Analiza Deciziilor Multiatribut-1

Capitolu
rW
ANALI
A DECIZITLO R MULTIATRIB UT
.l.Introducere
asista pregdtirea gi efectuarea alegerii. Considerentele care au stat labaza selectr: materialului cuprins in capitolul de fa!6 au fost mdrimea ariei de r[spdndire i metodelor qi, rnai ales, gradul de transpunere a lor in produse software Lxistenc Obiectivul urmdrit a fost formarea unei baze de cunogtin{e a cititorului care sapermitd acestuia alegerea instrumentului cel mai potrivit pentru problemele sale ;: decizie ?n vederea trecerii cdt mai rapide la aplicafiile reale. Capitolul este organizat in continuare dupd cum urmeazd. Subcapitotut 7 prezintd, elemente care privesc pregdtirea alegerii efective. Dupd o revedere rapi:; a elementelor modelelor de decizie multiatribut (subcapitolul 7.2.1\, se prezin:i dou[ metode de stabilire a importan{ei relative sau a ponderii criteriilor de evalua:: (subcapitolul 7.2.2). Pregdtirea tabelei de decizie, element esenlial in analizi deciziilor multiatribut, este abordatd in subcapitolul7 .2.3. Astfel, se prezintd moc; de construire a tabelei consecinlelor, sub forma unei matrice care conline scorun,: sau nivelurile atributelor (care reprezintd performan{ele unei alternative, mdsura: sau evaluate prin prisma fiecdrui criteriu) in cazul determinist gi in cel probabil,; (subcapitolele 7.2.3.1 gi, respectiv,7.2,3.2). Metodele de prelucrare a scoruril:: iniliale prin transformiri liniare sau cu ajutorul unor funcfii nelineare de valoar: sunt descrise ?n subcapitolele 7.2.3.3 qi respectiv 7.2.3.4. unele consideren:: privind trierea alternativelor sunt dar: ?- subcapitolul7.2.4, in timp ce subcapitol*
in capitolul 6, au fost prezentate conceptele generale ale analizei deciziil:. multicriteriale gi, in acest context, s-au dat primele elemente ale modelu_deciziilor multiatribut. Acesta se referd la efectuarea unei alegeri, in prezenfa rn: multor obiective gi criterii de evaluare, dintr-un numdr limitat de alternatir: Scopul acestui capitol este de a detalia elementele cuprinse in capitolul anten:,: prin prezentarea gi ilustrarea prin exemple a unor metode gi tehnici destinate r
4naliza
de
ciziilo r mult iatrib ut
-,2.5 con!ine unele concepte legate de considerarea riscului (atitudini tipice,

..echivalentul cer1" gi ,,prima de risc" sau ,,premiul riscului") c6t gi unele metode de determinare a func{iilor de utilitate.
aplicafiile practice
Subcapitolul 7.3 descrie unele metode de alegere bazate pe construirea unei func{ii de sintez6. Metoda funcliei aditive ponderate, cea mai des utilizatd in
gi
transpusd
in
produse software
mult utilizate
sau
implementabile cu ajutorul unui instrument informatic larg utilizat (foaia de calcul :lectronic), este descrisd in subcapitolul 7.3.1. Modul de rezolvare a arborilor de Jecizie gi folosirea acestora in problernele multiatribut sunt date in subcapitolul 7.3.2. Exemple privind problema schimbdrii locului de muncd qi cea a demaririi unei afaceri ilustreazd metodele prezentate in subcapitolele 7.3.1 qi7.3.2. in finalul subcapitolului 7.3, este descris6 pe scurt o rnetodd de alegere bazatd. pe distanle. Subcapitolul 7.4 con\ine alte cdteva metode de alegere. Mai intdi, se descriu cele tradilionale, care au ca sursd teoria jocurilor (subcapitolul 7.4.1) $i
apoi metodele clasice ale
lui
Borda gi Condorcet, care folosesc preferin{ele
exprimate intr-o formd ordinald (subcapitolul 7.4.2). Un exemplu simplu privind alegerea unui produs sau a unui serviciu ilustreazd metodele prezentate in subcapitolele 7 .4.1 Si 7.4.2. Subcapitolul 7.4 se incheie cu prezentarea teoremei lui Arrow de alegere a deciziei de grup qi evoci unele metode de agregare a preferin{elor individuale in unitSlile decizionale de tip multiparticipant. Pentru studiul acestui capitol, este recomandabil sd se revadd mai intdi subcapitolele 1.2.1,1.2.4,7.3.6,1.7.4,2.2.3.2,2.2.4,3.3.3,6.2.1,6.2.2,6.2.3si6.2.4.
.2. Pregltirea alegerii
7.2.1. Elementele modelelor de decizie
multiatribut
Un model al problemelor de decizie multiatribut confine trei grupe de componente: a) elementele de intrare, b) metodele qi instrumentele de rezolvare a modelului gi c) rezultatele [Bui, 1986]. Elementele de intrare sunt:
Mullimea celor ,,na" alternative decizionale posibile, A=1Ar,Ao....A,"1 presupuse ca fiind, in mod natural, mutual exclusive. Numdrul de alternative, identificate sau proiectate, depinde de posibilitdfile de informare sau, respectiv, de creativitatea decidentului. In ambele situalii, factorii ,,cost" gi ,,timp" sunt
o
determinan{i.
o
Multimea celor ,,nc" criterii de evaluare, GICEr,CEr...,CEo,\, care
seryesc la exprimarea preferin{elor decidentului fa!6 de o alternativd din punct de vedere al obiectivelor urmdrite. Criteriile de evaluare pot diferi de la un decident la altul pentru acelagi tip de problerna decizionald. Chiar gi pentru acelagi decident,
260
Metode de bazd de asistare a deciziilor
num5rul criteriilor poate varia pe parcursul rezolvdrii problemei. Criteriile pot fi considerate ca fiind diferite unghiuri de vedere ale unei aceleiagi persoan., .uu po, fi interpretate ca reprezentand preferinfele, care trebuie ug."gut", ale mai ,rlto. indivizi care au subiecte de preocupare qi obiective diferite.
Multimea scorurilor sau a nivelurilor atributelor, ,s(s,;; i=|,2,...,nq; i=I,2,...,nc), care indicd gradul in care se estimeazd cd alternativele vor conduce la realizarea obiectivelor urmdrite de cltre decident. Mullimea scorurilor sii(i=I,2,.'.,nc) ale alternativei Ai reprezintd acea submullime a caracteristicilor lui A, care prezintd, interes prin prisma criteriilor de evaluare. O parte din valorile nivelurilor atributelor pot lua valori precise (fiind rezultatul unor m6sur6tori), in timp ce altele pot reprezenta evaluiri calitative, sau estimdri, sau aproximdri (atunci cand nu se dispune de timpur sau de informaliile necesare pentru mdsurdtori)' in structurarea problemelor decizionale, niveluiile atributelor se pot reprezenta fie sub forma unor tabele decizionale, fie folosind arbori de decizie
o
(a se revedea subcapitolul 3.3.3).

o Vectorul
coeficienlilor
W=fw
de
pondere ai criteriilor,
rr,]T
1,w
y,,.,,w
|(
j=r
i*,
= 1),
care atatd, importanla relativd asociatd criteriilor din punctul de vedere al decidentului. Pe parcursul rezolvdrii problemelor decizionale, decidentul poate modifica unele dintre componentele vectorului w. Din cele ardtate mai sus, se poate observa cd, pentru acelagi tip de problemd decizionalS, elementele de intrare depind in mdiura semnificativa de subiectivismul, cunogtin{ele gi posibilitdtile de informare ale decidentului. Metodele 9i instrumentele informatice asociate seryesc la asistarea decidentului in structurarea problemei, in activit5tile de filtrare a alternativelor si de realizare a unei alegeri finale. Rezultatele problemelor de decizie multiatribut depind de scopul urmdrit. Potrivit lui Roy (1978,1985), se por identifica trei tipuri de probleme: r Probleme de seleclie, prin care se urmdregte restrdngerea mullimii d la submullimea At care confine numai alternativele satisficdtoare (a se vedea subcapitolul 2.2.3.2). o Probleme de sortare, prin care alternativele sunt grupate in clase distincte, definite a priori, sau pe baza identificdrii unor similitudini intre alternative. Astfel de probleme se rezolvi in primul rdnd cu metodele de analizd. a datelor prezentate in capitolul 4. e Probleme de ordonare, prin care alternativele se aranjeazi intr-un clasament, care este intocmit conform unei ,,preferinfe globale", oblinutd prin agregarea preferin{elor individuale, exprimate cu ajutorul criteriilor de evaluare. Majoritatea metodelor prezentate gi ?n acest capitol se referd la problemele de ordonare, iar rezultatele problemelor de selecfie sunt folosite ca date de intrare.
naliza
dec i zi ilo
r multiat rib ut
261
7.2,2. stabilirea ponderilor criteriilor de evaluare criteriile de.evaluare au ca scop izolarea gi considerarea acelor aspecte care intereseaz1 in alegere. Ele permit determinarea'gradului in .ur" sunt realizate
in consecinfd, exprimarea preferinlelor cdtre o alternativd sau alta din anumite p;;.;; de vedere distincte. Problematica gi proprietdfile mullimii criteriilor de evaluare (completitudine'
au fost descrise
de cdtre fiecare alternativd obiectivele relevante unierit" de catre decident gi,
evaluare
in multimea
neredongultl, decompozabilitate, operatibilitate gi minimalitate) in subcapitolul2.2.3.2. rncluderea sau neincluderea unui
,,qtiinfifice". Acestea sunt folosite in doui tehnici de decizii multiatribur dintre cele mai folosite: SMARTS (,Simple MuttiAxribute Rankiig Te-chnique using swings") [Edwards, 1977], tEdwards, gur.;n,-rqq4] gi, respectiv AW (,*Analytic Hierarchy process") [saaty, rg77, rgg0,1gg7, r9gg, rgg4].
7.2.2.1. O metodi
Determinarea vectorului w al ponderilor, cire reflectd importanla relativdacordatd fiecdrui criteriu, face parre din procesul decizionar. i;;;;";i;tuI6.3.2.1, au fost evocate cdteva metod.e de determinare a ponderilor. in continuare, se vor prezenta doud metode de stabilire a ponderiior, unu mai simpri gi intuitivd 9i arta bazat| pe con-siderente
din frocesul de decizie. Nu toate criteriile sunt la fel de importante pentru un anume decident.
criteriului (9i a obiectivului la care se refernfgi iace'parte
.c,
criteriu de care servegte la alegere, depinde de importanla tn sine a
simpli
Atunci cdnd incd nu se cunosc prajele reare de variafie are niveruriror atributelor, se efectueazd urmdtoarele operalii : o Se ordoneazd criteriile ?n func{ie de cregterea importanfei relative atribuite de citre decident {CE;,CE*..IE.,l,unde CEr este criteriul cel mai pufin important, iar CE,,este cel mai important.
r pentru ponderea criteriului de evaluare cel mai pufin lmportant: wl +- x. o Se determind valoarea ponderii r"7 a unui criteriu CE1 prin inmullirea ponderii wr-1 a criteriului imediat mai pufin important cu raportul Lw1 @,w1>l)
o Se alocd valoarea
wj=wj_1 .Lw11,i
=2,3 ,...,tlciw1=r
:
(7.r)
(7.2.)
Se determin[ valoarea x prin rezolvarea ecuatiei
( l+ Lw1+Lw1 Lw2+
CU w2.
...) x
=I
o Se calculeazd ponderile tuturor criteriilor folosind formula (7.1) incep6nd
Atunci c6nd se cunosc alternativete gi plajele de variatie ale nivelurilor atributelor, etapele algoritmului de carcur sunt iciemen, 1996j: I Se considerd toate nivelurile atributelor ca avdnd valorile cele mai pufin preferate, ro; (l= l, 2,..., nc).
262
. Pentru fiecare criteriu, CEi, se ,,basculeazi" nivelul atributului corespunzdtor la valoarea cea mai preferatd, si, pdstrdnd restul de scoruri la valorile cele mai pulin preferate. Se atribuie acestei alternative ipotetice o valoare (in sensul de satisfaclie pentru utilizator), vri. Aceasta se estimeazi (sub forma unei valori intre 0 gi l, sau intre 0 gi 100), prin comparafie cu o referinld v. lcare poate fi 1, sau, respectiv, 100), corespunzdtoare alternativei ipotetice in care toate atributele s-ar situa la nivelurile cele mai preferate, ri 0=1, 2 ,..., nc). o Se ordoneazl criteiile in funclie de valorile vj oblinute in urma basculdrii gi se calculeazdraporturile Lwl intre vecinii de clasament, Cfi Si CE1-r
1v ;
>
vi-r):
Lwi =v*,-, 1r*,
o Pentru
(7.3)
se
valorile Aw; determinate mai sus, se rezolvd ecualia (7.2) gi
calculeazi ponderile cu formula (7.1).
7.2.2,2. Metoda AHP lui Saaty

Saaty (1977) porneqte in abordarea sa de la observafia cd, mintea omului nu este capabill sd considere in mod eficient simultan toli factorii care concurd la realizarea unei decizii, fie ei ponderile criteriilor, alternativele, sau restricliile. in acelagi timp, el observd c[, ceea ce conteazd in primul rdnd in decizie este percepfia omului asupra realitdlii qi nu reprezentdrile conven{ionale ob{inute prin mdsuritori gi statistici. Ideile principale ale metodei procesuale ierarhice de analizd (AHP), pe care o propune, sunt: e Organizarea sub forma unor ierarhii a entitdfilor folosite in decizie (obiective, criterii, restricfii, alternative), pe care Saaty le denumegte ,,activit6ti".
Realizarea de compara{ii pe perechi pentru stabilirea intensitdlii importanyei relative a entitAtii E; fall, de entitatea Q. Aceste intensitali sunt exprimate inilial sub formi verbald (,,1a fel de important'., ,,ceva-/ugor mai important",',,esen{ial mai impotlant", ,,demonstrat ca fiind mult mai important", ,,absolut
o
mai important").
Calcularea ponderilor numerice corespunzdtoare folosind metoda valorilot qi vectorilor proprii. o Agregarea ponderilor relative ale entitdlilor decizionale parcurgdnd in ierarhia de entititi. descendent sens in continuare, expunerea se va concentra numai pe descrierea modului de stabilire a ponderilor criteriilor de evaluare, folosirea metodei AHP in alegere urmdnd a fi amintitd mai t6rziu (a se vedea gi subcapitolul7.3.l.l). Pagii algoritmului sunt : 1. Se considerd nc(nc-Il2 percchi de criterii de evaluare, CE;9i C\,?n vederea efectuirii unei judecdli privind nivelul intensitdlii importanlei relative a unui'criteriu fa{6 de celdlalt. 2. tn functie de valoarea lingvisticd a intensitdlii importan{ei relative (,,egalt',
o
decident, se alocd ,,ugoard,,, ,,esen!ial6", ,,demonstrat6" gi ,,extrem6") atribuitd de cdtre
A^!!g dec
i zi i I o
ul ti at rib
ut
263
a tabelului 7.1. cu aceste valori se completeazd erementere b1i din partea nord-est (deasupra diagonalei principale) a matricei cgmparaliilo. 'n E(.9ntele de pe diagonala principald au valoarea l, iar cele de sub diagona* uu uuto.il. lnu".r", arrll
valoarea numerice corespunzdtoare din coloana din stanga
,-b;"
Scara fundamentari a rui Saaty a intensitd{ii
importanfei
Tabelul T'I
Defini(ia
Importan{d egali
Cele.
Importanld moderatd Importan{d puternici,
Experienlagilua@
la atingerea obiectivelor. EXpenen[a $lJudecata arat6c6, o entitate ceva mai impo4antl dec6t cealaltd.
doui entitali contri6uie GE6@i
in mod evident unei entitdli fata-Oe Importanf6 foarte puternici uomlnanta uner entitifi este demonstrati
trvroengete care favorizeazd entitatea sunt la cel mai inalt nivel posibil. Cdnd este necesar un compromis.
Importanli extreml, absol Valori intermeaiirelnG

DacA entitAfli
doui evaluEri adiacente f, i t
comparatd cu entitatea
{, atunci lui E; i se atribuie valoarea
inversa
reciproce a comparaliilor B:
3' se calculeazd vectorur ponderilor, w, ca vector propriu al matricei
Bw=l.M.w
unde: 1,44 este cea mai mare dintre valorile proprii ale
rezolv arca ecuafiei caracteri stice
:
(7.4)
lui B, obfinLrte prin
det (B-l,E)=0 unde: E este matricea unitate.
4'Dacd, matricea reciprocd a comparafiiror, B, este consistentd (adicd b,j=*t / w) atunci rezultatele comparaliilor pe perechi sunt tranziti ve ( b;1. bir b1*), qi dimensiunea nc a matricei B esie egali cu cea mai mare valoarea proprie a rui B, )''M . Deoarece construcfia matricei comparaliilor. este bazatd, pe judecdfi subiective, care pot fi uneori inexacte, pot apdrea inconsistenle gi, in consecinfi, valoarea proprie maximd )uy este mai mare dec6t dimensiunea nc a matricei B. Testul de consisten{i a lui Saaty (1980) constl in calculul indicatorului de consistenld (,,consistenry Index" c/) al raportului (procentulu li i) de consistenld (,,Consistency Ratio" CR): -
CI=(Ly-nc)/(nc-I)
6p = (cr I ACD .100
(7.s)
(7.6)
264
Metode de bazd de asistare a deciziilo'
fosr unde: raportul de consistenla mediu (,rA.verage Consistency Ratio" - ACI), a de pentru seluri aleatoare de elemente generarea folosind obtinut pebaze statistice, Valorile nc 8' 3 nc = intre variind = $i dimensiuni, de cite o mie de matrici B sus a recomandate de Saaty (1980) pentru raportul ACl sunt date in linia de egal mic-sau mai este cR, consistenle, de tabelului 7.2. Dacd, raportul .cu^10%. caz atunci se consider[ ci testul de consistenli a fost trecut in mod acceptabil' In judecalile iniliale. revizuiascd contrar, se cere decidentului s6-9i Tabelul T.2
Valorile raportului mediu de consistenfi

nc
3 0,58 4 0,90 6
7
L,JL
1.8 I
ACI
(Saaty)
T,I2
r.5
t.24 t,79
t,4l
2,07
ACI
(Burell)
0,70
rto
Metoda lui Saaty de determinare a ponderilor a fost indelung comentatd ;: primul rand' uneori criticata [Burell, Duan, Boskovic, Igge].I s-au reprogat, in (coloana dir lingvisticd scara intre pot apirea care Jiferenlele de interpreiare, scdii efectul stAnga) din (coloana 9i absolutd *i:f"" a tabelului 2.1) 9i cea Pentru numerice de evaluare ae f a f la 9 asupra consistenfei matricei compara{iilor' ir-' propur' (1996) qi Boskovic Duan Burell, J"pelir.u deficienlelor observate, modificdri unele marketing' de activitelilor al contextul deciziilor de management numerice Acestea sunt: a) acordarea In mod simultan a valorilor lingvistice 9i
convivialitdlii procedurii), 9i b) folosirea unei sc6ri numerice (pentru cre$terea '(1, generarea 2, 4,8, 1 6). Folosind aceeagi procedura ca 9i Saaty pentru g'eometrice pentn: valori de serie nou6 o ptopus iementelor matricelor B, autorii menlionali iu raportul ACl (rAndul de jos al tabelului 7'2)' propriu Procedura bazarape comparalii pe perechi 9i pe câlculul vectorului modu' privegte ce in ceea poate fi utiltzat1gi in evaiuarea scorurilor alternativelor. compaponderilor, determin[rii de realizare a comparafiilor, in timp ce in cazul in cazui ,u1iii. ,unt selective (in sensul consideririi pe perechi a criteriilor), drep: folosesc se c6, inseamnd determinarii scorurilor, ele sunt absolute. Aceasta intensitatea c6, lumea 9i iui a" comparalie anumite standarde acceptate d.e_toatd calificative-ca: piin ,,excelent",,,foarte mdsoard se rlnei'alternative ,rp"n""i.i turr", ,,bun", ,,mediocru", ,,slab", ,,foarte slab" [Saaty' 1988]'
7,2.3. Pregitirea tabelelor de decizie

esenlial pentru Tabelele de decizie constituie un element de intrare In1i neprelucrata' iniliall, ::rezolvarea problemelor de decizie multiatribut. Forma de criteriile de alternativele numegte gi'tabela sau matricea consecinlelor 9i ,,leagd" evaluare prin intermediul scorurilor'
naliza
de c izi
il o r mult iat r i b ut
265
.2.3.1. Tab ela con secin elor f
in cazul determinist.
in cazul determinist, elementele matricei consecin{elor confin scorurile (sau nivelurile atributelor), sa ( i r, 2 = ,..., na; j l, z, ...,nc),
altemative
A,
pot reprezenta rrote acordate ca urmare a unor evaruiri calitative. o Elementele unei coroane sunt omogene din punct de vedere ar unitatrii de mdsuri asociate valorilor numerice.
elementele matricei consecinlelor pot avea valori cardinale sau ordinale (care indici pozilii intr-un clasament). Valorile cardinale pot fi cantitative (ca rezultat al unor mdsurdtori sau estim6ri), sau
vedere al celor nc crite/,ide evaluare, cEi (caredesemneazd coroanere matricei). Caracteristicile matricei con secin,telor sunt : o Scorurile care constituie
corespu nzdtoare celor na = (care indicd r6ndurile matricei), mdsurate (sau evaluate) din punctul de
unitS{i de mdsuri diferite.
Doud criterii distincte pot evalua alternativele folosind plaje de valori gi
in propriur apartament, a Lrnor produse de tehnorogia informaliei. obiectivele relevante pentru alegere sunt: a) un venit cdt mai mare, care s6 permitd o viafr decent6, b) apropierea de casd a rocurui de rnuncd fi .; u.uo,urarea de cunogtinfe gtiintifice gi tehnologice in vederea construirii, in'perspectiv6, a unei cariere' Criteriile de. evaluare corespunzdtoare sunt: a) rnirimea venitului mediu lunar, exprimat in milioane lei pe lund (de dorit c6t mai ,nare;, b) clurata zilnic| a timpulLri de deplasare ra serviciu, exprimatd in ore (de dorit c6t mai mic6) gi c) aprecierea con{inutului gtiin{ific tehnologic al muncii, evaluat in note de la I la 9i 5 (de dorit cdt mai mare)' Notele indicd: o munci de rutini, care nu solicitd dec6t in mici misuri cunoqtinfere profesionare (nota r), o muncd a..utrna de noutate telrnicE (nota 2), rucrur intensiv gi perfec{ionarea "u in forosirea unor tehrrologii de ,,bazd", consoridate gi Iarg forosite (nota 3), famliarizarea cu ',tehnologii cheie", noi, care oferi avantaj competitiv (nota 4) gi gansa de a rucra cu ,,tehnologii in cregtere", care vor asigura, poate, ganse foarte mari ?n ziua demdine (nota 5)' Se poate observa cd, scara de mdsuri a primului criteriu este directi gi naturald' in timp ce, cea a criteriului al doilea este de tip proxy pi naturald, iar a celui de-al treilea este directr gi const.riti 1a se reved'ea subcapitolul 2.2.3.2). Criteriile marcate in tabel cu semnul a irrdicd o ciutare a valorii celei mai mari, in timp ce semnul : aratdci e vorba de un criteriu de minirnizare. se poate observa ci, nici una dintre cele trei altemative nu se poate eviden{ia ca fiind ,,superioari. Ia toate capitolele,, (criteriile de evaluare). unei afaceri de comerciarizare
_ Un exempru de matrice a consecin,teror este dat in taberur 7.3.Acesta se referd Ia reprezentarea simplifi catd a datelor problemei decizionale de schimbare a loculLri de muncd (a se revedea subcapitolul 1.2.2). cele trei alternative sunt: continuarea carierei academice (Ar) (,,statu-Quo.,), angajarea ca programator la o firmd din sectorul privat (Ar) respectiv, dernarareal ri, a
,;ffi;;;
a deciziilor
Tabelul T.3
Tabela consecinfelor pentru problema schimbrrii locului de munctr

(cazul determinist)
Alternative
Al
A2
A3
cqL
sit
5
Criterii de evaluare cEz v

siz
c4L
Ji:
5 J
I
2
l0
25
7.2.3.2. Tabela consecinfelor in cazul probabilist
uneori, pentru unele criterii, pentru aceeagi alternativi, sunt posibile mai multe scoruri, fiecare avdnd probabilitatea sa. De exemplu, salariul oblinut ca programator la o firmd privatl poate fi condifionat de ob{inerea de contracte de cbtre aceasta. In mod asemindtor, venitul obfinut din derularea unei afaceri proprii poate varia foarte mult in funcfie de evolulia pie{ei (puterea de cumpdrari a clienlilor, aparilia de produse gi de concurenli noi. Tot in activitatea desftqurat6 in cadrul propriei afaceri, pot exista qanse de a avea de a face cu tehnologii noi, care si contribuie la imbogifirea cunogtinlelor (tabelul 7.4).
Tabelul T.4
in situaliile decizionale reale, consecinfele alegerii unei alternative nu por _ prevdzute fi intotdeauna ca fiind unice gi in condilii de certitudine. Rezultd cL
Tabela consecintelor pentru problema schimbirii locului de muncl

(cazul probabilist)
Alternative
Ai Al
A2
cE,
p
I
t
P
Criterii de evaluare
CE2
P
I
CEt
p
Scor
5
t
P
Scor
5
Scor
I
0,3 0,5
I
I
)
J
15
I
2
I
I
4
J
0,1
l0
2
2
J
0,8
0.1
I
A3
40
25
0,2 0,2
0,5
I I
2
a
2
3
I
2
0,i
0,9
-10
0,3
in tabel, se poate observa ca lista scorurilor posibile de a fi ob{inute de alternativa Ay (angajarea ca programator la o firmi privatd) din punctul de vedere al criteriului de evaluare CE2 se compune din trei elemente prevSzute in oferta de angajare: a) 15 milioane de lei (cdnd salariatul poate obline prime), b) l0 milioane
nal iza de c iziilo r mult iat ri b ut
267
durata ?n care acesta se. d9z-yofi3 ra performanlere {uncfionare specificate poate fi de 6, 7 sau I2 tuni cu.probabiritdlire {b,2;0,7;0',r}. in ;oJ;r;;;ndtor, in decizia de a
0,3} timpii de Jef;s.alg ra rocur de '.a.m.d. muncd, iau valori unice gi fel ca gi toate nivelurile altemativei A1 (deoarece .sigure _la corespund unei situalii actuale, bine cunoscute). Se pot da 9i alte. exemple. Astfel, in incercarea de a realizaun produs nou,
Se poate observa
(salariul maxim de angajare) li c) 2 milioane (salariul minim, c6nd firma nu are comenzi' sau cdnd plata facturilor). a."rtoi valori le corespund probabilitdlire {0,3; Ti"l.ttilt"tdrzie 0,5;0,2}. Veniturire din afacerea;. .;;;;;"priu pot fi esrimate sub forma lisrei de scoruri {40;25;_10}, av6nd proUuUliita!,iiO,z:0,5;
ci,
unere scoruri, de exempru,
reamintesc proprietdli Ie fundamentale ale probabilitaqi lor.

este un num6r nenegativ care nu poate
pe-pilia F;""XXTi;1tile Se definegte spaliul evenimentelor (aici lista consecinlelor previzibile ale alternativei A , din punctul de vedere al criteriului cE) ca fiind mullimea tuturor scorurilor; s4.o(p=1,2,.'.,npq),intrevdzute ca fiind posibile sd apar6 ?n urma adoptdrii Iui A,; ' Aceasti listi trebuie sd posede urmrtoarele iroprietdli Jtiirk*ooo, 19971: l. Elementele listei sunt corectiv uai"a nu poate fi omis nici un nivel al atributului care se estimeazd c6 ar"*horriirr, putea apdrea. 2' Elementere sunt mutuar excrusive (disjuncte), adicd un scor posibir nu trebuie sd fie inscris in listd de mai multe ori. .celor -np;i valori ale conseci'{eror previzibile, s1o ale alternativei A;, (din punctul de vedere al criteriului .cp) li se ataqeazd prooauititalir- p4.r. Distribulia de probabilitate discretd a variabifei aleatoare este descrisa de probabilitdlile P4,u=P(s=s4*). Funclia de (sau de distribu{ie a variabilei alea,repartilie toare ste: Pu.r=P(s s "urnriuta; grafic cele dou[ func{ii se pot reprezenta sub forma fua). unei diagrame de profil de risc (denumitd girristogramaf ,"rp.itiv, de propt i si, risc cumulat fHertz, lZ79l. Analizarea p.ofilului"oe risc este ioarte utild in toate metodele de rezolvare dacd rezultatele primelor sunt;pfi;;;;.i;;r;;i se prezintd profilurile de risc din punciul de vedere "lusute al venitulul pentru alternativa afacerii pe cont propriu . Alg"la de probabilitSli pentru diferite sau scoruri posibile se poate face pe baze gtiin{ifice (folosind metodi bine stabilit" ain riutitii.i 9l p.ouubilit6fi), sau se poate estima in mod subiectiv. in cel de-al doilea caz, stabiiirea probabilitdfilor face parte din procesul decizional. Inainte de a prezenta cdteva metode de estimare pe baze subiective, se
depune economiile pe termen ia.o banci, ie pot ob{ine diferite -ei-'a"-"uoruuire aferente), funcfie de poritica bincii
i'
il;;;ii;;
l. Probabilitatea p(e de aparilie a unui eveniment fi mai mare decdt l:
sau numdr aleator, E,
E2 disjuncte (mutual exclusive) este

evenlmente
:
0<P(4<l (7.7) 2. Probabilitatea aparifiei a unuia sau altuia dintre dou6 evenimente E1 sau
dati de suma probabilitdtilor celor
doud P(E1 sau
E)=P(E)+P(Ez)
(7.8)
e .?
.. o
.=6
oo
."s
F
t'! .FE
_99
r.-
il t: a0
b
I
Ana I iza dec iziilo r mult iat rib ut
269
de evenimente disjuncte gi corectiv comprete) este egar6 cu unitatea:
3' Probabilitatea evenimentului sigur (reuniunea elementelor unei mullimi
P(vE,)=P(
np
i=l
)4)=r
(7.e)
Un argument puternic pentru estimarea probabilitalilor folosind judecata (in locul folosirii datelor statistice) il constituie dinamica p.onunpta a mediului decizional, in care, schimbirile brugte constituie mai degrabi regula iec6t exceplia, Astfel, ceea ce a fost valabilin trecut este pulin probabil sd-fie gi azT si, maiales, in viitor. Etapele unei proceduri sistematice de estimare de c6tre analist a probab_ilitatilor cu ajutorul decidenfilor finali sau al experlilor, sunt fMerkhofer, iggz]; [Kirkwood, 1997): I' Motivarea' care constd in: a) stabilirea unui mod de comunicare eficace cu persoana cu care se colaboreazd ?n estimare gi b) identificarea unor eventuale devialii motivalionale. Aceste deviafii pot fi cauzate ae pozi1ri,.", al t"*;;;i; celui cu ajutorul cdruia se estimeazd probabilitalile. Astfel, un *unug", poate vedea lucrurile intr-un mod voluntarist, care favorizeazd consecinfele -preferabile (gi privegte probabilitatea mai degrabd ca un mijloc de contror), iar un expert admite cu greu cd se poate ingela asupra unor evaludri. Un inginer de intrelinire de la o firmd de comercializare a calculatoarelor va fi tentat Ja acorde proLabilitali mai ridicate unui numdr mare de PC-uri vdndute (pentru a-gi putea justifica necesitatea locului de muncd). in acelagitimp, un responiabil cu vAnzarile de la aceeagi firmi va favoriza cifrele de vdnzdri mai mici (in speranfa primirii unor prime iatorate depSgirii valorilor agteptate). 2. Structurar:.a,.c?re are ca scop: a) stabilirea neambigui a tipurilor de mirimi nesigure 9i b).definirea presupunerilor ( ipotezelor statistice) care vor fi folosite in timpul evaludrii. De exemplu, in considerarea posibilitelii dezvoltarii unui produs nou, mdrimile nesigure ( descrise cu ajutorul variabileior aleatoarej sunt: durata de elaborare, costurile de producfie, evtluga produselor similare ale concuren{ilor, stabilitatea personalului de execufie, promptitudinea furnizorilor etc. Toate acestea constituie presupuneri pebazacdrora se fac estimdrile. 3. Verificarea modului de lucru, care urmdreqte asigurarea faptului ci sunt luate in considerare toate informafiile relevante pentru a contracara tendin.ta unora de a se limita la unele informalii specifice gi de a-gi ajusta insuficient estimirile ?n functie refe]gta informafiilor. De exemplu, trebuii judecilile ftcute ?ntr-o decizie {e "uitut. ie la fiima gi de achizilie de tipul: ,,.Y a cumpdrat un produs software r a rezolvat toate problemele; a$a se va intdmpla gi in cazul nostru',, sau, invers ,,produsul firmei r a cauzat numai probleme lui Z; rezultd,ci aqa va fi gi in caztil nostrJ,. 4. Cuantfficarea, prin care se alocd efectiv valori numerice probabilit6lilor consecintelor previzibile pentru fiecare alternativd gi criteriu de evaluare. Ideea centrald este de a efectua ajustiri rapide (pentru a evita fenomenele de ,,ancorare,, prematurd pe nigte valori preconcepute) intr-un sens sau altul, pornind de la nigte valori cdt mai apropiate de extreme (0 gi l).
270
5' Verificarea plauzibilitdlii si consistenlei rezultatelor. Dintre metodele de cuantificare a distribuliilor de probabilitate discrete prezentate de Clemen (1996) si de Kirkwoc'd (1997), in continuare, se vor descrie metoda evaluarii directe gi cea a loteriilor. in prima metod6, cea a evaludrii directe, decidentul (sau expertul) este intrebat direct: ,,care este estimarea dumneavoastrd privind gansa apariliei consecin{ei s,;;o?". Atunci cdnd cel care este chemat (de citre analist, sau de cdtre un program informatic de analizd a deciziilor) si producd o estimafie, ,,nu simte,, prea bine semnificafia cifrelor, se folosegte o reprezentare grafici denumitd roata probabilitdyilor (sau roata norocului) (fig. 7.2). cu ajutorul acestei reprezentrri grafice intuitive, cu care sunt dotate unele produse informatice speciali zate, de exemplu DPL IADA, l99gf, decidentul igi poate ajusta rapid estimdrile pornind eventual de la o valoare apropiatd de o extremitate (0 sau l). intrebdrile ." pot pune (de citre analist sau de cdtre instrumentul informatic) sunt "ur" de tipul: ,,Sunie1i de acord ca probabilitatea de realizare a noului produs in luni este 95%o ?,,, ,,Dacd "r nu, sunteli de acord cu o probabilitate de 5%o?u,,,Daci nici syo nu e o estimatie corect5, 80Yo e mai bund ?'. g.a.m.d.
Acfiune
Fig. 7 .2, Roata probabil itatilor.
in metoda loteriilor, se compari doud jocuri de loterie, fiecare putdnd avea doud premii: Premiul I (de o valoare foarte mare, de exemplu, 100 de milioane de lei) 9i Premiul2 (de o valoare mic6, de exemplu 1000 de lei). Loteria I este definiti de afirmatia,,se cdgtigi Premiul I dacd apare consecinla sii,o gi premiul 2 dacdt
aceastd consecinld nu apare". Loteria2, de referinld este definiti de afirmafia,,Se cAgtigd Premiul I cu probabilitatea P gi Premiul2 cu probabilitatea (l-p)". pentru
determinarea probabilitefii P, se pornegte cu o valoare p0, care este modificatd continuu pdnd c6nd decidentului ii este indiferent la care dintre cele doud loterii va alege sd joace. Procedura incepe cu valori pe apropiate de extreme gi permite decidentului suficient timp pentru a judeca dac[ este indiferent in preferinllle fap
de cele dou[ loterii.
naliza
dec izi ilo
mu h iat r i b ut
271
Consecinfa
apare
Premiul I
Premiul 2
Premiul I
Premiul 2
Fig. 7.3. Metoda loreriei.
7,2.3,3. Scalarea
DupS cum ardtat in subcapitorur 7.2.3.1, erementere unei coroane a .s-a matricei consecinteror sunt- o*og.n" tin punct de vedere ar unitdlii de mdsurd folosite. scorurire prasate in .oioun" a-ir.rit" .r"i ,""u,';"*'."r" mai murte ori, exprimate in unitdtri de mdsurd diferite. In exemprur privirrd aregerea rocurui de munc6, decidentur are de ftcut o ategere comparAnd sctruri Jif"rit., exprimate fie in milioane de rei, fie in nore d" fi ;" 5, fie in or"- a."ri lucru ii poare dificult'li in compararea arternativeror, crea comprica{ii suprimentare pot fi create de scara de mdsurd. Este destul de plauzibil .u, in rei, sau in echivalentul in dorari (in roc a" "^pir,,,ur!u'""nirur1or ,nirioun. ie rei), ; ;;ilil;hi muncri in note de ra I la 100 (in roc de r..ra 5) ei a dil;i;i de transpoJ;;;i;;" (in roc de ore) si conduc6 la percepfii diferite asupra uurorli arternativeror. o matrice u::r.:..i1f"_ror neprerucratd mai are gi un art neajuns gi anume sensul .diferit al preferinlei (cdtre uuto.i exempru, eremeniere din prima ir " acordatd confinutului tehnic ar muncii), sunt ae dorit a n fai,"i mari, in timp ce, din coroana (timpur sunt prererable
il,::;:1,"f#ffteror
i.*rl'H,H#?#ljf?;ff'f*# i.:llij i;;; d".;;;;;), "
consecin{elor gi cere ale matricei de decizie. Atunci .a;;-;";;ntere noii matrici decizionale iau varori in intervarur spune cd s_arearizat o normarizare to,it,^r" '0. a matricei consecinteror.
d;;..i;;.;d;;il;;erucrarea elementelor matricei ii " sensuriror ";;' preferinleror criteriiror de "ont""in1.ior evaluare. Ea reafizeazd o anumitd- corespondenfd ?ntre eiementere matricei
Dintre n'.toa"t.
scarare
analizd, multicrireriard forosesc tabere in i{ial e a consecinleror prin operalia
Pentru atenuarea neajunsurilor amintite mai sus, majoritatea metodelor de matricei a"- i"^ri".' i r rt r r, : J:."0 omogenizarea
a.r.ri." ln-iKi.k*ood,
19971;
272
[Andragiu gi coregii, r9g6], cere mai forosite sunt cele bazate pe interpoldri lineare gi normalizare vectoriald. Fie s matricea consecinleror gi perechire (s.;, $i sv) arevaroriror cele mai mici qi, respectiv, cere mai rnuri din p,i*rrr a. u.i.r" ui.ii"nurui cs. Aceste valori extreme pot fi rimitere admisibiie filut" ,.rtri"ili, ,u, cere mai mici, 9i, nrln respectiv' cele mai mari valori intalnite la altemativele disponibile pentru evaluare. sul=Irlin (s 6; i= 1,2,.. .,na); j=1,),.. .,1c (7.10,a) s,rzj=max(si1;i=1,2,...,na); j=I,Z,...,nc Principalele metode de normalizare sunt descrise in
[Pomeroll, Baraba-Romero, 1999];
e.10,b)
continuare:
Nl. Atunci c6nd toate elementele (sq; i sunt strict pozitive, erementele rq (i=r,Z,...,ri) -=1,2,...,na),din coloanaT a lui S at"."r""""i; matricei de decizie R se calculeazd,
astfel:
"
rij= smjlsij, dacd C\este criteriu de minim (7.IL,a) rii=sqlsyi, dacd C\ este criteriu de maxim (7.r1,b) Aceast' proceduri pdstreazd, cardinaritatea gi proporlionaritatea, dar nu garcnteazd acoperirea intervalului [0, I ].
semnului Iui
N2. O artS metodd.de interpor are^riniar6, care nu pune restriclii

s1.,
definegte noile valori r;lastfel:
asupra
r4=(syr- s;)/L
s1,
dacd CEieste criteriu de
minim
(7.12,a)
rs=(sx-.sy) A s7, dacd CEieste criteriu de maxim (7.12,b) unde: As7 este plaja de variafie definitd de. scorurile extreme (sv; sy) ale alter_ $i nativelor considerate (sau de rimitere inferioar" ;i .d;;;;; Il, ui ,rr, admisib'e din punctul de vedere al criteriului CE.,).
A,si
= syi
su1
- s4
_
(7.I3,a)
(7.13,b)
A,si=
satisfacerii egalit6!ii
Aceasti metodd respecti cardinaritatea gi acoperi intervarur [0,r], in sensur cd, valoarea zero va co^respunde cerei.mai pulin preferate uit.rnuiiu" din punctur de vedere al c\-si c6, varoarea l este ruatd a.j .r!r""trf celei mai preferate' Metoda nu garanteazi respectarea ;'rp*r6tor arternativei propor{ionalitetii in sensul
:
sli
ri1/ rq=s;i / J0, pentru orice perech e ( l,
i)
(7.14)
N3. Normalizarea vectoriali este definiti de:

rij
= l-s j / (> .i
i
s3 112, dacd
C E1
estecriteriu de minim
(7.15,a)
ri= si j / (>trt
i
)tD, dacd Ceestecriteriu de maxim
(7.15,b)
Aceasta metodd conservd propo(ionalitatea.
Anal iza dec izi ilo r
ult iat rib
ut
273
Observa(ii
l. Toate metodele prezentate mai sus presupun o monotonie a preferin.telor, in sensul cd, valoarea cea mai doritd a scorului este fie cea mai mica 1gi cea mai pufin doritd este cea mai mare), in cazul criteriilor de minim, fie cea mai mare (gi
cea mai pulin doritd este cea mai mic6), in cazul criteriilor de maxim.
de mai sus realizeazL, pe l6ngd normalizarea elementelor matricei de decizie qi uniformizarea sensului preferin{elor. Aceasta inseamn6 cd, pentru toate criteriile CE1, se va prefera valoarea cea mai mare dintre elementele r,7 (i=r,2,...,na).In consecinfi, se poate spune c6, metodele de normalizare definesc nigte funcfii de valoare pentru fiecare atribut (a se revedea subcapitolele2.2.3.2 gi 2.2.4.r). 3. Nu existl nici un dubiu c5, in orice problemd decizionala, costurile trebuie minimizate gi veniturile sau performan{ele de calitate trebuie maximizate. Existd insd probleme decizionale in care unele obiective nu constau in atingerea unor valori (in sensul de cifre) c6t mai mici (sau cdt mai mari) ci ?n situarea in apropierea unor anumite valori dorite (sau prescrise) (a se revedea subcapitolul 2.2.1). De exemplu, la inchirierea unui sediu pentru o firmd, nu este de dorit alternativa care este caracterizatd, prin cea mai mare suprafafd, ci cea care este c6t mai apropiatd de cifra de ,r rnetri pdtra{i, apreciatd ca fiind corespunzitoare cu nevoile. In mod similar, la concursul de angajare a unui programator, este de presupus cd, din punctul de vedere al criteriului ,,vArstd,,, nu va fi preferat nici cel mai tdnir (gi neexperimentat) candidat gi nici cel mai in vdrstd (aproape de pensie), ci cineva ?n jurul unei vdrste considerate optime de y ani. In astfel de situalii, scorurile corespunz[toare criteriului in cauz6, vor fi substituite prin nigte distanye, folosind transformarea:
s'i j=
2. Metodele
di-
si1- sd1;
i = 1,2 ,..., fla
(7.t6)
unde: srf reprezintd valoarea doritd, sau {inta. Este evident c5, valoarea cea mai mic6 alui dil va fi cea mai preferatd gi cea mai mare va fi cea mai pufin preferati. In continuare, se poate aplica una din procedurile de normalizare descrise mai sus, pentru a reduce problema de cdutare a valorii minime (a distan{ei) la una de maximizare in scopul uniformizdrii sensului de preferinfd al criteriilor. 4' Uneori se preferS ca tabela de decizie sd con{ini qi influenla ponderilor criteri ilor de evaluare:
f'u=fij' wii i = L,2, ..., naij = T,2,..., nc
(7.17)
5. Transformdrile prezentate uqureazd neindoielnic calculele care se vor efectua in continuare. Totugi, existd pericolul ca, omogenizarea valorilor scorurilor
9i uniformizarea sensului de preferinfe al criteriilor sd conduci la

semnifica{iei fizice a problemei reale.
pierderea
274
7.2.3.4. Funcfii de valoare monodimensionale
Nivelurile atributelor din tabela consecin{elor reprezinti nigte simple constatdri. Ele consemneazd rezultatele unor misurdtori. sau a unor evaludri efectuate de citre decident, sau de expe{i. Trecerile de la un nivel la altul pot fi percepute de cdtre decident ca avdnd valori (sau utilitali) diferite de simplul rezultat al sciderii a doud numere. Astfel, trecerea de la o munci apreciatd cu nota 1 (de rutin6, care descalificd din punct de vedere strict profesional), la una apreciat[ cu nota 2 (care conline rare elemente de noutate gi de solicitare a cunogtinfelor profesionale) poate si nu insemne prea mult. In schimb, trecerea de la nota 2 la nota 3, sau de la nota 3 la nota 4,reprezintd premise importante pentru rcalizarea obiectivului urmirit (acumularea de cunogtinle profesionate pentru pregdtirea unei cariere). In mod similar, o creqtere de venit mediu lunar de la 5 milioane de lei la 15 milioane rispunde unor necesitlti fundamentale (o via![ cAt mai decenti) gi poate insemna un salt in valoarea (satisfaclia) perceputd mai mult decdt trecerea de la 15 la 25 de milioane, degi diferenfele rezultate din simpla sc[dere a scorurilor sunt identice (10 milioane). Aceste diferen.te de valoare sunt percepute diferit de citre divergi decidenli. Aprecierile de mai sus corespund unui decident ,,in!elept", care vede lucrurile in dinar' micd. Pentru aceasta ponderla criteriilor poate fi datd de vectorul vv=[0,5; 0,1; 0,4] Un decident ,,lacom", pentru _care importanfa relativd a criteriilor ar putea fi dati de vectorul de w-[0,8; 0,1; 0,1]', ar aprecia mai mult cre$terea de la 15 milioane la 25, in timp de unul ,,ambi1ios", pentru sffs ril=[0,2;0,1;0,7]^, va aprecia cel mai mult cregterea de la nota 4la 5 la confinutului muncii. Exemplele de mai sus indicd o influen1d mijlocitd a prioritd{ii criteriilor asupra diferenlelor de valoare percepute la trecerea de pe un nivel pe altul al atributelor. Pentru includerea in tabelele de decizie a intensitSlii preferinlelor se pot folosi, in locul scorurilor (eventual normalizate) funcyiile de valoare monodimen' sionale (sau monoatribut). Functiile de valoare monoatribut cele mai des folosite in practicd sunt: a) funcfia liniard corespunzitoare valorilor normalizate (descrise in subcapitolul 7.2.3.3); b) funclia liniard pe po(iuni 9i c) funcfia continue exponenfiali fKirkwood , 1997f , sau pdtraticl [Filip, 198 I ]. Funclia de valoare liniard pe porliuni a fost descrisd in contextul construirii unei funcfii de cost pentru un exemplu de optimizare prin simulare (a se revedea subcapitolul 5.2.5.5) gi a fost evocatd in contextul definiriifunc{iei obiectiv bazatd pe minimizarea distanlelor pAni la valorile dorite, al metodologiei de optimizare multiobiectiv (a se revedea subcapitolul 6.4.3.4). In cazul deciziilor multiatribut, aceastd funcfie este recomandabilS mai ales in situaliile in care numirul de niveluri ale atributelor este redus, ca de exemplu in cazul notelor acordate pentru conlinutul tehnic al muncii. Cdteva proceduri de aproximare a profilului funcfiei liniare pe porliuni (metoda raporturilor, a categoriilor 9i a bisectiei) au fost evocate atunci cAnd s-a prezentat faza de ,,alegere" a modelului procesual al deciziei (a se revedea subcapitolul2.2'4.I).
Ana liza dec i zi il o r mu h iat r i b ut
275 Etapere unei proceduri de determinare a funcliei bazatepe diferenlere valoare percepute pentru salturile de de pe un nivel pe artui ,uni lrirmood, 1997r: l' In cazur criteriiror de maximizare, de Ia un niver posibil al unui atribut la alt nivel in o.ain.u Av;l percepute de crtre decident pentru saltul de pe "..r.ai*."li,uio.,, nivelul ; pe niuetuii. r" criteriilor mizate (inclusiv a d istan{elor;, de minil. o.aon" ari, inordine "r^t decrementele in "r"r.a,our., cu ., cea mai mifa varoare perceputd a "ot'-a 5::::#*;,s"
se;il;;;repterire
flilT.::#:ffii
2' Se stabiresc. raporturire Ax,.-, intre.valorire percepute are incrementeror (sau decrementelor) dintre niu"tr.i multipli ui in.."-"'nturui (sau decrementului) cu cea mai micd valoar" o.r..oura.
.l
3#:ilff:H]JTfL-;T|'"
3' se carcureazd, cea mai rn'cd varoare perceputd, x, a incrementului (sau 'or"
4. Forosind rezurtatul oblinut de pasur 3, se carcure azd, varoareaperceputd pentru fiecare nivel al atributelor in ordinea crescatoare a scorurilor pentru criteriile de maximizare (sau descrescdtoar. p.niru criteriire o" ,lni,r,irure), prec6nd de ra nivelurile cu valoarea cea mai mica (zero).
;:"
varorlor p"'""p,,.
in..".n"nr"r";
i;;;
orJ;il;t'
;;'" etie qi o cerenota roatd l:ilffi'$ilj,ff;u-n ;""p .iili:ll;:ffif## #i:ig; ]nl:il*]i;ni ft:: i,,;,i'.J;3:?fl"it rntre notele 3 qi 4 gi valoarea minimd perceputd
insueeeti o i"r'norogi"
considerdnd, de exempru, .iit"rirr cE3 (referitor ra aprecierea conlinuturui muncii) din tabetul r" pr"*pun" preciazdfoarre pulin cregterea de Ia nota J.J, "d, l ra nota 2 (nu se reilT1azarn.TT: progres) 9i ra fer de pulin pe cea de la nota 4 ra nota 5 (e bine totugi sd fii precaut). Er aprJciaz,,mai murt cre$terea de la nota 3 la nota 4 (merit6 sd se'incerc e invdprea u*i i"rrorogii ,,cheie.,, care poate oferi avantaj competitiv pe pia{d) pifoarte
l;.J;;;';;j#,::
,,f
r"t;;;-i"
bu,tri p.
r"
nota2la
iar cel corespunzdtor incrementulul de
a incrementurui
i'iu^
u ,",oi
Ava_5
i,Lrr-,
se apreciaza a fr
-sr.se rezolvd
Av;2* Av24*
penrru
Av3_a
=|
?n
rezurrarur , = o,r,*r!Jir;''#;i"rire nivelurilor (notelor) 2,3, 4 qi i: v(1) = Q
punctere corespur tzdtoare
v(2) = v(1) v(3) = v(2) v(4)
+ Lvrz+ Lvz_t-
0+ x = 0,1
0,1 + 5x = 0,6
- v(3) + Av3_4= 0,6 + 3,r = 0,9
v(5) = v(4) +Av4_5= 0,9 + x 1 = In figura 7.4. y prezintd, profirur func{iei de varoare corespunzdtoare notei privind corr{inutul tehnic al muncil.
276
I
0,9
0,6
5
de valoare lineare pe
r,r(nota) po(iuni.
Fig.7,4. Profilul func{iei
se urmAre$te maximizarea scorului; b
Fig. 7.5. Funclia de valoare exponentialA [dup5 Kirkwo od, 1997]:
se urmdreqte minimizarea scorului.
In anumite condilii (atunci cdnd funclia de valoare nu prezinte inflexiuni), aplicabile in special criteriilor de minimizare a unor distanfe, o funclie continua pdtraticd poate aproxima satisfEcdtor o funclie Iiniard pe por{iuni, descresc6toare lltJip, 19811; [Filip, Donciulescu, t9g3]; [Guran, nitip,1lti61; [Leiviskii qi colegii,
1982).
Anal iza d e c iziilo r muh iat ri b ut
277
Kirkwood gi Sarin (1980) propun o formd exponenfiald pentru func{ia de valoare monoatribut. In cazul in care se preferd valorile mai mari ale scorurilor, funcfia este definitd de:
v;(s)=(1-exp(-(s-s-)/p)/(1--exp(_Aq/ p)); penru p co 7 (7.18,a) v7(s) = (s-s^)/ Asi; pentru p: co unde: As; este plaja de varialie a atributLrlui definitr cu (7.13), iar p esre o constantd exp o nenl i a I d pozitivi. rn cazul unui criteriu de minimizare, funcfia este definitd de: vi(s) = (l-exp)(-(sq_s) /p)) / (1_exp(_Ls1/ fi);pentru p 7 co
v;(s) = ( s,rz;- s)
Aq;
pentru p =
co
(7 '18'bs
Se apreciazd [Kirkwood, lggT) cd: a) valorile realiste pentru constanta exponen{iald, p, trebuie sd fie mai mari decdt o zecime din plaja de varialie Aq; b) funclia va fi o linie dreaptd atunci cand p este mai rnare dec6t valoarea l0 As;.
.2,4. Trierea alternativelor
de satisfaclie (sau aspira{ie).
Facilitarea analizei se poate realiza prin micgorarea numdrurui de alternative care sunt comparate. Existd trei cdi de preseieclie a alternativelor: a) eliminarea alternativelor care au scorurile cele mai neiavorabile la toate criteriile; b) filtrarea alternativelor dominate gi c) folosirea unor niveluri standard
realizdri ale func{iilor de valoare la toate criteriile nu au de ce sd fie considerate in
Evident c6, alternativele care oblin cele mai nefavorabile scoruri
sau
continuare.
ulterioare.
In subcapitolul 6.2.4.2 au fost discutate avantajele gi precauliile care trebuie luate atunci cdnd alternativele dominate sunt elirni'nate. O metodi practicd este de a detennina un numdr ncf de criterii de filtrare obligatorii, de obicei acelea pentru care ponderile au valorile cele mai mari. Pentru aceste criterii se stabilesc anumite niveluri de satisfaclie standard, {ns1, ns2,.., hs,,f}, care trebuie atinse de scorurile alternativelor care urmeazd sd fie selectate in ueder"a compara{iilor
tivele pentru care, cel pu{in trn scor corespunzdtor unui criteriu obligatoriu este egal sau mai bun ca nivelul de satisfac{ie standard. In metoda conjunctivd, este necesar ca toate cele ncf scoruri ale unei alternative sd se plaseze in mod favorabil in comparalie cu nivelurile de satisfactie standard. O metodd intermediard este de a considera, pe rdnd, in ordinea descrescdtoare a impoftanlei, c6te un criteriu gi de a
In funclie de rezultatele analizei (se relin prea multe alternative pentru timpul gi resursele avute la dispozilie, sau rdrnan prea puline, sau chiar de loc;, nivelurile de satisfacfie se pot modifica in timp (in'sensLil sporirii pretentiilor sau, respectiv, relaxirii acestora). rn metoda disjunctivd fAndragiu gi colegii, l9g6], se re{in toate alterna_
278
refine acele alternative care au scoruri la acel criteriu cel pulin Ia fel de preferabile la nivelurile de satisfaclie standard. Aceasta corespunde elimindrii prin aspecte a lni rversky (1972), evocatd in subcapitolul 2.2.3.2. La limitd, se pot reline numai alternativele care posedi cele mai favorabile scoruri la fiecare criteriu. Atunci cAnd se consider6, pe rdnd, toate criteriile ( nu numai cele de filtrare), se poate ajunge, in final, chiar la a o alegere. Aceasta este metoda lexicograficd [Fishburn, 1974), denumitd astfel prin analogie cu ordonarea cuvintelor intr-un diclionar dupl prima literd, apoi dupi a doua g.a.m.d. Se poate observa c6, in aceast[ abordare, criteriile aclioneazd pe r6nd in mod,,dictatorial". Metoda lexicograficS, folositi in triere gi in alegere, depinde in mod esenlial de ponderile ordinale ale criteriilor
.2.5. Considerarea riscului
Riscul este asociat cu posibilitatea de a obline un rezultat neagteptat gi uneori nedorit dupd executarea unei decizii, ca urmare a influenlei unor factori necontrolabili de cdtre decident (a se revedea subcapitolul 1.3.6). inainte de a prezenta modul de considerare al riscului in analiza deciziilor, se vor evoca unele elemente privind numerele aleatoare. 7.2.5.1, Concepte de bazil
In subcapitolul7 .2.3.2, s-a descris conceptul de listd a consecinlelor (sau a scorurifor) previzibile gi proprietd{ile sale. Valoarea aqteptatd (sau speranla matematicd, sau media probabilistd) a consecinlelor previzibile ale alternativei A;, din punctul de vedere al criteriului cE; este o estimare, notatd cu E(sa). In cazul distribufiei discrete de probabilit5li, valoarea agteptatd a celor npii valori ale
scorurilor posibile
s,;p se
calcul eazd cu
nD:;
E(s,; ) =
E',i,,
P=l
P(si1-
s1p)
(7.re)
De asemenea, speranla matematicd a unei funcliifls) de variabilI aleatoare.

care poate
lla
np valori so, este datd de:
E(/(s))=lf{'ol P(s=sr)
P=l
np
(7.20)
Legea slabd a numerelor mari, af'rmd. cd, in condilii foarte generale, atunci cdnd se iau decizii independente in numlr mare, existd o gansd foarte mare ca rezultatul mediu si fie egal cu media aritmeticd a speran.telor matematice ale acestor decizii. Aceasta pare sd incurajeze luarea deciziilor pe baza calculului speranfei matematice a valorii consecinlelor posibile ale altemativelor. Existd insd cdteva motive pentru a lua unele misuri de precaulie. In primul rAnd, probabilitAtile pot fi estimate in mod incorect. In al doilea r6nd, unele decizii nu pot fi repetate in numdr
Analiza deciziilo r multiatribut
279
Pentru a defini in mod intuitiv riscul, se va considera exemplul unei persoane care dispune de o sumd de bani, fie de 10 milioane de lei gi are de ales intre a-i depune la o casd de economii (alternativa A), sau a cumpdra ac{iuni (alternativa A2).ln funclie de divergi factori necontrolabili gi imprevizibili, dobdnda casei de economii poate fi de r5vo pe an (cu probabilitatea p=0,5), sau de l\vo (cu probabilitatea (1-P) : 0,5). In consecin{d, la sfhrqitul anului, economiile pot fi 11,5 milioane sau, respectiv, de 11 milioane. Valoarea acfiunilor, in cazul adoptdrii alternativei 4z poate cregte cu 50% (devenind l5 milioane), sau poate scddea cu l0% (devenind 9 milioane) pe parcursulaceleagi perioade de timp (fig. 7.6).
D-n
<
mare fi in aceleagi condilii gi oricine este preocupat de rezultatele (consecinfele reale) ale deciziei sale de azi gi nu de-a lungul unor intervale mari de timp.
Fig. 7.6. Arborele de decizie privind valorificarea economiilor.
Mediile probabiliste calculare cu formula (7.19) sunt: 11,25, in cazul altemativei A1 Si 12 in cazul alternativei A2. Cu toate cd, in cazul alternativei 42,
speranfa matematicd este mai mare, se poate aprecia cd, existd un risc neneglijabil de pierdere a unei sume de bani. Degi, ?n mod statistic, media probabilistd poate aproxima in mod satisfbcdtor media unui numir mare de decizii independente (conform legii slabe a numerelor mari), pe decident il intereseazd numai rezultatul siu, acum, in conditiile date. In consecin!6, o a doua observalie constd in aceea c6, in cazul probabilist, chiar dacd problema decizionald are aparent un singur obiectiv (aici, sporirea sumei de bani), in fundal existd gi un al doilea obiectiv, minimizarea riscurilor. Se spune despre persoanele care doresc sI evite riscurile cd au o atitudine de qversiune fald de risc. Aceasta depinde atAt de temperamentul gi de instruirea decidentului dar gi de raportul dintre resursele de care dispune qi cele pe care trebuie si le pund in joc. Cumpirarea de asigurdri este tipicd pentru aversiunea fald de risc. La polul opus se plaseazi persoanele care cautd sd oblind beneficii cAt mai mari indiferent de riscurile implicate. Aceste persoane au o atitudine de cdutare a
riscului. Deciziile de investilii in noi proiecte gi afaceri sau pariurile sunt tipice penhu ciutarea riscului. Este evident cd, existd decidenfi care au o atitudine de neutralitate fald de risc. In figura 7.7 curbele a (concavd) 9i b (convex6) indicl atitudini de aversiune fald de risc, gi respectiv, de cdutare a riscului, in timp ce linia
280
dreapt6,.c, indicd neutralitatea fa![ de risc. In abscisd, se afl6 scorul (de obicei, o valoare monetard), iar ordonata indicd utilitatea perceputd de citre decident. Funclia de utilitate, ca qi funclia de valoare in cazul determinist, ia valori in intervalul [0,1] qi poate fi exprimati in mai multe feluri: a) grafic, b) sub forma unei tabele, sau c) printr-o formuld analiticd. Degi, in aparen!6, profilul unei functii de valoare este asemdndtor cu cel al funcfiei de utilitate, semnificatia lor diferd. In timp ce, in primul caz, scopul urmdrit era reprezentarea percepfiei indeplinirii unui obiectiv explicit (monetar, sau de altd naturd), in cazul al doilea, era vorba de
reprezentarea unei atitudini
fatl
de risc.
E(u)
ECo
E(s)
ECt,
sy
Fig.7.7. Atitudini faf[
de risc reprezentate de func{ia de utilitate (dupd Clemen, 1996): a - aversiune; b - ciutare; c - indiferen{A
Echivalentul Cert (EC), reprezintd, acea valoare a scorului care corespunde speranlei matematice a utilitatii E(u). Prima de Risc (PR) reprezintd diferenta dintre echivalentul cert gi speranta matematicd a consecinlelor previzibile (sau a valorii acestora), E(s).
PR = EC -E(s)
Alte doud concepte sunt importante in contextul considerdrii riscului in decizie: a) echivalentul cert qi b) premiul riscului sau prima de risc [Clemen, 1996].
In cazul funcfiilor de utilitate care corespund unei atitudini de aversiune falA de risc, EC < E(s) gi, in consecin{d, PR ia valori negative. In cazul cdutlrii
riscului, EC > E(s) gi PR > 0. Aceasta explicd gi denumirea de premiu al riscului in sensul de posibild rdsplatl pentru cei care iqi asumi riscurile. In figura 7.7 sunr reprezentate evenimentele certe gi premiile riscului pentru situa{iile de aversiune (cazul a) gi, respectiv, ciutare a riscului (cazul b).
naliza
de c izi ilo
ult iat r ib ut
281
7.2.5.2. Metode de determinare a funcfiei de utilitate
pe loterii gi b) cele care forosesc funclii exponen{iare 9yn fcremen, Kirkwood,

evenimentului cert gi a2) estimarea echivalentului probabilitdfii (fig. 7.g).
P=0,5
100
loterii (dintre care una este de referinl6) au ca principale variante: al)estimarea
Cele mai utilizate metode de determinare a funcfiei de utilitate sunt: a) cele 1996; 19971. Metodele bazate pe indiferenla preferinlei decidentului intre doud
100
Fig. 7.8. Metode de determinare a func{iei de utilitate bazate pe loterii:
cu estimarea echivalentului cert: b _ cu ajustarea echivalentului probabilitalii.
Metoda care folosegte estimarea Echivalentului cert, EC, (fig. 7.g,rz) se compune din urmdtorii pagi: 1. Se defineqte o loterie de referinld (alternativa A1) cu probabilitdli egale de a cdgtiga suma cea mai mare (de exemplu 100) de a nu c6gtiga ni-mic !{=9,s) 9i (9i de a risipi irevocabil banii cheltuili pentru cumpdrarea biietelor de loterii;. 2. Se stabilesc cele doud puncte extreme ale func{iei de utilitate definind tz(100):l qi z(0)=0.
3. Se intreabi decidentul ,,pe ce sumi ar vinde unei terle persoane bile,tul gi gi-ar da acestuia gansa de a cdgtiga marele premiu (sau de a pilrde banii d,a{i pe bilet)?" Judecdnd in funcfie de costul biletutui gi de resursele dL care Oirpun., lsiu de care au nevoie urgent6), decidentur poate indica o sumd EC, (de exempiu, la inceput, 20)' Aceasta reprezint[ echivalentul cert qi se observ[ cd, el este mult mai mic decdt speranta matematicd (care are, pentru inceput, valoarea 50). 4. Se calculeazd utilitatea arternativei A2, care este .guid .u speranfa matematici a loteriei de referinfi curente. u(20) = 0,5 a(100) + 0,5 r.r(0) = 0,5 5. se inscrie noul punct (pentru inceput, al treilea) de coordonate x = EC gi u:0,5 pe curba care profileaz[ func{ia de utilitate ciutati. 6. Se redefinesc cAqtigurile loteriei de referinld ca fiind 100 (cel maxim) gi EC. oblinut anterior (cel mai mic), sau 0 (cel mai mic) gi EC oblinut anterior (cel mai mare) pentru determinarea unui nou punct in dreapta lui EC gi, respectiv, in
stdnga lui EC.
7. se revine la pasul 3 pentru determinarea in continuare a noi puncte.
282
aceeagi sumd.
firmele mari qi managerii de vdrf sunt tenta{i sb aibd o toleranld fati de risc mai mare decdt organiza{iile mici gi respectiv, managerii de nivel inferior. In planul deciziilor din via{a personald, pe aceleagi baze empirice, se poate aprecia cd, cineva care posedd o avere de ;r lei se poate incumeta s[ rigte intr-o situalie in care existd 75o/o sanse sd cdgtige o sumd egald cu (ll6)x si25% ganse si piardd
stabilirea valorii coeficienturui de toleranli la risc in funclie de anumili indicatori economici ca: volumul total al vAnzdrilor (cca. 60lo), venitul net (cca. I ,5%o), valoarea de piald (cca. 20%o) etc. Aceste valori explicd faptul cd,
loterie gi norocul altei persoane?,, Hershey, Kuhnreutrier gi Shoemaker (19g2), (citati in [clemen, r996]) observd c6, atunci c6nd se urmdresc cdgtigurile (sau se preferd valorile cele mai mari), prima metodd (cea a evenimentului cert) conduce la o funclie de utilitate cu o aversiune la risc mai pronunlatd decdt metoda echivalentului probabilitdlii. In cazul in care se preferd costurile mai mici, lucrurile stau invers. Funcfiile exponenfiale, propuse de pratt (1964) in contextur studiului aversiunii fald de risc, au diverse forme analitice qi se bazeazd in esenfd pe un coeJicient de toleranld a risculului, p. Dupd cum e de agteptat, cu cat p ia valori mai mari gi se apropie de valoarea oo, curba fu'c{iei de utilitate se apropie de linia dreaptd,care exprimd o atitudine neutrd fald de risc. cu cat p esternui -i. gi pozitiv, curba este mai concavd gi cu cdt p este mai mare in valoare absolutd qi negativ, curba este mai convexd. Howard (1988) arat6, cd, are sens sd se considere toleranle la risc intre 10%o din plaja de variafie As a scorurilor (altfel concavitatea e prea pronun{atd) qi de zece ori valoarea aceleiagi praje (cdnd curba e aproape de linia dreaptd). Howard (1988), McNamee gi cerona (1990) recomanda, pe baze empiiice,
Metoda alternativd a estimdrii Echivalentului probabilitdlii, Ep (fig'7.8,b), funclioneazd av6nd labazd, aceeagi idee a indiferenlei (sau a prefe_ rintei egale) intre rezultatul loteriei de referinla (Ar) qi cel al alternativei sigure. Deosebirea constd in aceea cd, ?n loc sd se caute echivarentur cert pJntru posibilele cdgtiguri extreme ale loteriei de referin{d, aici se pleacd in sens invers de la cdgtigul cert allui A2gi se ajusteazd probabilitatea p din loteria de referinld (41), astfel inc6t, rezultatul acesteia ii este decidentului la fel de preferabil cu ce al lui 42' Interpretarea intuitivi a metodei se traduce prin intreb area ,,ce probabilitate de cdgtig la loteria de referin{d ar putea sd-l facd pe decideni sd renunfe iremediabil la sumele de bani EC1, EC2,... pentru a cumpdra biletul de
Forma analitici prezentat| de Kirkwood (1992, 1997) pentru func{ia de utilitate este aceeagi cu cea dati de formulele (7.1g) pentru funcfia de valoare. In finalul acestui subcapitol se poate observa cd,, dacd. decidentul are o atitudine de neutralitate fald de risc, se pot folosi formulele de normalizare prin transformdrile lineare descrise in subcapitolul 7.2.3.3.
Analiza
de c iziilo
r mult iat
r ib
ut
283
7.3. Metode de alegere cu ajutorul func{iei de
sintezi
acest subcapitol se vor prezenta cateva metode de alegere pentru probleme de decizie multiatribut cu ajutorul unor funclii de sintezd, care realizeazd, agregarea funcfiilor monodimensionale de valoare (sau de utilitate) ale scorurilor alternativelor' Se presupune cd, sunt disponibile atdt prioritdlile celor ncocriterii de evaluare pentru comparalie cet tabelele de decizie (de $i dimensiDne na x nco) ale cdror elemente reprezintd fie valorile normalizate rii ale scorurilor alternativelor selectate' fie realizirile corespunzitoare ale func{iiloi monoatribut de valoare v; (.) sau de utilitate, a;(.).
In
7.3.1, Metoda funcfiei aditive ponderate

Aceastd metodd presupune independenfa criteriilor in sensul cd, ordinea de
preferin{e conform cu un criteriu de evaluare nu este influen{ati de ordinea de preferinte a nici unui alt criteriu.
7,3.1,1. Cazul determinist

Etapele de calcul ale metodei sunt: 1. Pentru fiecare alternativ6, Ai e -
de performanli sau funclia de valoare agregati:
r,2 ,..., na), se calculeazd, indicatorul

(7.21,a)
/i
sau
= wTri --
Y*,,, j=l
rSr ri = Lw1v1\sii)
;-l
nco
(7.21,b)
unde: w este vectorul ponderilor wi ale citeriilor CE1 (i 1,2, ..., nco),s4 este scorul = altemativei Ai din punctul de vedere al criteriului CEi, r; este vectorul scorurilor normalizate, 11; obtinute prin folosirea uneia dintre formulele (7.1 r), (7.rz), (7.14) sau (7.15), vr(s4) este o rcalizare a funcliei de valoare monoatribut v;(.). 2. Se ordoneaz[ valorile lui (i = I,2 ,..., na) in ordine crescdtoare. "r, 3. Se realizeazd o analizd, de sensibilitate a rezultatelor variind mdrimile ponderilor.
284
IOlOSeSte:
Observa{ii 1' In cazul metodei AF{P, cdnd criteriile sunt organizate sub forma unui arbore cu nl niveluri, iar ponderile gi nivelurile atribuTelor se calculeazd prin comparalii pe perechi, conform procedurii descrise in subcapit olul 7.2.2.2', se
J=R Bnr BnFr ... Bz w vectorul valorilor agregate; normalizate ale tutuior alternativelor: w - vectorul ponderilor criteriilor generale (de pe primul nivel, cel mai de sus) al ierarhiei; 81 (/ = r,2 ,..., nl) - matrici care indicd dependenla ponderilor criteriilor de pe nivelul / de criteriul corespunzdtor aflat pe nivelull/-t) ai ieiarnei de criterii. 2. Atunci cdnd criteriile au importanld egald,, w=rlnco gi indicatorul de performan{d al alternativei este media matentaticd. 3. Daci se interpreteazi scorurile ca fiind rezultatul unor aprecieri f6cute de nco decidenli independenli, fiecare av6nd propriul bagaj de informalii 1u.up.u alternativelor) gi cuno$tinle (folosite in aprecierel, r.o.u.i" originale ru gi uuroli. lor normalizate r;1 potfi interpretate ca fiind noteie acordate de-acegti decidenli. tn acest caz, funcfia aditivr ponderati poate fi vdzutd ca o expresie a agregdrii unoi decizii individuale. In cazul in care ioli decidenfii au pozilii egale, se-pJate folosi media matematicS. Aceasta e situalia deciziilor multiparticipunid. grup'(a r" u.d.u subcapitolul 1.4.4.4).In cazul in care decidenlii inOlviOuati au pozilii asimetrice (determinate de pozilia ierarhicd, numdrul de acfiuni detinute, sau de expertiza declarali sau vor fi inegale. .presupusi asupra chestiunii discuiate), ponderiie Aceasti situafie corespunde deciziilor multiparticipant ^de tip organizalionai. In cazul limitd al deciziilor-multiparticipant de tip echipa, atunci nimai un singur element al vectorului pondere w va fi diferit de zero. 4. Clasamentul oblinut atunci cdnd se folosesc nivelurile normalizate, r;1, ale atributelor, depinde de metoda de normalizarc. pentru a evita u."urtu, ,. propune [Pomerol, Baraba-Romero, 1 999] folosirea produsului ponderat:
unde: J = lJr, J2,...,./nn]reste R - matricea scorurilor
t; =\{,;pw1
Agregarea o.btinut6 folosind produsul ponderat este invarianta faf6 de metodele de normalizare lineare, dar are dezavantajul cr favorizeazd (sau dezavantajeazi) excesiv acele variante care au scoruri departe de medie din punctul de vedere al unui singur criteriu.
7,3.1.2. Cazul probabilist inainte de a prezenta metoda, se reamintesc dou6 proprietdfi ale mediei probabiliste, 1. Media probabilist[ a sumei unor variabile aleatoare disjuncte .rr ;g2 este $i egali cu suma mediilor probabiliste ale variabilelor:
(x6x)=[(x)+E(xz)
\ t.z/.1
Analiza deciziilor multiatribur
2. Media probabiristd a produsurui dintre o mirime constantd w gi o variabild aleatoare, egald cu produsur dintre mdrimea constantd gi :, ..r1" media probabi listi a variabilei aleatoare:
normalizate. este:
in cazul unei atitudini de neutralitate fala de risc a folosirii unor ai

r, =
E(w x) = w.E(.r) e.Z3) Formula de calcul al funcliei de utilitate aditive ponderate a alternativeiAi,
scoruri
Prin aplicarea succesivd a formulelor
' ElT.,,rl l;'
)
(7.23) se ob{ine:
ilP,i
(7 .22) Si
(7.24) /=l -nt ,=", unde: np;1este numdrul de realizdri posibile, s4,0, ale atributului alternativei Ai, din punctul de vedere al criteriului CE,. Atunci cand se forosesc func{iire de varoare monoatribut, vi(), utilizdnd formula 7.20) se obline:
, s {{ Ji=L wiE(r)=L w,E(rul=) w;). riip(sr.r) ! ' j=r
n(0
J,=2 *,)
j=t
n(\t
npit
vg4)P(si1u)
(7.2s)
p=l
rn cazul in care se considere o adtudine fa$ de risc diferita de cea de neutralitate, se folosegte funcfia de utilitate. Howard (lgg7) recomandd, pentru deciziile multiatribut, funcpia de utilitate aditivd-putere: z(v;)=(l-exp(-J/p)) / (l-exp(_l/ p,) pentru p^* q
(7.26)
u(v;) = _[, pentru pn= q -/i este funclia de valoare agregatd obtinutd cu formulere (7.2r); p^ - coeficientul de toleranyd la risc multiatribut.
unde:
unde Av este plaja de variafie a numerelor care reprezinta valorile alternativelor. $i in aceste cazurl funcfia z(v) este destLrl de apropiati de o linie dreaptr cu panta unitari. Pentru p>0,2 Lv, funcfia r(v) coincide piactic cu linia dreaptd.'pentru a determina dacd este necesar sau nll sd se foloseasci formula 7 .26, trebuie realizatd,o analizd de sensibilitate in func{ie de diferite valori posibile ale lui p,,.
Se apreciazI [Kirkwood, r9g7l cd, in apricafiire practice, sunt foarte rare cazurile in care p. ia_ valori negative (corespunzdtoare unor atitudini de cdutare a riscului)' Valorile intdlnite in practicd are rui p, sunt, de
obicei, mai mari dec6t 0,zLv,
c6,
in
mult de cele care pot fi oblinute folosind media probabilistd a valorii.
clasamentele rezultate_prin_folosirea speranfei matematice a
Mai murli autori fHoward, lggg]; fcremen iosal; fKirkwood, 1997) antd, cazul deciziilor multiatribut, in marea majoritate a aplicaliiior practice,
utilitdlii nu diiera
prea
286
Uut94" de bazd de asistare a deciziilor
7.3.1.3. Exemple
formulele 7.12.
Fie exemprur de schimbare a rocurui de muncd descris in subcapitorur '2'3'r, cu datele numerice din tabelul 7.3. Elementele tabelei de oecizie (in care se indici 9i valorile ponderilor) gi rezultatele aplicdrii metodei func{iei aditive ponderate sunt date in tabelul 7'5.De remarcat cd, scorurile au fost normalizate cu
7
Tabelul T.5 Tabela de decizie 9i rezultatele problemei de schimbare a locului de munctr (cazul determinist)
CE, L
Ai
S;r
CE,
siz
Asr=20
Lsc=2
Ch
Asr=4
Sn
Rezultate
f;t
l:r
0 0,25
fiz
0,5
Ji
0.45
Pozi!ie
At
A.t
I
2
l0
25
5
J
I
I
0,5 0
Az
0,325
0.6
II m
I
Ponderi
tYr=0,5
wr0,7
+lt=O.4 pentru
dateleiumerice iniliale conlinute in tabelul 7 '4' In tabelul 7.6, s-au folosit realizdrile func{iei de valoare din figura 7.4. pentru elementele corespunzdtoare criteriului cft. Pentru simplificarea eipunerii, elementele corespunzdtbare criteriilor Ch qi CE2 sunt realizdrile unor funclii de valoare lineare oblinute prin normalizarea scorurilor folosind formulele 7.12.
Tabelul T.6
aceeagi problemd in cazul probabilist, definite de
In tabelul 7.6, se prezintl, tabela de decizie gi rezultatele metodei
Tabela de decizie gi rezurtatere problemei de schimbare a rocurui de munctr

(cazul probabilist)
CEtt
p
A
S;r. 5
CEzv
Vit.
P
0,3 0,5 0.2 0,2 0,5 0,3
CEtt
V;'t."
Rezultate
,1,.
I
A^
l5
o? n5
0,4 0,24
I I
si3,
I
I
I
2
I
I
u,)
0
I
t
P I
0,1
vii, I
0,9 0,6
0,1
J,
0.6 0,43
Pozitie
2 J I
l0
2
4
2
q
2
J
0,8
0,1 0,1
il
m
40
25
A3
2
a J
0,7
-10
0
wz=0,1
0,9
0,9 0
0,41
wF0,5
7
wz=O.4
.3.1.4. Suportul informatic
- Metoda funcliei aditive ponderate este folositi direct sau indirect de foarte multe tehnici de analizd' a deciziilor multiatribut gi de produsele informatice corespunzdtoare. Explicalia constd in simplitatea gi caracterul intuitiv al acestei
Analiza
dec
iziilo r multiatrib ut
287
aborddri. cele mai cunoscute tehnici sunt: SMARTS (,,simpre MurtiAttribute Ranking Technique.using Swings,,) fEdwards, Bamon, fqqat li AHp (,Analytic Hierarchy Process,,) [Saaty, 19gb].Implementdrile informatice sunt realizate folosind doui tipuri de instrumente informatice: a) cele cu utilizare mai generali gi uj pioourele specializate. In prima categorie intri, ?n primur rdnd, foile electronice ai catrut (,,spreadsheets,,), ca-re sunt ideale pentru efectuarea de operalii folosind tabelele. Lucrarea lui Kirkwood (1997) este consacratd folosirii foilor electronice de calcul pentru implementarea metodei SMARTS. Existd numeroase programe speciarizate care asistd ?ntreg procesur de analizd a deciziilor multiatribui pornind de la structuru."u f.our"mei gi termin6nd cu analiza
revista_ ?yMS Today, care este disponibir' 9i erectronic (http://lionhrtpub.com/ORMS.shtmll cbnline prezentdri ale aireritelor produse. Printre produsele informatice cele mai larg utilizate in prezent se pot enumer?: EXPERT cHoICE, realizat de Th. saaty E.H. Forman fi imprernenteazd 9i choice, 2001). rogicat Decisions for"ur. windows fhnical\I4l(Expert - LDW "apartine (http://wwwJdgicaldecisions.com), ALIAi THINK care acum firmei Decision coaches rnc. (http:rlwww.decisioncoaches.com/home.html), HIpRE 3 gi WEB HIPRE, primul instrument de analizd a deciziilor care folosegte tehnologia web fHiirniilainen, 1988] 9i Criterium Decision prus cDp [Haerer, 2000]. cDp implementeazd ambele tehnici (SMARTS gi AHP) gi poate asista rezolvarea unei plaje. largi de probleme decizionale de citre decidentul individual, sau de tif multiparticipant. Produsul recent wDobj (weighted Decision objec) a nrmei InfoHarvest permite folosirea algoritmiloidin CDp in sisteme neproprietare gi care utilizeazd' suportul de comunicalii locale, sau de tip Internet, Intranet sau Extranet. In continuare' se vor descrie functiile standard caie pot fi realizate de un instrument software s-pecializat. In expunere a fost luat ca model produsul Criterium Decision plus (CDp) al firmei InfoHarvest Inc. [Haerer, 2000]. Principalele grupe de activitAli decizionale asistate sunt: I' Structurarea modelului prin: a) identificarea qi selectarea obiectivelor relevante gi a criteriilor, b) enumerarea hlternativelor, c) definirea tabelei decizionale iniliale care pune in legdturd atternativele crite;iile prin intermediul $i scorurilor 9i d) eventuala generare de ierarhii. Tabela consecintelor poate fi importatd dintr-o foaie electronici de calcul. 2. Prelucrarea taberei consecinferor prin: a) alegerea scdriror de misurd gi b) alegerea funcliilor monoatribut de valoare prin noimalizare liniarii (opfiule implicitd), sau sub formd rreliniarS. Datele care discriu funclia de valoare neliniari pot fi introduse sub formd numericd, graficd,, sau prin .*pr".ii ringvistice. 3. Estimarea aspectelor probabiliste, atunci cand: a)-ilformaliile sunt incomplete, sau b) scorurile sunt qtiute a fi variabile, sau nu exist6 un consens asupra valorii lor. Aspectele probabiliste sunt considerate prin alegerea unei forme de distributie de probabilitate (triunghiulard, normali, uniform6 erc.1.
De asemenea,
de sensibilitate. bund trecere in revistd este realizat[ de pomeror, Baraba-Romero (1999).
288
4' Determinarea ponderii criteriilor prin folosirea unei metode de calcul,

sau prin asistarea unei negocieri.
preliminare sub diferite forme: diagrame cu sectoare, coloane de tip stivd (care aratd contribu{ia fiecdrui criteriu la valoarea agreatd), diagrame ,,p5ianjen" (sau de tip ,,radar")(a se revedea fig. 3.1).
5. Prezentarea rezultatelor
viu" impactul modifiscopul ugurdrii acceptdrii rezultatelor, sau atingerii unui eventual consens in cazul decidenlilor de tip multiparticipant. 7. Analiza influenlei incertitudinii, prin prezentarca impactului distribu{iilor de probabilitate introduse la punctul 3 asupra indicatorilor de performan.td agregafi gi asistarea realizdrii de analize de tip ,,What if. . ..?,,. cdrilor ponderilor
6. Asistarea analizei de sensibilitate, care indicd ,,p
in
7,3,2. Metoda
rezolvirii arborilor de decizie
Elemente privind arborii de decizie au fost prezentate in subcapitolul 3.3.3, in contextul activitdtilor de reprezentare gi de structurare generalS a problemelor decizionale. In subcapitolele 7.2.3.2 qi 7.2.5.2, s-a ardtat modul in care arborii de decizie pot servi ca instrumente de asistare a judecdlilor care vizau estimarea
probabilit6lilor nivelLrrilor atributelor alternativelor gi, respectiv, determinarea profilelor func{iilor de utilitate, in continuare, se va descrie iolosirea arborilor de decizie in efectuarea aleserii.
7.3.2.1. Rezolvarea arborilor de decizie
Rezolvarea arborelui de decizie [Raiffa, 1968] are ca scop determinarea acelei cdi prin care se obline cea mai mare speranlA matematicl a unui indicator de performan{d. Indicatorul de perforrnanfS apreciazl, fie rcalizarea unui singur
in fundal, de considerarea aspectelor de risc), fie reprezintd o mdsurd compusd a mai multor obiective [Haimes, Li, Tulsiani, 19961; fClemen, 1996]. In prirnul caz, se considerd, de cele mai multe ori, o valoare monetar[ (de exemplu mdrimea profitului sau a costurilor) care reprezintd in mod sintetic mai multe obiective,-sau este consideratd a fi cu mult mai importantd dec6t celelalte obiective posibile. in aceasti situa{ie, se vorbeqte de media probabilisti, satt valoarea ntonetard asteptatd (,,Expected Monetary Value" - EMV). in cazul in care este necesar sd se considere in mod explicit mai multe obiective relevante (gi criterii de evalLrare), sunt posibile doud aborddri: a) considerarea separatd a fiecdrui indicator de performanld, din punct de vedere al extremizdrii mediei sale probabiliste urmate de analiza profilului risc corespunzdtor al cdii alese (a se vedea subcapitolul 7.2.3.2), ?n cazul unor rezultate
obiectiv (dublat implicit,
sensibil apropriate;
b) utilizarea unui indicator de performanld de sintezS, care inglobeazS, sub forma unei sume ponderate, realizdrile func{iilor de valoare corespunzdtoare tuturor
criteriilor de evaluare.
naliza
dec
iziilo r muh iat rib ut
289
Etapele procedurii de rezorvare a arborerui de decizie , denumitd, impd_ turirea arborelui (,,folding the tree"), sau ,,rularea sub formd de sul a arborelui cdtre ridicind,, (,,rolling bick,,), sunt: l. Plecdnd de ra nodurire consecin{eror, prasate in partea cea mai din dreapta a arborelui de decizie, se calculeaza, in hecare noJ o" incertitudine (nod gansd), speran{a matematicd a varorii indicatorurui J. p..ror*anf6 (unic sau de sintezd) corespunzltor arcelor care pleacr din acest'noJ. vuloarea agteptatd obfinutd se alocd nodului de incertitudine, iar ramurile u.borelui care au plecat din nodul in cauzd se considerd ,,impdturite,,. 2' se considerd nodurile vecine, aflate mai la stdnga nodurilor considerate anterior:
r in cazul in care este vorba, din nou, de un nod de incertitudine, se calculeazd, ca.mai sus, speranta matematic' a indicatorurui-f.nr* arcele care au drept sursd nodul in cauzd,. r in cazul in care nodur considerat este un nod de decizie, se compard speran{ele matematice are arcelor care pleacd din acer nod gi ," ,.'1in" acela care ,,podrtd" valoarea cea mai n'u.r, ,"nunf6ndu-se la celelalte. in
renunfd.
indicarea retezdrii, prin simborul ,,ri", a uraletor-arborelui la care
reprezent-drire grafice forosite in mod ;";;i,'aceastd operalie se marcheazl' prin folosirea riniei ingrogate pentru arcele relinute, ,;;;
se
terminatd.
3. Se continud pri' considerarea noduriror aflate tot rnai ra stdnga pand cdnd. se ajunge la nodul de decizie inifial, c6nd proceau.u
"rt"
consideratd
7.3.2.2. Exemple
Figura 7'9 confine arborele de decizie care reprezintd problema schimbirii focului de muncd (cazur probabirist), descrisd in subcapitorur 7.2.3.1 qi rezorvatd anterior prin metoda funcliei aditive ponderate (i" ;r;;;i;tur 7.3.1.3). Taberul 7'7 conline descrierea consecinlelor pentru fiecare .ur" ioriulrd (probabilitatea, valoarea indicatorurui sintetic ai vaiorire, exprimate in praja (0-r00), pentru nivelurile atributeror: venit, conlinut tehnic ar muncii $i dr;;;; a transporturui ra locul
de munc6).
In figurd, deasupra fieclrui nod de incertitudine (ar, az, e3, bt, b2, b3, c qi d), se observi valoarea agteptatd a indicatorurui de sintezd, oblinuti ca urmare a ?mpachetdrii arcelor care pleaci dirr acel nod. Rezultatul este acelagi cu cel ob{inut prin folosirea tabelelor de decizie gi a funcfiei de valoare aditive ponderate: se recomandd calea (alternativa) A1, marcatd cu rinie ingroqatd, cdire A2qi 43 fiind
retezate. foarte folositoare pentru deciz.iire inranluite. in figurire 7.r0 9i 7.1r se prezintddiagrama de influenld gi, respectiv, arborele de decLie pentru proul"mu (monocriteriald) a demardrii unei afaceri, descrisd intr-o primr form6 in ,uu.upiiotur
Metoda de rezolvare prin folosirea arborilor decizionali este
:.:.:.:.
290
40(0.2)
w -:!o'D
Fig'
'9
' Arborele de decizie pentru problema schimbdrii locului de munc6. Tabelul T.Z
valorile consecinfelor arborelui de decizie in problema schimbtrrii locului de munctr

Nr. Probabilitate Durata
deplasiirii Valoare
Venit
J
rUU
Confinut
tehnic
4
Indicator
sintetic
J
96 60
I
I
2.
3.
r_rruJ
)
100 100 100
0,02
+.
5. 6.
E.
0,45 0,03 0,27
ton
IUU
100
I
0,03
9.
0.24
50 0 o
70 70 0 0 30 50
90 0 90
8l
45 46
0on
U
l0
60
100
50
90 60
6l
49
nal iza de c iziilo
r mult iat rib ut Tabelul
291
7.
7 (continuare)
5
0
10.
)
0 0 0 0 0 0 0
0,1
u
t2.
13.
tA 15. 16.
0,03 0.05 0.4 0,05 o.02 0,16 o,02 w
3 50
4
10
40
40
90 60
10
29 56 44
40
.A
+J
JI
I4
IA
T4
90
60
10
1l
0,5
o.4
DC/R
decizie de lansare in afaceri; DD/R - decizie ,,dezvolt6 (produs propriu)., sau ,,revinde,.; decizie ,,continu6" sau ,,renunf6"; ,SE - starea economiei; QP calitateaprodusului dezvoltat; chD - cheltuieli de dezvoltare; cF - cheltuieli ftxe; cv - cheltuieli variabile; cr - cheltuieli toale; cvu - cost variabil NP - numarur de aprica{ii,
Dl'A
Fig. 7.10 . Diagrama de influenle pentru problema demardrii unei afaceri:
*'"'' u;l"l:il::.ii#li,
?f*il',:"
ci, fald de problema formulatd in subcapitolul 3.3.3.3 afacere sau renunfd, rdmdndnd angaiat cu un sarariu de 10 [milioane] de lei pe lund"), care era de alegere intre doui alternative, 42 qi, respectiv, 41, aici lucrurile sunt mai complicate. Astfel, apare o a doua decizie: ,,Realizeaz6, aplicalii prin revanzarea unui produs cumpdrat, sau pe baza dezvoltdrii unui produs propriu". Acesteia ii corespund alternativele Az.r $i Azz. Mai mult, in cazul alegerii alternativei A2z (care implicd o cheltuialS de dezvoltare de 100 de milioane), calitatea produsului sau momentul de finalizarc nu sunt certe. Exista gansa de 60Yo, ca produsul propriu sd fie realizat la termen gi cu indicatorii de performanli agteptafi, dar qi o probabilitate de 40Yo ca lucrurile sd nu stea chiar aga.
Se observd
(,,Demareazd
292
U3to4,
de bazd de asistare a deciziilor
cheltuielile de dezvoltare, sau prin m[riiea calitatea produsului original dezvoltat. Az.
in ultima situalie sunt posibire doud arternative: A2.2 (,,Renunfd rdmdn6nd numai 1 cu cheftuiala dezvolt6rii,) qi A2.2.2 (,,Conri:Lri::) E;i;;"t ; ;obtema se putea rafina 9i-mai mult prin considerarea'fosibilitdfii de o.pagi." uiugetului prevdzut pentru
nu-i.uiuio" posibilitdli privind
Revinde
Mai bund (0,3)

60
La fel (0,2)
Mai rea (0,5)
Az.z:
Reupit
Produs
propriu 278
(0,6)
ChD=|00
Imperfect (0,4)
Az.z.ri'.
A1:Renunttr
Fig. 7.11. Arborere de decizie pentru problema demardrii unei afaceri.
munci).
este de aqteptat ca numdrul de aplicalii, NP, si fie mai redus (deoarece se bazeazd pe un produs nou' care nu are ?ncr renume), deqi prefur rrp, este mai mic. Este evident c5, momentul_de frnalizare qi calltatea p-au.uirl ""rut, original dezvoltat vor influenta at6t numdrul de aplicalii rcaljzate, c6t qi preful lor. Rdm6n valabile ?n continuare considerentele frcute in subcapitolur j.:.:.j p.iuino impactul stdrii economiei, sE, asupra. numirului de aplicaiii realizate gi a prelului care se poate cere pentru acestea qi chiar asupra cheltuielilor fixe, cF,'c6i gi clor variabile unitare, cv (prin influenla nivelurilor de preluri pentru servicii gi costul fo(ei de
in tabelul 7.8, sunt prezentate caracteristicile diferitelor consecinfe. Se in cazul dezvoltdrii unui produs propriu, cheltuielile variabile unitare pe aplicalie, CV(J, sunt mult mai mici decdt^data aplicalia r-ut ri realizar cu un produs existent, care ar fi fost achizifionat in vederea ,"ran arir.'i" *"i"i, ,,,"0,
observr cd,
in
sunt nule.
Formula de calcul a profitului este: Pr = NP (VP - CVA
- Cit - CnO cazul folosirii de produse achizilionate cheltuialile de dezvolta re, ChD,
naliza
d ec izi i lo
r mult iat rib ut
293
Tabelul T.S
Nr.
0
caracteristici ale consecinfelor pentru problema demardrii unei afaceri P NP VP CF

1
ChD
6 o 0 0
100 100
rUU
I
2
3
A
o)
0,5
0,3
100
3 50
Profit
7
500
40
30
50 40
80
500
40
20 40 30
t\
450
400 500
0-r8
:
6
7
0.t2
u'J
l5 l0
8
5
50
-200
I
40
35
450
400 500 450 400
800 330
o.t2
0,08
u,'2
q
9
l0
ll
50 30 20 0
35 25
10
l0
8
-150
650
100 100
40
-400
ru0
100
-r00
t20
Rezurtatere rezorvdrii exemprurui (frg.7..r l) aratd cr, in condiliire estimate, este rentabir sd se demareze afacerea (arteriativa Ars,-irrliriind produse proprii pentru a fi integrate in apricafii (arternativa ,lr.r1, si,"'iulalJ"* nu se rearizeaz[ conform cu agteptdrire, bine sd se renunlrta timp (arternativa Az.z.r). ordinea ,,retezdrii" unor ramuri este indicati ?n figura 7. r 0 prin .lfr"t, ,on,une ,,I, II gi II[,,.
.3.2.3. Suportul informatic
Procedura de rezolvare a arborelui de decizie poate folosind infqrmatice specializate.
fi apricat'
manual, sau
func{ii ..urirut" ,uni, I'Editarea modelului cu ajutorur unui timua;--a..*a"rure vizuar, care arborere decizionai este oblinur prin f,':fi:T'J'ff;,:ii:%ffi:i?
se rimiteazd numai ra implementarea procedurii de rezoruur! u arborerui de decizie, ci asistd intregul proces de analizd' a deciziiror. principarere
Instrumentele, informatice specializate
nu
u;;;;
simplu la majoritatea produselor. 3' Prezentarea rezultatelor
manierd murt mai pufin bogati in facifititi oferite decet u; s.istem a" g.riirn" abazelorae oate. schimbul de date cu foile electronice de carcur de tipur"rvric.osoft
2. Definirea gi gestionarea dateror intr-o
Excer $i
L;;;;
i_z_3 este posibir
qi
date pe arborele de decizie, profilurile
de parametrii cei mai importanfi. cele mai folosite produse informatice speciarizate sunt: TreeAge pre DATA al firmei TreeAge so{ware. rnc. (httplre"ug"..o-; Ei ,,Decision programming Language" DpL reafizat de firma Decision Anarysis gi apar,tin'nd in prezent firmei syncopation
in diferite forme ca: indicarea cdilor recomanJ. .ir" 4. Rearizarea de anarize de sensibiritate "r.. a rezurtatelor in funcfie
ifprq
software itrttp:/www..yn.opuiil"software.com/). o
294
Metode de bqzd de asistare a deciziilor
a celor care folosesc arborii de decizie, cAt gi a celor care folosesc abordlrile multicriteriale, descrise anterior in subcapitolul 7.3, poate fi gdsitd in [Bargava,
Srindhar, Herrick, 19991.
analiz6, comparativd a produselor informatice specializate de analizA a deciziilor (at6t
7.3.3. Metode de alegere bazate pe folosirea distanfelor

Conceptele
de
bazd, ale metodelor (altemativele ipotetice ideale
qi
antiideale, diferitele tipuri de distanfe) prezentate in cazul modelelor de decizie multiobiectiv (a se revedea subcapitolul 6.3.2.2) rimdn valabile qi in contextul analizei deciziilor multiatribut. Ideea centrald consti in alegerea acelei alternative care este cea mai apropiatd de alternativa ipoteticd ideald, A-, sau este cea mai depdrtati de alternativa ipoteticd antiideald, A0.
7.3.3.1. Metoda TOPSYS
for Ordering by Similarity

sunt:
Metoda cea mai utilizatd, care folosegte distanlele este TOPSIS (Technique to ldeal Solution) [Hwang, Yoon, 1981]. Paqii metodei
1. Se construiegte matricea scorurilor normalizate, R, folosind una din procedurile descrise in subcapitolul 7.2.3.3. Aceastd operalie implici faptul c5, pentru fiecare criteriu de evaluare, valorile cele mai mari sunt cele mai preferabile. 2. Se identificd scorurile alternativei ipotetice ideale, A-, gi cele ale alternativei antiideale. Ao: rj =mTxrii ;i = I,2, ...,nco
rf =rnjn rii;i
= 1,2, ...,nco
3. Pentru fiecare alternativi reald, A;, se calculeazd distanla fa$ ae alternitiva ideatdA- 9i distanlad,0 faldde solu{ia antiidealdA0. Daci se folosegte o distanld euclidiand ponderatS, di Si dil (i = 1, 2, ..., na) se calculeazi astfel:
al
ai
=l},i7u -,i),
/ Ina
Ina
',712
I I
\i
aP
=lL*ifru - rP, \i )
I
\ll2 I
4. Se calculeazd, depdrtarea relatiyd, ci, a ftecdrei alternative reale, A;, fald,

4e alternativa antiidealS
ci = d! | @i + dl1, i=I,2, ..., na. 5. Se realizeaz[ o ordonare a alternativelor reale in ordinea descrescdtoare a distanfei relative, c;, fa!6 de alternativa antiideali.
naliza
dec
iziilo r multiat ri b ut
295
Baraba-Romero, 19991.
Pot fi amintite gi alte metode care sintetizeazd, indicatori de performanld agregafi utilizdnd distanfele. Acestea sunt: LINMAP (LINear programming technique for Multidimensional Analsys of Preference) a lui Srinivasan, Shockei A[.vr (Aspiration Level Interactive Method), propusi de Lofti, Stewart qi Zionts, gi TRIPLE c (circular criteria comparison Model) a lui Angehrn [pomeroi,
7,3.3.2, Exemplu (de
onsta nla
Zoie Rddule s cu)
Fie exemplul de schimbare a locului de munc[ descris in subcapitolul 7.2'3'I, cu datele numerice din tabelul 7.3. Elementele tabelei de decizie (in care se indicd 9i valorile ponderilor) precum gi rezultatele oblinute prin metoda TOpSIS sunt prezentate in tabelul 7.9. Scorurile au fost normalizate cu formulele 7.12. Se observd c[ s-a obfinut aceeagi ordine (pozilie) cu cea dat6 de metoda funcliei aditive ponderate (exemplul 7 .3 .l .3) degi ponderile sunt arese diferit.
Tabela de decizie gi rezultatete probremei de schimbare a tocutui o" determinist) obfinute prin metoda TOPSIS CEt A
n
^"":;?:::ll
ci
CE,v
Lst=2
siz
L ^ 0
CEt L
Asr=4
.f;t 5 J 0,5
Ai
Ar
As1=26
Sir
f;r
0 0.25
tit
0.5
fit
di
0.75 0.77
d?
Pozifia
0,56
0.31 0,87
A"
Az
l0
Jonderi
25 I wr=0,5
I
I
0,50
0.43 0,28 0.63
n
I
II
wc=0.25
wz=O,25
r:
I
0
I
0
rf
.4. Alte metode
7.4.1. Metode de alegere in condifii de incertitudine* Aceste metode clasice izvorate din teoria ' jocurilor [von Neuman, Mongenstern, 1953] pleacl, in esenfi, de la atitudinea fa16 de risc a decidentului (aversiune, neutralitate, sau cdutare), tradusi in demersul adoptat, care poate fi pesimist sau optimist. In teoria jocurilor, se considerd ci sunt cunoscute, pe ldnge alternativele proprii de acfiune gi posibilele strategii ale adversarului (ftra a giii insl care va fi cea utilizat[) cdt qi posibilele consecinte (cdgtiguri gi pierderi) ale adoptdrii de citre cei doi jucitori a unei perechi alternative. in confinuare, se
296
alternative.
presupune cd adversarul nu este o persoani congtienti gi rafionald, ci el este natLtra, care, prin intermediul unor factori necontrolabili gi imprevizibili, poate afecta consecin{ele deciziilor-_ in consecinfi, coloanele di1 tabela de decizie vor corespunde unor posibile stdri ale naturii, ale cdror probabilitdli de realizare nu sunt cunoscute. Elementele tabelei de decizie uor .on!in. consecinlele (scorurilej, 'r4, csfe se presupune c6 vor rezulta in urma alegerii alternativei de acliune a1 (i=1,...,na) qi materializdrii stdriinaturii?$ (j^=I,2,...,"na). O altd interpretare posibild este datd in finalul subcapitolului de fafi. in continuare se va presupune ca s_a efectuat preselecfia alternativelor. De asemenea, se va presupune cd, tabela de decizie, R, conline scoruri normalizate, astfel incdt valorile cele mai mari sunt cele preferate, indiferent de situatia inifiali, in care se urm6rea fie maximizarea unui c6gtig, fie minimizarea unui cost (a se revedea subcapitolul 7.2.3.3). In continuare se prezintd pe scurt principaiere metode de aregere a unei
7.4.1.1. Metoda pesimisti a lui Wald

Aceasta indicd un demers pesimist, bazaL pe ipoteza cd se vor reaSza cele mai nefavorabile condi{ii, ca gi cum natura ar dori sd impiedice, cu orice pret, pe decident sd oblind rezultate bune. Metoda este asemdndtoare cu demersul ingineresc de proiectare ,,in cazul cel mai defavorabil,. (,,worst case design,,). Pagii metodei, denumite gi ,,maximin,,, sunt:
1.
nefavorabilS:
Se determini, pentru fiecare alternativd, si, valoarea cea

rtm = m;n
mai
{rii};
i = I,2 ,..., na
2. Se intocme$te un clasament al alternativelor in ordinea descrescdtoare a valorilor 4'.
7.4.1.2. Metoda regretului a lui Savage de a nu

Aceasta este tot o metodi pesimist[, care urmdregte minimizarea regretului fi ales alternativa care ar fi putut duce la cdgiigul cet mai marJ. pagii
metodei sunt:
l. Se inlocuiesc in tabela de decizie

regretelor:
unde:
scorurile normalizate
cu valorile
- f,,
t"'este scorulcelei mai bune alternative pentru orealizare j a stariilaturii:
Pu={-rii ; i=1,2,...,na;j=I,2,...,nco
r{
=m7x{rq};,r= l, 2,,..,nco
Pii ; i = 1,2 ,..., na
p,.M
2. Se determini, pentru fiecare arternativi, regretul maxim posibil:
Plo =
ry^
3. Se ordoneazd, altemativele in ordinea crescrtoare a regretelor maxime,
Analiza deciziilor multiatribut
297
7.4.1.3. Metoda optimisti a lui Hurwicz
Aceastd metodd, denumitd
presupune cd vor fi intrunite condifiile cele mai favorabile gi urmdregte ob{inerea cAgtigului maxim posibil. pagii metodei sunt: 1. Se determind, pentru fiecare arternativd A;,valoarcacea mai favorabild:
r1M
gi
,,maximax,,, este una optimist6, care
=m7x{rii} ; i = l, 2,..., na
a
valorilor
2. Se intocmegte un clasament al alternativelor in ordinea descrescitoare

r,.M.
7.4.1.4. Metoda prudenti Wald-Hurwicz

Intre cele doul aborddri extreme, care conduc fie la un risc minim, dar gi la o performanli micd (wald), fie la o performan{d maxim6, dar gi la risc mare (Hurwicz), existd o abordare intermediard, prudenti, care urmdregte realizarea unui compromis intre performanla agteptatd gi riscurile posibile. pagii metodei sunt: 1. Pentru fiecare alternativd, A;, se determini valorile extreme 4'giryM gi se
calculeazd valoarea intermediar6: r';
(o) = a
rim
(I-a)
r1M;
i = l, 2 ,..., na
unde:
o, este coeficientul de pesimism, oe (0,1). 2. Se intocrneqte un clasament al alternativelor ?n funcfie de ordinea
descrescitoare a valorilor r'i(u) Se observS c5, pentru d=1, se obline metoda obtrine metoda Hurwicz.
7
wald, iar pentru c[=0,
se
.4.1.5. Interpretarea metodelor
natura unui beneficiu, sau, respectiv, a unui cost), se considerd implicit gi minimizarea riscului. In consecin{d, coloanele matricei decizionale corespund stirilor naturii. Este posibilS insd gi o altd interpretare, aceea prin care se considerd cd, numdrul coloanelor corespunde unor criterii distincte a ciror importanld relativ[ nu se cunoagte, iar elementele matricei de decizie reprezintd scorurile posibile pentru fiecare pereche alternativd-criteriu, in sensul celor ardtate pe parcursul acestui capitol. In acest caz, interpretarea rezultatelor oblinute cu ajutorul metodelor prezentate p6nd acum in subcapitolul 7.4.1 poate fi ugor diferitd de cea dat6 mai sus. Astfel, metoda pesimistd favorizeazd acea alternativd care se plaseaz[ cel mai bine din punctul de vedere al ,,noteioo(in sensul de performanfi) minime ob{inute la un singur criteriu de evaluare. Aceasta implicd un risc minim, deoarece Ia celelalte
conform cu cele ardtate la inceputul subcapitolului 7.4.1, tipurile de probleme la care sunt aplicabile metodele descrise sunt, in esenfd, bicriteriale. pe IAngS criteriul principal de maximizare sau de minimizare a unei performante (de
298
criterii, notele oblinute sunt mai mari, sau cel pu(in egale. Criteriile la care se oblin note mai mari, se pot dovedi mai tdrziu, a fi mai importante. Metoda conduce, in ultimd instan.t6, la cregterea nivelului de exigen{d p.nt.u toate criteriile. La polul opus, metoda Hurwicz favoizeazd acea alternativd care se plaseazd cel mai ,ri din punct de vedere al ,,notei" maxime ob{inute la un criteriu our""u... Aceasta implicd un risc mare deoarece notele oblinute la celelalte criterii, dacb nu sunt, in cazul fericit, egale cu nota maximi ob{inutd Ia un singur criteriu, sunt in mod sigur mai mici. In plus, criteriul la care se obline nota maximd poate s6 se dovedeasclirlterior a nu fi printre cele mai importante. Metoda poate avantaja alegerile unilaterale, de exemplu, selectarea unui candidat care ia o notd foarte ru.. lu o singuri probd (restul rezultatelor putand fi mediocre), sau alegerea unui produs nu.n-ui pi buru criteriului cost minim (nelinAnd cont de criteiiile de calitate, timp de livrare, service oferit etc.). 7.4.1.6. Exemplu
Fie problema decizionald de alegere a unui produs sau serviciu dintre patru oferte (a se revedea subcapitolul l.2.s.l). Aregerea poate fi interpretata in doud feluri. In prima interpretare, se poate considera c5, existi incertitudini care permit numai cunoagterea a trei valori posibile ale unui singur indicator de performan{b (care poate fi unul de sintezd), ftri a gti probabilitdlile asociate. In a doua interpretare (care va fi adoptatd in subcapitolul de fald), produsul va trebui ales fin6nd seama de trei criterii de evaluare. Primul criteriu, CE1, este aprecierea firmei furnizoare, stabilitd in funclie de renumele general, durata garan{iei acordate, amploarea asistenlei tehnice, eic. Rezultatele aprecierii se exprimd prin note de la I la 5. Celelalte dou[ criterii sunt: promptitudinea livrdrii, exprimatd in numdr de slptdmdni de la primirea comenzii (cEz) li costul, exprimat in milioane de lei (cE3). Se presupune cd, ponderile celor tre_i criterii nu au putut fi incd stabilite datoritd existenfei unor pdieri diferite ale celor care sunt responsabili cu aspectele economice, ale tehnicienilor gi, respectiv, ale utilizatorilor direcfi ai produsului, pe care il doresc c6t mai cur6nd. Tabela consecinfelor este prezerftatd, in tabelul 7.10. Se observd cd alternativele fu qi Aa sunt dominate de A2. Tabela de decizie (tabetul 7.11) confine scorurile normalizate cu formulele 7.12. Tabelul T.l0
Tabela consecinlelor pentru problema alegerii unui produs
S;i
CErL
5
CE"
I
CEt
50 60
80
r00
At A.
Aq
4
2
I
2
.+
4!!!izo
deciziilo r muhiatribut
299
Tabelul T.t Tabela de decizie cu scoruri normalizate
pentru problema alegerii unui produs
Daci se apli.c6 ,metoda optimist' ,,maximax,, a lui Hurwicz, sunt recomandabile alternativele 41 gi a2. ointre acestea, A1 .ste,-in bund mlsurd, o alternativd de tip ,,totur sau ni.ir"-1*and
",u,"rdspunde metodei pesimiste a lui ward va indica alternativa 42, deoarece uurour.uoo'icarea
ilf13."'Jr1i:l:}',[[Tl,;;,fj
scoruriie ;;il; lu un"re criterii gi pu," u n unu mai echilibra ti,bine,
rzz=0,66=ry^
una ra{ionard cont de faptur cd, ra criteriire cEr ri cE3, scorurit-e obfinute runt .r.,iui'*ui lindnd u.i"" J..a;;;i;;rJrpunzdtor rui cEz. In treacit, se poate face.observalia ci, o medie aritmeticd *n"' at,nci cdnd scorurile sunt normarizate) ar fi indicar roiuri"."urii;;;:""- (posibira
Aceastd aresere pare a
fi
in{nr}.
7.4.2. Metode de a-legere multiatribut cu funcfii de valoare cardinale

Aceste metode fgrt propuse in secorur xv[I de cdtre cavarerut de Borda gi Marchizur de r condor..t ivunrnick, r9g6j; tpon'.ror, Baraba_Romero, 1.999J, qetru procedura de- aregere dintre mai murli candidafi ra admiterea in Academia Francezi..Metodere pJt nînt.rpretate ca o modalitate de agregare fie a unor realizdri are unui numdr yi2de funclii.de varoare;;;;;l;i."respunzdroare ra tot atatea criterii de evaruare), fie a pr"r.rinpro, evaluatori sub forma unor clasament" inaiuiouale. ilr#;"*i"t un numdr egar de In .ontinu*", se va presupune cd este vorba despre criterii de evaluare. 7.4.2.1. Metoda lui Borda
?n
elementere matricii rangurilor, R' (a nu se confunda cu matricea "ufiind R a sc6rurilor normalizate, folosit2i p6n[ aici in acest capitol)- nungrril" sau poziliile in clasament se stabilesc in ordinea descrescitoare (pentru ciiteriilJcare favofizeila vuroiir" l"r" mai mari), sau crescdtoare (pentru criteriile de minimizare) a scorurilor, s,y, oulinut. fie prin misu_ ritori, fie prin evaluiri sub forma unor note.'Dacd doud artemative,
clasamentele corespunzdtoare ceror
se considerd pozifiire in crasament , 3i.\i
nco.ritiriide
r, 2, ..., na), arealternativeror A;

evaruare, 66,,
Ai
si
A1,au scoruri
300
egale (s,7=s4) pentru acelea$i criterii CEj(j=1,2,...,nco), atunci elementele corespunzdtoare din matricea R', rgi gi rgr; vor avea aceeagi valoare. Aceasta este egal[ cu media poziliilor pe care le-ar fi avut 41 gi ,41dacd ar fi fost vecine de clasament, avdnd scoruri diferite [Kendall, 1970].In cazul in care valoarea cea mai preferatb (doritd), sd;, se afl6 in interiorul plajei de variaJie a scorurilor, se poate folosi, din nou, distanfa d;1 falA de acea valoare (a se revedea subcapitolul 7 .2.3.3), iar rangurile se stabilesc in
ordinea crescitoare a valorilor d,;. Ideea metodei lui Borda (1781) constd in: a) alocarea unui numdr de puncte
fiecdrei pozilii (rang) din clasamentele corespunzdtoare criteriilor gi b) ordonarea alternativelor in funclie de punctajul total. Etapele metodei sunt: 1. Calculul punctajului pentru fiecare element rg4 al matricei rangurilor folosind funclia de valoare (utilitate): p ii (a,b)= a + (na - rB i)b; i= l, 2,.' ., na', i = I, 2,.., nco unde: a gi b (b > 0) sunt doui constante reale' Pentru a = b: l, se obline:
paQ,I)=(na+I)-rgi1
nco
2. Determinarea indicatorului de performanld (punctajul) agregat al fiec[rei alternative, A1, prin insumarea punctelor oblinute pentru fiecare criteriu:
,sr ri= LPij

j=l
i= I,2 ,..., he
3. Ordonarea alternativelor in ordinea descrescdtoare a punctajelor totale ob(inute, ,/i.
Observa{ii l. Metoda, degi pleacl de la preferin{e ordinale (matricea rangurilor Rr), realizeazd, in final, agregarea aprecierilor individuale (corespunzltoare fiee6rui criteriu) tot pe seama unor valori cardinale (aici punctajele). 2. Rezultatele agregbrii pot sd depindi de constantele folosite in calculul punctajului. Varianta originali a metodei constd in acordarea unui punctaj egal cu rangul in clasament, dupi care, ordonarea se face in ordine crescitoare a punctajului, fiind declarat cAgtigitor candidatul cu numdrul cel mai mic de puncte. 3. Rezultatele metodei sunt afectate de alternativele nerelevante. Aceasta inseamnd cd, daci intre dou[ alternative Ai ]i At se stabilegte o anumitd ordine in clasament, aparilia sau retragerea unei terle alternative (sau concurent), 41, (uneori neinteresate efectiv de cdgtigarea competiliei gi deci nerelevante) poate modifica clasamentul final. 4. Exist6 numeroase variante ale metodei [Pomerol, Baraba-Romero, Igg9l, care conduc la aceleagi rezultate cu procedura de agregare prezentatd mai sus: a) votul tui Borda (insumarea tuturor voturilor pentru o alternativi 41, cdra Nr fost oblinute i1 comparaliile efectuate cu celelalte alternative AD; b) diferenla dintre voturile ,,pentru" 9i cele ,,contra" in comparaliile dintre perechile de alternative, c) diferenla rangurilor (corespunzdtoare perechilor de alternative).
Anali za
d ec izi i lo
m u
lt iatri
bu
301
7.4.2.2. Metoda
o
lui Condorcet
TJi.
i
''. "i,^.1î1 mediocru), Condorcet, propu,r" o
*" *"'"1,'J
"
ff
l. Conto compara{iilor $i Ar, prin 0",";1:i,rezultatelor

.
#iti:H*
ffixt "l#J "ffi #' j ;:11' "ra t de pos bilere i*a uuo,.jur". i;;""t!,,:Hr,f ,l1" ;::::;$ *,,r zut at e ai, ut"compara{i il or ;n:*::1",, nire "iii'
*:3l
e
"
di
directe dir
:;:f#*,,",r0.il,1,"1'"X""i:T$:"#titlX,Tlf 4rtj :Ai)A1,I

2. Determ:-ê
:Z:;##n;
i:
"'H,.li
va
are)
elemente al setului de ,,victorii,,,

3.
il
I i:"1 ;
4'= u : Ae )
A; I
.Tifi l;ffiU* if Si.'., O"

d*
''ffi
Declara
,,rn*U ngefi,,, e1: c&rd = 4r- catd Q'
iffi'J
::
$il:: fi ff ;
deoseu"gi"'al-uu'riuntu
atternativd penrru
x,r:il#:qilru,',.iqT:*!i:i#T:,::t: ;lH':i-'xlj.i?Tfmetodei pozitlve..Acest r.rur*i?

"u..
,u*u
Observa{ie
j;,0";;'":lr,* ;ii,#:t"' k
.i;;il;
varabird ei reralia
Bordao:ôlT:nt"
toc, se situa acea
';:i;l:,r:e
Fie
Metoda rui condorcet genereazr o rerafie netranzitivd poate
inta*plu
ii
,oo
adic6,, dacd,
Ai
(paradoxut tui
A1
7,4,2.3, Exemplu
7'4'l'6'
Ea poare
.rr. Ju#' i,i ruu.rui'"i.ii,''Lr-ri,ricea pun*ajeror rrunguri; .ru.ur"nt, conform metodei gdseste in hbetul rui Borda, se 7.r3. Se ;;i;;;')"='0.= r. iiri.i."ru.i"u,n.,u;.tor, ultimete doud cotoane indicd pun*ajete totul.,f, poriliiii,.li)-,,in"..iurur.4tul ti ale alternativeror. se pout. agregar our.*u .a,'"ilit" arternativi nu a fost excrusd.
calculate funcfie de rocurire
de cdtre trei persoane.aistincle, lnei ordini de'frrr.rinfa (crasamenr) ,i.r. r, prt.ri.!e,i1frue,nte criterii de evaluare si inrormaiii;r'f#.? egare, oar care pot avea doua. interpietare este trei criterii de evaluare cea in care existd tC.A,, ier,'Ciri,'.?r. uu imporranftr eealtr. Matricea
ctr alegerea trebuie
probtemi*:l:-r::râ urui p,*::u: serviciu, descrisd in subcapitotul fi i-ntSrnletare in doue'm'odri: plirl.itterpretare

te
n"filuii prirlrii.*.1
consti in aceea
ranguriroi
302
Tabelul 7.12
Matricea rangurilor pentru problema alegerii unui produs
Tabelul 7.I3
Matricea punctajelor lui Borda pentru problema alegerii unui produs r9ai
Ar
A.t
CE'
A
CEz
A +
CEt
4
Ji
9
II
At
Aa
l0
6
5
I
2
J
,)
n
IV
Tabelele 7.14 a, b, c indicd rezultatele variantelor metodei Iui Borda: votul lui Borda, b)..voturi ,,pro,, gi voturi gi c) diferenfa rangurilor. ,,contra,, Formulele de calcur ut'izare [pomeroi, guruuu-iiom"ro, iqqd]
a) M
runr,
a)
J,
=2r,0
k=l
,i=
l, Z ,..., na
unde:
v*=\vpro
I
vPiri= l, dacd rg4 < rgpl vP*j= 0, dacd rgrj) rgi vp;1a= 0,5, dacd rgy= rgo,
b) ,rr = vi*
-ri- =i>ro* -22,"*

kj
kj
unde:
rpit =
vc;1a= na
l, dacd. rg4 < rgzi l, dacd rg4) rgii

k
c) J; =\di1,
unde:
dit,=
rSl
L(rgrj - rSij)
j
Analiza
dec i zii I o r mu lt
iatri but
303
Tabelul 7.14
Rezultatele variantelor metodei Borda b) voturi ,,pentru., minus voturi ,,contra"
a) votul lui Borda
c) diferenla rangurilor
Vit
At
0
A,
z
0
At
z
J
A^
2 2 2
A'
n1
J,
6 6
J 6r
U:'
V;
Ji
J
At
A 0
I
A.t
A,
J
A
I
I I
A,
A
Ji
6
At At
At At
/LA
A
6
3
z 6 6
At
Az
Ad,
-1
0
a
5
I I
l0
-3 -3
-3
-5
-l
4
-9
Se observd cd, ?n toate cazur,e, crasamentul agregatconfine pe primere doud locuri, ?n ordine, alternativele e,r-ii'e, Acest rezilto:r.ri" datorat lu'rii ?n considerare a alternativei 43 (dominate
ai eS.
Tabelul 7.lS Rezultatere metodei rui condorcet pentru probrema de aregere a unui produs
a)
b)
Apricarea metodei Iui condorcet, care considerd numai rezultatul compa_ ra{iilor directe, conduce Ia seturile de criterii (/a lcorespulntzabare,,victoriilor directe"), prezentate.in taberul 7.rs,,;. Efectu'nd diferenfere intre numdrur de ,,victorii directe" gi ,,infrdngeri directe:,, se oblin rezurtateredin tauerut 7.75,b, care
H:e*l:1|ci,
arternativi
tt
re
domi;
Ar
pe toate cererarte ei este c'etigdtorur in
Ar
lAzi
tA:;
Ar >A+
AzlAzt Az>A+
Az
>Ao.
7.4.3,
Criterii
sau decidenti?
Pe parcursul acestui subcapitor s-a aratat, de cateva ori, c6, scorurire Jy, S'u rangurile in clasament.rg,, pot sd reprezinte, pentru o altemativi , A; (i I, 2, ..., na), = fi; mislra (sau aprecieiea subiectival u p.rror*anfei din punctur de vedere ar unui criteriu de evaluare cEiA r,2,..., niol,rr"rezultatul =
(nJd;;;;;
ziliainctasament)
304
problema este interpretat[ ca fiind una in care la decizie participd mai mulli indivizi, se vorbegte de agregarea deciziilor individuale, sau de o alegere sociald. Problematica agregdrii deciziilor individuale (denumite in mod tradilional ,decizie de grup"), sau cea echivalentd, a evaluirii calitative a diferitelor metode de decizie multiatribut poate fi abordati in contextul teoremei lui Arrow (1963) gi a completirilor gi interpretdrilor acesteia [Luce, Raiffa, 1957]; [Bui, 1986]; [Andragiu 9i colegii 19861; fPlun, 1987]; [Boldur-Ld(escu, 1992]; [pomeror Baraba-Romero, re99l. Se spune cd, o agregare a deciziilor individuale este satisfhcdtoare dacd ea respecti urmitoarele condilii (axiome): L Axioma universalitdlii: fiecare decident sau criteriu poate alege orice ordonare a alternativelor din cele nl clasamente posibile. 2. Axioma unanimitdlii: daci tofi participan{ii la o decizie preferd atternativa A; alternativei 41, atunci decizia de tip multiparticipant reflecti aceastd
relatie.
3. Axioma independenlei fafa de altemativele nerelevante: relafia de preferintd intre iloud alternative A; gi 41 nu depinde de relafiile care se pot stabili intre acestea gi o te(i alternativtr46 sBU do retragerea sau considerarea unei alternative noi. 4. Axioma tranzitivitdlii sau absenfa ordondrilor contradictorii: o ordonare este contradictorie; atunci cdnd intre mai multe alternative se stabilesc succesiv relafii de preferinfd sau indiferentd $i aceeagi relafie se stabilegte intre ultima gi prima alternativd gi cel pufin una dintre rela{ii este de preferinl[ strictd. 5. Axioma lipsei decidentului dictatorial: nu trebuie s[ existe un decident care sA poati sd-gi impund propria ordonare. Astfel de decizii dictatoriale sunt posibile numai in cazul deciziilor unilaterale in cadrul unitdtilor decizionale de tip echipl (a se revedea subcapitolul 1.4.4) Teorema lui Amow arati cd, nu existb o reguli de agregare care s6 gatanteze satisfacerea tuturor condiliilor de mai sus. Consecinta in plan practic a teoremei lui Arow este c6, in agregarea deciziilor individuale, este necesar si se incerce mai multe metode gi sd se evalueze comparativ rezultatele ob{inute.
oferit de un decident individual Di A = I,2, ..., nco)in vederea ludrii unei decizii colective (sau de tip multiparticipant). in cel de al doilea caz, mullimea ordondrilor individuale se numegte profilul performanlelor decidentului multiparticipant [Boldur-Lifescu, 1992]. Diferenfele intre deciziile individuale (lipsa unanimitilii) pot fi explicate in mai multe feluri. in primul r6nd decidenlii individuali, degi poi folosi seturi identice de criterii gi de informalii despre alternative, pot avea motivatii, pdreri gi metode de calcul diferite. O alta situafie-limitd poaie apdrea atunci cdnd ei considerd in sistemul propriu de valori numai un sirigur obiectiv relevant (a se vedea subcapitolul 2.2.2.1), din cauza rolului pe care trebuie s6-l joace, sau a cunogtin.telor pe care le posed6. De exemplu, reprezentantul compartimentului economic e interesat numai de costurile unui produs, cel de la departamentul tehnic de performanlele func{ionale etc. in acest din urml caz, situa{ia este echivalentd cu existen(a a mai multor criterii. in situatiile in care
Anal iza dec i zi ilo r mulr iatri b ut
305
mai folosite modalitdli de agregare ale rezurtatelor deciziilor individuale, in cadrul grupurilor a..Li*ur",-ruit, ."toaa ranguritor rui Borda (atunci c6nd varorire sau utiritatire sunt ordinare) gi metoda mediei matematice (atunci c6nd varorire sau utiritdrire sunt cardinarej. Acestea corespund regurii t"T;"Xilli'* are tol i p art ic p a n l i i,- o, guni,i1i ?n s."-p*; :'# ,,; r""T: :,;.: In alte situalii de decizie corectivd (de tip murtiparticipant), preferinfere individuale pot fi agregate cu una din urmdtoarere metode rNitrun, paroush, r9g3]: l' Regula majoritd{ii simple restricgionat., .ur. u."''." hotdr6toare in ultimd instan,td, pe cea a pregedinterui, "}t"i" a cdrui preferin{d are o pondere mai mare decdt cea a celorlalti mem^bri-ai unitalii decizionale, ut,;n"i .ano vectorul ponderii poate fi, de_exemplu, w= [2, ], l, ..., l jr 2' Regula unei cvasi- majoriteji simpre, in care preferinfere pregedinterui gi ale participanlilor cei mai compei.nli, ,uu'.u pozitii superioare in rr organizalie, au o pondere mai mare, de exemplu: *= i3, z, ...,2:, r....,r1t"-"-erv 3' Regura deciziei aproape uniraterare, .ur..rt" caracterizat|.de un vector al ponderilor de tipul: w= [5, t, ..., t1t. cele trei resuli de mai sus coiespund unor unitdfi decizionale multiparticipant de tip: grup decizioiar, unitate orgunirufi;;urd qi, respectiv, echipd decizionard.
cele
fiHlillt
7.5. Note pi comentarii

capitorur care se.incheie a confinut o serie de metode gi tehnici de anafiz| a deciziilor multiatribut serectate din considerente legate oe gradut de forosire gi de existenfa unor produse informatic" .upon. prezenLarea u Fori a"urd prin prisma unui utilizator care are de rez.or.vat o probremd a..irl"*rl: ii una sau mai multe metode de asistare a deciziei. "uu,, Printre principalele idei care pot fi refinute irr urma parcurgerii capitolului
sunt urmdtoarele:
consecin,teror _ care con{in scorurile obfinute de fiecare alternativr prin prisma considerentelor de evaluare
mulli indivizi organizari in grupuri (c6nJ puterire decizionare sunt egare), sau in unitili decizionare de tip organiialionar lcana puterite aecrzionarl sunt inegare). o Pe l6ngi arternative gi considerente de evaruare,
taberere
eventual asistatd de o ecrripd, sau pot
o Deciziire murtiatribut se caracterizeazE prinexistenfa unui numir finit de alternative, care trebuie ordonate conform cu anumite considerente de evaluare, -"ur" plecdnd de Ia niverurire unor atribute, ,.pr.rintd mdsura performanfei unei alterative din punctul de vedere at unui considerent de evaluare. o considerentere de evaruare pot fi^ criteriile
un"i p".roane (decidentur), fi preferinler. r"J""aiii"j exprimate de mai
probleme de decizie.
constituie un al treilea element de intrare esen{ial
al rezolvdrii
unei
306
o Alegerea unei alternative este precedatd de o fazd, de pregatire care cuprinde activitAfi ca: stabilirea ponderilor (sau importanfei) relative a considerentelor de evaluare (criterii sau preferinle ale indivizilor), pregdtirea tabelelor de decizie gi preselec{ia alternativelor din care urmeazd s6 se faca alegerea. - o Stabilirea ponderii considerentelor de evaluare se poate realiza fie prin metode simple (plecdnd de la cel mai pulin important ionsiderent gi de la raporturile celorlalte fafd de acesta), fie printr-o metod[ bazatl, pe crearea de ierarhii in formd de arborg compararea perechilor de considerente de evaluare gi calcularea vectorilor proprii ai matricelor de compara{ie (metoda AHp). o Scorurile alternativelor, stabilite prin prisma unor considerente de evaluare, denumite gi niveluri ale atributelor, sunt con{inute initial intr-o tabeli a consecin{elor previzibile gi pot fi rezultatul unor misurdtori, sau expresia unor evaludri subiective ale unor aspecte calitative. . in cazul problemelor in care scorurile nu sunt unice gi sigure, la lista .scorurilor posibile se ataqeazi gi probabilitdfile de aparilie a acestora. o Probabilitdlile scorurilor se pot estima in mod subiectiv folosind ,,roata probabilitililor'o sau metoda loteriei. o In scopul evitirii problemelor create de neomogenitatea unitililor de misuri ale scorurilor gi de neuniformitatea sensului de preferinle (maximizare, minimizare, apropierea de o valoare doriti) al considerentelor de evaluare, in tabelele de decizie folosite in ordonarea alternativelor, sunt confinute rezultatele prelucririi scorurilor iniliale. o Scorurile prelucrate sau normalizate, care variazd. intr-un interval [0, i] sau [0, 100], constituie rezultatul fie al unor operatii ,,mecanice', de transformare liniar6, fie al folosirii unor func{ii neliniare monoatribut, care indicd valoarea (sau utilitatea); care poate fi perceputb, pentru diferite niveluri posibile ale atributelor, prin prisma fiecdrui considerent de evaluare. r Pentru u$urarea alegerii, alternativele sunt triate, fiind considerate in continuare numai acelea care nu sunt dominate de altele, sau satisfac anumite niveluri de exigenfd stabilite pentru unul sau mai multe considerente de evaluare. r Atitudinea fali de risc (aversiune, neutilitateo sau ciutare) poate fi exprimati prin intermediul unor functii de utilitate determinate punct cu punct, pe baz6' dejudecatd folosind o ,,loterie de referinf[" sau pot fi expiimate anilitic sub forma unor func(ii exponenJiale. r Pentru ordonarea alternativelor, printre cele mai folosite metode sunt acelea care se bazeazd pe construirea unei functii de sintezd aditive ponderate a scorurilor prelucrate. o In cazul probabilist, se folosegte suma ponderatI a speranlelor matematice ale realizirilor funcliilor de valoare monoatribut. o Tehnicile bazate pe tabele de decizie qi funcfii de sintezd pot fi implementate folosind foile electronice de calcul (,,spreadsheets"). o Arborii de decizie pot fi folosili nu numai in structurarea problemelor de decizie ci gi in alegerea pe baza unui singur considerent de evaluare gi sunt recomandate mai ales atunci cdnd e vorba de secvenle de decizii.
Anal iza
de c iziilo
r mult iat r ib ut
307
Exprimarea consecin{elor Ia nodurile terminale prin intermediul unor funcfii de sintezi permite folosirea metodei de rezolvare a arborilor de decizie si in
probleme
ffiTtlJlt:t:'t e bazatepe tabere de decizie ei funclii de sintezi aditive ponderate cAt 9i cele pentru rezolvarea arborilor de decizie sunt sus{inute produse informatice specializate, performante. o Produsele informatice existente sunt ugor de invd{at gi de utilizat, posedl
func{ii care permit asistarea intregului proces de analizd. a deciziilor qi au in prezent sute de aplica{ii practice in diferite domenii.
o Metodele bazate pe apropierea fafd de o alternativd ipoteticd ideald avdnd
scoruri optime (qi pe depdrlarea de una antiideald) pot fi considerate gi in analiza deciziilor multiatribut. o Metodele izvorite din teoria jocurilor pot fi utilizate gi in analiza deciziilor multiatribut atunci cdnd nu se cunosc fie ponderile diferitelor criterii de evaluare, fie probabilitdlile de realizare a unor conditii externe care definesc starea naturii. o Metodele ordinale de bazd pot folosi fie punctajul acordat rangului alternativelor ordonate intr-un clasament (metoda lui Borda), fie numdrul de victorii directe (metoda lui Condorcet). o Teorema lui Arrow aratd cd, nu existd nici o metodd de agregare a unor ordondri rezultate pe baza folosirii unor considerente monodimensionale (criterii sau preferinfe ale unor indivizi) care sd garanteze indeplinirea unor condilii ca: universalitate, unanimitate, independen{d fa!d, de alternativele nerelevante, tranzitiv itate g i n ei mpunere d ictatori al 5. o Metodele practice mai des intdlnite in practicd in agregarea ordondrilor individuale in cadrul unor unitali decizionale multiparticipant sunt: media matematice a notelor (pentru aprecierile cardinale), agregarea lui Borda (pentru aprecieri ordinale) in cazul deciziilor de grup (de egali) gi func{iile aditive ponderate, pentru deciziile de tip organizalional. In afara metodelor gi tehnicilor prezentate, mai existd numeroase alte aborddri gi rezultate, care nu au putut fi prezentate in spafiul, totugi, limitat al unui capitol. Printre cele mai importante pot fi menfionate: o metodele de surclasare (,,outranking"), bazate pe conceptele de concordanld gi discordanfd, al cdror prototip este ELECTRE (ELimination Et Choix Traduisant la REalitd), propus de Roy (1978), cu numeroasele sale versiuni girafin6ri ulterioare [Andragiu gicolegii, 1986]; fPomerol, Baraba-Romero, 19991. . adaptarea metodelor la folosirea aborddrii bazate pe mullimile vagi (fuzzy) [Bellman, Zadeh, 1970); [Bass, Kwakernaak, 1977); [Lootsma, 1988]; [Chen, Hwang, 1992]. r considerarea explicitd a mai multor criterii folosite de participan{ii la deciziile de grup [Andraqiu qi colegii, 1986]. Obiectivul declarat al acestui capitol a fost de a transmite cititorului cunogtinfele necesare pentru a putea ?n{elege conceptele care stau la baza numeroaselor produse informatice de asistare a analizei deciziilor multiatribut, in
308
speranta cb.familiarizarea cu acestea sd nu dureze mai mult decAt cdteva ore. Pasul urmetor care ar putea fi recomandat este explorarea caracteristicilor gi aplicafiilor produselor existente in vederea prelucrdrii lor gi a lucrului efectiv. Multe produse au la adresele lor Internet liste cuprinzitoare gi descrieri ale aplicaliilor precum gi versiuni demonstrative care pot fi incercate. Pe parcursul capitolului au fost indicate unele dintre cele mai folosite produse gi adresele lor. O sursd bund de referinle utile gi de evaluare ale produselor noi este revista ORMS, o publicalie a INFORMS (Institute for Operations Research and Management Science ) (http ://www. lionhrt.com/orms_). Celor interesali in aprofundarea elementelor prezentate in acest capitol
li
se
recomandd cartea lui Keeney gi Raiffa (1976, 1993), consideratd ca lucrare de referinld in domeniul analizei deciziilor multiatribut. O lucare mai noua recomandabila este cea a lui Goodwin(1998). C64ile lui Clemen (1996) 9i Kirkwood (1997) pot fi foarte folositoare in aprofundarea tehnicilor legate de folosirea arborilor de decizie gi, respectiv, a solu{iilor de implementare a func{iilor aditive ponderate, cu ajutorul foilor electronice de calcul. De asemenea, cartea lui Pomerol gi Baraba-Romero (1999), cdt qi cea a lui Andraqiu gi colegii (1986) 9i cea a lui Boldur-Ldfescu (1992), toate apdrute in limba romdnS, con{in treceri in revistd cuprinzitoare ale metodelor de analizd a deciziilor multiatribut. Aspecte de considerare a riscului in problemele decizionale sunt prezentate de Gheorghe gi Mock (1999).
Bibliografie
ADA (1999). ,,Tips for interpreting Risk Profiles". ADA (Applied Decision Analysis), (http://www.syncopationsoftware,com/technotes/risktips.html accesat pe data de
2t.02.200s)
ANnnagru, M., AURORA BAcru, ANCA Pascu, ELENA Pu$cA$, Ta,gNeu, AL. (1986). Metode de decizii multicriteriale. Editura Tehnic6, Bucuregti. ARRow, K.J. (1963). Social Choice and Individual Values.2no Ed. J. Willey, New York. BARGI.vA, H.K., SRTNDHAR, S., HERRIK, C. (1999). ,,Beyond spreadsheets. Tools for
building decision support systems". Computer, March. p.3l-39. BAss, S.M., KwAKERNAAK, H. (1977). ,Rating and ranking of multiple aspect alternatives using fuzzy sets". Automatica, l3(l). BELLMAN, E. R., ZADr,crl,, L.A. (1970). ,,Decision making in a fuzzy environment". M anag ement S c ie nc e, l7 (4). BoLDUR.LATEScU, G. (1992). Logica decizionald Si conducerea sistemelor. Editura Academiei Romdne, Bucuregti. BORDA, J. C. (1781). ,Memoire sur les elections au scrutin". Histoire de l'Academie Royale de Science, Paris. BuI, T.X. (1986). ,,Co-oP; A Group Decision Support System for Cooperative Multiple Criteria Group Decision Making". Lecture Notes in Contputer Science,290. Springer Verlag, Berlin. BURELL, P.R., DUAN, Y., Bosrovlc, A. (1996). The effective use of a decision support tool in the area of strategic marketing managenxent, In: Implementing Systems for
Analiza
de c iziil o
r mult
iat r ib ut
309
supporting Mamagement Decisions, concepts, Methocls and Experiences (P. Humphrey, L. Bannon, A. McCosh, p. Migliarese, J-Ch. pomerol, Eds). Chapman
CHEN,
& Hall, London. p.6l-73. J.H' WHANG, C.L. (1992). Fuzzy Multiattribute Decision Making. Springer Verlag,
Berlin.
CI-EMEN, R.T. (1996) Making Hard Decisiort; An Introduction to Decisiott Analysis.2nd
Ed. Duxbury Press, Belmont.
coNnoncnt, J.M. (1785). Essai sur l'applicatiott de I'analyse d la probabilitd des d,lcisions rendues d la pluralitt des voix.Imprimerie Royale, paris. D'ANGELO, A., Gasrer,Dl, M., LEVIADI, N. (1996) ,,Multicriteria evaluation model for flexible manufacturing systems design". Computer Integrated Manufacturing
Systems, 9 (3), p. l7
t-178.
(http://www.adainc.com/ sw/whatis.html accesat pe data de: 01.10.2001). EDWARDS, W. (1977).,,How to use multiattribute utility measurements for social decisionmaking", IEEE Transactions on Systems, Man, and Cybernetics, SMC-7. p.326-340. EDwARDS, W, BARRoN, F.H. (1994). ,,SMARTS and SMARTER: Improved simple method for multiattribute utility measurement". Organizational Behaviour and Human Decision Processes, vol. 60. p.306-325. Exprnt Cuolcn (2001). Expert Choice for faster, better more justifiabte decisions. (http ://www.expertchoice. com, accesat pe data de: 21.02.205). Fnrr' F.G. (1981). Contribulii la conducerea ierqrhizatd a sistemelor complexe.Tezd, d,e doctorat, Institutul,,Politehnica", Bucuregti. FILIP, F.G., DONCTLESCU, D.A. (1983). ,,on an on-line dynamic direct coordination method in process industry". IFAC J. Automatica,lg (3). p. 317-320. FIsHrunN, P.C. (1974). ,J-exicographic orders, utilities and decision rules: a survey".
Management Science, 20 (1 1). p. 1442-147
1.
DPL (1999)' What is DPL? ADA/Pricewaterhouse Coopers
Guroncur, A.V., MocK, R. (1999). Briclging

Kluwer Academic Publishers, Dordrecht.
Risk Analysis with Stakeholclers Values.
GooowIN, P.G. (1998). Decisiort Analysis

Cichester.
for
Management,2nd Edition.
J. wiley,
GunAN, M, FILIP, F.G. (1986). Sisteme ierarhizate, in timp real, cu prelucrarea distribuitd a datelor. Editura Tehnic6, Bucuregti. HAERER, W. (2000). ,,Criterum Decision Plus 30". OMMS Today, February 2000. (http://www.lionhrtpub.com/or2.2005s/orms-2-00/cdpmain.html, accesat pe data de
2t.02.2005_).
HAIMES, Y., LI, D., Tur,smNr, U. (1996). ,,Multiobjective decision tree method,,. Risk Analysis, l0(1), p. lLl-129. HAlrAlAINnN, R.P. (1998). ,,Web Hipre". Systems Analysis ktboratory.
(http ://www. hipre.hut.fil, accesat pe data de 21.02.2005 ). HERsttEy, J.C., KunNnnurHER, H.C., SuonuaKER, p.J. (1982). ,,Sources of bias in assesments procedures for utility functions". Psychological Bulletin, 116, p. 46-54. HERTZ, D.B. (1979). ,,Risk analysis in capital investment". Harward Business Review, Sept-Oct., p. 169-181. HowARD, R.A. (1988). ,,Decision analysis: practice and promise". Management science,
29,p.595-609.
HwANG,
C. L., YooN, K. (1981). Multiattribute Decision-Making. Springer
Verlag,
Berlin-Heidelbers.
310
KEENEY,
KrRKwooD,
Value Tradeoffi. J. Wiley. New York (reeditatd, Ia Cambridgi University press, 1993). KENDALL, M. (1970). Rank Correlation Methocls. 4,h Ed. Charlei Griffin, London.
R.' RAIFFA, H. (1976). Decisions with Multiple Objecties:
preferences and
c.w.
(1992). ,,An overview
Lnrvrsr:i, K., JurLA, E., unoNnN, p.,

complex integrated , LooTslta,
KIRKWOOD, c.w. (1997). Strategic Decision Making; Multiobjective Decision Analysis with Spreadsheets. Duxbury press, Belmont. KIRKwooD, C.W, SanrN, R. K. (1980). ,"Preference conditions for multiattribute value functions". O p e ratio ns R e s e arch, 28,. p. 225_232.
HETKKTLA,
I nte rfac e s, 22(6). p. 28-39.
of methods for
applied decision anarysis.,.
MrmHornn, M.w. (1987).
F.A. (1988). Numerical scaling of human judgement in pairwisecomparison methods for fuzzy muhi-criteria decision analysis. In: Mathe'matical Models for Decision Support (G. Mitra, Ed.). Springer Verlag, Berlin. p. 57_g6. Lucn, R.D., RATFFA, H. (1957). Games and Decisions. John wilev, New york. McNaurn, P., CELONA, J. (1990). Decision Analysis wirh Supertree. 2d Ed. The Scientific Press, South San Francisco, CA.
experiences and insights". IEEE Transactions on systems, Man, and Cyberneti-is,
mills.,. Computers in Industry,l,p.225.
s. (19g0). ,Broduction control of
,,Quantifying judgemental uncertainty: methodology,
SMC-17. p.74r--752. NELM{N, voN' J.' MonGnNsreRN, O. (1953). Theory of Games and Economic Behaviour.
3'" Ed. Princeton University press, princeton, N.J.
NITZAN' S., PaRousn'
J.
(1983). ,,Small panels
situations". Decision Sciences, 14. p. 314_325.
of
experts
in
dichotomous decision
P.{uN,
G.
(1987). Paradoxurile clasamentelor. Editura gtiinqificd
Bucureqti.
9i
Enciclopedicd,
PoMEROL, J.Cn., BARABA-ROMERO, S. (1999). Alegeri muhicriteriale in intreprinde ri. Editura Tehnicf,, Bucuregti. PnATt, J.W. (1964). ,8.isk aversion in the small and in the farge". Econometrica, 32,
p.122-136.
ELECTRE)". RAIRO,2,. p. 57-75. RoY, B. (1985). ,,Methodologie Multicritdre d'Aide a Ia D6cision,,. Economica. paris. SanTY, T.L, (1977).,,A scaling method for priorities in hierarchical structures". Journal of Mathematical Psychology, 15, p. 234-281. sAerY, T.L. (1980). The Analytic Hierarchy process. Mc. Graw Hill, New york. sAAty, T.L. (1987). ,,The analytic hierarchy process; what it is and how it is used... Mathematical Modelling,9, p. 3-5.
RAIFFA' H. (1968) Decision Analysis; Introductory Lectures on Choice (Jnd.er (Jncertaintv. Addison Wesley, Reading RESTEANU, c., MITAN, E., MATEI, s. (2002). prod.uction planning methodfor supporting processing business in petrochemistry.in: proceedittgs, IFAC symp on ,,Large scali Systems: Theory and Applications" (F.G.Filip, I. Dumitrache, S.S. Iliescu. Eds).. Pergamon Press, p. 237-242, RESTEANU, C., Fn'", F.G., SrANnscu, S., I'NESCU, C. (2000). ,,A cooperative production planning method in the field of continuous process plants". Int. Journal of P roduction Economics, 64. p. 65-7 B. RoY' B. (1978). ,,Classement et choix en presence de points de vue multiples (la m6thode
Analiza
d e c iziil o r
mult iat rib ut
311
SAATy, T.L. (1938) What is the analytic hierarchy process.ln'. Mathematical Models for Decisions support (G. Mitra, Ed.) NATO ASI Series, vol. F48, Springer Verlag,
Berlin. p.lO9-121. SAAty, T.L. (1994). ,trIow to make

24 (6)
SRINTVASAN, V.,
a decision: the analytic hierarchy process", Interfaces,
Suocrnn, A.D. (1973). ,pstimating the weights for multiple attributes in a composite criterion using pairwise judgements". Psychometrica,3S G). p.473493TVERSKY, A.(1972).,Elimination by aspects". Psyhological Review,79,p.28I-299.
VANSNICK, J.C. (1986). ,,De Borda et Condorcet d I'agreation multicritbre". Cahier SEMA, VOOGD,
70,p.24. H. (1984). Multicriterial

Holland, Amsterdam.
Evaluation
for
Urban and Regional Planning. North
WDOnf (2001). The Weighted Decision Object (http:/iwww.infoharvest.com/ihrooU

infoharv/products.asp, accesat pe data de 21.02.2OO5) . YAGER, R. R. (1977). ,Multiple objective decision-making using fuzzy sets". Int. Journal M an- Machine Studie s, 9. p. 37 5-382. YAGnn, R. R. (1981). ,,A new methodology for ordinal multi-objective decisions based on fuzzy sets". Decision Sciences, n(). p.589-600' YAGEn, R. R. (1988).,,On ordered weighted averaging aggregation operations in multicriteria decisions". IEEE Trans, on Systems, Man and Cybernetics - SMC 8(l), p. 183-190. ZIMMERMAN, H.J. (1988). Interactive decision suppoft for semi-structured mathematical programming problems. In; Mathematical Models for Decision Support (G. Mitra, Ed.). Springer Verlag, Berlin, p.317-319.

Analiza Deciziilor Multiatribut-1

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Analiza Deciziilor Multiatribut-1

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Capitolu

ciziilo r mult iatrib ut

-,2.5 con!ine unele concepte legate de considerarea riscului (atitudini tipice,

apoi metodele clasice ale

Borda gi Condorcet, care folosesc preferin{ele

.2. Pregltirea alegerii

7.2.1. Elementele modelelor de decizie

Multimea celor ,,nc" criterii de evaluare, GICEr,CEr...,CEo,\, care

Metode de bazd de asistare a deciziilor

(a se revedea subcapitolul 3.3.3).

de cdtre fiecare alternativd obiectivele relevante unierit" de catre decident gi,

neredongultl, decompozabilitate, operatibilitate gi minimalitate) in subcapitolul2.2.3.2. rncluderea sau neincluderea unui

criteriului (9i a obiectivului la care se refernfgi iace'parte

criteriu de care servegte la alegere, depinde de importanla tn sine a

Se determin[ valoarea x prin rezolvarea ecuatiei

o Se calculeazd ponderile tuturor criteriilor folosind formula (7.1) incep6nd

Metode de bazd de asistare a deciziilor

valorile Aw; determinate mai sus, se rezolvd ecualia (7.2) gi

calculeazi ponderile cu formula (7.1).

7.2.2,2. Metoda AHP lui Saaty

decident, se alocd ,,ugoard,,, ,,esen!ial6", ,,demonstrat6" gi ,,extrem6") atribuitd de cdtre

valoarea numerice corespunzdtoare din coloana din stanga

Scara fundamentari a rui Saaty a intensitd{ii

Importanld moderatd Importan{d puternici,

doui entitali contri6uie GE6@i

Importanli extreml, absol Valori intermeaiirelnG

doui evaluEri adiacente f, i t

{, atunci lui E; i se atribuie valoarea

3' se calculeazd vectorur ponderilor, w, ca vector propriu al matricei

lui B, obfinLrte prin

det (B-l,E)=0 unde: E este matricea unitate.

Metode de bazd de asistare a deciziilo'

Valorile raportului mediu de consistenfi

7,2.3. Pregitirea tabelelor de decizie

.2.3.1. Tab ela con secin elor f

unitS{i de mdsuri diferite.

Doud criterii distincte pot evalua alternativele folosind plaje de valori gi

Tabela consecinfelor pentru problema schimbrrii locului de munctr

Criterii de evaluare cEz v

7.2.3.2. Tabela consecinfelor in cazul probabilist

Tabela consecintelor pentru problema schimbirii locului de muncl

nal iza de c iziilo r mult iat ri b ut

unere scoruri, de exempru,

reamintesc proprietdli Ie fundamentale ale probabilitaqi lor.

l. Probabilitatea p(e de aparilie a unui eveniment fi mai mare decdt l:

sau numdr aleator, E,

E2 disjuncte (mutual exclusive) este

Ana I iza dec iziilo r mult iat rib ut

de evenimente disjuncte gi corectiv comprete) este egar6 cu unitatea:

3' Probabilitatea evenimentului sigur (reuniunea elementelor unei mullimi

Metode de bazd de asistare a deciziilor

Fig. 7 .2, Roata probabil itatilor.

dec izi ilo

Fig. 7.3. Metoda loreriei.

i.*rl'H,H#?#ljf?;ff'f*# i.:llij i;;; d".;;;;;), "

analizd, multicrireriard forosesc tabere in i{ial e a consecinleror prin operalia

Metode de bazd de asistare a deciziilor

[Pomeroll, Baraba-Romero, 1999];

N2. O artS metodd.de interpor are^riniar6, care nu pune restriclii

definegte noile valori r;lastfel:

dacd CEieste criteriu de

ri1/ rq=s;i / J0, pentru orice perech e ( l,

N3. Normalizarea vectoriali este definiti de:

i.rl'H,H#?#ljf?;ff'f# i.:llij i;;; d".;;;;;), "