemnal T1 Cavittile aeriene (sinusuri, trahee, plmni): puini protoni-> hiposemnal T1
Hipersemnal T1 (alb)
Hematom subacut (methemoglobina) Grsime Coninutul proteic al unui chist Priza de contrast dup injectare de Gd Vasele circulante n EG Melanina Posthipofiza Calcificri-caracter aberant
Hipersemnal T1
Grsimea: T1 foarte scurt< T1 al s. albe>hipersemnal T1 intens Coninutul proteic al unei leziuni chistice: determina scurtarea T1 albete semnalul unui lichid Methemoglobina: susceptibilitate magnetic important
Secvena scurt T1
Contrast anatomic Subst alb-> alb Subst.cenuie->gri LCR-> negru SA>SC>LCR
Secvena lung T2
Contrast inversat Subst.alb: gri nchis Subst.cenuie: gri clar LCR: - gri/negru n DP LCR>SC>SA - alb n T2 Leziune: HIPERsemnal (T2 alungit)
Structura LCR
T1 hiposemnal ( negru )
T2 hipersemnal ( alb )
os compact
substana cenuie
fr semnal ( negru )
semnal intermediar (gri nchis )
fr semnal ( negru )
semnal intermediar ( gri deschis )
substana alb
esut gras vase
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia AFECTIUNI OSOASE ALE COLOANEI VERTEBRALE
Achizitie in plan sagital: T1 SE ( TR 400-500 ms, TE 15-35 ms ) T2 SE cu FS ( TR 1500-2000 ms, TE 80-100 ms )
TEHNICI DE EXAMINARE A COLOANEI VERTEBRALE Secvente de pulsuri utilizate in raport cu patologia AFECTIUNI MEDULARE (demielinizante, neoplazice, ischemice, infectioase, etc):
Achizitie in plan sagital si axial: T1 SE (TR 400-500 ms, TE 15-35 ms) S.c T2 TSE (TR 4000 ms ; TE 140 ms)
Achizitie in plan sagital sau axial PD SE PD SE (TR 1500-2000 ms, TE 30-40 ms) este utilizata in particular pentru detectia leziunilor mici de demielinizare intramedulara. T2* GE se utilizeaza in special atunci cand se suspecteaza malformatii vasculare sau hemoragii. Substana de contrast paramagnetic se administreaz n doz de 0,1 mmol/kg i se obin achiziii n plan axial i sagital n secvena T1SE (CHESSE )
VA MULTUMESC!