Você está na página 1de 233

ITO R 1 A OMNI I 110 R

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor

Vol. III.

www.dacoromanica.ro

/
.

p;'.N
. .

Nlircea ce! Mean i cu fiul

Mihail Poaret mural de la mAngstirea /Coda

www.dacoromanica.ro

4.
Y'

I
7.71
,
ri'&

;44

..

.
.1

1 .'

PI.
Alexandre ce Bun
Portret mural de la mAnIstirea Bistrija

www.dacoromanica.ro

TORIA

HMI I LOH
IhN
DE

A. b. XENOFOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN 1,41, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA.

EDITIA 11I-a, rev6zut6 de autor ingrijit inut la curent de


i

I. VLADESCU
DOCENT DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Nu sunt vremile sub arma omului ci bietul om sub yremi".


PTIROPI COSTIIY.

VOLUM L III
PRIMII DOMNI SI VECHILE ASEZAMINTE
1290-1457

BUCURE*TI
EDITURA CARTEA ROMANEASCA
12.029.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LA E1)IT1A ACEASTA

precizat acuma c uneori a trebuit s fac cate un adaos la

In afaiil de cele spuse in prefata primului volum am de

note sau cate o rectificare. Toate acestea sunt insemnate prin acest semn [ J. Cu privire la notele dela vollimul I i II, aceleai lucruri

care m'au impiedecat sa le dau atunci sunt i acuma. Sper c pans In toamif, la aparitia volumului V i VI, cArtile dela tipar vor aprea, asa c notele nedate poat fi aaugate la volumul VI. IMp cum se vede din notele aclaogate la finele volumului am cutat, In prezentarea lucrurilor noui, sa" insist mai mult asupra lucrurilor de organizatie, decat asupra celor politice i diplomatice care ocup un loc mai putin important.
I. VLAIDESCU.

www.dacoromanica.ro

In volumul I am expus istoria Incep4tornicA a poporului roman, istorie ce s'a desfurat aproape intreag In cetatea Carpatilor 16sAndu-se cAtre sfritul ei i pe coastele muntilor de din afar'6, acele intoarse spre DunArea, Nistru i Marea Neagrg, Ins5. a conduce la Inighebarea unor mai puternice alcauiri politice ; ca-ci viata de Stat ce fncoltise dela o vreme in sinul poporului roman fu strivit chiar in leagnul ei de cucerirea maghiar In volumul II am schitat toemai rfis'ritul vietei politice a Romnilor i fncercarea lor de a Intemei un traiu neatArnat In poalele muntilor ce le ocrotise pAn'a" atunci nationalitatea Acest volum va expune luptele cele mari i sfoi trile serioase

ale unor State de abia alcauite, contra tuturor elementelor ce se n'Apustir asupra lor a le nimicl. Ambele State, Muntenia

Moldova, ieir micorate din aceast valtoare, tirbite In neatArnarta lor i lovite In puterile ce le heniau viata, totui OstrAnd Inc rmite din virtutea lor originar pentru a incerch mai tArziu redobAndirea bunurilor pierdute.

Anturea ins6 cu expunerea istoriei politice vom atinge

desvoltarea aezknintelor bune sau rele, aa cum le crease mintea poporului roman i care aezminte au determinat In mare parte istoria Insg.i de mai tarziu a acestui popor.

www.dacoromanica.ro

CAPUL II
OESCALECAREA TARROR ROMAIIE MA LA UEFAH (Ei MARE 1290-1457

DESCLECAREA VRILOR ROMANE


1. DESCALECAREA MUNTENIEI Intemeierea celor doug Sta-t,e, Muntenia i Moldova, poartg In traditia nationalg numele de descalecare, termin ce s'a introdus i in grain] obinuit, pentru a insemnA colonizare, aezare, bitemeiere. Acest terrnin arat prin el insui, c infiintarea Statelor romftne s'a fAcut prin oameni veniti mai de departe i carrsosirg

din pricina lipsei izvoarelor pe cad aceastg expunere se poate


inteinei. Am avut un ir de exemple ale acestor greutAti in cursul intregei perioade perindate Ong aici, mai ales in ceeace privete insemnata intrebare a stgruintei poporului romn in Dacia Traiang. Acuma cu prilejul descglecgrO, mai ales a Munteniei, intunerecul

Istoria Romnilor infAtiazg mari greutgti in expunerea ei,

se las din nou pe evenimente i nu este strgbAtut decg de licgriri ce trebu prinse din toate pgrtile, pentru a inmnunchi din ele cAteva raze de luming.. Numai rare ori avem siguranta istoricg. Cele mai adese, numai infergri ipotetice ce trebuie sgi atepte confirmarea prin descoperiri documentale posterioare. Acest principiu logic, cg pentru faptele individuale, cum sunt in deobte faptele istorice, argumentarea poate cele mai adeseori numai atizvodiipoteza,
Mil a o pute. insg i adeveri, este prea adeseori uitat de istorici, i de aceea este bine a'l aminti la pragul chiar al cercetgrii ce voim

sg intreprindem 1. Ata stabilirile noastre, ct i acele ale invg1 Natura ipotezei In Istorie am stabilit-o eu pentru prima owl, In co-

municarea mea la congresul de Istorie comparata, din Paris, 1900: L'H ypothse dans l'Histoire,problexna tratatil din nou In cartea mea, La Thorie de L'Histoire,
Paris, 1908, P. 471 i urm., i In articolul meu, Istoria ;i Geologia, publicat In V iafa

Rorndneaseli, No. 12 pe 1910 i In limba franceza l'Histoire et la Giologie in La

Revue du Mois 1911.

www.dacoromanica.ro

12

!STOMA ROMIN1LOR

tatilor ce cred altfel deck noi, nu sunt, in ceeace priveste descdlecarea Munteniei, deck stabiliri ipotetice, i viitorul, daal va aduce vreodat la lumina' un document hon. ator, va arta pe a cui parte a stat adevrul, afar deck daca nu cumva ne va da pe toti de gres, arkand c lucrurile s'au petrecut altfel de cum cu totii le inchipuiserAm.
Negru-Voda. Pentru a indruma cercetarea noastr, este de nevoie a pleca dela fapte cunoscute, pentru a ne urea apoi

la cele necunoscute.

In Istoria Munteniei avem fapte absolut sigure, bine in-

teles nu in amnuntimi, ci in trsturi obstesti, asupra perioadelor

atat premergatoare, cat si urrnatoare intemeierei Statului ei ;


faptul ins al intemeierei acestui Stat insusi, este o verig ce lipseste din seria desvoltkei politice a acestei tri, si ea trebuiete fAurit in acest lant prin mijlocul inferentei si a ipotezei. Am cercetat mai sus starea Munteniei Innainte de destlecare si am constatat c aceasta regiune era alcatuit din mai multe State mici puse sub autoritatea unor voevozi i knezi, precum erau acele ale lui Lytuon, Semeslau, Ioan si Farcas, Romanii din Tara Lytira si acei din Episcapatul Cumanilor 2 Am vazut cs aceste State posedau biserici si o organizare religioas, precurn

i o clasa nobiliar ; c pltiau dri ckr( cpeteniile lor si buturi catre regii maghiari, crora ele ei au supuse in grade deosebite, asa c asupra unora, ca voevodatele lui Lytuon si Semeslau,

regele unguresc nu avea deck foarte putine drepturi ; cs locuitorii acestor voevodate lucrau pmntul si mcinau giftnele In mori ; ea fceau comert atrgand la ei pe Ungurii si pe Sasii din Transilvania, care'si primejduiau chiar credinta catolled prin atingerea lor cu Romnii ; c posedau stiint de carte, invtand pe Secui literile alfabetului ; c erau in sfaxit destul

de puternic organizati militareste, pentru a da ajutor regilor


maghiari la respingerea dusmanilor, a se opune navlirei Mare si a cant chiar sa se substragA de sub suprematia Ungurilor. Aceasta stare am cules-o din documente neindoelnice, cuprinse intre anii 1161, data artrei lui Cinnamus asupra Romnilor

din tinutul de azi al Bacului, si 1265-1275, acea a revoltei lui Liten, voevodul Olteniei, impreun cu fratele su Barbat,

contra regatului unguresc. Jumtate de veac dup aceast rscoala gsim Muntenia In o cu totul alt stare ; voevodatele mici au disprut si autoritatea politic sta. In mana unui singur stpan al intregei intindeH a trei. Alexandru Basarab, cel d'intai domnitor pomenit cu sigurant al noului Stat muntean, se opune unui atac al /ui Carol Robert Neapolitanul, regele maghiar, i-1 bate infricosat
Mai sus, vol. II, p. 155 5i urm.

www.dacoromanica.ro

DESOXLECAREA TARILOR ROMANE

13

In o mare luptdc lng Curtea de Arge, capitala chiar a Munteniei 3. Nu se mai pomenese in acest timp alti voevozi din Muntenia ca rmtiiti ale vechilor principate acuma unificate. DacA papa trimite in 1345 nite scrisori, in interesul Catolicismului, nu numai episcopului Aradului i lui Alexandru Basarab, ci inc i lui Neculai principe de Remecha, lui Ladislav voevod din Bivinis, lui Stanislau din Sypprach, lui Aprod din Zopus

lui Neculai din Anginas, nu trebue s vedem in nici unul din aceti voevozi nite urmai ai vechilor voevozi munteni, de oarece numele localnice indicate de documente i cari se pot identified, sunt din Transilvania, ca Remetea pentru Remecha, Siplac pentru Sypprach, Tpu pentru Zopus i tot de pe acolo sau din Bulgaria par a fi i cele dou mai greu de regsit astzi : Bivinis care ar fi Vidin sau Beiu i Anginas care poate fi once dar nu Argeul din Muntenia 4. E drept ca douti regiuni ale Trei Romneti pstreai i sub stpnirea unitar, i pnti chiar mult mai thziu, o pozitie mai autonorn, anume Oltenia i Vrancea ; dar aceast autonomic nu merge atkt de departe, inckt s desfiinteze unitatea Statului muntean. Ce s'a intAmplat in acea jumtate de yeac, asupra ereia
nu avem tiri lmurite, i mai ales cum s'a contopit in unul singur,

voevodatele cele destul de numeroase din veacul al XIV-lea, sau, pentru a intrebuint rostirea consfintit de traditie, cum s'a fAcut desclecarea Statului muntean? Jat intrebarea in destul de grea ce avem de deslegat.
toarcem pe dos desfilurarea evenementelor, dela cele mai noti i cunoseute ctiltre cele mai vechi i necunoscute.

Pentru a puted gsi originea Statului muntean, s in-

Este nettiOduit c Alexandru Basarab a baut pe regele Ungariei Carol Robert liIng Curtea de Arge5 adec chiar lkngA capitala de atunci a Munteniei, pe care regele void s'o
Thurocz (loan de Kikullew) In Schwandtner, Scriplores rerum hungaricum, I, p. 205. Scrisoarea din 1345, In Hurrn., Doc., I, p. 697 : Olachi Romani com-

morantis in partibus Ungariae, Transilvanie, Ultralpinis et Sirmiis viam virtutis agnoverunt per susceptionem fidei catholicae. Episcopo Varadiensi nec non nobilibus visi Alexandro Bassaraba et aliis tam nobilibus quam popularibus Olahis Romanis : Nicola o principi de Remecha, Ladislao Woyvode de Bivinis, Stanislao de Sypprach, Aprozye de Zopus et Nicola de Anginas". Pentru identificarea locurilor, vezi Ignatz von Trauenfeld, Geographisches Lexicon Siebenbilrgens, III, p. 386 si p. 172; N. Iorga, Studii si Documente I, p. 231; Hasdeu, Etym. Magnum, II, p. CC. Iorga, Cono. lit., XXXIV, 1900, p. 976 crede cA acesti voevozi se aflau In Muntenia ImpArtind domnia tArei In mai multe cApitAnii. Rubin Patita, Tara Topllor, p. 3, indentificA pe Zopus cu Topii. Acesta poate fi Intelesul lul Castrum Argas din doc. citat de Hasdeu din 1347 din Katona. Vezi Etym. Magnum, IV, p. CLXXXIX..

www.dacoromanica.ro

14

ISToRie ROMAN1LOR

atace ; aceasta la anul 1330. Acest Alexandru era fiul lui Tugomir, si el tot Basarab. Mai sus dealt anul 1330 intalnim alte douil documente In cari se vorbeste de un Basarab, fr a'i indicA numele de botez. Unul, o cliplom a regelui Carol Robert din 1324, prin care comitele Selagiului, Martin Bulgarul, este rspltitIntre altele i pentrucil a purtat de mai multe ori soliile noastre la

a papei Ioan al XXII-lea, adresat iubitului nostru fiu, nobilului brbat Basarab voevodul transalpin" 6 Se vede din repetita purtare a soliilor, ea' acel Basarab domnise in Muntenia
cu mai multi ani innainte de 1324. Acest Basarab poate s fi fost

Basarab voevodul nostru transalpin" i altul din 1327, o scrisoare

tot Alexandru, pe cand tria i1 bune legturi cu Ungurii, dar se poate s fi fost precedat Alexandru de un alt voevod. Care s fi fost acesta ? Izvoarele arat pe doi : pe unul Ivancu Basarab si pe tatl lui Alexandru, Tugomir, care si acesta este numit voevod, ha chiar mare Basarab voevod, i deci a trebuit s domniasc. LsAnd chestia existentei lui Ivancu pentru mai tArziu, observAm numai cA, fie CA a domnit i acesta, Intre Alexandru i tatl su Tugomir, fie c5. Tugomir s fi domnit pan ce a fost Inlocuit de Alexandru adec fie cA Tugomir s fi avut doi fii, pe Ivancu si pe Alexandru, fie c s fi avut numai pe unul, Alexandru, tat.1 Tugornir tot a trebuit s Inceap sirul Basarabilor din Muntenia Mare. Acest Tugomir este !mil identic cu un Negru voevod Basarab, dat de un fragment de document din 1352 ca tat al lui Alexandru Basarab. Iat ce zice acest extract documental ; Hrisov din 6470, 1352 a lui Neculai Voevod Basarab cel dintaiu, sin Alexandru voevod Basarab, feciorul Negrului Vodci Basarab, prin care d mosia Bdestii s fie a manstirei Cmpulungenilor" 7. Tugomir BaHurm. Doc., I. p. 601 si 592: Item in deferendo pluribus vicibus nostras legaciones ad Basarab voyvodum nostrum transalpinum". Fragmentul acestui (pentru a intrebuinta terminologia lui Hasdeu), importatisim document este reprodus In traducere romana de Radu Greceanu In Incercdrile lui atat de nereusite de istorie criticA, dup pisanii i hrisoave,
Revista romcind, II, 1862, p. 245. Critica destrugAtoare facuta asupra lui Greceanu

pe cand data exacta ar fi 1352, dar acolo nu se vorbeste de un doc. precis]. D. Onciul. Originele, p. 176, mai zice, cd anul 1290 ca Inceput al domniei lui Tugomir este acceptabil ca data aproximativ5, Barbat f find numit In 1288 fr mentiune cA ar fi murit. Dar, adaugA d-sa, identificarea lui Tugomir Basara b cu Radu Negru al cronicilor, fr alt temeiu decAt apropiata coincidenta cronologicA nu este de admis. D. Onciul uitA InsA documentul din 1352, pe care cu toate acestea cunoaste (vezi p. 184) Apoi numele de Tugomir sau Tihomir este identic cu Dragomir care Dragomir este redat In romaneste prin Radu. Asa este cunoscut cd Paisie din 1521 se numia Radu si Dragomir. Mal jos, vol. IV, cap. : De la moartea lui Neagoe Basarab la acea a lui Radu Paisie.
11

de Hasdeu, 1st. crit., p. 126 si urm., nu poate sti atingA acest fragment. Onciul, Originele, p. 184, arata cd acest document a fost cunoscut i lui Fotino, Isl. Generald a Daciei, trad. Sion, II p. 13. [La Fotino se d anul 6860, adicA 1356"

www.dacoromanica.ro

DESCXLECAREA TARILOR ROMANE

15

sarab latal lui Alexandru Basarab este deci supramunit i/Negru voevod Basarab. Tugomir Negru voevod a fost deci domnitor In Muntenia innainte de Alexandru Basarab (i de Ivancu Basarab ?). Ne-am pute deci urea la anul 1290, data pus6, de traditia cronicilor, descrdeckei.

Existenta unui principe Negru i coboriirea lui din Transilvania in Muntenia este afirmat i de un izvor foarte vrednic de credintk Raguzanul Gioacomo di Pietro Lucari, care scrie pe la 1590 nite anale ale patriei sale. Pentru a pretui insemn5.-

tatea afartrilor lui Luccari asupra imprejurkilor istoriei ro-

mane, trebuie sil tim crt mai multi membri din familia lui au jucat roluri insemnate in Orile dela Dunke. A un strAbun al Marcu Lucari, fusese ambasador al republicei Raguza regele Serbiei Uro, in anul 1323. Un altul Neculai Lucari, mijlocise ceva mai tkziu, ck6toria fiicei lui Vladislav Basarab, domnul Munteniei, Slava, cu Uro al V-lea al Skbiei. 'Matei
Statului unguresc. Sc vede deci c antecesorii lui Gioacomo di Pietro se purtaserri i prin trile romne, sau trisenii. in vecin'tatea loe, Inca el putuse culege informatiile sale din Insemnkile

Lucari deverd han al Slavoniei in timpul tineretelor lui Ion Corvin de Huniade i ajutil mult acestuia a se urea in fruntea
lAsate de ei. Aceasta este cu Oa mai necesar de admis, cu tare izvoarele consultate de Giacomo di Pietro, pentru alc-

tuirea cronicei sale, se vkl arkati numai Bonfinius, Botero


i Cromer, care tocmai nu contin nimic asupra faptului desc'-

leckei Munteniei, inca se cunoate din aceast imprejurare, c el a trebuit sri'i fi luat tiintile, privitoare la aceast parte a relatiilor sale, din alte izvoare. Intre aceste el amintete pe unul, de o mare importantri pentru judecarea valoarei povestimuntean Margu, ambasadorul domnului muntean Dan (probabil la curtea regelui Acest cronicar, cel mai vechiu pomenit al Orilor rornneti in (Ieobte i in special al Munteniei, trrtise sub unul din cei doi Dani dintre anii 1420-1452, de oarece Lucari adaugA, c acest Dan incheiase un tratat sultanul Amurat al II-lea (1421-1451). Crt Lucari trebue sri fi avut la indrtmnrt cronica lui Murgu, ha crt el chiar trebuie sri fi tiut ceva rometnete, se vede de pe un loe din scrierea lui, In case el, pomenind despre 5tefan cel Mare, domnul Moldovei, supranumele cunoscut de &Urea-4 explicnd acest cuvAnt romAnesc pe lirnba italiank prin Stephano il Vecchio 8),
Copioso Risirello degli annali di Ragusa libri quaauor di Giacom o di Pietro Luccari. Venezia, 1605, p. 60: Vulaico Re di Valachia accaso Slava sun ligliola col Principe Urose di Servia, Irailando le nozze Nicolo Luccari" ; p. 96 Dan Re di Valachia ispaventato dalla troppa felicit de' Turchi,..fece..pace con

rilor lui, anume memoriile, adic letopiseful romeinesc al boierului

www.dacoromanica.ro

16

ISTORIA ROMINILOR

Dup ce am artat astfel credinta ce trebuie s5 se dee spuselor lui Lucari, relative la imprejur5rile istoriei romne,

El spune cA : Negru Vodd, de neam Ungar, tatAl lui Vlaicu, la 1310 pusese Tuba pe acea parte din Valahia, care er vechea llacie, i gAsind tara imp5rtit in esuri, strbritur de multe
riuri i Cu lacuri pline de peti i cu clima prea s.n5toas5, pentru

srt vedem ce contine el asupra faptului descAlecrtrei Munteniei.

a retine5 izbanda dobandit, fAcit cetatea Umpulungului, i

Izvoarele consultate de Lucari, din cari letopisetul lui Murgu se urc pe la 1500 cel putin, contineau deci tirea cri Statul Munteniei fusese intemeiat de unul Negru Vodd pe la 1310. Mai constatAm c5 Lucari ii lu tiintele sale dintr'un izvor indigen muntenesc, de pe descrierea frei cu cmpii bogate, stretiete de multe riuri, cu lacuri pline de peti i clima skitoasr, ceea ce las5 a intrevede c scrierea pe care el o tirm er aleAtuit5 de un om de tar care tie s5 pretuiascii bun5t5tile pAmntului ei. Tot aa se rostesc i cronicarii Moldovei, asupra pricinei ce ademenise pe Drago, a se aez5 in
Moldova, anume locurile desrtate, cmpiile deschise cu ptiduri dese i ape curg5toare" 10.

zidi prin nite meteri, cetAtui in Bucureti, Thrgovitea, Floci BuzAu. Murind el, fu immormntat in Arge. Vlaicu fiul su lu domnia i Mai un castcl in Giurgiu" 9.

Spusele lui Lucari c Negru Vod5 er de neam ungur, nu pot ave alt interes cleat rAstlmAcirea fireasc5 la un Raguzan al unui text romnesc nedeplin ptruns de el, care text poate spune, cum spune i inscriptia lui Matei Basarab dela
biserica rezidit de el in Cmpulung, c5 Tara RomneascA fusese
Murat, obligandosi all'impositione de tributo si come lutto cid consta dalle me,

morir di Murgu suo oratore", p. 116 : Ma nel mar Maggiore Paiasit per tradimento di Vulad monarcho di Valachia, Simpadronl di Kielie e Moncastroolti alla banda del Boristene ch'obediano a Stephan Batrin (questa parola
moldava significa Stephano ti vecchio".

9 Luccar:, Ristretio, p. 49: Negro Voevocia di nutione ungaro padre di Video nel 1310 s'era inpadronito di quella parte di Valachia la quale... lii l'antica Dacia... E trovando il paese risoluto in campagne, tagliato da grosse fiumare et laghi pieni di pescagione e l'aria molto sana, per ritener l'aquisto nellafede fabrico la citt in Campolongo e tir alcune cortine di matonl in Bucuriste, Targoviste, Floc et Busa". 90 Ureche In Letopisete, I, p. 98. [ed. II, p. 132 ed. Giurescu p. 137], D. Onciul, Originele, p. 113, recunoaste Il d-sa cd apelativul di nalione ungaro chit de Luccarl lui Negru Vodd, pare a indicd traditia despre descAlecatul din Ardeal". Pentru a sldbl Ins valoarea izvorului, d. Onciul sustine c scrierea lul Murgu fntrebuintatd de Luccari nu erau nlste letopiseti contindrid istoria Valahiei, cl numai niste memorli personale ale Jul asupra sollei sale la Amurat. Ca ceea ce Luccari numeste memorii nu erau nIste simple fnsemndri de c616torie, se vede prea bine din cele ce ele reproduc i asupra cdrora s'a atras luaceasta fdcutd de noi a memortilor Jut Murgu. Iorga Studii si Doc., IV, p. LXIII este de pdrerea lui Onciul.

area amlnte In text. Hasdeu, Etym. Magnum, IV, p. VII, recunoaste apretierea

www.dacoromanica.ro

DESCXLECAREA TXRILOR ROMASIE

17

dintru Ungaria descglecatg" 11, sau poate continea terminul de Ungro-Vlahia, in sfasit vre o afaare a Ungariei in leggturg cu Muntenia, care argtare a fAcut pe Lucari s iee drept Ungur
pe Negru Vod. Aceasta insg. ne dovedeste, c analistul Raguzan ggsise in izvorul sgu romgnesc leggtura intre deselecarea Munteniei i Tara Ungureascg, care nu poate fi cleat Transilvania,

anume partea ei cea mai apropiatg de Muntenia, Fggrasul. E drept cg Lucari spune, c Negru Vodd er tatgl lui Vlaicu (Vladislav Basarab), inca pare a indicg drept intemeietor al Munteniei chiar pe Alexandru Basarab (cdci se stie cg el er intr'adevgr tatgl lui Vladislav), iar nu pe tatgl lui Alexandru, Negru Vodg din Lucari pare deci a indicA chiar pe Alexandru
Basarab. Noi punem aceste gresite indicatii tot pe seama slabelor

cunostinti romnesti ale lui Lucari ; aceasta c'u ata mai mult

din acel Vulaico tatgl sotiei lui Uros, pe and in adevgr it er frate, iar tatgl ei fusese Alexandru Basarab 12. Din aceasta se vede, cg. el (Muse gresit numele urmasului lui Negru Vocitt
ca Vulaicu in loe de Alexandru ; dar documentul din 1352 face din Negru Voclg tatgl lui Alexandra si deci numai aceast.' filiatiune trebue scoasg si din confuzia artgrilor lui Lucari.

cil, Vulaicu poate usor fi substituit terminului de Vulaco, Valaco. Se vede cri Lucari confundg domnitorii si de pe aceia, cg el face

Tiansilvania, cetatea a cgrei ruine sunt i astgzi numite de popor

Dar in afar de aceasta, mai aflgin tot in munti, in spre

celatea lui Negru Von i care prin asezarea ei pe Arges, sus la iesirea riului din munti, indicg tot obasia transcarpating
a celui ce a inlfdltat-0 13. A.poi indicarea lai Lucari, c Negru

ar fi fabricat" cetatea Umpulungului, indicg iargsi o

venire a descglecgtorului pum pasul Turnului-Ros. Alai adgogim

si imprejurarea, cri acest Negru Vodg zidise biserica cea mare din acel oras, duprt cum se vede aceasta din inscriptia lui Alatei Basarab, i crt Alexandru Basarab este numit Ccimpulungeanul, ceeace aratri, cg fusese ngscut in Cmpulung, unde lucru vrednic de insemnat el este si ingropat, fapt din care rezultg' cli Cmpulung erg pe vremurile lui capitala Alunteniei. Toate aceste imprejurgri dovedesc insg cri trebuie srt fi fost o leggturg Tare orasul din poalele Carpatilor i intemeierea Statului
nnintean 14.
11 Vezi mai jos. 1' Onciul, Originele, p. 178. Asupra cetAtet i bisericei lui Negru Vod;.1 s'apat In started vezi Virgil

DrAghiceanu In Buletinut mon. istorice V, 1912, p. 89-94. Asupra epitetului de Cmpulungeanul vezi Hasdeu, Etym. Magnum, IV, p. CLXXXV. Const. CApitanul In Mag. istoric, I, p. 92. Inscriptia lui Mate' Basarab, mai jos. Inscriptia pe mormantul lui Alexandru Basarab de la biserica din CAmpulung, Onciul, Originele, p. 181.
A. 1). Xenopol. 1storia RomAnilor.Vol. III.
2

www.dacoromanica.ro

18

ISTORIA ROMANILOR

Alt argument pentru existenta lui Negru Vod, scos din niste documente posterioare, este urm*torul : Un .hrisov al lui Constantin Serban din 1656 contine judecata dintre Grigore Egumenul catolic al mnstirei Baratilor (Franciscani) din Cmpulung (Dolgopol pe slay.) i Egumenul Melchie dela m'ana-

stirea ortodox tot de acolo, pentru stApanirea unui loe care

loc, spune docamentul, 11 are biserica de mir (catolicd), dela Aposata doamna Marghita, care a lost catolicd a rdposatului Negrului
Vodd, i fiind acel loe impresurat de igumenul Melchie, grii catolici /1 cerur indrt". Domnul rndueste in cercetare pe judetul Gherghina si pe orsenii, oameni buni i barnii din

Ruinele cetitIei lui Negru Vod.

CAmpulung. Cartea lui Gherghina cu 12 pArgari impreun4 cu toti btrnii Cmpulungului" (IA' la mn lui popa Grigore ce/orlalti Barati c acel loe ce se chiamA Cloastir (Kloster nstire) a fost al Baratilor ; cA biserica ce se chiam. Cloastir
lost o a Ideal Mar ghita doamna Negrului Yodel* ; cL acea doamnd lost-a catolica care se chiamd papiVa5d i acea bisericd cdnd

a lost multd ciudd (lucruri ciudate, minundiii), s'a Mad minuni multi bolnavi ce s'au vindecat",5. Domnul hotrste procesul In favoarea Baratilor. Acest document confirm traditia despre Negru Vod cu in semnatul adaos al existentei sotiei lui, Marghita= MargaretaArhiva din lai, XIV, 1902, p. 179-181. Originalul se afl la d. locotenent Petrescu din batalionul de geniu grad ce 'I avea In 1902, proprletarul
fostului Cloa5ter din CAmpulung.

www.dacoromanica.ro

DESCXLECAREA TXRILOR ROM iNE

19

catolica, care drtruise locul de pricin bisericei catolice din Campulung. Casatoria lui Negru Voda cu o catoliea era cu atat

mai fireasca cu cat pe atunci era obisnuita la nobilii romani din Transilvania. Artitrile Baratilor adeverite si de Romani, capata o deosebita tarie prin aceea ea" ele erau alipite de o biserica Idedtoare de minuni, care trebui sa intipareasca mai
adanc In mintea oamenilor toate imprejurarile privitoare la ea. aceasta amintire pomeneste insa numai de Negru Voda filed adaosul nici unui nume de botez. Existenta Marghitei sotiei pa,

pistase a lui Negru Voda este adevcrita si de alta traditie alipita de cetatea lui Negru Voda
o scobitura din pronaosul para-

uncle se all o biseria In care L,A'lisrt,..t, ; , 4i

-1.
-., -

clisului este aratata ca altaiul papistasesc al sotici lui Negru


Vod.a*" 16.
.

,;...-4
'

t
V

Riike'' ;I:

.,
=
.P

., 1,1

Mai aducem In sfarsit si po- ; ..... melnicul dela Campulung pastrat In Cronologia Tarei Romanesti de Mihail Cantacuzino,

J
4
11

care arata, ca Intaia ctitoare a bisericei, pe doamna Marghita sotia Basarabului care a avut
razboiu cu Carol Robert regele
Cu un nume de botez este iden tic cu acel al documentelor care
Ungariei. Acest Basarab nenumit

r
r.
'

'

si ele vorbesc numai de Basarab WA alta precizare de nume.


I,
-

Aceasta ariltare a pomelnicula intareste identitatea lui Basarab tatal lui Alexandru (tu toata

Iv

''

,,. - '.

Un cillugur franciscan (Barat).

raportarea gresita a luptei lui cu Carol Robert pe care a purtat-o fiul WI Alexandru) Cu

Negru Voda al traditiei precum o face si documentul din 1656, care raporteaza procesul, ambele izvoare (land pe Marghita drept sotie a lui Negru Voda ".
11

In Buletinul mon. istorice, V 1912, p. 89-94.

Virgil Dragliiceanu, Sludiu asupra cellei i schitului lui Negru Vod6

11 Al. Lepfidatu, Marghita doamna Negrului Vodd In Cony. lit., XXXVI, 1902, p. 1112, admitand ca o dogma. neriisturnabila Mlaturarea, Mtemeierei Cam-

pulungului prin FgreniI lui Negru Voda, explica pe Marghita din pomeinicul

www.dacoromanica.ro

20

1STORIA ROMANILOR

Dovezile indireete ale existemei lui Negra voari. Dar in afaril de aceste dovezi mai directe asupra existentei lui Negru

strilpoart originea lui dincolo peste' munti. Si innainte de toate de uncle sil provinil acest nume de Muntenia dat pilrtei esului dunlrean care inf4ieaz6 aproape in toat Intinderea lui o monoton uniformitate plan, neintrerupt nici mAcar de colnici, dar inc de munti? Numele de Muntenia se intlnete din vremi indestul de vechi. AA In trattatul de comert incheiat mire Mcldova i Polonia in 1407, desi Valahia este numit Basarabia, ceara ce provenea de acolo

Vodil mai sunt i alte fapte cari intilresc accastA existent i cari

Altarul papistAsesc al Margliltului Negru Vod5.

este numit munteneascii". Bonfiiiiu, scriitor ungur, care triiete filtre 1427 i 1502, numete Muntenia : Valahia montana 19.

Cronicile i scriitorii interni intrebuinteazrt i ei mai de multe ou acest termin, pentru a insemna Valahia ; asa in cronicile
CAmpulungului un izvor de cea mai mare credintii) ca o refnviere muntean5 a celar dota Marghite moldovene a lui Petru Musat Alexandru cel Bun". si
d. C. KogiUniceanu, Basarab zis Negru Voda, 1908, admite pe un Negru Vodil ca tat al lui Alexandru Basarab. MAYA e destul pentru exIstenta until altui Intemeietor al Munteniel decit Alexandru Basarab. Deosebirea noastrd de vedere ca d. KogAlniceanu este ea d-sa aduce pe acest Basarab (Negru Vocla) din Oltenia, cand cele mal puternlce argumente cer ca el sil se fl coborAt din Transilvania.

1 Bonfinius, Rerum ungaricarum, libri XIV, Viennae, 1744, p. 21: ad Tibiscum usque spatiatur, quod monlanae Daciae caput est, quam rlpensem
plerique dixerunt et nunc monlanam Valachiam appellant. Altera yero Valachla,

J. Akta ZapacInoi RossII, I, p. 32: a muntianski vosk". Traducerea doc. In Arh. (si., I, 1, p. 131-132.

cu Moldaviae nomen est, inter Istrum et Tyram ab Hieraso montanae Vala-

www.dacoromanica.ro

DRSCALECAREA R1L0R ROMANE

21

moldoveneti, este aproape singurul cunoscut, anume : Tara

Munteneascd. Chiar cronicarii munteni 11 Intrebuinteaz6 destul de des, cu toate c. ei obipuesc a nurni tara lor mai eurAnd Tara Rorndneascd". Originea acestui nurne de Tara illunteneascd nu poate fi autatrt in faptul crt Valahii, fiind adeseori siliti a chite). mAntuire In muntii lor In contra ntivillirilor din cAmpia valahrt, se deprinserrt prin o procedare fireascs, a identificA conceptiunea de patrie cu ideen de munte, Intocmai precum or4anu1 sau sAteanul, simbolizeazil tara, prin cas, prin prin vatrA" 21. Pentru ca o atare explicare slri aibA loen], ar trebui ca RomAnii s" se fi aflat ca locuitori ai esului muntean, ceeace tocmai am vAzut c innainte de descrtlecare nu a avut loc decAt (loar prin exceptie, i de aici s fi cAutat ei adtipostire In munti In vremi de restrite ; dar i atunci petrecerea Iii munte ne fiind decAt trecAtoare, ea nu puteA hoViirt numele Acest nume a trebuit s'A provinil dela un factor constant, pe care poporatia l'a avut necontenit Innaintea ochilor i care a Impins-o a alipi numele tArei de ideen de munte.
Dacrt insrr aceastrt explicare trebuie s'A cadil, unde s gAsiin noi originea numelui de Muntenia,decAt In coborArea adicil a oamenilor dela !rumie critre cAmpie ; i de aceea acest nume este dat intAi Valahiei de strilini intre cari se aflA i Moldovenii,

duprt cum strniii numiau acea taril i Basarabia ambele inimiri izvodite dupIt numele stripAnitorilor ei : Muntenia, dela
Muntenii scoboi Ati din Transilvania ; Basarabia dela dinastiea domnitoare In ea infiintatti aici, prin Tugomir (Negru) Voevod, dupil cum Moldova se numia Bogdania dela Bogdan Intemeie-

chiae terminus ad Euxinum usque Puntuin extenditur". Comp. Ortelius redivivus et continualus" Niirnberg, 1665 (Bib. Acad., Col. Sturza, Nr. 6694), p. 5 : Erst gedachte Walachey ist dreyerley als : Walachia inferior so auch Transalpina und illontana (die Bergwalachey) umb der grossen Berge willen gennant wird p. 6. Der andere Theil der Walachey ward geheissen Walachia superior oder major dessgleichen Walachia nigra, von wegen des schwarzen Getreides so dariuen gar reichlich wchst, heut zu Tage die Moldau erstreckt sich gegen Morgen an Bes-

sarabiam". Este Invederat cA numele de montana nu este dect reproducerea

latinizat a numelui de Muntenia ; de altfel izvoarele latine ale celui timp numesc In totdeauna Tara Munteneascil, Transalpina. Constantin CApitanul tntrebuinteazA ruunai terminul Tara Rumdneascd, vezi Mag. ist., I, p. 91, 102, 105, 111, 113, 155, 175, etc. ; dar chiar aceast cro-

nica numeste pe locuitorii tArei, Munteni i pe domnitor Domo =migan; nu

putea numl pe locuitorii Tdrei Romdnesti, Romdni, fArA a sterge deosebirea specificA In numele acestui popor de acel de RomAni in deobste. In Istoria Tdrei Romdnesli decdnd au descalecal Romdnii gAsim si Tara Munteneascd; Mag. ist., IV, p. 247, 249, 266, 280, 284, 295, pe lnga Tara Romdneased la p. 273, 277, 301. In Istoria Tare! Romdnesti, de la 1689 tneoace gasim iarAsi Tara Munteneascd. Mag. ist V, p. 101 ; chiar In Biografia patriarhului Nifon se gaseste de vreo 10 ori termenul de tara Munteneascd. Vezi Hasdeu, Ist. crit., p. 52.
21

I lasdeu, Ist, cril., p. 19.

www.dacoromanica.ro

22

ISTORIA ROMANILOR

torul ei 22. VOna vede mai la vale cum aceast explicare a cuvntului Muntenia este singura care d sam despre ingemnarea numelui acestei tri in Muntenia i Tara Rornlineascei, precum i despre imprejurarea c poporatia supus a Munteniei, clasa erbilor, capt aici numele de Runicini, ajungnd astfel

numele etnic al poporului un termin aproape de ocar i insemnand o clas decAzut.

Tot din aceast coborre a Statului muntean, din partea innalt.. a trei cAtre acea joas se explic i succesiunea capitalelor- sale

Cea dintaiu a fost Ceimpulungul, aezat mai aproape de dup cum se vede lucrul din zidirea mnstfrei atribuit lui Radu Negru de Matei Basarab care a reparat-o ; din zidirea
Cloaterului de cAtre clug.rii Franciscani (Barati) i din 'humormntarea lui Alexandrn Basarab Campulungeanul in mntistirea lui Radu Negru 23. A doua capital a fost Argeul sau Curtea de Arge care

se constat din mai multe documente date de domni din acel ora, din cari unul din 1372 aran' strmutarea domnului a treia capital Trgovitea, unde se aezA desvrit scauhul
domnesc in 1456 24.

Pe cnd ins numele de Muntenia i succesiunea capitalelor, dei duc in munti obria Statului valah, las nehotrit Intrebarea dac ea trebuie cAutat dincoace sau dincolo de ei, alte dou imprejurgri inddamn numai decAt a trece peste crestele lor i a cAut leagnul acestui Stat acolo unde'l pune traditia, in ducatul Frigraului, care se intinde pe partea Transilvaniei tocmai in dreptul Cmpulungului. Aceste dou imprejurAri sunt : stApnirea domnilor mun-

teni celor vechi asupra dou ducate din Transilvania, F60-

" Carabogdania cive il signor di Moldavia". Spandugino Cantacuzenus In N. Iorga, Acte si Frag., I, p. 13. D. Onciul, Titulatura lui Mircea, In Cono. lit., XXXV, 1901, P. 1020. Nu putem priml pArerea d-lui Onciul cA Muntenia ar fi traducerea latina* a cuvAntului Transalpina tntru cat niciodatA numele proprii

nu se traduc, ci se imiteazA In sunetele lor.


romtine I,

23 Dovezile vor fi aduse pe rAnd mai jos, vezi si N. lorga, 1st. bisericii

1372 dela Vladislav VocIA (latinesc) : datum in Argel in nostra residentia". Hurm., Doc., II, 2, p. 200 ; 1387, Mircea cel BAtran. Arh. ist., III, p. 193; 1418 Mihail ; 1430 Dan ; 1438 Vlad Dracul, Ibidem, 1, 1. p. 119, 74 si 85. Documentul acesta din urmil confine indicafia lnceputului strA-

p. 31. Pentru Argel vezi :

mutArii capitalei : dat In Argel dar scris In TArgoviste", unde In 1456 scaunul
filrei se si aseazil desAvArsit, cum se vede lucrul din doc. lui Vladislav f iul lui Dan.

Ibidem, I, 1, p. 142. Bucurestii devin capitalA mai tArziu, sub Gheorghe Ghica

soare a lui Zamoyski din 18 Sept. 1595 numeste Bucurestii : Transalpinae

1659. Totusi si In Bucuresti domnii IncepuserA sui resadA de mai tnnainte. O scri-

caput" si un doc. din 1574, spune : Bukarestium sedum Voivodum Transalpinarum". Hurm., Doe., supl. II, 1, p. 384 si 682.

www.dacoromanica.ro

DERCILECAREA TIRILOR ROMINE

23

raul i Amlaul, i numele de, Ungro-Valahia dat Munteniei In titulatura principilor ei. SA le cercetam pe amAndou : Domnii Munteniei, cei mai vechi, s'au intitulat totdeauna de stApanitorii Wei Ungro-Valaldei ai pdrfilor de peste Carpali ai fdrilor tiltre5ti, duci ai Amlaului i Fdgdrawlui". Ce insamnA intAiu terminul de Ungro-Valahia care apare dela primele documente i se pAstreazA pan asfzi in titulatura Mitropolitului? Ori et m s'ar explica acest termin, fie cA insemnand stApAnirea .Munteniei in hotarele TArei Ungureti, fie mai probabil ca dependentA a Muateniei de Ungaria, el amintete
In ambele cazuri o legAtur intre ambele tAri, legAturA ce trebue s se rapoarte la originea'celei mai none, Muntenia. Aceste !eye-Yuri stramutd lima la _nord originea Statului muntean.

narea Valahiei de Ungaria, eaci altfel cum ne-am pute inchipui c Muntenii pe cari, in tot decursul istoriei lor IncepAtoare, vom vedea purandui toate puterile In rAspingerea tendintelor lor, i sA le fi rApit dou6 insemnate ducate? DimpotrivA, dacA admitem c intemeietorul Munteniei a fost duce de FAgAra
i de Amla innainte incA de descAlecare, atunci pAstrarea stA-

Admitem mai curand ca Ungro-Valahia s inamne gar-

de dominare ale Ungurilor, s'a'i fi atacat ei pe acetia in tara

pAnirei ducatelor transilvane devine uor de inteles, mai ales CA o vedem pusA In lucrare atunci cAnd domnii Munteniei erau in bune relatii cu regii unguri, i intrerupt6 de 'Matti ce legAturile intre ei se stricau. Tot din aceastA imprejurare se explicA i pretentiile de stApAnire ale Ungurilor asupra Munteniei. Anume, ducii FAOraului cuprinzAnd i. Muntenia, cu toa-te cA ii intAriser6 puterca lor inteun chip insemnat, nu incetaserA de a rAmAnea tot vasali regilor unguri, precum d. ex. nu incetaserA ducii de Normandia a fi vasali regilor de Frantia, cu toatA cucerirea
Angliei de ei i incingerea fruntei lor cu o diadernA regard. Dac gurilor asupra RomAnilor, atunci ele rAmOn fAr niciun inteles cAci Ungurii niciodatA n'au intins pnterea lor intr'un chip efectiv

nu explicAm astfel originea pretentiilor de supreniatie ale Un-

deauna regi ai Cumaniei, adecA ai Munteniei rAsAritene i ai Moldovei, i chiar prin documentul din 1247 ei concedeazA cavalerilor de Ierusalim nite teritorii in Cumania ; dar aceasta dAruire cu totul platonicA, nu fu niciodatA pusA In lucrare.
RAmOne de indepArtat o intimpinare adusA In contra faptului descAlecArei, mai ales ca fAcufa de un duce de FAgAra

dincoace de muntii Carpati. Nu e vorbA, ei se Intitulau tot-

scoas6 dintr'un document unguresc. ExistA anume o diplomA din 1291 care pomenete despre congregatia tinutA la Alba-Julia, cu toate popoarele Transilwww.dacoromanica.ro

24

18TORIA ROMINILOR

vaniei, anume i Cu RomAnii, pentru indreptarea strei lor, in care congregatiune un magistru, Ugrinus, cere dela rege s'A i se innapoiascA mosiile sale, Fgrasul i SAmbta, de MITA fluviul" Olt, cari i s'ar fi luat pe nedrept, i regele primind cerceteze aceastA pricin, atAt prin nobili ck i prin Saxoni, Secui, i Valahi, d'A dreptate cererilor magistrului Ugrinus, restituindu'l In stpAnirile sale 25 Acest document este adus in chipul urmAtor, ca argument

contra existentei lui Radu Negru : Se identifidi intAiu pe Ugrinus cu Radu Negru (Ugrinus = Negrinus) i apoi se intreabA : ce motiv ar fi avut Radu Negru a se supAr pe Unguri si a trece muntii, cAnd vedem c regele d'A ascultare cererilor sale si, dupA

cercetarea fAcutA, fi restituie ata ducatul FAgrasului cat Sambta ? Unde reimdne deci loc, in acelq an, pentru al doilea
duce romein. Radu Negra din Feigeirag, care s'A fi intreprins cobo-

rArea in Muntenia ? Incheierea aceasta pAcAtueste prin un singur punt care o rstoarnA din temelie, anume prin identitatea, admisA oarecum ca intelegAndu-se dela sine, intre posesia Fugros reclaman de Ugrinus, i ducatul Feigeiraplui al lui Radu Negru, i apoi dela identitatea posesiunilor se conchide la identitatea sau inai bine la neputinta coexistentei acestor doi stApAni. Dar mai intAiu Ugrinus este arkat nu ca Romn, ci ca neaos Ungur, fiul comitelui Baarch din familia Chal( (Ciac) 26. Cum deci sA se primiasc asA de plano identitatea lui Ugrinus
cu Radu Negru ? Apoi cine ne spune oare c'A Ugrinus ar fi reclamat,
si

in dieta din Alba-Julia, proprietatea ducatului Felgeiraplui? El


spune numai cA i s'a luat dou'A posesii : FAgArasul i SAmbAta,
greu de admis ca s'A fi venit Ugrinus s reclame pro prietatea unui

cuvAntul possessio, in limba documentelor unguresti, are acelasi inteles ca i cuvAntul romAnesc sat, mo5ie, Este chiar
ducat, mai ales cAnd obiectul celalalt reclamat .de el alkurea
cu FAgArasul, er o simplA mosie, Seimbeita, i ca s spunA el

despre un ducat, c'A ar fi fost instrinat pe nedreptul, ca de o

mosie ce ar fi fost vandutA de un neproprietar. FAgArasul reclamat

de magistrul Ugrinus nu are cu ducatul numit tot astfel IliMiC altceva comun deck numele. Este vorba in documentul din 1291,

de satul FAgArasului, care exista i asteizi ca orei5e1, in comitatul ce s'a formal din vechiul ducat cu acelaq nume, i aceastA inter-

pretare este cu ata mai fireascA, cA alAturea cu orAselul rasul, IntAlnim astdzi inca Sdmbeita de sus, asa csd regAsim i acuma alAturea acele doul mosii ale magistrului Ugrinus, pe care el le
Vezi documentul reprodus mai sus, vol. II, p. 173, nota 142 din Teutsch und Firnhaber, Urkundenbuch, p. 167, 1291. " Teutsch si Firhiher, p. 122, 1281 : magister Ugrinus Ifichael Baarch

ilii"; p. 121, filios Baarch de genere Chak".

www.dacoromanica.ro

DESGXLECAREA TXBILOR ROMINE

25

reclama dela rege, i ambele aceste localitt sunt aezate langA rul Olt, precum le arat i documentul din 1291 27

mink aface cu ducatul FAgAraplui, din care a putut foarte bine sa se coboare in Muntenia Radu Negru, precum nici acesta n'are nimic de impArtit cu magistrul Ugiinus, fiul lui Baarch. Ba noi credem chiar a vedea in pierderea posesiunilor sale
de care magistrul Ugrinus, un efect al rAzbunArei lui Negru Vod

A dar posesia Fugros a magistrului Ugrinus nu are

care, innainte de a prAsi FIgraul (ducatul), ii vArsA focul asupra celor ce'i pricinuise neajunsuri, precum vom vedea face rsvrAtitorul Bogdan, intemeietorul Moldovei, cu proprie-

ieirea Romanilor din Transilvania indemnaser pe rege a tinea acea mare congregatie in unde convocase i pe Valahi, i se ocup de indreptarea stArei lor (pro reformatione status eorundem).
Muhl Negru. Din toate aceste argumente intemeiate parte pe fapte constante, parte dobandite prin calea inductiei individuale, adicA a metoadei particulare istoriei pe care noi

ttile lui Drago, fiul lui Gyula. S'ar putea chiar presupune c turburArile produse prin

am propus s se numiascA inlerentel 28, rezulta o mare probabidin FAgAra sub conducerea -unui duce Negru VodA. Care sA fi fost ins'A numele de botez al acestui Negru Von.? cAci izvoarele cercetate pan. acuma 11 numesc scurt aa, adaosul unui nume de persoana 29. Noi credem CA el in adevar se numi Radu Negru cum 1.1 insamnA traditia scrisA a cronicelor
mu ntene.

litate c descAlecarea Munteniei sA se fi petrecut a*a cum o expune traditia, adecs prin o coborare a unui grup de Romani

Asupra acestui nume exist o pomenire a lui In un document cu mult posterior, al lui Matei Basarab din 1636, dat locui-

torilor din Cmpulung pentru intArirea unor privilegii, care hrisov al lui Matei Basarab, enumAr intre alte hrisoave i pe

Pentru a judeca dacA aceastA arAtare poate avea vreo valoare, trebuie sa cercetm acest hrisov in legAturA cu alte 7
37 Laurian, Isl. Rom., Buc.. 1878, P. 243, susline ca Fugros ar fi ducatul Rigrasul. loan Puscariu, Ugrinus-1291, in Analele Acad. Rom, 1901, p. 8, e de p5rerea noastr, cA Fugros i Zumbutel erau comunele Fgra i Smbata". I. Puscariu adaoga c4 ducatul FAgilrasului ar cuprinde vreo 80 de sate. 11 Asupra metoadei inferentei, vezi a mea Theorie de l'Histoire, Paris, 1908, p. 465 si L' Infrence en Histoire In La Revue de Synthse historique, 1911. 2 Nigro voevodo, in Luccari; voevodul Negru, in doc. din 1352; marele Basarab Voevod, in inscriptia dela Campulung. Doc. cu Marghita. 3 :Vag. ist., V, p. 338.

hrisovul strtimo5ului domniei mete, prea luminatul i blagocestivul ci de Hristos iubitorul Iw Rada Negru voevod, leat 6800=1292 3.

www.dacoromanica.ro

26

ISTORIA ROMANILOR

hrisoave pastrate in copii la primaria de Cmpulung. Aceste


hrisoave sunt 31

Un hrisov dela Radu Voda, fiul lui Mihnea, din 1615, care scutete pe Cmpulungeni de galeata, slujba domneasc si de vama, pentru toate vAnzarile i cumparaturile ce vor vol fac ; deasemenea mai prevede hrisovul, ca nici domnul, nici vreun boier sii nu poata mosteni vreodata o avere vacanta, ci s'o ice in stapanire orasenii. Domnul sa nu poata darui nici o avere a orasului, ceeace arata cii pamnturile orasenilor nu erau domnesti, ci apartineau locuitorilor orasului Inca dinnainte de des-

deplina proprietate asupra muntilor Incunjuratori oraului, cari sunt anume enumarati. Hrisovul arata ca aceste privilegii au fost dovedite de oraeni prin alte hrisoave, unul dela Mihail Voevod din 6900 (1392), altul dela Vlad Voda 6947 (1439) si un al treilea dela Vladislav Voda 6900 (1452).

calecare, proprietate pe care domnul nou venit In tara vroi sa o respecte, pentru a nu'i instrainA simpatiile locuitorilor. In cazul cand imobilul unui mort s'ar vinde pentru datorii, nu fie nimeni volnic a'l cumpar afana de oraseni. Acestia mai au apoi dreptul de a judec ei Insii daraverile ion, si pastreaza

Un hrisov dela Leon Toma din 1633, care repeteaza IntAreste pe acel al lui Radu Mihnea. Al treilea hrisov al Campulungenilor este dat lor de Matei Basarab, In ziva de 12 Aprilie 1636, Intarindu-le prin el
niste alte privilegii ce nu se mid in documentele lui Toma si Radu, precum acela cii oamenii de afana sa nu fie Invoiti sii aduca vin In ora si c' orasenii sa nu fie Indatoriti a da pitarilor, vinarilor,

dijmarilor si tuturor celor ce umbra' cu slujbe domnesti, nimic alta Ma numai un plocon de bucate. Aceste le Infreste Matei Basarab : pentruca au vazut domnia mea multe hrisoave batrne i vechi fricute tot pentru aezamntul orasului : Intiu
hrlsovul strelmoqului domniei mele, prea luminatul 5i blagocestivul

5i de Hristos iubitorul reposatul Io Radul Negru Voevod, teat 6800 (1292), si hrisovul lui Mihail Voevod leat 6900 (1392), si
hrisovul Vladului Voda, leat 6947 (1430) si hrisovul lui Vladislav Voevod, leat 6960 (1452)" 32

al doilea hrisov, prin care le Intareste proprietatea asupra muntilor orasului, referindu-se la aceleasi documente ca In hrisovul pentru Intarirea privilegiilor, i amintind anume pe acel at lui Radu Negru din 1292" 33.

In acelasi an Matei Basarab mai da orasenilor si un

2'2 M. ist.,
" Ibid.,
p.

C.ontinute toat

ft Magr. V. p. 338. 340.

isl., V, p. 331-34.

www.dacoromanica.ro

DESCLECAREA TARILOR ROMANE

27

este dat de Mihnea Vod in anul 1659, repetnd iar4i intrirea privilegiilor amintite i enumi And intre hrisoavele vechi, pe baza cArora le incuviinteaz aceast favoare, hrisovul lui Radu Negru Voevod din 1292, i. acel al lui Mihai Voevod din 1392. Al easelea document pornete dela Gheorghe Ghica din 1660. Al eptelea dela Grigore Ghica din 1672. Al optulea, dela Gh. Duca, din 1682, i aceste trei din urm referindu-se, pentru intrirea privilegiilor, la hrisovul lui Radu Negru din 1292. Originele acestor hrisoave au disprut, i. ele sunt pstrate numai in nite copii ce se afl la primria din Umpulung. Critica lor extern este deci peste putint de fcut, i. ne rmne de stabilit autenticitatea lor numai pe criteriile interne. Aceste

Al cincilea document al orrnilor din Cmpulung,

mite nici inteun chip plrizmuirea lor. Inteadevr, dac" ele ar fi fost plzmuite, ar trebui ca atAt domnii, dela cari se spune in ele c porniau hrisoavele cele vechi, Cat i datele lor, s corespund cu areittirile cronicelor mai mult sau mai putin cunoscute ale Munteniei ; cci desigur falificatorul se va fi ingrijit a da o aparent de adevr operei sale, i trebui deci s bage de sam a nu atribui documente unor domni ce nu ar fi existat sau nu ar fi domnit la datele indicate in ele. Ei bine tocmai aceasta nu se intampl. Critica istoricA a stabilit pAn acuma aproape cu sigurant. irul i in deobte chiar datele primelor domnii muntene, care ir i date nu corespund de loc cu acele continute in cronici. Ei bine, actele Cmpulungului se potrivesc de minune cu irul adevrat stabilit dup documente i de loe cu acel arnat de croinici. A unul din
hrisoavele vechi,este dat ca dela Vlad Vodei din 1439. Cercetnd cronicileMunteniei,aflin c dela 1427-1445, este arAtat ca domnind unul Vladislav Vod, pe cnd documentele contimporane

ins vorbesc numai decAt pentru existenta lor real, i. nu pot ad-

ne arat ca domn intre anii 1340 1446 pe Vlad Vod. Dracul. mai ciar reiese adevrul existentei actelor vechi, citate In
documentele Cmpulunglui, la actul din 1452. Acesta este artat ca pornind dela Vladislav Vodei. Ci onicile pun ins s domneasc

contimporane ne arat, ca domn in acel an, inteadevr pe

dela 1445-1460 pe Radu ce! Frumos, pe cAnd documentele

Vladislav al 111-lea 1432-1456 34. Dovada Ins cea invederat i nersturnabil a autenticittei documentelor Cmpulungului, i. deci i a existentei docu-

jos, cap. Urmaii lui Mircea.

" GAOL, Mag. isl., I, p. 99; Cron. anon., ibidem, IV, p. 234. Comp. mal

www.dacoromanica.ro

28

ISTORIA

toate pomenesc despre un document al lui Mihail Voevod din 1392. S'ar pAred la prima vedere, cri tocmai aici s'ar descoperi dovada falsificuirei, intruat este cunoscut a dela 1386-1418 domnete Mircea cel BAtran ; prin urmare nu ar fi loc pentru
un Mihail Voevod in 1392. Se tie MA. cri acest Alihail Voevod era fiul lui Mircea, i este apoi iari cunoscut cri &mull romAni obinuiau a'i intovAr4 la domnie pe fii lor incrt din timpul domniei lor, and atunci ei dau documente in numele lor ca ade-

mentelor -vechi pe care ele se intemeiazil, sta.' in imprejurarea

vArati stpni ai trirei35. Cronicarii nu cunosc existenta unui Mihail Voevod ca fiul al lui Mircea cel Mare, ci i dau ca urma pe Vlad Tepe. Ei dau pe unul Mihail Voevod de predecesor al lui Mircea, indat dup Radu Negru. Ne intrebAm acuma : fost-a falsificatorul documentelor Cmpulungului un istoric care cercetase, Inc de prin secolii trecuti, documentele Orei, inca putuse determinA cu o precizie, matematic6 irul domnilor i. data domniei lor, a ca s" corespundA totdeauna cu realitatea ? Intruca o asemenea ipotezA cade prin ea ins'i, nu ne fnine altsceva de admis, deca nite documente care constat fapte istorice adevkate, incontra
cronicarilor cari le aatau greite, nu pot fi deck ele inele oglinda a devkului. Alai aMogim ine observatia cri hrisoavele cele dourt

dintAiu ale lui Radu Milmea i Leon Toma, nu pomenesc din documentele vechi, deca pe acl din 1392 dela Mihail Voevod, pe and dela Matei Basarab innainte hrisoavele, amintesc i documentul ce ne intereseaz', din 1292, al lui Radu Negru. Apoi daca s'ar fi falsificat aceste documente, pentru ce nu ar fi pomenit falificatorul existenta hrisovului fundamental din 1292, chiar in hrisoavele lui Radu Mihnea i Leon Toma, ar fi inceput a'l mentionA numai dela acel al lui Matei Basarab innainte ? Aceast imprejurare ne face sO credem cri oril-

enii, and s'au inftiat la acei domni d'intiliu, nu posedau Inc documentul original al privilegiilor lor, acel dela Radu

3' In ed. I admisesem dupa Melhisedek, Mitropit Gr. Tamblac, In Rev. istorie a lui Gr. Tocilescu, III, 1884, P. 27 ca In acest an Mircea fusese prins de Turd i surgunit la Brusa. Gr. Tamblac trisa pune acest f apt dup lupta
p.

dela Nicopoli In 1396, si deci nu se poate raporta la 1392, chiar daca ar fi sal dam crezare. Mihail se mai constata a fi fost asociat la domnie de Mircea de un doc. din 1418 dat de acesta ca voevod In timpul domniei tatalui saw I. Bogdan, Relotitle Tdrei Romdnesti Cu Brasovul, ed. II, p. 6. Alta asociere la domnie, Alexandru Voevod cu 5tefan eel Mare, Nicolaescu. Doc. slavo-rom., p. 531 si 1492, G. 'strati, Biserica din Borze,sti in An. Acad. rom., II, tom. XXVI, 1904, p. 328 (68); Marcu

cu Radu Paisie, Ibidem, p. 77; Mircea en Mihnea cel Rau Ibidem. p. 15; Radu cel Mare cu Vlad Calugarul, 1492 Ibidem, p. 240. Vezi asupra chestiei captivitatea lui Mircea cel &ark', mai jos, Cap. 114ircea eel Bilircin.

www.dacoromanica.ro

DESCALECAREA TARILOR ROMANE

29

Negru, pe care il descoperir abia in timpul domniei lui Matei Basarab, cand 1'1 aduser spre a dobandi i pe baza acestui act strAvechiu intrirea drepturilor lor. Acesta este cu a-tat mai firesc de admis cu ct am vilzut, c Matei Basarab care consultase i documentul lui Radu Negi u, adaogri pe lng privilegiile confirmate de predecesorii si, Radu Mihnea i Leon Torna, hied 5i allele pe cari el le descopere in documental cel in urmil infdli5at, 5i pe care ceilaltl domni nu le putuser ntr, nefiind amintite in documentul lui Mihail sau in acele ale lui Vlad i Vladislav Oclat cu autenticitatea documentelor Cmpulungului, reies6 existenta adeverit a hrisoavelor vechi amintite In ele, 'hare cari se Intalnete i documentul de la Radu Negru ; &gel, cum am spus-o, potrivirea datelor acestor documente cu domnii ce inteadevr se constat" inviderat cd au domnit la acele date, i care domni sunt tocmai necunoscuti cronicilor, exclude once putin0 a pliizmuirei hrisoavelor nou, i totodat a inchipuirei acelor vechi citate in ele. Prin aceasta ins existenta unui vechiu document dela Radu Negru dat Cmpulungenilor (unde tocmai traditia pune desclecarea acestui domn i unde zidirea bisericei ce i se atribuie tot de traditie, vom veded c inteadevr a avut loc) este pus mai presus de indoia16, i deci adeverete i existenta dntorului acelui hrisov al lui Rada Negru, intemeietorul Statului muntean. Atht traditia ct i documentul eliberat de Radu Negru locuitorilor din Cmpulung, arat c descAlecarea a trebuit s se facA pe la 1290-1292, concorand, cum vom vede, cu revolutia fAcut de Romnii din Ardeal, contra apsrei bisericei
catolice.

afirmArei traditiei pe CAA i a documentelor analizate mai sus, pare a se opune o all fcintand, tot alai de vrednicti de credinfa, o inscriplie. Matei Basarab rezidete biserica cea veche din Cmpulung, spunand in inscriptia pe care el pune s se sape in piatra amintitoare, ea' el a ridicat iar din ruine vechea biseric a lui Radu Negru, pe care acesta o Innltase la anal 1215. Iat inscriptia, In bimba roman, pus in biseric5. : In zilele ducelui cretin... Matei Basarab, Voevod i Gospodsva ego (i doamna lui) Elena..., domn in Tara Romneasc5. i intru moia lui care este dintru Ungaria descAlecat, adecA inceput-am a serie de aceast6 sfnt dumnezeiascd bisericA, ce este hramul Vladyczitzie naszei bogoroditzie i prisno dievy (templul stTnei noastre nscAtoare de Dumnezeu i pururea fecioar) Maria, care s'a inceput qi s'a zidit 5i s'a sdvdr5it de btitrcinul i prea milostivul cregtin Rada Negru Voevod, carele a fost din inceput desalecAtor Trei Rom-

Impotriva acestei date, i prin aceasta ins4i impotriva

www.dacoromanica.ro

30

ISTORIA ROMANILOR

biseried, Mud a lost cursul anilor dela Adam 6723 (1215), si tot a sttut cu bun pace pn In zilele crestinuluiAlexandru Voevod intru a doua domnie, cnd a fost cursul anilor dela Adam 7136 (1628) ; atunci infra aceiaqi vreme s'a surpat din voia lui Dumnezeu, in ziva sfntului Ilie proorocul, la miaz noapte... Matei Basarab... socotit-a ca un domn bun si milostiv, ca s dice si s fu aceast sfnt i dumnezeiascA biseric,... si ispravnic a fost dui:a lucrul acestei sfinte i dumnezeesti biserici Socol Clucerul de Cornteni,... i s'a inceput de zidit aceast dumnezeiasc bisericA din ala temeliei in luna lui Iunie 22 de zile, cAnd a fost leatul dela Adam 7143 (1635), si s'a svArsit In luna lui August in 20 zile leatul 7144 (1636)" 36 Inscriptia spune deci Ca' Matei Basarab reinnalta pe vechile temelii (de oarece cldirea lui se incepe din tala temeliei) biserica lui Radu Negru, care se surpase cu 7 ani mai innainte. Ruinile ei trebuiau s fi fost incA In picioare cAnd a rAnduit

nest, si din inceput a fost zidit aceast sfiint dumnezeiase

Matei Basarab pe clucerul Socol s pun la cale rezidirea ei. Vechia inscriptie trebuie deci numai deca s fi fost regsit.

Deaceea nu se poate primi ca Matei Basarab, sau mai bine Socol,

s fi iscodit cele raportate In inscriptia lui, ci ele nu sunt, In ceeace priveste biserica de mai innainte, cleat reproducerea
vechei pisanii. Cum se face ins c`d data zidirei bisericei lui Radu

Negru se pune la 1215, pe cAnd documentul cercetat de Matei Basarab, in momentul ccind puneet sei se sape piatra amintitoare,
areitef leimurit data de 1292? 37. Dac. Matei Basarab ar fi pus s se sape el insusi inscriptia, atunci o asemenea contrazicere ar fi izbitoare ; dar este de observat c sparea inscriptiei s'a fAcut de un meter, i eft' clucerul Socol

care er insrcinat cu privigherea lucrrilor, se all foarte probabil la Cmpulung In ziva de 12 Aprilie 1636, cnd Matei Basarab cercet documentul lui Radu Negru in divan la TArgovi ste.

Este aproape de admis ca clucerul CornAtanu s nu fi cunoscut data indicat In document despre domnia lui Radu Negru. Dac lum acuma In privire ea' inscriptia pus de Radu er atuncea veche de aproape 350 de ani, ea trebuie s." fi fost cam stricat, Inca o cetire fals a datei de care cioplitor est6 admisibil, cu atta mai mult c cele dou ultime litere slavone
ale cifrelor 6799 (1291) si 6723 (1215) pot fi usor In cazul unei

36 Reprodus5

de Hasdeu, 1st. crit, p. 134. A doua inscriptle Cu acelas

continut ciar .adaos, este pusA n pridvorul bisericei.

67 Inscriptia din pildvor aminteste chiar documentul lui Radu Negru ; Asisderea i orAsenii EA nu dele vamA de ce vor vinde, dupl cum lertati au fost de rAposatul Radu Negru voevod si cum serie in cartile cele hairline".

www.dacoromanica.ro

PESCAI ECAREA TXRILOR RONANE

31

stergeri a lor partiale luate unele drept altele. Data de 1291


6799 se serie in numeratia cirilicA

iar cea de 1213 6723

Wr30

Dac prin faptul deterior'Arei pietrei s'a rcut o confuzie


In cetirea celor dou'd litere ultime ale datelor in cirilice, mesterul cioplitor a putut prea usor s se insele i s6 ceteascA 6723 in loc de 6699. IatA deci cum se explicA aceastil aparentil contrazicere

care deci nu loveste in documentele ampulungului.


urmAtoarele fapte :

Din toate cele analizate pnil aici, rezult cu sigurantil

tatAl lui Alexandru Basarab, domnitor adeverit al Munteniei din anul 1330,se numi Tugomir ; c domnise si el In Muntenia si c purt i epitetul de Negru Voevod, cunoscut traditiei poporane, cum se vede aceasta din imprejurkile raportate. Pe lng aceste fapte sigure mai adAogim ipoteza c acest Tugmnir Negru Voevod se coborAse din Transilvania si anume
din FIgAras, fapt nedovedit documental, insA scos priu inferent" din infiintarea orasului CAmpulung i asezarea aici a capitalei Wei nou intocmite ; din zidirea unei mari biserici ; din incuviin-

tarea de privilegii locuitorilor acestui oras ; din epitetul purtat de fiul s'Au, Alexandru, de Cmpulungeanul si din inmormntarea acestuia in biserica din Cmpulung ; nu mai putin din numele de Muntenia si de Ungro-Valabia date Prei Romilnesti ; din stApAnirea din partea primilor voevozi munteni a ducatelor FIgilrasul i Amlasul din Transilvania. Numele ns romnesc al descAlecAtorului er Radu, pe cAnd cel slavon era Tugomir, ambele aceste adaose cu epitetul de Negra.
Quack desealeeih.ei. Care a fost insa cauza acestei destarari a Romanilor transilvaneni, care'0 lasau caminuri averi pentru a cauta In departare adapostul traiului4 aici gasim un raspuns tot ipotetic, scos din fapte tot prin argumentare. Apasarea ungureasca ce tmpinse pe Romani a se raspandi catre campiile Munteniei i Moldovei, nu avei la inceput un

www.dacoromanica.ro

32

ISTORIA ROMANILOR

prin veacurile XIV-lea i XV-lea. Erau Ina o natie cu drepturi recunoscute de stgpnii ei, nu o turmil de robi degradat i in.. jositg. Iobagia in Intelesul de erbire mai ales, starea normalg a Romgnilor transcarpatini de mai tArziu, erg necunoscutg, ei erau constituiti In comunitgti militare, IngrAdite de privilegii potrivite cu Insemngtatea rolului pe care I' indeplineau 88. Dacg 'MA nu ggsim In starea politicg a Romnilor din aeele timpuri motive cari sg'i fi Impins a'i ls vatrg, moie i avere pentru a cgut aiurea scgpare i adgpostire, starea lor ne aratd cg ei au trebuit s fac o asemenea jertf i s'o aducit pe altarul Dumnezeirei, ea buni i cucernici Cretini. i Dumnezeul lor le ajutil ; cgci In Vile larg deschise care campia In cat e ei se coborarg, Romnii puturg sg se Intindg nelmpiedicat, i s

caracter politic. Pe la capaul veacului al XIII-lea, epoca desertlecgrei, Romnii de peste munti erau Incg departe de a fi rediii In starea aceea de iloti in care Ii afIgin gemnd mai thziu. Ei nu pierduserg acele garantii de care rgmaserg inconjurati piln

dee natere unor formatii ieite din propriul lor caracter i sil desvolte, mai mult de cum erg cu putintg, In tara unde fuseseril subjugati, cuprinsul sufletului lor. Papii, necontenit la pi-Indg pentru a'i l autoritatea, dupg ce puserg sub piciorul lor Intregul Apus, ii indreptar privirile asupra Rgsgritului, unde i aici erau popoare multe i bogate, din a cgror supunere ei puteau trage insemnate foloase.
Cgci s nu credem c numai motive spirituale Impingeau pe papi, ca i pe alti pristavi qai bisericii cretine, la neincetata sporire a stgpnirei lor. Elementul omenesc, cu patimile i goismul

interesat, a fost prghia cea mai puternie care a Insufletit


intinderi, misionarii i ordinele religioase, erau poate recrutati Intre oamenii cei curati cu inima i duhul, nu er tot astfel i cu cei care Ii trimeteau, i cate urmgreau, sub masca religiei, sco-

intotdeauna prozelitismul, i dacg agentii nemijlociti ai acestei

puri de lumeascg dominare. Ungurii se intorseserg din inceput la Cretinismul rgsgritean. In curnd Ins" silintele papilor Ii desbinarg de acea bisericg i'i alipirg care a lor ; cgluggrii i episcopii italieni umplurg Ungaria ; limba lating se introduse In biserica i dreggtoriile lor,

Statul unguresc, atat de aziatic-oriental prin elementul sgu poporan, incepa a gravit cgtre Apus prin religia la care se
inchin. Sfntul *tefan este privit de Unguri ca Intemeietorul

acestei Indreptgri noue in viata poporului maghiar. De Indat ce papii catigarg la planurile lor un popor energic, ci care In acele timpuri de barbarie plgtig mult In cumpgna istoriei, ei vroirg s se shijasc de dnsul pentru a Intoarce la Cretinismul
38

Vol. II, p. 150 5i un,.

www.dacoromanica.ro

1JE8CALECAREA TARILOR ROM.A.NE

33

catolie i alte neamuri cu cari Ungurii veniciu in atingere. Astfel papii prin mijlocirea arhiepiscopului unguresc, infiinteaz lng Ora locuit de Secui, nc. innainte de anul 1096, episcopia Milcovului, pe care o prefac la 1228 in acea a Cumanilor, si la anul 1234 papa Grigorie al IX-lea Invifd prin o scrisoare pe regele Ungurilor Bela al IV-lea, ca s aduc la adevrata cunostint. de Dumnezeu pe poporul valah. care ar locui in acea episcopie despre Care ar fi aflat c, in loe de a primi sfintele taine dela episcopul ea-tone al Cumanilor, ar ascult de niste pseudo-episeopi de rituI grecesc. Il roag sri pun mai curAnd in ducrare filgduinla ce dat i s6 siliase pe numitii Valahi a primi un episcop catolic 39. De si in aceast scrisoare este vorba de a intoarce la Catolicism pe Crestinii schismatici din episcopatul Cumanilor care se intinde mai mult dincoace de munti, prin Moldova sudia putem infer cu atAt mai mult, c." regele dilde toate silintele pentru a intoarce la aceast religie pe schismatici, adec pe Romnii cari se aflau i dincolo de piscuri, sub

domnia lui nemijlocit. Aceastri indatorire de a intoarce la Catolicism pe toti schismaticii imprtiei sale reies chiar din jurmntul regelui Bela al IV-lea (1235-1270), care contine frigduinta de a aduce la biserica roman'd pe toti crestinii si pe
inchipuilii cre.ytiui cari s'ar al l in -pile supuse jurisdictiei sale, precum i diii acele pe cari cil ajutorul lui Dumnezeu le-ar supune de atunci innainte 49. In nenumilrate rfinduri sosesc de aceste imbieri ale papilor

cAtre regii unguresti. Intre altele aflm cri in anul 1279 papa Nicolai al 111-lea invit pe tot clerul i poporul Ungariei s dee ajutor legatului s'Au, pentru a alung pe schismatici (numele religios al Rom.nilor in tot decursul istoriei unguresti) din hotarele

trei lui. Regina mumil a minorului rege Vladislav Cumanul, Elisabeta, se grbeste a rspunde capului bisericei catolice,
va indeplini dorintele lui 41.

39 Adhogim calre locul raportate in Vol. 11, p. 212, si urmatoarele randuri din bula papala din 1234, al cArei inceput l'am reprodus acolo ; Cum autem

tu tanquam princeps Catholicus juramento promiseris te omnes inobedientes, viva voce promiseris (plod praclatos Valachos compelieres ad recipiendum episcopum".

1231. Nos Bella universos hereticos et zjlios Cluistianos qui relicta fide Christianitatis ad superstitionem Ismailitarum vel Judaeorum pervertuntur quocunque nomine censeantur et lidos Christianos de terris nostris bona fide studebimus pro viribus extirpare et cos qui Romanae ecclesiae in terra nostra sunt inobendientes iuxta taunt uniuscuiusque nationis qui non sit contra fidem catholicam, coinpellemus obedirc Rornanae ecclesiae". Hurm., Doc., I, p. 128. 'l'ot ash ordonii i Vladislav Cumanul, 1279. Ibidem p. 425. Theiner, Mon. Ilungariae hist., I, p. 344 : sed vobis assistentibus dicto legato fides ipsa fugalis scismaticis gloriosum dilatetur". Comp. rtispunsul Elisabetei, idem, p. 317. Comp. Hurm., Doc., I. p. 435 si 436.
A. D. Xenopol. letona Romftnilor.Vol. 111.
3

www.dacoromanica.ro

34

IBTOR1A ROMRNILOR

cilor ieau un caracter de tot ascutit si provoaca intre altele o revolta a Cumanilor, cu cari Ungurii trebuir s lupte la localitatea numita Houd; apoi destararea intregului popor al Cumanilor pe cari mai multi slujbasi regesti ii bat in Moldova si it readuc indarat. Aceasta imprejurare s'ar fi petrecut pe and
Vladislav Cumanul care venise la tron fiind minor, era Inca copil ;

In timpul domniei regelui Vladislav Cumanul (1272-1290) prigonirile indreptate contra paganilor, ereticilor i schismati-

deci putin dupa 1272 42 Putin timp dupa aceea regele el insusi, imbratisand credintele eretice ale poporului Cumanilor, din al caror vita se cobora, atrage asupra capului &Au toate furiile bisericei catolice, si papa iea cele mai energice masuri pentru a
readuce pedeoparte pe rege la credinta adevarata, pe de alta pentru a starpi din Ungaria toate ereziile aflatoare in ea si cari amenintau sa ademeniasca chiar pe regii cei 'Ana atunci att de credin-

ciosi ai Ungariei. El mustra cu mare asprime prin o scriosare pe Vladislav, pentru parasirea adevaratei credinti ; cere ajutoi dela Rudolf de Habsburg, imparatul Germaniei, spre a readuce atat pe rege cat si pe ereticii din Ungaria la Catolicismu ; prediel apoi o cruciatil contra Saracenilor si a ereticilor din Ungaria, prin un legat al sau trimis la fata locului, i in sfarsit cere dela banul Slavoniei si dela voevodul Ardealului ca sa dee mana de ajutor legatului apostolic contra Cumanilor, Saracenilor,
schismaticilor i ereticilor 43.

provoaca o rdscoald a Romdnilor (truculenta saevitia schisamticorum) chiar in anul 1290, care se vede ea' av de rezultat destararea une parti din ei, care trecit in Muntenia peste muntii FIgrasului, precum Cumanii trecusera peste acei ai Moldovei. Cumanii fura urmariti, prinsi i adusi indarat. Romnii ramaser deocamdata nesuprati, din pricina cri tocmai atunci, intamplandu-se sa moara regele Vladislav Cumanul, se produsera in Ungana niste turburari pentru alegerea urmasului sau, care oprira pe apasatori a se lu dup5 apsati. Papa se ingriji foarte mult de

Prigonirile indrumate de papa prin asemenea masuri

rascoala Romnilm. El dojeneste, prin bula care raporteaza acest fapt interesant, pe arhiepiscopul de Cluj, ca nu i-ar fi raportat daca turburarile de eurdnd intdmplate ar fi incetat
42

qui clandestine de regno nostro aufugerant, de finibus et terminis Tartarorum, quos nemo predecessorum nostrorum peragraverat, ultra alpes collecta multitudine baronum et nobilium regnl nostri accessissemus". Comp. Hurrn., Doc.,
I,
4 Theiner, Mon. Hung. hist. I, p. 364, 1290: .,Nicolaus episcopus nobilibus viris Iohanni, Nicolao et Henrico filiis Henrici banis Sclavoniae et nobili viro Rolando volvode ultrasilvanus eiusque fratribus... contra scismaticos el ereiicos, qui de diversis mundi partibus... usque cohortari. Comp. Htum., Doc., I p. 494. Celelalte bule, toate din acelasi an 1290, idem, I, p 495-499.

Fejer, V., 3, p. 409, 1288: praeterea cum pro reducendis Cumansi

p. 484 si 1290. Ibid., p. 502.

www.dacoromanica.ro

DESCILECAREA TAFL1LOR ROMIND

35

data cu moartea regelui Vladislav, sau dacal mai urmeaza


Ind. 44.

lata deci cum ne pare ea ne putem apropi de adevar' ata desfasurare a Imprejurarilor prin care a trecut descalecarea Munteniei atat ca fapt cat si In privirea cauzei ce a produs-o. Dar cum am mai spus-o, chestia rmne numai In domeniul probabilitiltei si a ipotezei. Fara a putea pretinde nimenea altceva, decat la o apropiere de adevar mai mult sau mai putin stiansa, in aceasta privire, credem c'd tot ipoteza descalecarei Statului muntean de catre nite Romani coborlti din Fsgara
trebuie s aiba precaderea 45.

2. DESCALECAREA MOLDOVEI

nordica a Carpatilor Transilvaniei, din Maramures. De si aceasta oba sie a Moldovei este pusa mai presus de once Indoiala prin pomenirea ei In documente autentice contimpurane, totusi nici ea nu este lipsita de Incurcatura nedeslipit de toate Intre-

a pornit din celalalt capat al adapostului Romanilor, partea

Drago sau Bogdan.

Intemeierea

Statului

Moldovei

Greutatea problemei consta In armonizarea documentelor cu o traditie constanta si a-tat de obsteste raspandit, Inca nui poate fi lasata la o parte, cu a-Ma mai mult ca ea afla rasunet chiar In acele documente. Cronicarii povestesc In urmatorul chip descalecarea Moldovei : Ureche spune ea : dup multa vreme cand feciorii cei de domn din muntii unguresti pogot And dup va.nat, au nimerit la apa Moldcvei, vazand locuri desfatate, cu campii deschise, cu paduri dese si cu ape curgatoare, Indragind locul, au tras pe ai si. dela Maramure i pe altii au Indemnat de au venit si au descalecat Intaiu sub munte, mai apoi Inmultindu-se si crescand Innainte, nu numai apa Moldovei i Siretiul le-au fost hotar,
44 Theiner, ibidem, I, p. 374, 1291 : Occurit sensibus nostris non immerito admirandum quod de statu regni et novitatibus plurimis inibi subsesutis nihil ad apostolici sedis notitiam perduxisti et precipue cum nonnunquam retroactis temporibus dispendia gravia et iacturas que diversis et provincia Colocensis incolis intulit truculenta sacvitia scismaticorum et paganorum post praefati tamen Regis obitum, utrum huiusmodi mala periculosa evenerint aut invaluire noscantur... nullatim expressisti". Este evident cA, pentru ca papa s mustre pe arhiepiscop despre neraportarea noutcliilor, trebuie sA se fi intArnplat o rgscoalii chiar atnnci, pe 15'45 altele de mai innainte. Comp. Hurm., Doc., I, p. 509. Stiri mai amAnuntite asupra prigonirilor schismaticilor din partea bisericei catolice vezi In At. M. Marinescu, Isvoare pentru istoria bisericeascd romcincl, SAbiu 1911, passim. " Ipotezele celelalte don, acea a d-lui Onciul i acea a lui Hasdeu asupra Intemeierei domniei unitare in Muntenia vezi in adaosul la acest volum, la sfarsit.

barile referitoare la cercetatrile asupra Inceputurilor

www.dacoromanica.ro

36

ISTORI

ROM AIN ILO R

ci pan la Nistru si pan la mare s'au ltit" 49. Neculai Costin


infloreste aceast Intamplare Cu mai multe basme, pe cari mintea poporului le plzmueste totdeauna In jur ul faptelor mari ale istoriei sale. El spune cA s se fi indemnat Drago cu oare cativa de ai sal din Maramure i au venit peste munti in chip de vn-

toare si au gsit o hiar, si gonind-o cu duli pan la apa Moldova si obosit fiind hiara, au prins'o In apa Moldovei la locul unde se chiam Boureni... Pus-au si In pecetea domniei trei cap de hour ce se vede pari astzi. Iesit-au mai la camp acei vantori si au nimerit la locul unde este acuma manstirea Etsi cine stpaneste locurile acele? El a raspuns c este Rusneac din tara leeasca. i cum a auzit el din btrani c6 ajunge locul pan la Bunke i pan In Mare si pe Nistru In sus Ora unde incepe Tara Leseasc5.... lar apei Moldovei unde a ucis hiara, pre numele unei tince (catele) ce o chema Molda, care de multa goan ajungAnd la ap, limbind mult, a crpat, s'au numit Moldova dup apa Moldovei pre numele Moldei" 47. Miron Costin reproduce aceeai povestire In poema polon, adugand numele satului din care a iesit ,,Drago fiul lui Bogcanii i acolo era prisac cu stupi, i era la acei stupi un Rusneac anume Etco si Intrebandu'l ce om este de trieste In loc pustiu,

dan", anume Cuha din Maramures, sat ce vom constata din

documente c inteadevr a fost al descalectorului. Tot Costin ne mai spune ea' colonia mosului Etco deveni apoi Suceava, care nume il explic el prin aceea, ca' ar fi fost dat de niste cojocari unguri, cci cojocarul pe ungurete s'ar numi soci 49. Aceast traditie este luat intreag6 de cronicarii Moldovei din vechile Letopisete cel dela Bistrita si ce! dela Putna, care acest din urm vorbind ceva mai pe larg cleat cel dintaiu, spune : din mila lui Dumnezeu primul vod Drago iesind la vanat din Tara Ungureasc, dela locul numit Maramure dup numele apei, si urmrind un zimbru II ucise lng acest fluviu Moldova, si se veseli acolo cu boierii s, i locul Ii plActi asa de mult hick rmase acolo si colonii tara cu acei Moldoveni unguresti si dorm' doi ani".
Letopiselete, ed. Kogalniceanu, Iasi, 1852, 1, p. 98 ed. II, 132, [ed. Giure,scu p. 13]. Cronica putneana, (Bogdan Cronicile rominesti, p. 143 si 193). da tot pe Drago! ca Infiirrtatorul domniei moldovene.
47 Letopiseiele, I.

Dragosch primus nostris in patriam pristinam redeundi auctor", era fiul lui Bogdan el Insusi fiu al lui Ionita Imp. Rom.-Bulgarilor. Intr'o alta cronick
scrisa leseste de Miron Costin, nou descoperite de d. I. Bogdan, Cronice inedite

Arh. ist.,

p. 90 [ed. II, p. 83-84].

1,

1, P. 167. Cantemir, Descriptio Moldaviae p. 34 spune c:

1895, p. 186textul polon, pag. 160cetim : lar Romanii adeca Romanii si mai Intai Montenii" sau Muntenii" se scoborira din munti la locuri mai deschise sub domnul lor Negru ; dupa aceea lesira l Moldovenii din Maramures sub Drago!, Intaiul lor domn, la tara Moldovei si ocupara mai Intai locurile de sub
munti,

www.dacoromanica.ro

DEROXLECAREA TXRILOR ROMANE

37

decat celelalte. Ea contine o poveste mult mai amnuntita In care amesteca i venirea Romanilor din Italia sub Traian ; ciar in partea ce se refera la descalecatul Moldovei, atribuit tot

Exista si o alta cronica a Moldovei, cea anonima, mai noua

lui Drago, adauga c acest fapt s'ar fi petrecut pe timpul

regelui unguresc Laslau, adeca Vladislav Cumanul 1290, dupa cum vom vedea mai jos ". Miezul acestei traditii este ca Moldova a fost Intemeiata sub conducerea lui Dragoq, de catre niste Romani coborati din Maramures pe care unele versiuni fi dau drept fiul lui Bogdan.
Data acestui eveniment este fixat deosebit de deosebitele cronici
pune anul 6807 (1299) 50

Letopisetul dela Bistrita, cel mai vechiu, da anul 1359; Ureche


Miron Costin In poema polon primeste

anul 1304, iar cronica putneana urmata In aceasta privire de Nicolai Costin pune anul 1342 (6850).

In contrazicere cu aceste traditii continute In toate cronicele Moldovei, documentele unguresti arara pe unul Bogdan ca pe acel ce ar fi intemeiat domnia moldoveneasca substragandu-se dela autoritatea regelui maghiar. Din Imbinarea acestor dou nume, ale traditiei i documentelor s'a faurit personajul Inchipuit de Bogdan-Dragosi, care nu a existat niciodata.
ntre traditie si documente, s'a' le analizam pe aceste. Ele sunt In numar de trei cunoscute pana acuma. Cea mai noua din aceste diplome este din 1365 si contine druirea mosiei lui Bogdan,
4, D. Onciul Originele Principatelor romcinc, p. 96, crede ca Laslau este luat de Romani dupa traditia ungweasca 5i c ar fi fost Vladislav cet Sleint (1077

Innainte de a lamur contrazicerea ce pare a se intalni

1095) care ar fi Intovara5it ea un geniu proteguitor expeditia lui Ludovic cel Mare ; a5A s'ar fi substituit in legenda romaneasca figura fnchlpuita a lui Laslau celei aevea a lui Ludovic. Nota ne pare aceasta adaptare a legendei ungure5ti de catre Romani ceva nepsihologic ; apoi avem pe Ladislau Cumanul care fnnaintea lui Ludovic f mese prin Moldova. Pentru ce sa recurgem la un sfant unguresc ?
Nu putem primi nici ipoteze d-lui Ioan Ursu Relafiile Moldovei cu Polonia, p. 10 c acest craiu Laslau ar fi fost Andreiu Voevodul Transilvaniei fiul lui Laik amintit de Cronica Dumbicense, de oarece traditia moldoveneasca vorbe5te de craiu

la descalecatul tarei cu Drago5 Voda, nu se tocmeate, c Inca pre acea vreme (1299) er pustie tara Moldovei". O asemenea Moldova pustie nu putea fi fusa sustinuta de N. Costin, pentru anul 1359, cand el singur pune descalecatu/ tiirei in 1352.
Bucure5ti, 1878, p. 250, admite aceasta ingemanare.
51 D. e. Eudnxiu Van -Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der Rumlinen,

" I. Bogdan, Cronice inedite, 1895, p. 34 5149. Letopisetele I, p. 90. [ed. II, p. 83]. Data pusa de Kogalniceanu la p. 99 [ed. II. p. 133, ed. Giurescu p. 16] 6867 (1359) este gre5ita ; caci N. Costin spune despre data la care pune Ureche descalecatul tara : Dar ceeace serie Ureche vernicul ca a fost veleatul 6807 (1299),

nu de voevod.

www.dacoromanica.ro

38

ISTORIA ROILINILOR

CaImia din Maramure (Cuha lui M. Costin) pe care Bogdan o pierduse prin necredinta lui ctre regele maghiar, , lui Moldooanul Balk fiul lui Sas i prin el fratilor si dup5. mam5, Drag, Dragomir i , tefan. Acel Balk Moldovanul fiul lui Sas" este Igudat de rege hindc6 l'au sprijinit In -Ora moldoveneasc, a cptat acolo mai multe rAni i a pierdut servitorii si pentru a sustine pe rege, si Wald acolo pdmdrdurile i drepturile sale, au urmat pe rege In Ungaria" 52. A doua diplom cu cativa ani mai veche, din 1359, contine dkuirea mai multor sate romneti insemnate Ins Cu numiri in parte maghiare : Zalatina, Harpatokfalva. Kopacsfalva, Drszefalva, Hernershaza si Sugatugfalva din Maramures, lui Drago fiul lui Gyula credinciosul nostru Valah din Maramures, spre fspl5tirea slujbelor f'cute de el In expeditiile noastre, mai cu sam ins spre a redobndi tara noasti cea moldoveniascA,
unde mai multi Valahi pArsiser calea datoriei credintii". Regele

d deci toate aceste sate lui Drago, i prin el fiilor si Gyula

dreptul nobiliar, ca si ceilalti nobili ai regatului cari ar sluji In armat, indatorindul bine inteles la pstrarea credintei care
dnsul 53.
Fejer, IX, 3, p. 469' 1365: Ludovicus strenuo viro Balk lujo Saa: Moldavo wojevodae Maramurusiensi quod idem adhuc in terra nostra Moldavana regi fideliter adhaeserit, ibique complura vulnera acceperit, amissis servitoribus suis pro rege sustinendo, terras que proprias et iura ibidem reliquendo, regem In Hungariam secutus fuerit ; ipsi Balkh et per eum Drag, Dragomir et Stephano fratribus uterinis possessionem Cuhnia vocatam, cum appertinentis in cornitaln
Marmorus existentem, quam per infidelitatem et notam Bogdan wojevodae ei usque

i Ladu, spre a se folosi ei i mostenitorii lor de acele mosii, dup

filiorum, qui terram regis Moldavanam occupantes clandestine in contumeliam regis moliuntur conservare, ad se devolutas, solemni prvilegio confert". In.Mihaly Diplome Marrunuresene, p. 56, vina lui Dragos e redat astfel : Bogdan voyvodae et suis filiis infidelibus notoriis qui de regno nostro in praefatam terrain nostram Moldovanam clandestine recendentes eundem In nostre Maiestatis contumeliam moliuntur conservare". Doc. din Fejer pare a fi o prescurtare a originalului din Mihaly. Curios lnsa ca acest original nu conAine indicatii Balk filio Soo z Moldavo" ci numal Balk filium Saaz voy odum nostrum Marainurusiensem". acest Balk se afla it Moldova, e lucru de capetenie i reiesa lush din am bele
versiuni.

Fejer, IX, 2, p. 139, 1359: Ludovicus... quod nos preclaris meritis

Dragus filii Gyulae fidelis Olachi nostri de Marmarosio in memoriam nostrae Cel-

situdinis reductis, quae servitia in plerisque nostris negotlis et expeditionibus sibi commissis et confisis, specialiter autem in restauratione terrae nostrae Moldavanae, plures Olachos rebellantes a via debitae fidelitatis devientes. volentes igitur pro premissis suis obsequiosis meritis, regio occurere donativo, quasdam vilas nostras Olachales ; Zalatina, Harpatokfalva, Kopacsfalva, Drszefalva, Hernershaza et Sugatugfalva, proventibus nostris quinquagesimalibus novae donationis titulo dedimus... prefato Dragus et per eum Gyula et Lado filiis suis eorumque haeredibus... omni eo lure nobilitatis titulo, quo ceteri viri primi et naturales regni nostri nobi les sub vexillo gaudeant et fruantur, ita tamen quod idem Dragus et filii sui.., sincere fidelitatis hommagium perpetue tenerentut observare. Mihaly, I. c., p. 37 (IA acestui diplom data 1360.

www.dacoromanica.ro

IIRROXLROARRA TXRILOR ROIANE

39

A treia diplom, cea mai veche din toate, este din 1355 si intreste posesia aceluiasi Drago fiul lui Gyula care si acesta er fiul unui altui Drago Valacul, asupra dou mosii ale sale er yulafalva si Nyres de lang fluviul Maramuresului, pe baza altor dou6 documente din 1349, pe cari regele le reproduce In intregimea lor, din cuvnt In cuvnt. Cel din-Wu din aceste documente redate de acel din 1355, porneste dela Ludovic cel Mare, si este un ordin dat lui loan fiul lui Iuga, voevodul Valahilor din Maramures, ca si reintroduc pe Drago, pe tatl su Gyula
si pe fratii si : Stan, Tatar, Dragomir, Costea i Mirislu, in posesiile lor, Gyulafalva si Nyres, din cari fuseser scosi cu foc si cu sabie, de ctre Stan fratele acelui loan ctre care regele indreapt

scrisoarea, cnd acel Stan se revoltase impreun cu Bogdan, mosul su dui:A tan'. Fiind ins c Gyula cu cei sase fii ai si Drago, Stan (altul decAt Stan rsvrtitorul), Tatar, Dragomir,
Costea, i Mirislu mi voiser s iee parte la rscoala lui Bogdan

si a lui Stan fratele lui Ioan, pentiu care pricin acestia le si


pustiiser satele, le arseser casele si'i dAduser afar din mosiile

lor, apoi regele pentru a rsplti credinta pe care Gyula si cu fii si o pstraser care ansul, ordon lui loan fiul lui Iuga Voevodul Maramuresului, ca s pun e jluitori innapoi in posesiile lor dup o prealabil cercetare. Mai adaug regele c. Gyulafalva si Nyres fusese druite lui Gyula pentru credincioasele sale slujbe de fericitul intru pomenire tatl su, regele
Carol Robert (Neapolitanul, mart in 1324). Acest ordin de resti-

tuire este dat din Bistrita in anul artat 1349. Al doilea document -ep-odus de diploma din 1355 este pi-ocesul verbal al lui loan fiul lui Iuga pentru indeplinirea insrcinrei primite, incheiat in Sziget In 1349. Pe baza acestor doue acte, regele Ludovic intreste lui Drago, tatAlui ski Gyula si fratilor si mai sus pomeniti, stpanirea asupra satelor de cari fuseser despoiati, cu conditia ca ei s plteascA drile obinuite dup5.
dreptul Valahilor 64.
Acest document a fost publicat de mine pentru prima owl In Revista pentru Islorie a lul Gr. Tocilescu, V. p. 166: Ludovicus Del gratia, Hungariae, Rex... ad universortun notitiam harum serie volumus pervenire : Quod Dragus, filius Gyula, filii Dragus Olacus, ad nostram accedendo praesentiam exibuit nobis quasdam duas litteras patentes, unam videlicet nostram, aliam

vero litteram Iohannis, filii Ige voevodae Olachorum de Marmorisio, super statutionem possessionum Gyu/afalva juxta fhunen Maramorisii et Nyires vocatam,

eidem Dragos nec non praedicto patri, item Stano, Tatar, Dragomir, Kuszta
et Miriczlo fratribus suls fatis confectas, supplicans, nostrae majestat ut easdem fitteras et statutionem possessionariam acceptare, ratificare, et pro eisdem nostro dignaremur privilegio confirmare. Quarum tenor taus es : Ludovicus Dei gratia, rex Ungariae fideli suo Iohanni, filio Ige, voevodae Olachorum de Maramorisio salutem et gratiam. Querimonialis relato Gyula Mil Dragus nobis patefecit, quod Stanus filius ejusdem Ige frater tuus, qui nuperrime in notam infidelitatis Bogdano quondam voevodae, patruo suo, nostro et

www.dacoromanica.ro

40

1STORIA ROMMULOR

S6 stabilim acum, dup'a aceste documente, genealogia acestor nobili Romani, stfbunii transcarpatini ai multor boieri moldoveni. Cel mai btr'n din ei, care murise la 1349, este
Drago.y Valacul,

tat61 lui Gyula, care la andul su este aiiitat

c avand ase copii : Drago q II, Stan, Tatar, Dragomir, Costea Mirishitt, Avem deci urmAtoarea genealogic : Dragos Valacul
Gylula

Drago II

Stan Tatar

Dragomir

Costea

Afar de aceast familie, mai sunt ateva vite din alta, pe care o vom numi-o a Boganetilor, dui:4 numele personajului ei celui mai de sam6. Documentul din 1349 spune anume c fiul lui Iuga i nepotul de frate a lui Bogdan, anume Stan, s'ar fi fsculat contra autorintei regeti, pe and alt fiu al lui Iuga, loan, este aiitat ca voevodul Valahilor din Maramure
la 1349, ilmas credincios lui Ludovic, i pe care regele 11 ins'Ar-

cineaz6 cu reintralucerea lui Gyula in moiile sale. Bogdan

regni nostri Infideli notorio, adliaerendo incidit, ipsum, item Dragus, Stanurn, Tatar, Dragomer, Kszta et Miruszlou filios suos, propter eorum fidelitatis constantiam eo quod ipsos a via solitae fidelitatis diuturnae et suo ac ipsius Bogdan quondam Voevodae nostri infidelis notorio contubernio et societati iungere neqaivisset, de possessionibus eorum Gyiulafalva juxta fluvium Maramorisii existente et Nyires vocatis, quas ohm excellentissimus princeps dominus Carolus Dei gratia inclytus rex Ungariae genitor noster carissimus bonae recordationis, eidem Gyulae pro fidelissimis et meritoriis suis serviciis contulisset, eiecisset et exclusisset, domos suas concremari et combtui faciendo. Idicirco fidelitati tuae firmiter praecipimus per praesentes : (unneazg ordinul de restituire si procesul
verbal care o constata, Meta de loan fiul lui Iuga) Anno dom. MCCCXLmo nonno. Nos itaque humilimis supplicationibus praedicti Dragus fuji Gyulae eiusdem Dragus et praedictorum patris et fratrum suorum ac praedecessorum eorundem praefuisse dignoscuntur, acceptamus et pro eisdem possessoribus atque here-

dibus ac succesoribus- auctoritate Regia confirmamus, salvo tamen nostro lure regali, ita tomen quod praedictus Dragus et pater ac frates sui antedicti debitas semper dare et justitia (sic) consueta (sic) more Olachorum Regiae maiestati teneuntur jugiter exliibere. Anno dom. MCCCLmo quinto, quarto idus octobris Reprodus acum In text identic de Mihaly, 1. c., p. 33.

www.dacoromanica.ro

DEBOXLEOARRA TXRILOR ROMANE

41

i Cu Iuga sunt frati de oarece Stan este artat ca nepotul de frate al lui Bogdan. Avem deci urmtoarea genealogie :
insA

Iulga

Bogdan

loan

Stan

lecrei lui Bogdan, si pe care vom numi-o a Dragosestilor, ea


Infritiseazs urmtoarea ramificare 55 :
Drago

Cat despre familia voevozilor din Moldova anteriori desc-

Sas

Drag

Dragomir

Stefan

Bale
voevod in Moldova 1365, voevod de Maramures 1368, scomite de Satu-mare 1383, comite al Secuilor 1390, com. de Ugocsa 1392, mort catr5. 1400.

Drag
N oevod de Maramures 1368

parir' la 1398, comite al Secuilor 1390, com. de Ugocsg

1392. mort ci1tr 1400.

iar rscoala in contra lui Ludovic porneste din sinul familiei Bogdnestilor. Ludovic numeste Moldovanul pe Balk si spune despre acest din urm c i-a ajutat in Moldova, la.combaterea lui Bogdan ; c' au primit acolo mai multe r'ni, pierzandu'si

Familia Drgosestilor pstrase credinta cAtre regii unguri

servitorii ce'i avea, i ea* au trebuit sti ptireisasai moii i drepturi pe cari le avea in Moldova, pentru a urma pe rege in Ungaria; de unde urmeaz c acest Balk tri in Moldova cand Ludovic
Vezi asupra acestei familii si a ramificiirilor ei posterioare E. Picot. Tableau gnealogigue de la famille de Dragos In Revista pentru istorie a lui Gr.

Tocilescu, V. p. 310 si urm. Familia acestui Dragos este alta decAt aceea a lui Dragos Valacul. Dacil se afl In ambele familii douli nume identice, Drag si Dragoniir, , ele sunt purtate In familia lui Dragos Mold. de fiii lui i In aceea lui Dragos Valacul de nepotii lui.

www.dacoromanica.ro

42

ISTORIA ROMANILOR

a venit aici contra asvrAtitorului Bogdan, si cA tot aici trAise si tatAl su Sas, care domnise innainte de el. Sas insil i Dragos tat61 lui sunt dati de cronici, adic de traditiune, ca domnind
in Moldova.

AceastA imprejurare ne va sluji spre a limpezl contrazicerea pe care am arstat-o mai sus c s'ar parea a se Intlni intre traditie si documente.
pretutindeni lui Drago deselecarea Moldovei, pe cand din documentele raportate rezults tot atat de limpede c6 numele intemeietorului Statului moldovan, a fost Bogdan. Apoi toate cronicile cari raporteazA traditia tkei, pun dup5. Drago s pe un Sas, fiul lui, i apoi pe Bogdan. Asa avem urmkorul sir al domnilor celor dintaiu ai Moldovei, dup6 cele patru mai vechi izvoare cunoscute Ora astAzi
LETOP. BISTRITA

Limpezirea eontrazieerei.

Am vkut c6 traditia atribuie

ANALRLE PIITNENE CRON. MOLDO-POL.

CRECHE

Drago5 Sas

Drago5
Sas

Drago5

Drago5 Sas

Laten Bogdan

Bogdan

Latcu

Bogdan Latcu

Lateu
Bogdan 5 6

Cu toat deosebirea in sirul domnilor celor dintaiu ai Moldovei, toate cronicele mkturisesc c6 domnul cel intaiu al acestei tAri, a fost Drago, i cA fiul acestuia a fost Sas. Dup
Drago s si Sas vin Bogdan si Latcu la unele cronici interverti-ti ;

ins se va videa c6 urmarea real6 este Bogdan-Latcu si nu pe dos. Rezult6 ciar c6 sirul celor dinataiu trei domni ai Moldovei este urrratorul
Drago. Sas, (Balk) Bogdan

Dui:4 traditie deci se vede c Bogdan cel aecitat de documente ca intemeietorul Statului moldovan, prin rAscoala lui contra autoritAtei maghiare, a fost precedat In domnie de doi alti principi. Cu alte cuvinte Moldova exista ca far innainte de a fi ca Stat, i aceastA imprejurare isi gAseste foarte usor deslegarea. Inteadevk, cum se poate explica faptul
Balk fiul lui Sas s6 aibh propriet64i In Moldeva i s'A se alipiasc5

aici care expeditia regelui Impotriva lui Bogdan? Trebuie numai decal ca acest Balk s fi fost asezat in Moldova si anume inc innaintea lui Bogdan, cki regele In documentul din 1349 spune c r6scoala lui Bogdan ar fi avut loe nu de mult (nuper56 I. Bogdan, Cronici inedile, p. 34 0 49; [119-120] i L Bogdan, Veehile
cronici mold. p. 143 51 193. Ureche In Letoplsefe.

www.dacoromanica.ro

PRBOALROARRA TARILOR ROMANS

43

rime) si, cnd se duse in Moldova pentru a supune pe Bogdan, intlni acolo pe Balk Moldovanul, fiul lui Sas. Pentru ca Balk sa ajute lui Ludovic In Moldova, unde se
vede c el er aezat, trebuie ca el sau predecesorii lui sa fi ocupat

aceasta Ora mai de mult timp.

Rezulta deci ca fnnainte de coborfrea lui Bogdan din munti, venisera In Molvova alti voevozi din Maramure, cari pastraser insa credinta i supunerea catre regii maghiari, schimbndu'i

numai locul salaluintei lor. Aceasta nu pute supar pe rege, Moldova fiind privita, cu sau fail cuvnt, ca o tara supusa coroanei ungureti, Inca coborkea acelor voevozi din munte mai catre es, puteA apare regelui numai ca o stramutare a supuilor
Coborfirea lui Bogdan din Maramure are insa cu totul alt caracter ; ea este aratata ca o fuga tainuit, prin care acest voevod vol sa se substraga de sub autoritatea regelui ; deaceea 11 vedem fmbiind o multime de locuitori a'l urm inteacolo, c'tigAnd la planurile sale i pe Stan fiul lui Iuga, alt voevod din Maramure ; iar cei cari nu voira sa urmeze intreprinderea lui aunt pedepsiti, li se ard casele, li se pustiaza moiile, precum am vazut c s'a fcut cu acele ale lui Gyula i fiilor sal. Mid Bogdan ajunse In Moldova, el dada aici peste celalalt voevod credincios regelui celui dumanit de dAnsul, anume peste Balk. Trebui numai decfit sa se nasca o lupta intre dnsul i vasalul regelui din Moldova. Ludovic alerga In ajutorul acestuia din urma. Trecnd In Moldova ajutat de Gyula, el sprijini aici pe credinciosul sat' Balk contra vasalului rasvratit ; dar soarta armelor nu le fu favorabila, de oarece vedem ca. Balk este nevoit
sa paraseasca Moldova, lasand aici In mainile lui Bogdan, drepturi i moii, i sa urmeze pe rege in Ungaria, unde este despagubit
de pierderile suferite In Moldova, prin daruirea moiei lui Bogdan,

sal din o parte de tara In o alta.

pe Romnii ce se substrasesera de sub stapnirea lui,toate insa fail izband 57. Pamntul Moldovei devenise un loe de sc'pare

Cuhnea, de care acesta fusese despoiat, ca tradator. Regele fntreprinde mai tArziu mai multe expeditii, pentru a supune
pentru toti Romnii nemultamiti cu guvernul unguresc
i

numarul lor er insemnat. Poporatiea ei crete pe zi ce merge,

exercitum contra aemulos et rebelles et saepius contra Rachenes et Molclavos". Capitolul al III-lea din Thurocz conjine cronica contimporanA a lui loan de Kikullew). Cron. Budense, p. 331: In quolibet tertio anno saepius
blinda : awl dacet una vesnicti a lor reftnnolre ?

17 Tburocz, in Schwandtner I. p. 241 cap. 31 Scriplores rerum lumgaricarum, (Ludovicus) fere singulis annis vel in quollbet anno movit

contra Racenses et Moldavos". Aceste dese expedijii dovedesc lipsa lor de lz-

din ele ar fi fost biruitoare, ce nevoie mal era de o

www.dacoromanica.ro

44

ISTORIA ROMANILOR

si in curnd Moldova deveni o domnie destul de biting pentru a putea determinA ea singur mersul destinelor sale 58 . Astfel deci se desleag contrazicerea aparent ce se arat intre traditie si documente, In sensul acela c Moldova a fost de cloud ori descalecatei, odat ca tar rmas tot In vasalitatea

Ungurilor, de care Dragoq, i a doua oar ca Stat neatknat,


de &Are Bogdan.

Este ins de observat c chiar Drago si urmasii lui, Sas si Balk, de si supusi coroanei unguresti, prin pozitia geografic, a trei in care ei se strAmutaser, separat de crlia ungureasc prin Innaltele piscuri ale Carpatilor, se bucurau aproape de neatknare, Mat traditia a putut usor amestec revolta posterioai

a lui Bogdan, cu infiintarea primului voevodat In Moldova

superioar, si s atribuie astfel lui Drago intemeierea acestui Stat. Conform cu aceste rezultate dobndite prin critica stiintelor pstrate de deosebitele izvoare, gsim pe Raguzanul Giacomo di Pietro Lucari, al ckuia grad de credint l'am analizat mai sus, enumrnd In chipul urmtor pe primii voevozi ai Moldovei Drago $ pe care'l face baron din Hust, cetate din Maramures, Sas, Bogdan, Lafcu, Dup acest din urm Insir pe .111uatin (Petru), Roman si , tetan; apoi pe Iuga, Alexandru (ce! Bun), Roman al II-lea, Ilie si Petru Ciubtir 59, artare ce concord pentru cei dinfaiu 4 domni, pe deplin cu sirul stabilit pi in documente. Aceast imprejurare intreste inc si mai mult valoarea artrilor lui Lucari si pentru pktile acele ce nu pot fi controlate prin documente, anume cele spuse de el relativ la descAlecarea
Munteniei.

In sfrsit existenta lui Drago s in Moldova ca domn, a lsat chiar urme geografice. Asa se intalneste numele lui alipit

de o cmpie, tocmai In partea muntoas a Bucovinei, unde

inc pe timpul lui Alexandru cel Bun se gseste o ccimpie a lui Drago 6. Apoi Neculai Costin spune c ar fi aflat din oameni
Thurocz, in Schwandter I p. 245 cap. 49: Huius (Ludovici) tempore Bogdan waiwoda Olachorum de Maram rosio coadunatis sibi Olachis eiusdem districtus in terrain 114oldaviae, coronae Regni Hungariae subiectam, sed a multo tempore pro pter vicinitatem Tartarorum habitatoribus destitutam, clandestine recessit et quamvis per exercitum ipsius regis saepius impugnatus exstitisset, tamen crescente magna numerositate Olachorum inhabitantium illam terram, in regnum est dilatala". 59 Ristretto (comp. mai sus p. 18), p. 105 : Nel 1358 Draghissa, a Dra gole barone di Ust. citta in Transilvania s'insignori de, Moldavia, sottomisse Tartari, e morendo lascio il regno Sas suo figliuolo il quale riduse la provin,ela a particolari di Valachia. A Sas segul Bogdan... Morto Bogdan venne Ladzko, Mussatin, Roman, Stefano... Successe poi Iuga, Alessandro, Ilia che rese il regno feudatario a Poloni, Romano Second et Pietro Ciubar". so Doc. din 1479, Aprilie In 8 In Arh. ist., 1, 1, p. 110.

www.dacoromanica.ro

DESCALECAREA TXRILOR ROMINE

45

bdtrni cd o bisericd de lemn la Olovt, ar fi fost ridicatd de Drago Vodd, uncle chiar se spuned c el ar fi ingropat 61

cronicele noastre oarecare indicatii. Anume aproape toate cronicele pun venirei lui Drago in Moldova (descAlecatul Ord dupd ele, care nu cunosc i cobordrea lui Bogdan, sau mai bine le ame-

Asupra datei descdleckei lui Drago, dei nu poseddm tiinti precize ca asupra acelei a lui Bogdan, totui avem in

steed impreund) pe timpul regelui Las16u, adicd Vladislav, una

vdzut mai sus cd pe timpul acelui craiu s'au IntAmplat persecutii cumplite religioase i s'au iscat revolutii cari, intre

din acele cronici, acea a lui Ureche, indicand chiar ca dat a acestui eveniment anul 1299, apropiat de domnia acestui rege al Ungariei, al 1V-lea cu acest nume, supranumit i Curnanul, care domnete intre anii 1272-1290 62.
altele au provocat ieirea unui mare numdr de Cumani din Ungaria

cdtte pdrtile Moldovei, dupd cari Cumani regele luandu-se, prinde i'i aduce inddrdt. C ieirea acestor Cumani a trebuit sd se facd &Ire pdrtile Moldovei i nu ale Munteniei, se vede de pe aceea cd regele spune in documentul eliberat lui Thomas, pentru a multumi vitejia lui, Ca' au fugit acei Cumani in prtile i hotarele rtarilor, peste munti, pe unde niciodazti nu mai umblase ore un antecesor de ai mei". Aceasta insd nu o puted spune Vladislav Cumanul despre Valahia, unde chiar n timpul copildriei sale, Ungurii fdcuserd o expeditie contra Voevodului
Liten. i apoi Tdtarii nu'i intindeau stdpanirea cleat spre pdrtile Moldovei, nu i spre acele ale Munteniei 62 Este probabil c voevodul Drago din Maramure, credin, cios ca i urmaii &Ai Sas i Balk, insot pe rege in

expeditia lui contra Cumanilor, i pldcndu-i locurile desfdtate, cu pgduri tntinse, pd'uni imbelugate i ape curgdtoare",.
ei N. Gostin, In Letopisete, I, p. 59, nail. Faptul cd Dragos i Sas, nu sunt arnintiti In pomelnicul manilstirei Bistrita (Melhisedek In Revista lui TociJescu, II, p. 59), se explicil prin aceea cil fiind ei credinciosi Ungurilor, and venl Bogdan, le va fi sters numele lor din pomelnic. Vezi i C. Kogillniceanu, Dragos si Bogdan, Bucuresti, 1886, p. 13. Legenda cu biserica de lemn din Volovilt pune radicarea el In 1346. Vezi mai multe acte carireproduc legenda In B. MAzereana

In An. Acad. rom, II, tom. XXVIII, 1911, p. 318 (70).


e, Miron

II, p. 30, ed. Giurescu p, 54] : phnil la vremea lui LasI6u, craiul crestin unguresc, la al cilrui vreme s'au descAlecat al doilea riind de Drago Voevod tara noastrh". Tot ash aratil si Neculai Gostin, Idem, I, p. 88 [ed. II, p. 81] : In zilele lui LaslAu, craiul unguresc, and s'au descillecat al doilea rAnd tara Vezi Moldovei de Dragos Voevod si tara Munteneascil de Radu Negru asupra lui LaslAu mai sus, p. 47.

Gostin In Carlea desailecatului dinttu, Letopiscie, I, p. 31 [ed.

63 documental reprodus si mai sus p. 34 din Fejer, V, 3, p. 409, 1288 : pro reducendis Curnanis, qui clandestine de regno nostro aufugerant, de fin ibus et terminibus Tartarorum, quas nemo antecessorum nostrorum peragraverat, ultra alpes". Asupra expeditiei contra lui Liten, vezi Vol. II, p. '212.

www.dacoromanica.ro

46

/STOMA ROMANILOR

ce le tntalni in vAile Carpatilor intoarse atre Marea Neagr6,


ilmase aici, strAmutndu-se din Maramure.

Moldovei de Drago la 1288, i acea a Statului gu de Bogdan

Astfel s'au intAmplat ambele descAleari, acea a fdrei

In 1348. Ba s'ar p6re dup un document din 1343 in care Bogdan este horopsit i hulit de rege ca necredincioas i ca fost voevod de Maramure c6 el trecuse poate inc depe atunci in Moldova 64.

Aceste doted coborari ale Romnilor maramureeni din


muntele Orel lor cAtre cmpia moldoveneascg, de i sunt ameste-

cate de traditie in unul i acela eveniment, nu sunt mai putin doue fapte cu totul deosebite, nu numai prin personajele lor conduetoare, dar i prin caracterul lor. Acea a lui Drago via
de pricinA dorinta Romnilor de a cAut un traiu mai uor, cAtre Ortile mai joase ale regiunilor carpatine, deci motive economice, Mr% a se desface ing de supunerea ungureascA ; acea a lui Bogdan se Met pentru a scoate pe Romni, de sub apAsarea Maghiarilor,

analog cu ceca ce Meuse Radu Negru, &Are prile sudice cu vreo 60 de ani mai innainte ; er o revolutie politicA.

DescWecarea ins a Moldovei,care se dovedete prin documente autentice, c6 a provenit din partea muntoasA a podiplui carpatin, infrete cererea ci in Muntenia lucrurile au trebuit s' se fi petrecut tot astfel. Apoi este de observat c dac traditia p`astrat despre originea Romnilor, din poporul roman venit in Dacia pe timpul lui Traian, i acea a desclecArei Moldovei, se arat a fi conforme cu faptele inteadevAr petrecute, pentru ce oare nu am d aceeai crezare i traditiei privitoare la descAlecarea Munteniei, cu toate c in privirea t-,i dovezile ce existA,
de i puternice, i incheieotare pentru once minte nepreconceput, totui nu sunt continute, ca pentru Moldova, In nite documente, care s'a" refere deadreptul la faptul descAlec6rei.

3. CARACTERUL DESCALECAREI

Rumnii i veeinii. DescAlecarea Munteniei i a Mol-. dovei este un eveniment complex, ale drill impre jurri trebuesc analizate, pentru a intelege care a fost natura sa. Faptele ce tre" Mihaly, 1. c., p. 17, 1343, Oct. 21 Oradia Mare, quem Bogdan quondam woywoda de Maramarisio, noster infidelis". La aceast (lath anterioarii Cu 6 ani se opune fnsil euvantul nuperrime din doc. din 1349. Se poate ch Bogdan disgratiat de rege sh se fi purtat prin Maramures pana In 1348, cAnd se hotArii5te a trece In Moldova.

www.dacoromanica.ro

DIOSCLECAREA TIBILOR ROMANI?

47

bue s slujasca de temelie acestei analize au fost studiate 'Ana' aici. In rezumat sunt urmatoarele :

impoporate, si anume cu o poporatie de obarsie mai ales romng In pktile lor muntoase si slavona in locurile sese 65. Desi ambele aceste neamuri de popoare incepuser a cunoaste binefacerile unei vieti organizate, incerckile catre o asemenea viata fusesera nimicite In formele ei mai superioare, prin furia navalirei tataresti, i organizarea lor nu infatisa cleat piste formatii cu totul

'raffle cari eran sa fie supuse acestui eveniment, erau

incepkoare. Poporul insa lipsit de intocmire definitiva, o cunostea si o dori, bleat trebuia sa piimiasca o asemenea, ca
un dar venit din maim oricui. Pe de alta parte insa peirea formelor

In Muntenia i in Moldova, a fi usor supuse, intru cat lipsindu-le inchegarea in State, sau acele ce existau fiind slabite, nu aveau

de organizare superioara expune pe poporatiile ce locuiau putinta de a se impotrivi.


De peste munti venir mi numai cat intemeietorii dinastiilor

muntene si moldovene, ci si o multime de noroade", cum spun cronicele muntene si precum se adevereste si de cronica ungureasca, care raporteaza descalecarea Moldovei 66. Acest popor care venia de peste munti era de vita romana, si iesi din niste mici State organizate in chip feodal, cari reproduceau in mai mic, aproape toate elementele si conditiile de viata ce se aflau in intregul mai mare din care faceau parte. El aduse cu sine principiul monarhic al ockmuirei sub voevozi, nobleta cu drepturile si indatoririle sale, obiceiul feodal al dkuirei de pamanturi si altele mai multe.

Descalecarea, de si facuta de un element numeros, nu ave caracterul unei cuceriri, cad negasind descalec'torii impotrivire in Wile descalecate, o cucerire nu er de lipsa. Apoi chiar elementul navalitor nu era pe a-Ma pregkit pentru lupta, cat indemnat sa fuga de grelele asupriri la cari era expus. Nu cata el o intindere a stapAnirei, ci o mantuire a existentei sale. Din ambele puncte de vedere, atat al navalitorilor cat si al nvalitilor, ipoteza unei cuceriri cu sabia este inlaturat. Si Cu toate acestea daca cercetam efectul pe care descalecarea l'a avut asupra Munteniei si Moldovei, gasim ca elementul coborat d'n munti a pus in lucrare o predomnire asupra acelui mai vechiu pe care l'a aflat in vale. Este firesc lucru de a admite si cercetkile faptelor o adeveresc,, c acei ce se hotarara a'si

" Vol. II, p. 203. " Cronica anonimd a Wet Romdnesti (Mag. ist., IV, p. 231) : Radn Negra mare hertog pre A1mg5 5i F6grg5, ridicatu-s'au deacolo cu toata casa lui 51 ca o multime de noroade". Comp. Thuroz, n Schwandtner I, p. 245 cap. 79: Bogdan
coadunatis sibi Olachis eiusdem districtus... crescente magna numerositate Olacho-

rum inhabitantium illam terram, in regnum est dilatata".

www.dacoromanica.ro

48

ISTORIA ItObaNILOR

prsi case si mosii, pentru a cAut dincolo de munti o nou patrie, erau elementele superioare i bogate ale societtei, si nu cei sraci i mici cari simtiau mai mult srcia lor decal. asuprirea. Fugarii din Ungaria, nvlitorii ctre sesurile Dunrei si ale Nistrului, erau cei mai multi boieri, iar clasa inferioar a societtei va fi fost rEprezentat numai prin slugile ioamenii rile de la poalele Carpatilor. unde boierimea ce se va fi aflat pe aici, se intruni cu acea a noilor veniti 67 Exist o dovad tnvederat despre predomnirea elemende cas ai acestora. DescAlecarea avir deci de efect slhirea ele mentului boieresc din Transilvania si adogirea acestuia in Vi-

tului nvlitor. Ea se deduce din numele pe care serbii l'au purtat indelungat timp in Muntenia, anume acel de Rtimeini. Aceast denumire fiind indeobste indestul de cunoscut, vom raporta numai cateva dovezi in sprijinirea existentei sale. AO in un document din 1611 gsim pe unul Tudor din Voinesti care se recunoaste drept dator jupanului Mihai 1 Cu suma de 7700 aspri, i fiindc era dator jupanului Mihail cu acei bani de un

timp indeIungat, ii pune zi pentru cea de pe urna dat la Sf. Dimitrie, iar s nu voi plti asprii la zi, iar eu s-i fiu runkin

Oan, cu feciorii lui drept 4000 de bani gata 69. Sunt documente cari pomenesc pe rumani ca o clas de popor. Astfel final din 1612 dela Radu Vod, apr braniqtele manstirei Argesul de cAtre toti ()amend, ori or4enii, ori rurndni, ori megiesi, ori slujitori., ori cine o fi" 76,. Mihai Viteazul consfinteSe priu nri arzamant serbirea tranului, sub numele de rumdnie, care Ora la clansul era numai obisnuelnic. El spune In hrisovul su : care i.,nde va fi, acela sri tie rurndn vesnic
unde se va afla." 71 C asezAmantu era vechiu se vede din un document dela Constantin Serban din 1615 care spune despre niste rumni c ar fi fost ai unor boieri din mini strdmoi 72

cu feciorii mei si cu toat mosia mea" 68. Un alt document din 1617, arat pe unul Para Armasul care vinde jupanului Hrisca toat partea sa de moie din Voinesti i cu un ruman anume

Cum s se explice aceast intrebuintare a numelui etnic al poporului roman, Intr'un Inteles josnic i aplicat la o clas degradat a societtei?

In documentul din 1247 am vazut cil se vorbeste de maiores tetras la poporatia romAnA din muntii Valachiei, Vol. II, p. 209. Emigratia oamenilor siiraci se fntAmpl numai atunci ciind conditiile existentei lor materiale devin aprisatoare ; mai niciodat nu fug ei fnnaintea unei persecutii politice sao cltiar
religioase.

Arhiva Isiorich, I, 1. p. 8.

Ibidem, p, 14. Ibidem, p. 119. 71 Magazin isioric, III, p. 277. 72 Mai jos fn vol. VI, la cap. Slarea idranilor, unde existenta asezilmAntului rumAniei va fi pe deplin cercetatA.

www.dacoromanica.ro

DESCXLECARICA TIRILOR RomANE

49

aiurea deca in faptul descalecarei. Se stie anume ca unele parti dinteun popor pastreaza uneori numele general etnic al acestuia, ca nume special al tribului lor. Astfel Sclavinii au pastrat in gtupul lor numele generic al Slavilor, din care celelalte triburi se numiau Venzi, Moravi, Croati, Rui, Poloni, etc. Tot a' pare ca i Romnii cari locuiau pe coastele Carpatilor spre Vatrunchiuri ale lor se numiau Moldoveni, Maramuea'seni, Rana-

Noi credem ca este peste putint de a OA o explicare

lahia, purtau in special numele de Rumni, pe dud celelalte

teni, Ardeleni etc. 73. Cnd veni peste acesti Rurneini descalecarea

din Transilvania a Muntenilor se fac o deosebire intre aceste dou elemente : Muntenii devenira stapani, iar Roma' nii sau Rumnii, supusi.
Indoitul nume al Valahiei. Tot de ad i se explica si ingeManarea numelui Valahiei chiar in gura poporului. o tara poate primi mai multe denumiri chiar, date insa de straini. Poporul ce o locueste va denumi-o indeobste cu un singur nume. Valahia face o exceptie dela aceasta regula. Ea poarta doue

excluziv numai numele dintain, acei munteni intrebuinteaza


mai mult pe acel de Tara Rumaneasca dar uneori i acel de Tara

numiri chiar la poporul ce o locueste : Tara Munteneasdi 0 Tara Runkineasca. Pe cand la cronicarii Moldoveni se intalneste aproape

Mai de sama insa este ca chiar documentele unde nu poate fi banuita nici o inriurire literara i anume tocmai acele .anterioare sau de pe timpul lui Matei Basarab cand rumeinimea, in
Valahia Tara Rumeineasca Astfel o scrisoare din 1604, tnguirea

Munteneasca, ceeace dovedeste ca tot ash de nedistinct erau intrebuintate ele si in gura poporului

intelesul de serbie er in floare, numesc in repetite rnduri


boierilor munteni, cei refugiati in Moldova, ii ara cum unii ce au fost in Tara Rumeineascti". Un document din 1635 care contine juramntul de credinta fAcut de ostirea lui Matei Basarab, att acestum cat i aliatului sau Gh. Racoti, spune : noi toti slujitorii Trei Rum6neqti, capitani, iuzbasi, ceausi, van"sei i toti ostenii, clarimea i pedestrimea juramu-ne pre numele lui Dumnezeu si pre Sfnta Evanghelic si pre Sfanta prea-

curata Maria, cum noi vom fi cu toat credirrta Mariei Sale

Domnului nos tru Matei Basarab Voevod, care este cu mila -lui
Dumnezeu Domnul Teirei noastre Ruintincti" 74. Un alt document,

asupra manastirilor inchinate, contine titulatura lui Matei Basarab in cuvintele urmatoare : Noi loan Basarab cu darul lu
78 CA Romnii s'au numit totdeauna pe ei astfel ne-o spune episcopul Veranc iu In veacul al XVI-lea : Mon. Hung. Istorica Scriptores, IV, p. 205 ; quippe-

quibus psi Valachi utuntur, qui se Romanos nominant". 74 1604 Hurm., Doc., IV, p. 405; 1635 Col. lui Traian! 1874, p. 216.
A D, Xenopol. Istoria RomAnilor.Vol. III.

www.dacoromanica.ro

50

18TORIA ROMAITILOR

i biruitor a toatA Tara Rumdneasc'd", si mai jos iarAsi spune : locuitorii Tdrei noastre Runitineqti dinteamandota randurile" 75. Un al treilea document din 1562 incheie prin cuvintele : iar care va Cancha Dumnezeu a fi domn biruitor Tdrei Rumlineti"". In sfarsit mai amintim inscriptia pusA de Matei Basarab pe biserica din Campulung : In zilelc ducelui crestin Matei Basarab domn in Tara Rumtineascd" 77. Valahia apAtase numele de Tara Munteneasa, dela Muntenii ce se coboriserA in ea. Aya ins5 mai innainte numele de Tara

Dumnezeu Domnitor

vechi 78. Toate celelalte numiri precum Valachia, Transalpina Hayas Alfoeld, Kara Ulag, Kara Iflak, sunt strine.cunoscute intrebuintate numai de strAini.
numai supus i abia mai tarziu, cand se stria conditia supusilor,

Rumneasa dela Rumana" ce o locuiau din vremuri mai

FAr indoialA a la inceput, ruma nu insemna qerb, ci

acest termin ajunse a insemna clasa cea mai de jos a societAtei. Deaceea cu toatA aceastA degradare a intelesului cuvantului de

ramdn, el nu inceteazA a pAstra ca denumire etnia deplina

sa valoare, i Miron Costin putea spune cu drept cuvnt tocmai

In timpul and rumaniea in sensul de serbie era in toatA floarea ei, c in Ardeal, Tara Munteneasa i Moldova, poporul se fdleqte cu numele de Ruma" 78. Acest indoit inteles al cuvantului se pAstreazA pana' tarziu. Asa gsim c Dionisie Eclesiarcul, cronicar la inceputul veacului al XIX-lea vorbeste in mai multe

randuri de poporul minan, intrebuintand apoi cuvantul i in sensul de serb. Apoi n'au avut cum sA fac' boierii a-i avea

rumdni mai mult, si s'a fAcut deslegarea rumtiniei Frantiei, ca odinioar rumaniei Tdrei Rumtineti" 80. O paralelA interesantA a modnlui cum acelas cuvant poate purta dous intelesuri, unul onorabil i celillalt de rand, se vede In cuvantul de jupdn. Acest termin care insemna pe boieri in vremile mai vechi, i era deci ca i acel de jupaneasA dat sotiilor lor un titlu de onoare, p5streazA panA astAzi aceastA nuant and 11 dAm unui tAran. Este evident mult mai mAgulitor pentru

un tAran de a'i zice : jupane" decat bade". Cu toate acestea

aplicat la Evrei, el pierde parfumul sAu de noblete i iea unul de ras si bAtaie de joc, i acest dublu inteles se intalneste chiar astAzi.

Cu tot acest indoit inteles al cuvntului ramn, nu este mai putin adevArat a el inseamnA in Muntenia clasa cea mai degradat a societAtei, acea care era aproape confundatA cu
Uricarul, V. p. 157. 78 Mag. ist., I, p. 128.
7,

p. 21, nota 20. Hanieu, Istorica critica, p. 164. 78 In Poema polona, Arh. ist.. I, 1, p. 161. Tesaurul de monumente a lui Papiu Iiarian, II, p. 211.
77 Mai sus, p. 29. Vezi

www.dacoromanica.ro

DESCXLROA REA TXRILOR ROMXNE

Tiganii, vi c' daa poporul se mAndri vi aici cu numele de rumn, nu o fAce desigur cu intelesul acestui cuvnt aplicat la verbire.

de Ruman a cp`tat prin aceast supunere un al doilea inteles, acel de supus ; iar conditia supuvilor devenind tot mai rea, a ajuns acest termin s" insemne pe verb.
S cercetdm care a fost conditia poporului romn bvtinav al Moldovei, dup desclecare. Aici lucrurile par a se fi petrecut cam astfel. Anume am vAzut c elementul nvlitor avit de luptat

Unde s &inn ins6 explicarea acestei stianii denumiri, cleat In faptul c poporul romn kvtinav al Munteniei, a devenit in urma descleckei supus Muntenilor, vi c numele s'u etnic

in Moldova chiar, cu nite partizani ai regelui Ungariei. Fr indoial c poporatia b'vtinavA a trei nu va fi fost prea multumit de supunerea ei sub Unguri, prin faptul coborirei Drapuns toti muntii dela un cap't la altul al Moldovei, care erau

govevtilor din Maramurev. CAnd veni deci Bogdan vi proclam neatArnarea, trebuie s ne inchipuim c la glasul sAu vor fi rsincinvi cu o panzs bAtut de poporatie romneasc". Numai astfel se poate explicA energia extraordinar de impotrivire, care puse

pe nivte fugan in putint de a lupta contra duvmanilor interni


vi externi totodat, a'i bate vi fugki, vi a'i mentine neatArnarea

dobAndit. Poporul din Moldova, and ins o mn de ajutor intemeietorului Statului contra Ungurilor, intelegem c acesta trebui s'l crute vi respecteze drepturile, mai ales c mai In fiece an, avea nevoie de bratul s'du, spre a respinge atacurile necontenit reinnoite ale Ungurilor.
De aceea in Moldova nu intlnim acea degradare a numelui etnic la insemnarea de verb, vi numele de Moldovan, pe care poporul romnesc Il purta in Moldova, emne totdeauna cu luteVecinii par a fi fost la inceput poporatia slavon'd a Moldovei,

lesul numai al neamului, niciodat nu se coboar6 a insemn pe verb care in Moldova poart numele de vecin.
apoi multi din Romnii liberi cAzand in starea de verbi, aceast clas de oameni deveni vi ea o parte din poporul romn din Moldova. Cantemir ne spune .5'erb care s'd fie curat Moldovan nu este niciunul; cei cari sunt, se trag sau din ruvi sau din Ardeleni, ckora Moldovenii le zic Ungureni ;... iar ace*tia, vAzAnd c' nu este drept ca boierul s' lucreze vi s munceasc la boier (cdci toll acei ce erau din sd nge romdn se considerau ca boieri)i tinand cA e lucru nevrednic pentru oameni dedati la arme s se apuce de lucrat p'm ntul, fur6 siliti tovarAvii lui Drago, ca s' fac' prklkiuni in Odle vecine, cu invoirea principelui lor, i rpind deacolo cultivatori de pmnt, aveze pe proprietAtile lor" 81.
^l Descr. Mold., p. 131.

acea avezat mai cAtre *es, care mai trziu romanizandu-se,

www.dacoromanica.ro

62

1STORIA ROMANILOR

Notita lui Cantemir contine adevAr i eroare care trebuie desp6i tite spre a trage din ea folosul ce'l poate aduce. Adev6rul este pruerea

rostit de Cantemir i care reprezint pe acea a timpului s'au,

c erb care &A fie curat Moldovan nu este nici unul, cilci toti acei ce erau din sange roman se considerau ca boieri, pruere motenitO

prin traditie chiar inteun timp cand nu mai era potrivitA cu Imprejuerile ; cAci pe timpul lui Cantemir (1711) clasa erbilor era compusA tocmai din Romani sau Moldoveni, cum am spus

parte romanizati din locuitorii slavoni ai Wei, parte deckuti

care ar i purta ei acest nume, in semn c6 mai innainte vecini erau acei pe cari fericitul succes al armatelor moldovene i-a
adus la jugul iobagiei", o asemenea explicare era fireasc6 la un scriitor ce era de pOrere e tara Moldovei fusese pustie la descOlecare, lucru ce am vzut CA nu este exact. Este adevArat, nu c*A

In acea stare din oameni liberi ce fuseser mai innainte. De aceea s se observe &A insui Cantemir nu spune c6 erbii de pe timpul s'u eran Rui i Ardeleni, ci di se trgeau din aceste neamuri. Cat despre explicarea ce principile scriitor o (16 asupra originei acestei clase a erbilor, e ar fi fost adui din Vlile vecine, pentru

putin pe timpul lui Cantemir, Cana o multime de foti proprietari,

nici un erb n'ar fi fost de obar,ie molaovan, ci cu atata mai.


de boieri chiar, czuserg. In stare de Frbi, dar c marea majo-

ritate a erbilor fusese la originea lor Slavi. Acetia ins fusesel A adui numai In parte din th-rile vecine in urma fericitului succes al armatelor moldovene", cei mai multi fuseser aflati de deselecAtori pe pmntul Moldovei.

Tot aa de greit ca i originea vecinilor este explicarea ce o d. Cantemir asupra terminului ce'i insemna. Acest termin de vecin care se Intalnete uneori i in documentele muntene

In locul acelui de ruman 82, nu poate fi dedus, cum vrea Cantemir, din intelesul sOu comun de locuitor apropiat ca aezarea 83, ci de-

rivarea insemnkei lui de erb are altA origine care nu are nimic aface cu ideea de apropiere a locuintei (voisinage). Vecinul este definit de Actul pentru desrobirea pranilor din Moldova din 1749 drept saean megieq WO moie, atata numai e din sat nu este volnic s'a. iass" 84. S'Atean megie este ins6 arOtat de diferite
32 Vezi doue documente publicate In Revisit, lui Gr. Tocilescu, I, p. 218 si 221, unul dela Gavril Moghild din Thrgoviste 1618 pentrn un vecin (In textul slavon vecinu) g altul deasemenea pentru un vecin dela Alexaudru Vod al Munteniei din 1624. Si In Moldova se gaseste terminul de ruman pentru vecin 1662. Acad. Rom., XL IV, 69: Eu Petru feciorul lui Robe s5 se stie cil m'ain vAndut runuin jupiinesei Grajdanei".

83 Cantemir, Descr. Mold., p. 128 : Id verum esse ipsum etiam rustici etymon quod moldavice veczin vel vicinus sonat, arguit ostendique lbs antea vicinos fuisse, quos deinde ad rusticana opera armorum Moldavorum felicitas
coegit".

8' Mag. ist., II, p. 280.

www.dacoromanica.ro

DICKXLECAREA TIRILOR ROMINE

53

documente ca locuitor cu pdmdnt 85, inct Actul pentru desrobirea

volnic s'i prseasc aezarea. Terminul de vecin nu poate fi deci redat prin acel de megie, de vreme ce acest din urrnri este negarea chiar a vecinttii, precum vecinkatea este negarea megieiei, adec6 a tranilor cu proprietti. Cu toate acestea terminii de vecin, megie i chiar rze au o legkur dat prin intelesul lor primordial i de om apropiat

tkanilor, pentru a fi corect, ar fi trebuit s zic c vecin este steanul ce a fost megie, ins a rmas raja. moie, i MI este

tinitii ci dela razor rtizoraq=brazd desprtitoare intre dou ogoare. De aceea un document vorbete de nite ocini cari se
alunecar cu timpul megie i rze ctre acel de om liber, vecin &are acel de rob al pmntului 87. Terminul de vecin cu toate c ave i intelesul su comun de locuitor ce st aproape de altul, cu casa lui (voisin, Nachbar), mai ave i un altul acel de locuitor pur i simplu ; prin stricarea conditiei clasei locuitorilor skeni, el capt i acel de erb, i aceast bifurcare a intelesului se vede inc6 In limba latin popordzesc sau se rdzoresc adic se ating cu altele 86. Aceste intelesuri

Cu aezarea. Gad rtize vine nu dela hereditas cum o sustineau la-

rank Intelesul termenului vicinus ca locuitor pare chiar a fi

vechiu este pstrat in bimba latin vorbit, pe cand celkalt

acel primordial, intru ca.t el vine dela vicussat, i acest inteles

sens al cuvntului de locuitor apropiat este dat mai cu osebire

de bimba literark Cuvntul vecin in intelesul de locuitor, din care apoi Romnii trseser pe acel de erb, se gsete deci Inc din

epoca roman, i tot din acest timp trebuie s fi existat cel


putin in smrit. i lucrul la care se rapoart 88 Se intelege dela
" Citilm mai multe documente neemte din Condica logojeliei lui Brcincoveanu. Unul din 1693 vorbeste despre niste Rumni cari au fost megiesi i slujitori Cu ocinele lor din sat din Sasca Mica' de mai 1nnainte vreme si tot au fost niste oameni slobozi i in pace de rumAnie prinii lor i ei". Un altul din acela an spune despre o mosie Puturile ar fi megiesascii i ca au fAcut'o vkizatoare st5pAnului ei". Alt document din 1695 aratit cum niste oameni din Giesti fost'au megiasi cu toate mosiile lor incA de mai innainte vrerne". Una! 4-lea document din 1699 adaugil c ocina din Delga mai dinnainte vreme fusese megiesascd a lui Steria logofiltul". (Vezi Condica citat5 la .p. 35, 110 si 330, al 4-lea document in condica docurnentelor din Arhiva Statului, II, No. 5).
S.

unde citeazt un doc. din 1795 din col. Acad. rom. Aceasta' derivare a luat'o d. Longinescu din GAdei, Contribuliuni la istoria sociald a ftiretnimei, Indice. Vezi si doc. citat. de Sebastian Radovici, Mosnenii si Rtzesii, 1909 p. 3. Deaceea intAlnim uneori imbinarea Vecini megia.si,1633. Ghibdnescu, Surete si lzvoade, III, p. 117. Le x Salica: Si autem quis migraverit in villam alienam et si aliquid
infra 12 menses secundum legem contestatum non fuerit, securus ibidem consistat

G. Loginescu, Legi vcchi romeinesti, Pravila Moldovei,1912, p. V,

sicut et alii vicinii". Itinerarium Hadriani : Die Mercuri in aurora egressi cone essimus Viterbiam civitatem quam, ut reor, mille vicini colunt". Consuetudines Galliae municipales : V icini tribus modis fieri : primo quidem cum quis filius

www.dacoromanica.ro

54

ISTORIA ROMANILOR

sine c la origine ant vecinul cat i rumdnul erau departe de a avea acea pozitie Injosit In care Ii vedem In urma, i c6 dec. bici fntelesul acestor cuvinte nu era acela cu cel de mai tarziui
Romanii adusesera acest termin de vecin cu ei din Maramure, unde el era cunoscut Inc fnnainte de coborfrea lor In Moldova, In fntelesul de locuitor, ca i In izvoarele apusene. In documentul din 1355 a regelui Ludovic, analizat mai sus, se gasete i procesul verbal al punerei In snpanire a lui Gyula i a fiilor si In moiile lor, din care fuseser scoi de rAsvratitorul Bogdan, i InsArcinatul cu aceast reintroducere In stapanire, loan fiul lui Iuga voevodul Valahilor din Maramure, raportand regelui In 1349, despre Indeplinirea InsArcinarei sale, fi spune ca vroind sa puna* in lucrare ordinul lui, a mers la fata locului la numitele moii In Maramure, i adunand pe toti Knezii zisului pamant i pe vecinii ce se megie5esc cu ei, au Innapoiat acele moii, neg-

sind nici o fmpotrivire, vechilor lor stapani 89 Dac nu aezmantul vecinilor, cel putin numele i Incepkura lui era deci cunoscut Romnilor Innainte de descalecare. El dobandi caracterul erbirei numai cat mai tarziu, cand elementul de peste munti schimba In apsare stApanirea lui pe
coastele exterioare ale Carpatilor 1 In esurile aternute la poalele lor. Acetia c6patar numele de vecin In Moldova, de rumdn

In Muntenia, !neat originea condifiei injosile a unei parli din

Inceput vecinii i rumanii aveau Inca proprietatea lor de pamant i se deosebiau de oamenii liberi numai prin Imprejurarea c erau obligati a presta o catime de munc6 boierului, In cuprinsul moiei caruia ei .se aflau. Perzandu'i mai tarziu ocinele lor, ei ajunsera a fi Impiedicati i de a se muta depe o proprietate pe alta, i se adunara, tot mai mult pe capetele lor,
vel filia ex urbe ortum ducit... SI homo non vzcinus in conjugem vicinam accipat neque is neque liberi vicinagio lure gaudeant".... Vidua omnem vicinitatem faciat

feirdnimea romdnti, se wed la laptul descalectirei. Este sigur ca la

i. civium omnia onera subeat, excepto exercitu". Toate conjinute in Ducange Closarium mediae et inlimae latinitatis s. V. vicinus. 8 9 Revista pentru istorie a lui Tocilescu, V, p. 167 : Excellentisslmo domino coram Ludovico dei gratia regi Hungariae, Iohannes filius Ige, Woyquod cum nos direxitis ut eidem Gyula vcdae Olachorum de Maramoros et f tills suis villas Gyulafalva et Nyires vocatas.... statuere debemus. Nos igitur prout vestsis praeceptis tenemur optemperare, accessimus in Maramo-

rissium ad faciem praedictarum villarum, convoca tis omnibus Kenezis terre prae-

dicte et vicinis comenlaneis suis, villas praedictas,.... recto contradictore carente.... statuimus et signavimus eidem Gyula hire perpetuo possidendam .(sic), in cujus rei testimonium Anne MCCCXL nonno--Terminul cometerritoria et agri eadem meta ilsdenque terminis distinguntur". Se vede ca deci vicint nu insemnau oameni apropiaji Cu locuinjele, ci pur I simplu locuitori, de oarece spune despre acei vecini cA erau cometanel, ceea ce in cazul and sub vecini s'ar injelcge niegiai ar fi un pleonasmu, cci atunci vicini cometanel ar
1nsemnA vecini cari erau vecini. lamas insemnA dupA Du Gauge, Glossarium, s. V. cometanei, contermini quorum

www.dacoromanica.ro

DESCILECAREA TIRILOR ROMANB

55

toate acele conditii Injositoare. ale carora intrunire constitui


caracterul vecinatatei In Moldova si al rumaniei In Muntenia 99.

Descalecarea nu a fost Predomnirea desealeefitorilor. o cucerire, ci mai mult adrtpostirea unor fugan i din regiunile carpatine, dincoace peste munti. In efectele ei asupra poporatiei
originare a Munteniei i Moldovei, ea nu se deosebi Insa mult de caracterul unei supuneri violente a acestor tari. Explicarea acestui

fapt sta in deosebirea elementului navalitor de acel navalit : cel Inniu nobil, avut, cu o organizatie militara; cel al doilea simplu, mai ales nranesc i raschirat, fara nici o legaturk pe

fntinsul teritoriu al tarilor romne. Se repeta !ma ()data vesnicul adevar continut n tabula ariciului cu sobolul : oaspele deposed pe gazda.

cu descalecatorii oarecare neatarnare. Astfel fura In Muntenia


ciul.

Totusi unele regiuni, tari prin natura lor, pstrara fata

banatul Craiovei i Vrancea, iar In Moldova Campulung si Tighe-

Repeziciunea cu care se Intinsen Statele Munteniei si a Moldovei pana ce ocupara fntregile regiuni ce le cuprindeau

mai In urma, dovedeste bled mai mult, c raspandirea Romnilor transc,arpatini nu IntAlni In tarile dunarene o Impotrivire, deci emigrantii de peste munti avezar aici o adevaran stapanire, necombatuta Intru nimic de elementele autochtone.

Stapanirea politica se Intinde odan cu cea privan a Romanilor ce se coboriau din munti catre Dunare, Nistru si mare

domnilor i prin desfundarea padurilor Intregi" adica neumblate In cari oamenii fntemeiau pometuri, livezi i prisaci. Padurile erau privite ca res nullius i locurile desfundate deveniau proprietatea celor ce le curatiau. Asa un document din 1631 da dreptate, In un proces pentru o prisaca iscat Intre Stefan Bechea, Procopie Calugarul, celui dinni, pe temeiul c prisaca cu pometul Cu tot venitul lor ce se Oa' In un loc ce se chiama Cotisca, aceea o a desclecat i o a curatit Stefan Bechea cu fomeia feciorii lui din loc de padure Intreaga" 91.
$0 D. Justin Lupus, Apropriajiunea fondurilor rurale, p. 26, crede c.11 ruei din munti, muntenii. RumAnil InsA i vecinii sunt opusi in raport cu proprietatea , cu megiesii, mosnenii sau rAzesii, lar acestia sunt top arAtati de numeroase documente (vezi unul In nota 85 mai sus) c5 posed ocinele lor. Cum ar fi
n:Linn i vecinii erau poporatia agricolA a sesului, iar pAstorii ce se cobortserA peste

Intinderea valului se faca prin daruiri de sate catre tovansii

putut pAstorii s Mid proprietAti

i prin pierderei. lor sA se coboare in rAndul

rum An ilor ?

1 GhibAnescu, Surete ;I lzvoade, H, p. 85. Alt doc, care recunoaste o prisacA dupA legea Wei este dreaptA a lui 5tefan tAietorul i curAtitorul acelut loc". Ibidern, p. 95.

www.dacoromanica.ro

66

ISTORIA ROMANILOR

dupa constituirea ei, tarmurile Marei Negre. Intinderea aceasta s'a facut Mora indoiala innainte de infiintarea principatului Moldovei, de vreme ce &inn pe acesta latind stapanirea sa numai cat pana ceva mai jos de Bacau i Barlad, i tocmai Stefan cel Mare rapeste tinutul Putnei dela Munteni" 92 In 1348 Bogdan intemeiaza Statul moldovenesc i nici nu tree 30 de ani cand

Astfel Muntenia atinge, precum vom vede, putin timp

intalnim In Cetatea Alba, lang5 tarmurile Karel Negre, un

parte se constata fr nici o indoiala existenta unei poporatii

administrator al lui Iuga Voda cel I din 1375. Apoi daca pedeo-

spre a determina alcatuirea politica a Statelor romne, dar

alta se vede ca stapanirea acestora se intinde asa de repede fail a intaln nici un soiu de impotrivire, nu se dovedeste, prin insus aceste imprejurari, ea Romanii de peste munti devenira sttiptinii primili de bund voie ai poporatiei originare Cercetarea caracterului limbei romane va intari inca parerea c elementul navlitor fu indestul de puternic, nu numai
Inca spre a imprima poporatiei bastinase felul ski de a fi. Am vazut aiurea c limba romana nu poseda la nordul Dunarei nici o deosebire dialectala. Toate schimbarile ce se observa In vorbirea Romanilor din deosebitele parti ale Daciei Traiane constau numai in Aele cuvinte particulare. Nicaeri aceasta diferentiare nu atinge formele limbei, care raman pretutindeni riguros aceleasi, Meat deosebirile poarta caracterul unor provincialisme, si nu acel al unor variatii dialectale. Aceasta este cu atat mai gall din cale, cu cat regiunea cuprinsa de neamul romanesc dela nordul Dunarei are o intindere de 300.000 kilometri patrati, adica pe atat cat e intreaga Italie si mai bine de

de bastina la epoca imigrarei coloniilor de peste munti, iar pe de

jumatate pe cat cuprinde Franta. In aceste depe urma tari


deosebirile dialectate sunt de tot insemnate, asa ca Normanul nu intelege pe Gascon, Lombardul pe locuitorul din Romagna Piemontezul pe Venetian. Dinpotriv'A la Romani, afara de cateva rari cuvinte, si de unele particularitati in rostire toate partile acestui popor vorbesc una si aceeasi limba : Maramuresanul intelege fara nici o greutate pe Dobrogean, i Bucovineanul pe Romanul din Banat 93.

Pe langa aceasta unitate ant de deplina a limbei romane, trebue s'A mai atragem luarea aminte asupra unei particularitati limbistice de cea mai mare insemnatate, anume infatisarea de cuvinte de obarsie maghiara, in toate rile locuite de Romani, chiar i in acele unde Maghiarli n'au &Meat niciodata, precum In Valahia rasariteana sau Bucovina. Din aceste cuvinte citarn alerga, amq, aripa, atdrnd, bntul, barda, belsug, cheltu, chin,
" Havleu, Isl. cril..
'a Vol. II, p. 44.
p. 10.

www.dacoromanica.ro

DRISCXLECARRA TXRILOR ROMXNE

57

meintui i altele, peste tot vreo 100 de cuvinte intrebuintate pretutindeni 94. CUM se face ea Romanii din canapia sudica.-rasariteana, vorbesc identic aceeai limba. cu Romanii din Carpati ? Cum se poate s se afle cuvinte de origina maghiar la nite grupe de Romani ce n'au venit nici odata inteo atingere mai stransa cu poporul Maghiar ? Aceste dou imprejurari pot fi explicate numai inteun singur chip. Romanii au locuit in munti, unde se

chip, cotori,

plin, gingaq, geind, horn, hotar, ingdul, le-

purtau din loe in loc cu turmele din cari ii agonisiau traiul

mane a adus unificarea cea atat de deplin a limbei, pe and

lor coborandu-se i in vaile lor sudico-rasaritene dupa ce parte din ei se raschirara de trunchiul de peste munti. Aceast. framantare i necontenin atingere a deosebitelor ramuri ale natiei ro-

viata poporului francez sau italian, mai aezata, a produs deosebirile dialectale. 'raffle de peste munti, fiind insa ocupate de Unguri, cari se aezara in curand intre Romani, convietuirea alaturea cu ei introduse in limba acestora elementele maghiare. Cand ROMATIii se coborar din munte la campie, ei au

fost indestul de numeroi spre a pute impune tuturor locuitorilor tarilor descalecate un'tatea l'mbei adusa de ei, precum i elemen-

tele maghiare, pe cari ei le deprinsesera inca in centrul centei

Carpatilor. Precumpenirea deci a limbei romaneti, vorbin de dincolo de munti, in Valle Dunarei i a Nistrului, presupune o predominare atat politica. cat i sociala a elementului coboritor 95. Intemeierea Tarilor Rom5.ne ii are deci obaria In cetatea

evident, face peste putinta ipoteza unei parasiri a Daciei de DacoRomani i a unei reintoarceri a lor la nordul Dunarei, din regiu-

Carpatilor. Aceasta. imprejurare, ()data constatan inteun chip

nile aezate la sudul acestui fluviu. Intr'un a caz ar trebui s intalnim pe Romani in esul muntenesc i moldovenesc i numai prisosul acestui popor s treaca peste munti in tarile carpatine. In loe de aceasta ce aflana ? Ca' urmele cele mai vechi ale Romanilor se all in regiunea muntoasa a Daciei, i c numai

tarziu ei se coboar catre vale i es. In loe de a gasi deci pe Romani, urcand dela Dunare spre munte, cum ar cere-o ipoteza reimigrarei, Ii aflam coborand dela munte catre Dunare impreuna cu capitalele statelor lor. Acest ultim argument, in
" Se tntelege cA regiunile rotnne de sub stripnirea maghiarA numarri mutt mai multe elemente de acest fel. Vezi enumrarea acestora 5i enumrarea celor fatrebuintate in toatA fntinderea Daciei Traiane In Simeon C. Mandrescu,
Elementele ungureFti in lirnba romand, 1892.

" In acest seas trebuie aplicat la ambele tri romAne obsavatia lui Diugosz, p. 1122 : Valachi veteribus dominis colonis Ruthenis, primum subdole, deinde obundante in dies multitudine, per violentam expulsis, AfoldaN iam occaparunt". Nu fi gonirA, dar fi desnationalizarA.

www.dacoromanica.ro

58

ISTORIA ROMANILOR

chestiea continuitatei Romanilor la nordul Dunarei, se arata asa de incheietor, Inca numai rea vointa sau rea credinta ar putea sal tagaduiasca valoarea.
Evenimentele istorice ii prelungesc lucrare,a lor, 'Ana adanc in maruntaiele viitorului, si cu cat un eveniment este mai insemnat, cu a-Ma mai trainica este inriurirea lui. Descalecarea

Romanilor de peste munti a determinat in mare parte istoria intreaga a poporului roman din provinciile dunarene. Crescut

In aceleasi gaturi ale muntilor Carpati, inzestrat cu aceeasi limba. cu aceleasi obieiuri si asezaminte, poporul romanesc coborat In

ambele tad surori, trebuia sa dee nastere umei istorii aproape identice in Muntenia si Moldova. Aceleai zile de fericire i de restriste, aceleasi inriuriri exterioare care hotarira in mare parte mersul desvoltdrei lor. Deaceea istoria ambelor tari samana nu numai prin originde sale, ci si in tot decursul ei intalnim un paralelism surprinzator, care isi are explicarea lui aiurea deck
In oarba intamplare. Asa Mircea si *tefan, Ion Voda ce! Cumplit si Mihai Viteazul, Matei Basarab si Vasile Lupu, Brancovanu

si Cantemir, Caragea si Calimah, Gh. Lazar si Gh. Asaki, iar In privirea fenomenelor obstesti caderea sub Turci, inriurirea greceasca cu toate urmarile ei pail la Epoca Fanariota, desvoltarea culturei romanesti, imiurirea franceza, amestecul Rusilor, interventia Europei, renasterea nationala si apoi mai incoace
restrangerea tot mai aproape a firelor vietei, 'Ana ce se contopesc

ambele tad inteun corp unitar toate aceste imprejurari ti gasesc explicaren lor in faptul ca era istoria aceluiasi popor, impartit numai din intamplare in doue State deosebite. In-

tamplatoare nu este asemanarea, ci desbinarea lor. Deaceea si trebuiau ele s sfarsasca, prin unire, menirea lor din vechi, Inca de atunci de cand pornise ambele siroae din crestetul Carpatilor, pentru a da in valea roditoare nastere unui riu mare, plin si unic. Forma de astazi a Statului roman liber a fost determinata de
descalecare. Unirea Munteniei si a Moldovei, are in ultima analiza'

o cauza geogratica, caci natura a hotarit totdeauna formele

create de mintea omeneasca. Tot o called geografica explica si deslipirea ramurilor iesite din trunchiul lamas in centrul Carpatilor, anume asezarea acestor munti in miilocul poporului romanese, cari munti se opun mult mai puternic intrunirei lor deck toate piedieile politice.

www.dacoromanica.ro

lf

1VIUNTENIA PANA LA VLAD-TEPE,1290-1456

1. PREDECESORII LUI MIRCEA CEL MARE


faptul descAlecsrei ss. cgutm a culege putinele stiinti ce ni s'au

Radu Negru, 1290-1310.(?)1.

Dup ce am studiat

pAstrat asupra intemeietorului Munteniei. Radu Negru trecAnd muntii se preste intAiu la Campu-

lung, oras care exist In Muntenia innainte de cobordrea lui

Radu din FIgilras. Numele su Il arara' a fi de origine romneasc6 Pozitia lui ins6, asezat chiar In coastele Sasilor din tara BArsei,

atrsese de timpuriu In sinul lui oameni din acest neam, si de aceea gsim inc6 din anul 1300, pe unul Laurentiu, cApitenia Sasilor petrecnori in Cmpulung, mo:t i Ingropat In manAstirea catolicA deacolo 2.

Cum descalecA In Cmpulung, Radu Negru vrea s"si vesniceasc numele prin zidirea unei mari i frumoase biserici, inceput6 chiar In anul sosirei sale de peste munti i sfarsit In anul urmstor 1291, de cnd er datat piatra ei comemorativ63. Apoi In anul tumAtor 1292, el pentru a face ca s'a' fie mai Cu supunere primin a lui stpanire, in contra cAreia poate luce_
puser a se arAth oarecari Impotriviri, confer5. ceftenilor C'ampu_
1 Cronologia pana la Plircea cel Mare, 1386, este cu neputintil de precizat, In starea de astzi a izvoarelor. Inceputul domniei lui Radu Negru l'am
fixat la 1290, dup studiul fAcut la descAlecarea Munteniei; moartea lui la 1310, dupA Lucarl.

3 Hasdeu, In o excursle fAcutd de el In Transilvania, a aflat o copie a unei inscriptii a carda piatr s'a pierdut, In manuscriptele lui Kemeny : Hicjacet comes Laurentius, comes de Campolongo, anuo MCCC". Columna luf
Tratan, 1874, p. 125. 3 Mai sus, p. 31.

www.dacoromanica.ro

60

ISTORIA ROMANILOS

lungului, mai multe privilegii, cari r5man in fiintA pn adne In vremile de mai tarziu 4. Nu stt ins mult timp Radu Negru in Campulung, fiindc i pute intinde Mt% piedec domnia cAtre Dunre, el simti nevoia de a cobori i capitala lui mai spre ses, si o str5mut. la Arges, oras pe care se vede c` Radu Negru Ii ntln in ca i Campulung, i in care el zidi o curte de locuint, primind din aceast pricin numele de Curtea de Arges pc carel pstreazA pn astzi.

pe teritoriul Munteniei, mai multe State din care rmsesei

*tim c" inc innainte de desclecare incepuse a se injgheli

o viat organizatd la Romnii din Vrancea, i in 1247 se afl In muntii Olteniei Statul voevodului Lytuon iar in acei ai Munteniei mari Statul voevodului Semeslau. Despre acel din Oltenia
mai stim din cronica persian a lui Raschid, c era sub ascultarea familiei Basarabilor, si din alt document, c era destul de puternic pentru a opune in 1273, poate tot sub acelas voevod care aprase ducatul s.0 de nvlirea ttar, o impotrivire cerbicoas regelui unguresc Vladislav care trebui sl calce cu armele supun

chiar dup cumplita nvlire tiltar, (1241), niste urme prin pru tile mai adpostite. Astfel am vzut c in 1234 exista fi indoial

dup o grea lupt in care czi,t aprand libertatea Romnilor, Barbat fratele voevodului. Se vede deci c dintre Statele urzite pe teritoriul muntean, nici unul nu ave puterea i virtutea acelui de peste Olt. Cand ins veni dincolo de munti marele voevod al Eigrirasului, Radu Negru, Bsrbestii cu toat boierimea ce era mai innainte peste Olt, (maiores terrae din documentul din 1247), s'au sculat cu totii de au venit la Radu Negru, inchinndu-se, s fie sub porunca lui, i numai el s'a." fie peste toti stpanitor" 5. Aceast inchinare de bung voie a capului acelei regiuni &Are domnul de peste

munti, a creia amintire s'a pstrat de traditia muntean, este

adeverit" prin pozitia de mai trziu a banului Olteniei. Este cunoscut di pe cand in Moldova rangul boieriei banului era mie, venind dup paharnic 6, in Muntenia banul Craiovei era cea mai inalt boierie, indat dup domn cu mult mai presus de toti ceilalti dregtori ai curtei. Nu numai atata, dar banul de Craiova, ave chiar, in deosebire de ceilalti, o putere teritorialei care se intinde tocmai asupra celor 5 judete de peste Olt, unde se exercitase din dimpuri vechi autoritatea voevozilor acelei regiuni. Baltazar Walther, in descrierea faptelor lui, Mihai Viteazul, spune despre banul de Craiova &A este prefectul acestui mare tinut al
Alai sus p. 26, hrisoavele Carnpulungului. 5 Cron. anon. ln Mag. isl., IV, p. 232. 5 Necuicea la Letopisefe, II, p. 313. [ed. II. p. 284] textul spune cii dupil

spAtitrul cel

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANli LA VLAD TEPE

61

Tarei Romneti. El trage toate veniturile de peste an ale acelei insemnate parti de tara. Mara de aceste, atat In privirea demnitiitei sale din vechi aezaie, cat i pentru apararea marginilor tarei, intretine 200 de Cazaci i mai multi presidiari romni" 7. Deasemenea ne spune i raportul unui misionar catolic, din anul 1688, ca dupa principe e banul ; dregatoria lui e sa ada la Craiova ; are dreptul de a judeca in cauzele criminale i In oarecare civile ca i principele, lima dela Poarta de Fier pana la Olt". Banul Olteniei avea un divan aparte i tocmai ca i doinnul Munteniei 9. Aceste drepturi exceptionale ale banului de Craiova,

pastrate pana adnc in timpurile mai noue, ne arata ea autoritatea lui ava un caracter teritorial ; c era un soiu de vasal al domnului Munteniei. O asemenea pozitie a banului In sinul

Statului muntean nu se poate explica, cleat prin anexarea acelei regiuni catre corpul mai mare de care ea se alipi. Fiindca nici un izvor nu ne arata ca banatul Olteniei sa fi fost cucerit dupa descaleeare, suntem silii s primim de adevrate spusele traditiei care ne arata acest ducat inchinandu-se de buna voie deselecatorului Statului muntean.

Cu nici un pret nu se poate primi parerea c infiintarea statului muntean sa fi plecat din Oltenia, cad atunci ar trebui s gsim Muntenia Mare vasal celei de peste Olt.

impotrivire tirbirea autoritatii sale, in favoarea principelui venit de peste munti, cand un predecesor al sail, Lyten, ii pusese viata In cumpana pentru a respinge autoritatea statului maghiar care era mult mai puternica decat acea a fugarilor Romani, ce cautau nu cucerire, ci adapostire in vane Munteniei ?
Romanii din Muntenia, dac priinira cu bratele deschise pe descalecatori, o facurti fiindca v2deau In aceasta imigrare a unui element de aceeai limba .1 de acelai neam, o intarire a propriului lor po-

Cum se face !ma' c Banul Basarab sa fi prima fail

por, i o consolidare a libertatii, a dorintei lor tot mai vie

dupa un traiu neatarnat. Radu Negru era i el din familia Basara-. bilor, incat inchinarea banului Olteniei se explica daca' o privim ca indeplinita catre un mai mare al neamului. Si aceasta comu-

nitate de origine a stapanilor Fgaraului cu acei ai Olteniei, trebuie s ne mire cu atat mai putin cu cat pana tarziu intalnim Basarabi in partile Transilvaniei 9.
Mag. ist V, p. 42. Asupra divanului vezi Ghibilnescu, Surete si lzVezi Tesaurul de monumenle a lui Papiu Ilarian, I, P. 8.

voaae, VI, p. IX. Doc. din 1435 care despoaie pe Knezii romni Kosta, Stanciul si popa Volcul de Knezatele lor, pentrucil fugise in Moldova, si le (15. : Mihaeli Bazarat et Ioanni, filiis Ioannis et per ipsum filiis eorum ipsorumque heredibus et posteris Fejer, XI, p. 504). Alt doc. din 1398 din colectia Kemeny in Transilvania lui Baritz Ubi tune praenotati Kenezii Ianustium Bascrraba et Costa responderunt"
Asupra ipotezei descaleciirei din Oltenia, vezi adaosul dela stArsitul acestui volum.

www.dacoromanica.ro

62

16TORIA ROMNILOR

In o pozitie analoag6 aproape cu acea a Banatului Craiovei, gAsim i pe poporatia roman5 din Vrancea, care p5stra MCA pe timpul lui Cantemir, i dup trecerea ei de sub Muntenia la Moldova, prin cucerirea lui *tefan cel Mare, vechea ei autonomie. Republica consist5, dup cum ne spune principele scriitor, din 12 sate, incunjurate din toate piile de munti innalti, multAmindu-se ca i Campulungul, (din Bucovina), cu creterea oilor, i necunoscand plugul. Locuitorii ei plAtesc de asemenca principelui, pe fie ce an un tribut ; iar in celelalte se oca muesc dup5 legile lor, i nu primesc nici ordinile nici judecAtorii domnului" 1 La aceeai stare exceptional s'ar putea atribui privilegiile incuviintate Cmpulungenilor din Muntenia. Intrunirea Munteniei Intr'un singur trup se Rica probabil chiar sub Radu Negru, 1 nu prin m5suri violente, pe cari nici ar fi putut s le iee fugarii de peste munti, cu -Wan desorganizarea In care se aflau Statele existente pe p5mntul uncle veniau s5. facA tar5 nou5". Radu Negru desfcndu-se cu dumAnie de regatul maghiar i punnd mana pe Muntenia spre a se face neatarnat, trebuia In prevederea unei Impotriviri a Ungurilor la scopurile sala, ss caute a'i face nite aliati din prineipii ce domniau la sudul Dun'arei, cari i ei aveau interes de a combate
.

prea marea 15-tire a elementului maghiar.

pe fata lui In c5storie. Aceast Imprejurare reies6 din urnfatorul loc al lui Nicefor Gregoras, scriitor bizantin contimporan Cu infiintarea Statului muntean. El ne spune anume c5 *tefan
Milutin peti cam pe la 1300 pe Evdochia sora imp5ratului Andi onic,

De aceea 11 vedem c Man' ce se aaz5 In Muntenia, el caut o incuscrire cu regele Sarbiei, *tefan Milutin, cAruia Ii d5

cerere care aduse pe impArat In o mare incureatur5, fiindcA, de ice In c5i el tinca la prietenia regelui, sora lui Ins refuza s6torie, de oarece regele fusese cAs5torit Inc5 de trei ori. Cu cea d'intai femeie, fiica principelui Valahiei, nu trAise cleat putin

timp i o retrimisese in patria ei. Luand In cAs5torie pe sora femeiei frAtine-s6u, pe care o scosese dintr'o man5stire ; dar biserica nevoind sA recunoasc legitimitatea unei atare insotiri, principele fu nevoit s'o lepede cur And dup5 aceea, i el lu In
c5storie pe fiica domnului Bulgariei, Sfendislav ; dar rAcindu-se iubirea i care aceasta din urmA, &Arita acuma o Incurscrire mai stelucit5" 11.

Mai Intaiu trebuie s constatAm cA Valahia In gura lui

Nicefor Gregoras care numete Imperiul Valaho-Bulgar de peste


Tap irptivra 43-rawcpi. %or, tqic Itt 14)10 Efisocx(oi apx.v.g oboT) xpiivov otivit C10100'.W41CUG ti.ts 6petpap.iyYpi ... &Tr= r4p aLa Apt T95 Tilc BooV7apEct5 pxorco EysvdooXcifiov ogoTov Tprfp cc?rriv".

is Cantemir, Descr. Mold., p. 124. Nic. Gregoras, Bonn, 1, p. 203:

www.dacoromanica.ro

MUNTRITTA PANX

LA vr.AD

TF3PF,3

63

Durare Imperiul Bulgaresc si pe toti imparatii din dinastia roman% a Asanestilor Ii face Bulgari, nu se mai poate raport la o Valahie de prin peninsula Balcanului, precum bura oar% la Valahia Mare a lui Nicetas Choniates sau a cronicarilor ImpiOtiei Latine din Constantinopole. Intru cat Nicefor ne spune c Milutin avuse trei femei,

cea dintaiu din Valahia, iar a treia din Bulgaria, el face 111811i o deosebire intre Imperiul Valaho-Bulgar, care pe timpul lui nu

se mai numia astfel, ci Bulgar curat, i Valahia, Inca este invederat c sub numele de Valahia el nu mai poate intelege inca. odat Imparatia Valaho-Bulgar. Nu poate deci si se refere
Valahia lui Nicefor

Muntenia, iar principele a carui file% Milutin 12 o tinuse in prima lui csatorie nu

Greg or as decat la

poate fi cleat Radu


Negru.

schimbare de insotiri

Aceasta repede

din care numai cea


d'intai fusese legiuit,

iar celelalte data nu,

reiese chiar din textul

lui Gregoras care

spune ea cu cea d'intai femeie, fiica prin-

cipelui Valahiei, un

traise decat pufin

timp i o retrimisese la fatal ei. Pe a doua sotie fu nevoit sA o lepede curdnd, biserica
nevoind si recunoasc o insotire cu sora femeiei fratelui sail. Cu a

Radu Negru i Alexandru-,Basarab pe paretele Bisericii numite dirt cetatea lui Negru Voda.

treia in sfarsit, chiar dac ar fi trit ceva mai mult pan% si i se


12 Stefan Milutin se nape la 1253
1

Parerea ca principele Valahiei din Nic. Greg. ar fi acel al Munteniei a fost sustinuta intaiu de Klein (Samuel Micul) invafatul Roman din Transilvania, In Analele sale ce au ramas pana acuma needitate. Engel, reproduce fragmentul

domne$te In Serbia dela 1281-1321.

privitor la aceasta fntrebare In Ungarische Geschichle, I, p. 436. Engel combate Visa pe Klein, sustinand ca Tor) T fiXaxEcc pxonoq trebue raportat la principele bulgar Tertere. Am aratat fn- text pentru ce Nic. Greg. nu poate sub Valachia, sa Inteleaga Inca data Bulgaria. Engel Insa spunand c principele Valabiei ar fi Bulgarul Tertere, uita ch Tertere 1294 era tatul lui Sfendoslav (1294 1322) si deci si a surorei sale, pe care o luase Milutin, i ca Nic. Gregoras, spune ea aceasta fusese a treia sotie a lui Milutin. Prin urmare acea dintaiu, fata principelui Valahiei trebuie sa fi fost o alta. (Vezi tablourile genealogice ale acestor familii In &litter, Memoriae popularum ad Danubium incolenlium, Bulgarica, p. 440; Servica, p. 127).

www.dacoromanica.ro

64

ISTORIA ROMANILOR

rciasca iubirea catre dnsa, inca rastimpul de 10 ani fusese indestulator pentru ca Milutin si schimbe pe cele trei sotii i sa umble in 1300 dupa a 4-a insotire mai stralucita. Sub numele de Voevod al Valahiei insa nu se poate intelege Lyten cel din
1272 13, ci domnitorul Valahiei unitare din 1290, de oarece Lyten

nu apare nicairi ca Voevod al Valahiei, ci ca acel al unui ducat din Cumania. De i din motive personale cari au ramas necunoscute, incercarea lui Radu Negru de a stabili, prin incuscrire, nite relatii politice prietenoase intre el i principii slavoni de peste Dudare, nu izbutise, totui vom vede c aceasta politica a intemeietorului Tarei Romneti este imitar de urmaii sai cari

cauta i ei a se pune In legaturi de familie cu vecinii lor din sudul Dunarei, politica indicata chiar de firea lucrurilor, Intru ea mai intai, pe atunci intimitatea creata prin legaturile de familie avea mult mai mare inriurire asupra relatiilor politice, apoi cautarea unui sprijin la principii ortcdoxi i de acelai rit

era neaparata, odat ce noul Stat al Munteniei trebui sa se apere de amenintatoarea cotropire maghiar5.

haneu Basarab, 1310 1320 ( ?), este urmaul i probabil fiul lui Radu Negru sau Tugomir Basarab. Despre acest Ivancu se spune in legile sarbeti ale lui *tefan Duan ca el, ca domn al Valahiei, ar fi ajutat tarului bulgar Mihail (1323 1331) in lupta acestuia contra Imperiului Bizantin 14. Aici nu mai suntem in indoiala c e vorba de Valahia dela nordul Dunarei, de Tara Romneasca, de oarece imparatul istoric Cantacuzino,
armata bulgaresca : Ungrovlahi n, nume pe care l'am vazut apartine exclusiv Romnilor din Muntenia, din pricina legaturilor in care Muntenia &t'atea cu regatul unguresc 16. Cronica mnstirei Pronoa d ac,estor Valahi cari ajutara -tarului Mihail pentru a naval deocamdata in Sarbia, un nume i mai caracteristic pentru a insemna pe Munteni. Ea spune cri %ami Mihail ave in armata lui i un mimar de Romani Basarabeni 17, adica

reproducand aceeai aratare, numete pe Valahii ce ajutara

de sub dinastia Basarabilor, nume derivat din acel de lamine al domnitorilor din dinastia intemeietorului Statului i care

13 Cura sustine Ilasdeu In Elym. magnum, IV, p. CXVI si Onciul, Originele, p. 143. Legik lui Du5an, ed. Novakovici XXIII, ap. Jireeek, Gesch. der Bulg., p. 290.
16

GOVerf aT6'd

11.01

Bonn, II, p. 175, 1322 : 6 bi r'fiv 'Ovp.pop).4xcov wrrEc aop.p.axi,,ed obx 6).ippo".

TE

i21/

ltrintickv

14 Mai sus, p. 23.


si. cril., p. 64.

Glasnik, organul istorico-literar sarbese, V, 1853, p. 64, ap. liasdcu,

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPE

65

nume de Basarahia, Basarabeni se va da adeseori tarei i poporului Valahilor la inceputul istoriei lor.

Radu Negru, mrit pe fata lui dup.-a Alexandru, nepotul i urmasul in tronul bulgresc al lui Mihail 18 Mai fericit in politica sa deckt pascatorul ski, el izbuteste, cu ajutorul ginerelui ski, a lua de la Unguri Banatul Severinului.

Ivancu Basarab, urmand exemplului dat de tatal sau,

Alexandru Basarab, 1320 (?) 1304. Acesta era fratele lui Ivancu, deoarece i Alexandru este aratat ca fiul lui Tugomir adica Radu Negru. i Alexandru urmeaza politica predecesorilor sai, de a se pune bine cu domnii ortodoxi de dincolo de Dunare, si a urma tot mai departe deslipirea de Ungaria, intarind necontenit neatarnarea Munteniei de- tara din care iesise. Daca' Ungurii ocupati pana acuma cu desbinarile ce urmara stingerei dinastiei arpadiane, nu se putusera opune mai cu staruinta silintelor domnilor munteni de a scutura cal mai mult jugul poporului

maghiar, Neapolitanul Carol Robert, urcat pe tronul Ungariei

In 1307, dupa ce se intareste inlauntru in domnia lui, se g.ndeste


tronul Munteniei, far a se ingriji de dobandirea consimtimantului
legaturile de vasalitate, care dupet drept mantineau inca pe domnii

a restabili puterea statului ski i in afara, i cea dinta;u tinta a expeditiilor planuite este Alexandru Basarab care se urcase pe

regesc la apucarea tronului trei sale, dupa cum ar fi cerut'o


Munteniei in supunerea regatului unguresc. Carol Robert intra probabil pe la Orsova in Oltenia si neintampinnd pe nimeni patrunde peste Olt in Muntenia Mare. Alexandru Basarab ofera regelui pace si supunere, bine inteles in conditii onorabile pentru acel ce le propunea. Pentru a d insa o mai mare greutate spuselor sale, el sfatuieste totodata pe rege s'A nu innainteze in locuri necunoscute lui, caci ar puted sa i se intample primejdie. Ingamfatul Neapolitan trimite lui Alexandru raspuns indarat, ca el este pstorul oilor sale, si cal va scoate de barba din vizuina lui. Domnul roman, luat in bataie de joc, se honraste s5'si razbune, si aduce pe rege prin o retragere prefacuta in un loe stramt, margina de doi pereti de stnci uriase i acoperit de o neagra pklure, unde navalind deodata ostirile romne din toate partile, pravalind peste capetele Ungurilor arbori taieti i stnci rostogolite, fac in armata ungureasca un mace' ingrozitor. Regele insusi scapa cu mare greutate numai, aparat contra sagetilor romane de scutul unui Sas, Martin de Berend. O mare multime de
" Legik lu .51elan Dugan, ed. Novakovici (1. c.) : Basaraba Ivancu socrul jarului Alexandru". Onciul, Radu Negru, in Cono. lit., XXIV, p. 1045 si Originele p. 17, admite ca i Hasdeu Etym. magnum, IV, p. CLXXXIII identitatea lui Ivancu Basaran cu Tugomir (?) Avem In contra acestei identifichi un puternic motiv de Indoial. Vezi mai jos nota 24.
A. D. Xenopol. letona RornAnilor.Vol. 111.
5

www.dacoromanica.ro

66

18TORIA ROMNILOR

nobili i de Sai pier in bAtlie, intre altele comitele Andrei din Alba care purt sigiliul regesc 19. Cronicele i documentele ungu-

reti caut s6 dee o coloare trAdAtoare purfaei lui Alexandru care Carol Robert, i s atribuie numai acestei trAdai pieirea Ungurilor. Ele spun aproape inteun glas, Ca' dupA ce regele se impcase cu domnul romn, i se intorcea in sigurant indatit,
Ungurii ar fi fost condui innadins de Romni, care le arAtau drumul, bite curs', in care s'ar fi periclitat o bunA parte din otirea lor. Dar Thurocz insui arat, crt domnul romAn oferise pacea re-

gelui, innainte ca el sA fi trecut Oltul, i c regele refuzase, insultnd pe domn ; ha chiar ch. acesta 1i Meuse datoria de a atrage luarea aminte a lui Carol, asupra primejdiei areia s'ar expune, daa ar innaint prin locuri ce nu le-ar cunoate. Apoi daa regele nu primise pacea oferit de Alexandru i se valise el singur in capcan', este oare de crezut c acuma c.'nd domnul muntean tinea pe Ungur in ghiarele sale, s se fi impcat iarAi cu el i apoi s5.4 fi atacat prin trdare, and pute s-1 sfrme i fr de acest mijloc ? Mai bine deat ne-am gandi la tri:idare, ce s nu admitem o lupt cinstit, care ieise spre nenorocirea
Ungurilor ?

Cu toate c' documentele ce pornesc dela regele unguresc caut s acopere pe at pot rezultatul zdrobitor al luptei, acesta ne este araat de cronicarul Thurocz, care mArturisete c Rornnii fcur acolo o multime de prini ata rniti, ca i teferi,
puser mAna pe o mare atime de prad, arme, vestminte scumpe,

bani de aur i de argint i multe vase de pret" 24.

19 Doc. din 1330 in Fejer, VIII, 3, p. 768 : Martianus de Berend origine Saxo, contra Valachorum tela, Carolum regem scuto suo protectum periculo erripuit". Asupra infrangerei suferit de Unguri, desi redat In culori Indulcite, vez! documentele : din 1331 (Transilvania lui Gh. Barg, 1871, P. 179. din colecjia Kemeny), prin case regele concede Sasilor, mai multe drepturi, spre a'i despgubi de pierderile suferite in Muntenia ; 1332 in Codex diplomaticus andegavensis, p. 628, fn Monumenta Hungariae historica ; 1333 In Fejer, VIII, 3,
p. 625; 1333 (Transilvania, idem, p. 180) prin care regele nobilizazA pe mai multi iobagi pentru participarea lor la lupta cu Basarab, etc. Thurocz, II, c. 97 numeste pe domnul muntean numai Bazarad woywoda Olachorum. La III, c. 3, unde Thurocz

reproduce cronica contimporara a lui loan de Kikullev, adaug6 : cum autem esset in partibus memoratis quidam princeps seu baro potentissimus, Alexander
woievoda transalpinus, ditioni ejus subiectus, qui tempore quondam Carol' regis rebelleverat". Doc. din 1332 (Fejer, VIII 3, p. 623) numeste pe acest Basarab necredinclosul, adicA pe Alexandru I ilius Thocomery".

2 Thurocz, in Schwandtner I, p. 217. cap. 3. Dintre documente repro ducem din acel publicat in Cod. dipl. Andegavensis, p. 628, 1332: quod cum anno domini MCCCXXX ad visitandam terram nostram trans alpinam, cum

quadam particulari gente nostra accessissemus et eam pacif ice perambulassemus, In exitu nostro abinde Bazaras infidelis noster Transalpinus preconceputa Infidelitatis nequitia, sub fida pacis astucia in quodam loco nemoroso et silvoso indaginumque densitate firmato, quandam particulam gentis nostrae invasisset in cuius invasionis hostili insultu magister Andrea Albensis suam vitam nostrumque sigillum perdidit".

www.dacoromanica.ro

biIINTENIA PINA LA VLAD TEPE O

67

rit" t4,ye

www.dacoromanica.ro

GB

ISTORTA ROMINILOR

Scene piciate privitoare la lupia dela Curtea de Arge5 din 1330, dupei Cronieum pietum (exemplarul dela bibl. din Viena). Cronica a fost scris in veacul al XIV-lea, aproape contimparan cu evenimentul :
Solul lni Al. Basarab la Carol Robert. Dizsii Sczecsi travestit In rege ii prtfeste via/a pentru a scApa pe
Carol Robert.
lovani.

Lupte In munti. Rorramii aruncA In armata maghiarA s5gti i b)-

Pe locul unde se intAmplase bflia anume dincolo de Gherghita, dou zile de drum dela oraul Sbiu In muntii nordului Munteniei, Alexandru Basarab, pune sri se zideasc6 o biseria i trei stalpi de piatr, pe cari i vAza inc6 Matei Stricovskv vreo 250 de ani dupA aceea, cAnd in 1574 se intorcea din cilllitoria lui in Turcia
Vezl fragmentul din Stricovsky, reprodus de Ilasdeu in Arhiva istoricd II, p. 7. AstAti nu se mal afiA acea localitate Gherghita, In muntii muntenesti din tala SAbiului.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PINA LA VIAL. TEP14

69

Cauza luptei intre Carol Robert cu Basarab este dat de un document prin cuvintele c Alexandru luase pentru sine

altul deca c Alexandru ar fi luat in stpnire tronul Munteniei fr a cere mai inniu voia regelui maghiar 22. S'ar Ora. Ca' aceast expeditie, a lui Carol Robert contya

nite posesii ale noastre de dincolo de Alpi". Aceste cuvinte sunt r'6.0 interpretate in sensul c5. Alexandru ar fi pus mna pe banatul Severinului. C lucrul nu este aa, se vede de pe aceea regele ungur p5streaz, i cmpA ce este leAtut, stpnirea banatului, numind bani in el. Intelesul acelor cuvinte nu poate fi

lui Alexandru Basarab, ar fi avut de tinn. i intoarcerea Roma-.

mise regele unguresc numai cu oferirea supunerei politice din partea domnului Munteniei. Ins Romnii cari Ofsiser tara lor de batin de peste munti, o fcuser tocmai spre a o scp de siluirea contiintei br. Acuma prigonitorii NToiau urnariasc6 pn in nouele lor adpostiri ; de aceea ei ii incordar puterile, d'Adur de tot, i ealspinser pe Unguri. Papa vAzand Cuc puterea nu poate obtine nimic dela domnul Munteniei, o intoarce pe blndeta', i Ii trimete in 1345 o scrisoare din Avignon, reedinta de atunci a capilor bisericei romane, in care'l incurajaz spre lgirea Catolicismului, auzind c el s'ar fi intors
la aceast" credint. Anume in rAstimpul de 15 ani, trecut dela lupta dela Gher-

nilor la Catolicism, i c'd -tocmai din aceast pricin5_ nu se multu-

la data scrisorei papale, Alexandiu Basarab, dupri moartea primei sale sotii, din care avuse pe fiisi Vladislav i Radu al II-lea (care ambii Ii urmeazA in domnie), i un al
ghita pAri*

treilea, Neculai, ce nu a domnit 22,) se cAssatorete cu o Bulgarc6

catolicA, Clara, cu care av dou6 fete, din care pe una a cAreia nurne nu ni s'a Ostrat, o narif dup Stramir regele Bulgariei, fiul tarului Alexandru, ginerele lui Ivancu Basarab, iar pe a doua

loag cu acea datA cauzei atacului Ungurilor contra lui Litean 51 Barbat, In care iar4i aceea51 frazA este interpretata In sensul cA Litean ar fi ocupat ducatul lui Senieslau din stanga Oltului, cand el fusese atacat de regele unguresc numai fiind ca ocupase scaunul ducatului sclu pro priu, f ArA prealabila Invoke a regelui. Vezi vol. II, p. 212. Carol Robert stapania probabil In Muntenia 5i tinutul dintre Buzau l Prahova, prin care autoriza pe Bra5oveni a trece, ca 5i cand era tara lui. 1358. Hurm., Doc., XV, p. 1. Ca interpretarea noastr e cea adevaratA o dovede5te doc. lui Ludovic din 1365, mal jos, nota 25. 28 Dan (fratele lui Mircea cel Mare) nume5te In hrisovul sail din 1385 (Ha5deu), 1s!. crit., p. 127), pe Radu al II-lea tatul s'au, iar pe Vladislav, unchiul de unde urmeaza cI ace5ti doi erau frati. Vladislav este 1nsa arltat de documentul lui Ludovic pe care'l voiu aduce la domnia lui Vladislav (mai jos noto 25) ca fiul lui Alexandru Basarab. Neculai care nu a domnit, este al-Rat iarA5i ca f iu a lui Alexandru de o inscriptie din 1366 (Engel, Geschichte der Wallachey, p. 57),

" Onciul In Cono. lit., XXXVI, 1902, p. 49. Este o interpretare ana-

si tn hrisovul din 1352 raportat mai sus, p. 14, nota 7.

www.dacoromanica.ro

70

MORI). ROMANILOR

Anca, dup Simion Staret, tarul SArbilor 24, Alexanclru Basarab moare in 1364 i este Ingropat In biserica din Cmpulung unde

se afl inscriptia care arat data mortii lui.

Vladislav Basarab, 1364-1375 (?). Acesta domni pe la 1365, cnd Ksim o icoang din muntele Athos, amintind Vladislav Basarab, ca sfpnitor al intregei Ungrovlahii. El se urcase InsA In tronul Munteniei Inch' innaintea acestui an ; un hrisov al lui Ludovic regele Ungariei din aceeai dat ca : Dup ce voevodul TArei Roinscriptia din 1365, spune mneti (Alexandru) ca un neaducAtor aminte pentru facerile noastre de bine, incA trAind pe lume, cu sumeat indrznealg
a le c'lcA nu s'au Infricoat, apoi mai pe urm6 murind el, Ladislav fiul su, prin noi ca prin domnul sAu cel fiersc, neintrebAndu-ne

necercetndu-ne, intru aceeai a noastr tar Munteneasdi ridicndu-se, spre batjocura domnului su, din necrcdincioasa voie i intelegere a Romnilor, i a locuitorilor rei aceleia, au
inceput a domni" 25.

Regele Ludovic chiamA deci la arme pe Unguri, temndu-se de a lovi iar5.i Tara RomneascA, trecnd peste
muntii aceia unde predecesorul sAu suferise o infrAngere atAt de gravA, atacA pe cumnatul i aliatul domnului muntean, Stra-

Oink, tarul Bulgariei, II prinde ImpreunA cu sotia lui, sora lui Vladislav al Munteniei i i duce In Ungaria, unde frnn In prinsoare timp de patru ani 26, dup' care sunt cliherati, ImpAandu-se Ludovic cu Vladislav, prin primirea de care aceasta a
suprematiei maghiare. ImpAcarea se Meuse lush' Innainte de 1368,

de oarece In acest an, Intalnim o solie trimis6 de Ludovic care Laclislav voevodul transalpin i ban de Severin, prin Dimitrie
14 Jirecek, Gesch. der Bulgaren, p. 327. Scrisoarea papel cAtre Clara din 1370, mai jos nota 29. Hasdeu, si. crit., p. 137, nu aminteste pe Ivancu Basarab, In sirul domnilor munteni, si pune pe Alexandru Basarab sA domneaseA indatA dupA Tugomir. Este Invederat cA Ivancu Basarab nu este cum s'ar putea crede, desemnarea lui Alexandru Basarab, prin particula VII, care precedeazA numele tuturor domnilor romAni, i ar fi fost reprodusA de unele izvoare ca un nume special, acel de Ivaneu. Acesta este un domn deosebit de Alexandru, ceeace se vede din Imprejurarea cA pe cAnd Ivancu Basarab, este socrul aru1ui Alexandru al Bulgariei, Alexandru Basarab este socrul fiului acelui rege, Strasimir. Pentru ca Alexandru i Ivancu Basarab sA fie aceeasi persoanA, ar trebul sA admitem imposibilitatea di el sA fi fost socrul ambilor rari bulgari, tatului si a fiului. Inscrip-

tia depe mormAntul lui, mai sus, p. 17, nota 14. Reproducem traducerea lui Sincai, ed. 1853 I, p. 329. Diploma orig. in
xandri patris nostri carissimi". Mai multe doc. Tbidem, p. 149-150 aminteste relatlile dusmAnesti ale lui Vladislav cu Ungurii : exercltus regalis contre Laik

Hurm., Doc., I, 2, p. 92. Alt doc. care aratii pe Alexandru ea tatA al lui Vladislav, 1369, Ibidem., p. 149 predecessorum nostrorum ac bonae memoriae condam Alewoyawodam moti". 26 Jirecek, Gesch. der Bulgaten, p. 327. N. Iorga, Lupia pentru WO:area Vidinulut, In Cony. lii., XXXVI, 1900, p. 969.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD Timm;

71

Lepe, militar al curtii, pentru aezarea pkei intre domnul

Munteniei i locuitorii Braovului, i s'A se hotkasc6 in care ora muntean negutitorii acelui ora aveau s prteasc5. vam` 27. Ave Ludovic cu atata mai mult nevoie de aceast impcare,

cu cAt noua cucerire ungureasc6, Vidinul, er amenintat de a fi pierdut, mai ales din cauza impotrivirei poporatii bulgreti contra domniei ungureti i a atacului posesiei Ungurilor de Care tarul din Tarnova. Ludovic face o nou4 expeditie in 1368 in care este ajutat de otirea lui Vladislav Basarab. Aceast imp6care aduce eliberearea lui Straimir din prinsoarea ungureasck spunand regele in o scrisoare ctre generalul s'Au Hemfy, c noi

am dat drumul tarului din Vidin pe cheiia lui Laic Vod

,,din mila lui Dumnezeu i al regelui Ungariei domn al Trei Munteneti", i acela titlu Il repeteazA el lute alf diplomA a lui tot latin' din 1372, in care numete pe Ludovic domnul
sAu firesc" 29.

(Vladislav Basarab) i a lui Dobrotici domnul Dobrogei i am hotArit innapoi i tara, cu conditie ca el s'5." ne incredinteze ca ostatec doue fete ale sale 29. In 1369 Vladislav (1 o diplomA latin6 in care se numete

Ludovic ins se multumi numai cu suprematia politic pe

care i Alexandru Basarab oferise s o recunoascA predecesorului s'Au ; nu adaose i impunerea Catolicismului, In contra cAruia mai

ales se impotriviau Romanii in acele timpuri, and rolul religiei er atAt de insemnat. Dac papistaii urmeazA innainte a cerc pe domnii Munteniei, o fac de acuma tot pe calea corespondentei i a scrisorilor, nu mai mult pe acea a armelor. Ataa cAtigaser Romnii, prin zdravna lovitur dat' de Alexandrzu Basarab lui Carol Robert Neapolitanul, c tocise in Unguri pofta de a'i mai silui in propria lor tar, i de a le impune cu puterea o credint5 strin5. i uratA. Papa trimite in 1370 o scrisoare care matica lui Vladislav Basarab, Catolica Clara, vkluva taflui su, In care o laud mult pentru silintele ce i-a dat a intoarce la credinta adevArat" pe fiica ei, impArAteasa Bulgariei, i o conjurA s caute a intoarce i pe cealalf fat a ei, imp'Ar'teasa SArbiei. In o alt bulk din
acelai an, papa imbie pe Vladislav s'a' se intoare la Catolicismu,

" Diploma din 1369 In Fejer, IX, 4, p. 210: Ladislau Dei et regis Hungarlae gratia woevoda transalpinus". In acea din 1372 In Benk Milcovia, II, p. 283, Ladislau se tntituleazA I dux novae plantationis terrae Fagaras". Credem cu Hasdeu, 1st. crit., p. 20, a trebule cetit novae plantationis et de Fagaras ; ccl FAgraul, ducatul vechiu de bastina al voevozilor munteni, numai nova plantatio nu putelt fi.

Docum. din 1369 din colectia Comitelui Ioseph Kemeny, reprodus In Transilvania, 1872, p. 43. In el Vladislav numeste pe Ludovic inclitus rex Hungariae naturalis dominus noster". Reprodus6 de N. Iorga 1. c. (mai sus, nota 26), p. 987.

www.dacoromanica.ro

72

ISTORIA ROMANILOR

(.46 ar aved lAngd el o femeie preainteleaptd, matica lui


Apoi papa trimite tot atunci mai multi cAlugdri minoriti In Valahia, aezAnd i un episcop catolic in capitald, la Arge. Saii din CAmpulung aveau incd dinainte o bisericd in acest
ora 31.

Clara 33.

Vladislav Basarab, urmAnd politica predecesorilor mdrit pe fata lui, Slava, dupd Stefan Uro, fiul lui Stefan Duan,
tarul SArbilor 32,

se vede cd' Muntenia, prin insdi consolidarea ei, la addpostul mai ales a innaltilor munti ce o despArtiau de Ungaria, se substrdsese apt oape cu totul de la o supunere efectivd cdtre Ungaria, cd titlul de suzerand pe care ii piked acesteia MCA sd i'l aroage asupra Munteniei, nu mai el- decAt o zadarnicd mAndrie. De aceea gdsim pe timpul lui Radu al II-lea, in anul 1377, un hrisov dat de Ludovic craiul, In care se spune c pAnd va ven la mAnile noastre Tara RomAneascd, precum ndajduim, nezeu Ii va ajutd a reduce iardi Muntenia la supunere" 33. Se vede la ce supunere se Ondid regele, anume la acea de Stat butar, de oarece MOduid Sailor CA la o asemenea implinire a Ondului sdu, sd'i poatd scull de ddri. Void deci regele sd reinnoiasc timpmile acele ce precedaserd desclecarea i In cari am vdzut c regii unguri luau in adevdr dela micile principate ce existau In cuprinsul Munteniei, ddri i tributuri. Radu al II-lea ldtete hotarele Munteniei i pe malul drept al Dundrei cucerind regiunea numitd asfazi Dobrogea, impreund cu cetatea Silistria. In timpul lui sau poate ceva mai Innainte, un principe bulgar Dobrotici intemeiase pe %Annul Mdrei-Negre In Bulgaria rdsdriteand un Stat care purt numele sdu : Do38 Reprodus de 51ncai, I, p. 338, ed. 1853. 31 GAsim un pAzitor al bisericei catolice din Cmpulung mort i ingropat In ea In anul 1373. Iat inscriptia pusA pe mormAntui lui, pAstratA de Del Chiaro,
Isloria delle moderne rivoluzioni delle Valachia Venezia, 1718, p. 17 : Hic re-

probabil in domnie i neavAnd copii, fu urmat in tron de fratele sdu, Radu al II-lea, singurul care rdmdsese In viatd, dupd moartea lui Neculai, intAmplatd In 1366. Dei Vladislav se dd MCA in hrisoavele sale drept credincios i supus al regelui maghiar, totui

Radu al II-lea, 1375-1385.

Vladislav Basal ab mur

credincioii notri Sa*i vor urmA innainte a'i OWL tributul lor" punAndu-le In perspectivd o scutire de ddri la cazul cAnd Dum-

quiesclt in pace generosus dominus Ioannes P. huius saxonicalis ecciesiae custos, qui obiit MGCCLXXIII".

" Numeie fiicei lui Vladislav este dat de Giacomo di Pietro Lucarl, In Rislrello. Mai sus, p. 15, nota 8.
Transilvania V, 1872, p. 73. Vezi traducerea lui In Sincai, I, p. 345, ed. 1853.

33 Docum. din 1377 in colectia comitelui Ioseph Kemeny, reprodus de

www.dacoromanica.ro

?di:INTENTA PANA LA. VLAD TEPE 1

73

brite. Centrul acestui Stat era in Mesembria, port de mare nu departe de Constantinopole, si in cuprinsul acestui Stat se aflau si alte dou porturi; Varna si Kaliacra (astdzi l'Amas numai ca numele unui promontoriu la nord de Varna). Nu se tie insA dadi Statul Dobrite se intindeA si asupra Dobrogei romne sau cuprinded numai as numita Dobroge bulgAreastd. In once caz posesia deltei Duniirei er in ceart cu Genovezii cari
stdpAneau pe atunci in regiunea ei porturile Pangalli (Mangalia) si Costanza (Constanta). Dela cine va fi cucerit Radu porturile transdunrene, dela Genovezi sau dela Bulgari, .,

nu se poate lrnuri din


rei pe

lipsa de stiri. Sigur este intinderea stApAni-

Dundrei pana" la Marea

lui Radu al II-lea ambele laturi ale

tea mare si de stdpani-,f;,,, tor al Silistrei cum gldi ,, suieste un document ,_.,. al? 6, lui din anul 1379 apro,.7, mg wp ;.'
74:s

ximativ care insir


si

si

aceste posesii in lungul

pomposul ski titu-

lus" 34.

,,
.

...

(-,...,,.:.,_ `,. fi .1 Ettz.ii


.
.

..?,. ,

..

,-,41-i
1

-,/

...
-

..:1

..

Y-

i t'

,. 4
tl'
-

.:.

...

,..E.a.

...1-

'.

I.

.. - LI '0' -.I.,,, . -, ..),...:..!la4L ."


....

Radu al II-lea, filtre-

"

4"

prinde zidirea frumoasei milnAstiri Tismana dar


dupd cum se vede aceasta din un hrisov al lui Dan I

nu aput a o s'aval*,

. ,_.' -E-.
e-

urtal '

k,,

L..'
,

.it--,7' -

', -- ...:: a -I ....!

.900. 7.,-. ...,

4(

"
q:,

.,_
' yr..:.4

k... - 4",'

Voevod, din 1385, in

Am aflat In pilmntul domniei mele, la locul ce se chiamd Tismana, o mniistire ca toate lucrurile, nesvArsit, pre care riiposatul Intru fericire
Radu Voevod pilrintele domniei mele din temelie a inniiltat'o, dar scurtndu-i-se viata, n'a apucat a o ispilvi" 35.

care d o m n u 1 spune :

ALInAstirea Tisnun a.

Dan I, 1385-1386, fiul cel mai mare al lui Radu, ocupa tronu] la moartea tatAlui siiu. Nu domneste ins'a deca scurt
dupil originalul din Arhiva Statului. Vezl acolo cercetarea datei acestui document nedatat. Comp. Iorga, Chilia ;i Cetalea alba, p. 61 si 62. D. Onciul combate filra cuvAnt dovada lui Hasdeu, Documentul din 1379, in Originele, p. 204. Reprodus de Hasdeu, Ist. crit., p. 127.
34 Publicat de Hasdeu In Etymologicum magnum Romaniae, IV, p. CCLXI,

www.dacoromanica.ro

74

IBTORIA ROMANILOR

timp i este ucis, poate dupa intetirea lui Mircea, fratele s.0 cel mai mic, de dire o parte din boieri, care dupa cum observa Inca

depe atunci Chalcocondila, obinuiau a nu sta sub aceeai domnitori, dar dupa cum le pare mai bine, schimba principii, punand cand pe unul, cand pe altul" 36 Astfel ajunge Mircea
pronumit ce! Baran pe scaunul Basarabilor In 1386.

Faptul principal ce se desface din tiintele ce ne-au ramas asupra primilor domnitori ai Munteniei este emanciparea lor tot mai mare de suprematia maghiara, i paralel cu aceasta emancipare, o legatura tot mai stransa cu despotii slavoni de peste Dunare. Mai fiecare din domnii Munteniei lupta cu regii unguri, i cu totii se Incuscresc pe rand cu tarii Bulgariei i Sarbiei 37. Tendinta Munteniei de a se desface de legaturile supunere, In care Ungaria voia s'o retina i de a cauta, pentru
ajungerea tintei, sprijinul domnilor slavoni, de dincolo de fluviu, era fireasca i neaparata. Timpurile pe atunci erau religioase ;

mai bine Moldovei cleat Munteniei, si el vorbeste In acest loc de ambele tad_ cu atAt mai Inuit din Indemnul fratelui sAu Asupra uciderei lui Dan de lark

36 Chalcocondila, Bonn, p. 78. Observalia lui Chalcocondlla se potrveste

Mircea sunt puternice Indoieli. CApitanul, Mag. isl., I, p. 91 spune cA Dan fusese ucis de Suman voevodul Serbiei, pentru ce nu se stie". Acelas lucru il aratA si o cronicA bulgarA ap. N. Iorga Sludii si Doc., IV, 1901, p. IV. Versiunea omorului este datoritA dup6. d. Litzica, Studii si schite greco-romane, 1912, P. 3 si
urm. uneitraduceri arbitrare a cuvAntului grecesc aoysXiwcs In raportul lu Chalco-

condila asupra mortei lui Dan, Bonn, p. 78) care nu InseamnA numai decAt a
ucide, pe lAngd cA chiar dacA am admite acest sens, IncA Chacocondila nu spune

cleat cA Dan fiind ucis", Idr a ardla de cine.


1. Radu Negru sau
Tugomir Basarab 1290-1310

IatA genealogia predecesorilor lui Mircea cel Mare :

2. Ivancu Basarab 1310-1320

Clara Bulg. cat& .

3. Alexandra Basarab v o femeie


1320-1360
ortod.

o fan

Alexandru

tar Bulg.

tar de Vidin

Strasimir

o LAI Anca lui 4. Vladislab B. 5. Rada al II B. Neculai 1375-1385 t 136 Sim. Staret 1360-1375
lar SArbiei

Slava, lui 6. Dan I. Bas. 7. Mirced c. B 1386-1418 St. Uros al Serbiei 1385-1386

/\

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA rAsl. LA VLAD TEPE

75

credinta In Dumnezeu, nu nationalitatea, hotria legturile


dintre pop oare. Pentru ma ntuirea credintei prsiser Romanii tara lor cea intrat. In stpanirea maghiar, i autaser. o adnecontenit de a pune mana pe tara cea nou, Intemeiat. de Romani In poalele Carpatilor, pentru ca Impreun' cu foloasele politice ce le-ar trage din st'panira lor, s poat lti peste acele regiuni i credinta catolic. Romanii trebuir s sustin lupte cr'ncene, chiar la ei acas, pentru a rspinge asemenea Incereri. Odat cu luptele pentru aprarea religiei, se trezise In Romani dorinta neatarnrei politice, mandria i vrednicia omeneasc. Ei fuseser liberi fnnainte de a cde sub Unguri, i simtind pe fiece zi apsarea tot mai grea a jugului acestora, voiau s mantuie deodat, prin respingerea autorittei unguresti, i sufletul trupul lor. De aceea puseser ei muntii Intre ei i asupritorii. Dac ar fi fost s primeascA i dinocace de piscuri apsarea pe care voiser s'o fnlture, atunci pentru ce si-ar fi prsit casele si mosiile, de peste Carpati, spre a se refugi In Muntenia ? Pozitia lor Ins se Intrise foarte mult, de eand ei puseser stavila tare ei i poporul maghiar.Carpatii Ii apra acuma de cotropire, cci gaturile i pdurile fntunecoase de cari erau acoperiti, contineau pericole ascunse pentru nvlitori. O singui dat Incercaser ei, In trufasa lor sumetie, a Infrunt aceste primejdii, si o

postire dincoace de munti. Ungurii starniti de papi, se siliau

peire cumplit fi Invtase a nu mai reIncepe.

a se mancip de Unguri, si pe timpul lui Radu al II-lea, sunt mantuiti de ei, Inca regele trebui s doriasc prin timpul fericit dud va pune iarsi mana pe Muntenia.
Care Slavonii de peste Dunre fi atrge dimprotiv toate Imprejurrile intaiu comunitatea de religie i anume nu numai

Toate aceste imprejurri Impingeau tot mai mult pe Romani

de credint, ci pan si forma ritului i bimba bisericeased, aceleasi de ambele prti ale fluviului. Apoi nici o piedic6 fizic nu'i desprtia de celalt mal al apei peste care se putea Out. In sfarsit aici nu'i asteptau relatii de supunere si de inferioritate, ci erau priviti ca egali, primindu-le fetele In legauri de cstorie cu domnii slavoni, i acestia nu erau Intru nimic mai jos deck regele Ungariei, Intru cat i ei erau de sine stttori, ha chiar erau tari adec Imprati, pe cand capii Ungariei nu eran cleat
regi.

Vom vede mai jos ce fnriuirire au avut aceste relatii, dusmane cu Ungurii, prietenoase cu Bulgarii i Sarbii, asupra formei de organizare a Statului muntean, si de aici asupra acelei
a Moldovei. Acum s trecem mai departe la istoria Statului Munteniei sub domnul cel mai Insemnat al inceputurilor sale, Mircea

I Basarab zis si cel Baran.

www.dacoromanica.ro

76

ISTORIA ROMANILOR

2. MIRCEA. CEL BITRAN 13111;

Cossova i Polonia.

Dan, se urc pe tronul Munteniei fratele su Mircea. El trebuie sa fi pus mana pe scaun In 1386, de oarcce In 1385, un hrisov arat ca Dan domnia Inca In acel an, iar In 1387 gasim hrisom e date acum de Mircea, ca Domn al Munteniei 38 Pe timpul lui Mircea, apasarea Turcilor asupra Europei rasritene se face tot mai simtita, i chiar cea apusan Incepuse a se Ingriji de apropierea acelui potop amenintator. Dupa ce Turcii Otomani intemeiaza In Asia stapanirea lor In 1299, Incep dela 1326 a trece si In Europa, mai Intaiu numai In scopuri de pradciune, si pe tima irisa spre Intinde stapnirea, si pun In 1356 mana pe Gallipoli, sub sultanul lor Urcham. Urmasul sau, Amurat I, cucereste In curand Adrianopole i Filipopole. Imparatia Bizantin era cu totul nedestoinic a sus-tinca lupta Cu nouii nvlitori, i dac capitala cea puternic intaritil din partea uscatului i greu de atacat dinspre mare, putl s'A se

Dupa moartea poate silnica a lui

panirea Otomanilor care, ca niste valuri necontenit crescatoare, rstringeau mereu insula Statului grecesc pe care, la urma urmelor, tot trebuiau s'a' o Inghit. Daca Turcii Intampinara o impotrivire pu ternica in coti opirea Europei rasritene, aceasta le veni, nu dela poporul acela ce era pus prin istorie In frutrtea neamurilor ei, ei din partea Statelor cari incunjurau sau se desfacusera cu timpul din putredul privaz al Imperiului de Rasara, i tinere i vnjoase, stieau s manuiasca tot atat de bine arma, pe cat Grecii din Bizant erau mesteri In invartirea limbei si In subtiettile retolicei. Aceste popoare erau dupa randul In care l'alisar' piepturile lor ganelor semi-lunei : Albanezii, Sarbii, Bulgarii, Romnii si. Ungurii. Ele alcatuiau acele ziduri concentrice pe rari Turcit tre-

puna un secol Intreg sfortarilor otomane, aceasta fu datotit mai mult asezrei ei decat barbtiei aparatorilot. Incunjurimile orasului 'lusa cazuril de timpuriu sub sta-

huir s le sparga spre a patrunde In cetatea european. Cand

ei ajunsera In 152,6, a sfrs.ma la Mohaci pe cel din urma, poporul Ungurilor, puterile lor ajunsesera la capt ; insemnatul loi capital de valoare militara fusese cheltuit, i Vie_na fu punctul
toarsera. indrat, Incepand a

extrem pana unde oardele lor putur patrunde. De aici ei se incoborl culmea gloriei urcate pana atunci. Impartia lor, alta dar spaima Europei, astazi a
" Hrisovul din 1385 dela Dan, publicat de Hasdeu in trad acere romtml, dup originalul din Arhiva Statului In 1st. crit., I, p. 127-128. Dela Mircea cel Mare se afl 3 luisoave din anul 1387 : unul publicat In extenso In original, In Arh. ist., III, p. 191-193 altul reprodus numai In parte tot de Hasdeu in 1st. crit., p. 5, si un al trellea Arhiout pentru istorie si lilosolte a lui T. Cipariu, 1867 p. 77.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPES

77

ajunsaproape de desfiintare, i nu este departe timpul cAnd puternicii Otornani de alt5. datA vor trebui sA'si iee rAmas bun dela Europa, si sA se intoarcA iar in Asia de unde au venit. MrireatA piiveliste a mArirei si decAderei luciurilor acestei

La aceastA dArApAnare inceat dar continuA a puterei turcesti, RomAnii au luat poate cea mai strAlucitA parte, si in aceastA jertr, desi neconstiutA, fAcutA de ei intru apArarea culturei europene, stA rolul ce l'au jucat, alAturea cu tovarAsii lor de luptA, in istoria univeisalA a neamurilor civilizate. .A.pArarea euliurei, mostenitA in apus de la Romani si de la Elini, fu incredintatil de destin, in RAsArit, in primul loe tot unui popor de vita roman'A. DupA cucerirea Filipopolei, comandantul grec al acestei
dusmanului comun. Prea slab, pentru a puteA infruntA singur fuiia musulmanA, Uros cere ajutorul regilor Bosniei, Ungariei clomnului .Munteniei, care pe atunci er Vladislav Basarab. Se injghebA o armat numeroasA cu care aliatii se indreptarA iisupra Adlianopolei. MAndii insA despre numArul lor i fiind siguri de izbAndA, nu jean toate mAsurile de prevedere trebuincioase, i stint cumplit bAtuti, in 1363. Movili de morti i lacuri de sAnge acoperiau a doua zi intinsul cAmp de rAzboiu care pAstrA de atunci pAnA in zilele noastre numele de In/ reingerea

lumi !

cetAti fuge la Uros al II-lea, tar ul SArbilor, cerAndu'i ajutor contra

DupA aceastA stiAlucit izbAndA, Amurat i strArnutii reseclinta, dela Brusa din .A.zia, in Europa la Adrianopole, 1365, si Turcii bleep a deveni un element determinant In mersul politicei europene. Zece ani dupri. aceea, Amurat bate pe LazAr
1.arul Serbiei, iea cetatea Ni s si supune pe SArbi la tribut. *isman

Seirbilor 39.

tarul Bulgariei speriat de izbAnzile Turcilor, li se supine dt

bunA voie, cApAtAnd pi in inchinarea lui conditii mai favorabile decAt acei ce cildeau loviti de armele musulmane. In timpul
insA ct Turcii erau re-purl-0 pi in un rAzboiti cu niste popoare din Azia, tarii Bulgariei i ai Serbiei, se int2leg a se rAscula in contra jugului ce le cAzuse dupA gAt. Amurat revine giabnic in Europa,

si bate incA odatA si mai cumplit pe Bulgari uniti cu Bosniacii, SArbii, Ungurii si RomAnii, acesti din urmA condusi de -Mircea, in marea bAtAlie dela Cossova 1389 (Intre Iunie i Septemvrie),
in care insAsi tam] Serbiei,Lazitr. rAmAne mort pe cAmpul deb'fitaie.

De si biltut in aceastA primA intAlnire a lui cu Turcii, Mircea er hotArAt a nu pArAsi dela prima loviturA, duelu Indus intre el si urgia otomanA. El mostenise de la predecesorii sAi o putere respectabilA i respectat care i d'AdeA
Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Retches in Europa, Hamburg, 1846, 1, p. 225, dup Analele lui Sead Eddin i acele traduse de Leunclavius.

www.dacoromanica.ro

78

ISTORIA RORANIT OR

mijlocul, nu numai a scutura jugul unguresc, dar a se opune la primirea acelui turcesc, i aceasta fu marea tinta a vietii i domomeneste era cu putinta spre a apara cuibul sau, de vultanul ce se abate asupra'i, i In fncordarea necontenit refnprospatata a sfortarilor sale, sta marimea lui de erou. Caci daca este mare acel ce triumfa, nu este mai putin mare acel ce lupia pentru apararea sfintelor bunuri ale libertatei i neatarnarei Mircea avea cu atat mai mult temeiu a combate pe Turci, cu cat tatal sau Ii l'Asase ca mostenire i stapanirea sud-duna-

niei lui. Ei fi fuchina' el toate puterile, toata activitatea lui. Daca norocul i izbanda nu satura pe partea lui, el faca tot ce

anul 1387, urmator suirei sale In scaun, cand Inca nu avusese timpul de a face cuceriri, a se Intituleaza de stapnitor i domn a toata tara Ungro-Vlahiei si peste munti, Inca si peste tarile Tataresti i Almasului i Fagarasului hertog i stapanitor, Banatului de la Severin duce si de ameindouili prfile 5i peste toatd Dunarea pemci la marea cea mare qi cetclfei Durostorului stripclnitor". i ea acest titlu nu era numai o zadarnica fnsirare, ne-o dovedeste fmprejurarea ca. Mircea, prin acest document ordona cpitanilor Durostorului, adica Silistriei, sa' resIndrazni sa o arunce impotriva cumplitilor Otomani. El era si un cap politic eminent ce stiea s'A combine totdeauna uneltirile ascunse cu loviturile fatise. Astfel cand Sarbii cerura dela el ajutor pentru lupta dela Cossova, Mircea se gandi indata a cree greutti lui Amurat In Azia, punndu-se In legaturi cu principii deacolo, din Mentese, Aidin, arusan i Costamuni i Impingandu-i la rscoala In contra sultanului turcesc, spre a slabi astfel puterile lui, prin impar-tire 41 Amurat tusa, si el un cap ghibaciu i socotit, lasa s izbucniasca revolta In Azia, stiind

reana a Dobrogei i Silistriei. De aceea vedem pe Mircea, chiar In

pecte dania Marta de el manastirei Nucetul Mircea avir Irisa nu numai o putere insemnata, pe care

el bine ca fitilul ce o aprinsese pornise din Europa. Aici se repede el ca toate puterile, i dupa ce zdrobeste pe Crestini la Cossova, fi fu o nimica a Innabusi Incercarile de razvratire pornite In Azia.

Mircea, batut Impreuna cu toti aliatii sal, la Cossova, se rarage In Muntenia, asteptndu-se la o navalire de razbunare a Turcilor. Amurat, fiind asasinat dupa acea mare batalie, de un Sarb luat prins de armata otomana, fiul sau Baiazet trimite o
40 Document din 1387 in Cipariu, Arillo., 1867, p. 77. Acce-ai titulaturA este dat lui Mircea i in celMalt doc. din acela an, reprodus in Istoria crit., p. 5, precum i in unul din 1399 (Arh. ist., I, 1, p. 97), i in nnul din 1406. Ibidem I, 1, p. 98. Un doc. latin din 1390 red5 titlul : Terrarum Dobrolici de_spolus et Tristii (Silistria) dominas". Alte doc. vezi in N. larga, Chilla si Cetatea

p. 61-62. ti Zinkeisen. I, p. 283, dupl Sead-Eddin.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPE N

79

armat peste Durare, spre a pedepsi pe Munteni, pentru imp'rtirea lor la liga antiturceascA. Oardele musulmane Infuriate prad si pustiaz tara, iar Mircea de i caut cu toate puterile ce'i rmseser a se opune Turcilor, este btut si nevoit a le plti tribut 42. Conform cu aceste tiinti i aflm Muntenia trecut ca tar tributar pe registrele Portei otomane, In anul 1391 43. Supunerea lui Mircea cstre Turci este Insa numai treed.toare si trebuia incA s se verse mult sange hare ei Romani,

pan ce acestia s primeasc, Mil a se mai impotrivi, jugul otoman. Btut la Cossova, apucat nepreatit de o rapraznic

nvlire, el trebui s inlture deocamdat pericolul amenintAtor, prin o trec'toare inchinare. Dup cat se vede Mircea fusese dela Inceput chiar dusnanit si de Unguri cari nu putean ingdui emanciparea tot mai deplin a Munteniei de sub ascultarea lor si, In loc ca Ungurii s se folosease de puternicul brat al Romanilor, spre a lupta alturea cu
ei

In contra dusmanului comun al Crestinttei, Sigismund regele Ungariei ce se urcase in aceelasi an cu Mircea pe tron
(1386), se gndia la mijloacele de a reduce Tara Romneasc in supunerea si atarnarea Ungariei. Mircea de si se pregti a lupt In contra Turcilor, i in-

raid interesele sale din Europa, i caut a opune Ungurilor alianta Polonilor. Polonia anume fusese unit personal cu Ungaria In timpul domniei lui Ludovic de Anjou, 1370-1382. Acesta avand numai

tindea prin Azia mrejele si uneltirile sale, nu las in pr'sire

Luxenburg, care ajunse mai tarziu imprat al Germaniei, apoi

dou fete, se sileste a le asigur tronul atat al Ungariei, cat i al Poloniei. Fiindea' fata cea mai mare, Maria, care trebuia s urmeze la tron, era mritat dup marchizul Sigismund de
Polonii opuser o impotrivire energicA contra urcrei unui German

pe tronul lor si aleser de rege, dup mai multe turbufri i revolutii, In 1386, pe Vladislav Iaghello, ducele Litvaniei, desf-

cand astfel unirea cu Ungaria. Intelegem cum pretentiile de domnie ale lui Sigismund la tronul Poloniei, trebuiau s pun

41 Melchisedek In articolul sdu .31itropolitul ramblac in Revista lui Tocilescu, III, p. 27, spune, dupd Vial SI. Paraschiva, c Mircea ar fi f ost prins de Baiazet i surgunit la Brusa, pdrere ce adoptasem in ed. I (vol. H, p. 94). Mel-

chisedek pare a fi fdcut un amestec intre Strasimir domnul Widinului care In


adevAr a f ost surgunit la Brusa, iar nu Mircea. Vezi Jirecek in Archiv. fur slavische

Philologie, XIV, p. 274. Vezi si mai sus p. 28, nota 35. 4 Hammer, Histoire de l'empire ottoman, traduite par Dochez, Paris. 1841, I, p. 97, care citeazd pe Muradja d'Ohsson, Tableau de l'Empire Ottoman, III, p. 438. Dupd un alt izvor turcesc, Ranzatul Ebrar, anul ar fi 1390. Vezi i Zinkeisen. I, p. 284, care aduce pe Sead-Eddin pentru acelasi lucru. Nu intelegem pentru

lit., XXXV, 1901, p. 375, 1 In Studii si Schile greco-romeineBuc. 1912acelas articol p. 13 sq. nu primesc aceste ardtdri.

ce d. N. Iorga i dupd d-sa i d. Litzica Din domnia lui Mircea Vodd In Conv.

www.dacoromanica.ro

80

'STOMA, ROMANILOR

aceste dou'A tAri In relatii incor date una cu alta. Mircea se folo-

seste de ele pentru a impiedica planurile dusmAnesti ale lui Sigismund in contra Munteniei, punAndu-se In legAturi pr ietenesti cu Polonii. El trimite in 1389 doi soli in Polonia, pe bole' ii Manea si Roman Herescu cari, trecand prin 1VIoldova uncle domnia Petru Musat, pe care '1 vom cunoaste ca in familie cu Mircea cel Mare si in totul devotat lui, domnul Moldovei asociazA pe hingil solii munteni, un reprezentant al sAu, Dugoiu, i top trei mergand in Polonia la Vladislav Iaghello, Mircea incheie cu regele Vladislav o legAturA de prietenie care avea de obiect ajutarca lor mutualA cu toatA puterea contra craiului Ungar iei, iar in contra altor dusmani dup6 piker e 44. Aflarea incheierei acestei aliante pe de o patte, care apAr pe Mircea, cu toatA cAderea lui fatA cu Turcii, pe de altA parte constiinta pericolului ce puted rezult chiar pentru Ungaria, din coplesirea Munteniei de cAtre puterea otomanA, aduser insA pe Sigismund la niste cugetAri mai plecate cAire domnul muntean. E sigur c Mircea primi, chiar in anul 1390, propunnr r

de aliantA din partea Ungurilor in contra pericolului comun, de oarece aflAm cA domnul Munteniei ce era, cum am vAzut, amenintat cu rAzbunarea turceascil, pentru participarea lui la
lupta dela Cossova, se grAbeste chiar in acel an a modifica alianta incheiatA cu Polonia in contra Ungar iei, in sensul acela, cA domnul

Munteniei s'A nu mai fie obligat a presta numai dealt Polonici ajutorul lui in contra vecinei sale. In Noemvrie 1390, Mircea trimite soli in Polonia, cari se intalnesc cu ambasadorii regelui in capitala Moldovei, Suceava, si se modificA tratatul In asa chip cA craiul Poloniei sA nu inceapA aizboiu in contra craiulut unguresc, innainte de a intiinfei pe Mircea pe divanul (lira sale, despre bale pricinile retzboiului 0 de nu vor fi intrite acele pricini i de divanul craiului. Iar de s'ar face vreo pace intre Mircea i craiul unguresc, pe craiul Poloniei neltisdndu'l dinteinsa, numitul craiu va trebui sti o primiascii" 45.
44 Doghiel, Codex diplomalicus regni Poloniae, I, p. 597. Actul de ratificare a tratatului din partea lui Mircea este da tat din Lublin, ceea ce nu insamna ea Mircea sa fi fost in acel oras, pentru a preschimba actul. Numele solilor este redat in llmba latina prin Alagnus i Roman Hericziki. Acel Magnus este insa scris de sigur mal corect de Inventarul din Cracovia, Mavnus (rom. : Manea). Vezi

Hasdeu, Arh. ist., 11, p. 511. Tot a5a 11 serie 5i d. Tilianitzki, In reproducerea inte-

grala a tratatului, Materialer. p. 0. 4' Acest de pe urma tratat este incheiat de Mircea In 1390, 51 ratif icat de el in 1391 Iulie, in Lemberg. (Doghiel, I, p. 599). lata locul in textul original (1390) scilicet quod prefatus D-nus Rex Poloniae ullas brigas neque guerras
contra Regem Hungariae ac subditos suos moveat, nec moNere incipiat quoquam, nisi prius significatis D-no nostro Mircii Voyewodae et eius consilio singulis

earundem brigarum seu guerrarum qualitatibus, eaedemque per ipsius regalis

www.dacoromanica.ro

r'f,

NvovhetzsoS4_,
,

,i1;y4,43, 4.t.-',4)4.44...-. : 2: ,
:44svc.144-14,1-..... :"--:

ste 6
cr
,v., 4-

.,

1 ilop.,2 44,114,04/ irl*to........-,,


'
:

Iv,
'e*-e%1614. s

41,c'/Z-ini;-;,"..41
' 0$;7,9. IQ:V*0104 -.

tviv.,41,01$.4.,41Qo v.9

...94.4).
ft,'Ll.

4..140 ..0"0?""'"44:*;4c44

"

-,

.,, Q. Arti:ge

4)

re...-4-4,,,,,,e,
)
Ai-j3-06.
,44...

lt fr

ivc AA',$....

.44.4
,..,

lta,..t.,,,x :.fttr4j.,7 ,4.3-1::,-r,,


:.

,v,..., v.

,
-.

telis Iiiv
ct 00
1),..,
t4

v.:ics7 4,"

rts-i

.ntr.;_c:
*!Vil
Ti84.41

114

,,,st...
,,,,n,sktx-e:

. rtv

.i..thi,t %4' 1,..,"'.",::,... ..sgi: vt,,14111-42; 41 ti'itssiewric43 .) kr ';-it cv 1,1; 4t14+,5.' &(t'' '4,41 *!,',;,,,..0, * T
, .

. -,

...
.

,r,...,z4.
.

.-Pvgyfyl ',1.., ,
si-e.

rti,,,,,. .7\ 3..4-t.c


.

; pitikocevv 4

,ilf.4 .414,4,4, 11.

:4,0,, rotc.,,,-,,te-..:-,....,19

..,

,_, .

sat_ i.,_

ihri,

yre4043 ct
t:v%`4
E:12'

s..-.;.e<7e....!,44*-t-i% - 13-1-;.-8.r4.-i ,..., ....,,,,Ay _.

.to.tive. iks .44.01;1444,

t-4.

ot tv) f44**ICWIt"' a.0 ..-sra4kliv:


cat, ti tet..ir 494.
'
&t_

4.,,,,,,-.

.%V.,417 .,

14.4.41,2 ,,,z),4,v4. 4..a.oet We

41EN r

-4:4, vs.tC IS f7-1.6 cir ";---,. Iii.51. Or?. epltty,..o.- 4:4;44-.-- v 44447, (\xpt40-4e 1 ti-vt-s. ta :)0,R+4.,Ir.;
,..4.-4 e 11 t
II.

fc-, ,.1.. .c-:


'

Pe. onvcC 04441,


,

.....,:S.,

7 fz-7,...
;*

14.4? lyr,41,*0 :,-.-Wit, etziD"vi:09 r A-411.101"k* 4- a'4';$-$4...6 -1,-kAispet.1.143,..4. : 'rt4

44% t:',,"4"

VOMC

,4"eir e ....A-ICI; -, .

'7 Cv""."-it

g ree

t."6:

t4-4..-1

:4-4C.

. 4 vi/
11...

ci- ,w31.4.4,41
.1

't-kgs--6

..,,A. fu.s.' ,;,,,..W-N

564.+--

t'
)

.1;4,

$ '444*. r,

s4.,,t-wc -1' .7 .,Vrist


.

I ei . La?: *14, . 44 m;., .,04444.S. , r I. 03 4 I.T.,V :"...7 '.4441 14 -_Pi,444-0%-i 47 r ,74-v; (pr I)
.,

447),...,0.4.6. ,41.7 7in* .4,

ti..7 (r.;

t. IN +

.ct-4%.4.417' co SI 4444
.

q
:
-,..

- 0.!,Tvidi,

"e',"*".7-""'

11417(2:
_

,
,..,

MIRCEA CU POLONII. 'ORIGINALUL TRATATULUI,L1JI www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPE*

81

tin, In lupt cu pericolul ce venia asupra tuturora, din o


aliant a Ungurilor cu popoarele expuse mai In grabsd loviturilor
.otomane.

Ceeace ne mie. In aceast ale-a-Wire este modul cam cavaleresc cu care Mircea trateaz6 interesele Polonilor, subordonandu-le cu totul intereselor lui, i primirea acestei pozitii, in once caz nu dominAtoare, din partea unui mare craiu, dela un principe ce trebuia, dup ideile timpului i puterea respectiv a Statelor lor, s apar ca mai mic Inaintea lui. Tratatul este in totul favorabil lui Mircea ; el face s a-tame ajutorul promis de el Polonilor de atatea conditii, Inca 11 las in bunul &Au plac, fall a desleg ins pe regele polon de indatorirea ajutorului, la caz cand el ar ave rzboiu cu Ungaria. Nu numai atata, el obligA chiar pe regele polon a intra i el in aliant cu Ungaria, la caz cand Mircea ar incheia pace cu dnsa. Nu Oman9 nici o Indoial Ca un rezultat ata de strlucit al diplomatiei lui Mircea fu catigat prin ara"tarea foloaselor nemsurate ce ar putea rezult pentru cauza cre-

In acest rstimp, intervenind atacul Munteniei Nicopoli. din partea Turcilor, lovitura primit de Mircea i indatorirea lui de a se supune la plata tributului, aduc mai mult la cunotinta Ungurilor primejdia ce se apropia de propriul lor Stat i deci

nevoia de a se altur la Mircea, alturare ctre care Mircea pregtise calea prin modificarea tratatului su cu Polonia. Se Incheie deci o legatur pe fat intre Mircea i Sigismund, In a

doua Durninic6 din postul mare 1395 In Brasov, unde Mircea se duse In persoan i, intamplndu-se s uite peceted lui cea mare, intrete subsemntura lui cu pecetea cea micA, probabil deja hiel. Prin acest act Mircea recunoscand c' Donmul Sigismund,

s'a purtat cAtre el cu osebit bunvoint i prea milostivqte de cand l'a cunoscut i i-au prins partea mai ales in contra
Turcilor, fiilor ruttei se leag6 care el prin urmtoarele puncte Cand regele va merge in persoan In contra Turcilor, sA ias i Mircea In persoan ; iar cand va trimite numai oti,

fie indatorat i Mircea tot la gala. S dea lui Sigismund mancare penti u Wile sale, ins nu degeaba, ci cu plata. Acest tratat arat Ca' relatiile de vasalitate ale Munteniei catre Unguri incetaser cu totul, c era ultimul act al emanciprei Munteniei de sub epitropia maghiar. Inteadevr in acest tratat, Mircea nu numete nici macar, cum Mud unchiul ski Vladislav, pe regele Ungurilor domnul sdu, ci curat numai

dignitatis consilium sint approbatae. Insuper si aliquae treugae pacis vel induciae aut concordiae inter piaefatum Mircium Wovewodam d. n. et Regem Hungariae sunt actae... ipso d. Rege Polonorum non excluso, easdem proenominatus d. Rex ratificare et gratificare et acceptare debebit". Comp. Ulianitzki, p. 5.
A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. Ill.
6

www.dacoromanica.ro

82

ISTORIA ROMANILOR

domnul rege Sigismund ; apoi indatorii ea lui Mircea de a iesi In persoanA -la rAzboiu numai atunci cand i regele va veni In persoanA, aratA o deplinA egalitate intre ei, care nu poate fi intunecat prin formularea respectuoasA a unui tratat incheiat cu un rege puternie cale ajunge dupA aceea i mpArat al Germaniei 46.

dela Turci pe care acestia II ocupaserA IndatA dupA btlia dela impAratul e nevoit sA pArAseascA pentru cAtva timp expeditia. Maria moare i dupA ImmormAntarea ei, Sigismund se intoarce iar peste DunAre, unde era sA se IntAmple o lupt6 hotAritoare. Sigkmund cAutase sA trezeascA iari in popoarele Europei
Cossova 47. ImbolnAvindu-se InsA sotia lui Sigismund, Maria,

DupA acest tratat, aliatii trec DunArea i ieau Nicopoli

fanatismul religios pentru a le scula contra Otomanilor. El


izbutise r MIA la un pullet in IncercArile sale, adui And in armata

sa, pe lang6 trupe germane, si cAteva mii de cavaleri francezi, imbrAcati in zale, caste feodalA din cele mai alese. El dobAndise acest pretios contingent dela Carol VI regele Frantei, si In rAndurile lui se ini Alnia floarea cavalerismului francez, precum

Philibert de Noailles marele maestru al Iohanitilor, Jean de


Nevers, comitele de Eu, maresalul Boucicault
prin vArsta tAnArA i lipsa de seriozitate a ofiterilor de cApetenie,

i altii. NumArul armatei aliate era de peste 60.000 de oameni, Ms cum spune o istorie contimporanA, era o armat necapabilA de disciplinA,

rnai plecatA la scandaluri de( At la lucrAri intelepte. Cea mai

mare ingrijire a ei fusese totdeauna de a petrece bine, si de

a incArca sAici cu tot soiul de mancAri alese, pentru a le duce dupA ea 48. Luarea cetAtilor Vidinul i Rahova urcA AnA la nebunie neingrijirea i niAndria mai ales a Francezilor. Ajunsi sub Nicopole, in Septemvrie 1396, acestia se pun pe banchete i petreceri care nu se mai sfarsirA nici chiar atunci, (And Baiazet nu era decAt la o IndepArtare de sese ore. Froissart,

cronicar contimporan, ne spune c ei schimbau adeseori de


1853. Conditiile ant de fallorabile lui Mircea din acest tratat exclud absolut
pArerea sprijinitA de N. Iorga, Chilla i Ceta/ea Alba, p. 65, adoptatA 51 de Litzica (mai sus nota 43), cA acest tratat sA fi fost fncheiat de Mircea dupA o Infrangere

Textul tratatului reprodus In traducerea romAnd de Sincal, I, p. 365 ed.

a lui de Turci In 1391. Tratatul nu are de loe aerul de a fi fost implorat de un domn care ar fi cerut ajutor, ci ca i acel cu Polonli, ca fAcut de unul pe deplin

stApAn pe soarta lui. 7 Engel, Geschiehle derWalachei, p. 159, aduce un document tot din 1395,

dupA care expeditia dela Nicopole ar fi fost IndreptatA contra lul Mircea. Dar cuan se putea aceasta, dupA ce ImpAratul abia Incheiase alianta cu Mircea ? Apoi ce era sA caute Sigismund contra lui Mircea la Nicopoli, c,are se afla In manile Turcilor ? In sfAr5it Mircea luptA alAturea cu Sigismund, In lupta de sub zidurile
acelei cetAti din 1396. Documentul lui Engel nu poate fi decAt apocrif.

4, Hisloire de Charles VI par un auteur contemporain, religieux de l'a bbaye de St. Denys, Paris, 1663, p. 348.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPES

83

pare. Ceeace Ii mir insA mai mult era de a vede pe nebuna noastra nobilime, purtand niste papuci cu pliscul lung de dou'A pi-. cioare, i adeseori Inca mai mult. Chiar i cand Turcii Ii atacar,
ei stAteau la masa, si se sculara ametiti de vin, ta' Andu-se pe camp

haine, si nu erau decal; mode noue cu horbotArie i galoane felurite, care tineau pe prinsii de razboiu inteo vesnica minu-

cum putura mai bine" 49. Cand se tin sfatul de batalie, Mircea propuse ca s'A i se lase lui ntiul atac contra trupelor usoare ale Turcilor, i cavalerii francezi s'A rAmanA la urmA, pentru a se lovi cu greul armatei

la randul Intaiu, ca unii ce ar cunoaste mai bine modul de bataie al Turcilor. Francezii amenintara cu retragerea, daca li s'ar face aceasta ofens, i Imparatul trebui s'A le Invoiasca cererea care compromise rezultatul luptei 50 In once caz aceasta Intrecere a fiecarei natii de a avea ea prioritatea mortei, caracterizeaza de minune veacul de atunci, adevarat veac de eroi. Francezii nerabdatori de a'si arAt vitejia, ataca Innainte de a se fi dat semnalul luptei, rastoarna rndul Intaiu al armatei turcesti, i cAzand pe al doilea, compus din calarime, 11 sparg peacesta, dad deodata In loe de a Intalni campia goala, precum se asteptau, crezand &A au zdrobit pe Turci, dau peste corpul Ienicerilor, de vre-o 60.000 de oameni, puternic si matins. Pe cat de mare le fusese bravura la Inceput, pe atata acuma sunt cup' insi de o teama nApraznica. Ei o rup la goanA Indarat ; Insa caii lor, IncArcati cu fier, obositi de greutatea ce duceau si de o incordare de mai multe oare, Incep a se abate sub ei. Cavaleria usoara a Turcilor ajunge pe acei ce ar fi putut Inca' sc'pa si macelAreste i prinde pe cei ce mai ramasesera din armata franceza. Sosind vestea cumplita la tabAra lui Sigismund, Ungurii si cu Romnii se retrag din lupta, i Turcii, cazand Indata dupa aceea
49 Chronigue de Jean Froissart In Bucbon, Pantheon litteraire, III, p. 261. '0 Johannes Schiltberger aus Miinchen, Reise in Europa, Asien und Africa 1394-1427, Miinchen, ed. Neumann. 1859, p. 51-52. Este curios cA Schiltberger

dusmane, corpul Ienicerilor. Ducele Burgundiei loan de Nevers, comandantul Francezilor, se opuse la aceasta, spunand &A el n'a venit cu 6000 mii de oameni de atata Indepartare, pentru a asista la lupta altora, i cerand numai decat s'A i se conceada onoarea primului atac. ImpAratul propuse atunci ca Ungurii sA fie pusi

numWe pe voevodul Valahiei Werter. Duprt cat se vede, cand 1i serse memoriile, tArziu dup bnAlia dela Nicopole, el uitase numele lui Mircea, greu de tinut minte pentru un Neamt, i Il tnlocuise cu unul german inchipuit. Spusele lui Schiltberger sunt intarite de o povestire contimporanri a luptel dela Nicopole datata hisA greOt 1394, de oarece este cunoscut cA bAtAlia avloc in 1396, N.
Iorga, *Axle si fragmente, III, p. 76 (a pendice) : seque Myrxe in prima aele hostibus

objici petit ut sinat imperator".

www.dacoromanica.ro

84

isTohlA RomAN1L0R

i de a nu atepta sa fie macelarit de Turci, fr nici o speranta de scapare, avand In spatele sale Dunarea. El avea cu atat mai mult drept s o faca, cu cat (Muse un sfat intelept, sustinut de toti efii armatei aliate, care insa fusese raspins de Francezi ai caror purtare tocmai compromisese lupta. Apoi retragerea Ungurilor dela aripa dreaptd, slabind puterea de impotrivire a aliatilor, Mircea ar fi jertfit numai in zadar armata lui, daca

pe centrul compus din otirea germana, Il sfarama cu tutu' si '1 pun pe NO. Mircea Meuse foarte cuminte de a se retrage din luptii

ir fi stat in lupta

El se atept ins, ca i dupa Walla dela Cossova, a fi atacat de Turci in propria lui Ora, i ave nevoie de armata lui intreag i neatinsa, pentru a se putea improtivi lor, ceea ce tocmai, dupa lupta dela Cossova, nu putuse face, fiindu'i armata desorganizat, prin infrangerea suferita acolo, acuma el putir intreprinde, inca' cu o stralucita izbanda.

Polonii vazand ca Mircea s'a lepadat de alianta lor, i s'a unit cu Ungurii, cauta s rastoarne pe Mircea din scaunul Munteniei, in timpul ce el era dus in contra Turcilor la Nicopoli. Ei insufla propriului sau fiu, \lad, ideea de a uzurpa tronul -Manesau, i Vlad se i declara de domnul Munteniei, sprijinit probabil de at-Iva nemultumiti cari se aflau in Arge, foasta capital a Munteniei, ora ce suferise o scadere din starea lui de mai inainte, prin stramutarea capitaler Orel la Targovitea.Vlad da un hrisov, din Arge, in 2 Iunie 1396, in care spune ca el voevodul Basarabiei i comitele Severinulul, avand in minte buna vointa aratata noua de craiul Poloniei Vladislav, i mai ales cum ne-au daruit Ilona' mai daunazi voevodatul Basarabiei i domniile ce le avern in crimea Ungariei, judecarn a fi cu dreptate ca cu atata mai intins statornicie sa fim ascultatori de dansul, cu cat mai mult ne aflam mangeti prin innaltarea noastr cea de dansul facuta la varful domniei, i pentru ca am gasit, c craimea Ungariei de inult au venit la numita doamna Edviga cralasa Poloniei, ca o singura motenitoare a craimei ungureti, i drept aceea i la numitul domn Vladislav, craiul Poloniei sotul ei cel de casiltoriea i noi ne legrn a ram.ne supui numitilor domni Vladislav
" M. Kogalniceanu, Hisloire de la Dada, des Valaques lransdanubiens et de la Valachie, Berlin, 1854, admite de plano i f rA nici o discutie cd Mircea ar fi (racial pe aliati, ba chiar cA s'ar fi fnchinat sultanului ; p. 68 : Mirce qui s'tait sauv par une trahison et qui avait contribu it la destruction de l'arme chrtienne se rendit au camps des Turcs, o il salua le Sultan et lui demanda la paix" ( ? I). E drept c Kogalniceanu serse Incercarea lui, la varsta de 17 ani, avand la Indaman In Berlin, numai Istoricii unguri i nemti. Cf. i Engel, Geschichte der Moldav und Walachey, I, p. 159.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPES

,5

craiului Poloniei i ci Aiesei Edvidgei i ci Airnei lor a Ungariei


Poloniei" 62.

de Turci domn In Valahia. Turci sau Poloni, Vlad er rAu vAzut de Unguri cari, pe and innaintau eu ajutorul francez i havarez asupra cetAtei Nieopoli, trimit pe voevodul Ardealului *Stibor i atacA pe Vlad. Acesta se inchide In cetatea DAmbovita dar este prins dupil un asediu i dus cu toatil familia lui in Ardeal utide InsA regele trateazA rAu, pAstrAndu'l ca sp'Arietoare pentru Mircea cel restituit In scaull. Din Ardeal Vlad fuge i se duce la Constantinopole la curtea impAratului grecesc.

Acest Vlad este arAtat de alt document din 1397 ca pus

victoria dela Nicopoli, pentru rzbuna pe Mircea despre amestecul lui In dumgniile contra ImpArAtiei Otoman_. Turcii, trecAnd DunArea deocamdatA, ieau o multime de pradA i de robi din Muntenia. Mircea trimitAnd copiii i femeile in muntii de Care. Braov, urmArete pe Baiazet prin pAdurile de stejar ce acoperiau tara i Impiedecau innaintarea armatelor dumane i, tinAndu-se de Turci, nu'i lasA nici un moment In pace, lovindu'i cu putere, de eke ori se despArtiau in grupuri mai miei din greul armatei, ori umblau dupA pradA sau provizii. Turcii obositi prin hArtuelile lui Mircea i temAndu-se sA dee bAtAlia In locuri aA de priincioase otirei romAne, se retraser5. spre DunAre, unde dupA sfatul unui general, Bienezes, care indeamnA pe Turci s se incunjoare grabnic cu un ant, adApostesc astfel trecerea lor innapoi peste DunAre 53. S'A nu se fi dat atunci oare hipta acea vrednicA de amintire care a rAmas, In traditia pAstratA de cronicari, ca intAmplatA la Rovine 54 ? $i alte izvoare, tot indoielnice i neprecize in pri-

Turcii nu lipsesc a atacA Muntenia cAtva timp duvd

virea datei, vorbesc de o lovire a Turcilor cu Muntenii, unele din acele izvoare pomenind chiar de o mare bAtAlie. A o crospune, c Mircea a fost invins de Baiazet i a nic
trecut in Ungaria, dar cA Baiazet a fugit din Muntenia 55. Aceste douA arAtAri nu pot sta impreunA, de oarece Turcii nu putuserA fugi tiind invingAtori. Alte izvoare indicA mai limpede cA Turcii ar fi fost bAtuti. AA Constantin Filosoful care scriA pe la 1431,

aratA c Baiazit s'ar fi bAtut grozav cu Mircea, fr a arAtA care din doi ar fi biruit, dar cA intorcAndu-se in tara lui, ar fi

" Reprodus de Hasdeu, 1st. Crit., p. 73. Comp. Doghiel I, p. 623. Vezi sI o scrisoare a lui Maternus catre Vlad (Uzurpatorul) din 1396, Httrm., Doc., XV, pagina 6. 53 Chalcocondila, p. 77-80. CApitanul In Mag. isf., I. p. 95: la Bovine pe apa Ialomitel". Cronica serbica despotae Georgii. Cf. Iorga, Studii 0 doc., III, p. 1 : movittaiazit contra Mircsam et debellavit eum ad Rovinam". Pune InsA lupta ca IntamplatA In 1392.
Archiv

" I. Bogdan, Ein Beitrag zur serbischen und bulgarischen Geschichte in stavische Philologie, XIII, p. 638.

www.dacoromanica.ro

86

ISTORIA ROMANILOR

fcut pace cu domnul roman 56, ceca ce aratg indestul crt bgtglia

nu iesise in folosul Turcilor. Tot as si Bizantinul Phrantzes area. c Baiazet Mai o expeditie contra lui Mircea, domnul Valahiei, care, iesindu'i innainte la luptil 14 in un loe greu (cum aratg i Cholcondila) sultanul, s'ar fi ferit a o primi si a pgrsit Muntenia ; dar ca Mircea dupg aceea a fggaduit tribut i a incheiat pace" 57. Mai lgmurit este un raport catre dogele
Venetiei in care cetim, cgTurcii intorcndu-se din Ungaria inarcati

a sosit o armata mare din Ungaria cu un oarecare Milca (Mircea) Olahul si a btut pe acei Turci asa de cumplit, cg ei au fost parte

de prada, au trecut prin Valahia cea supusg. lor ; dar c acolo

prinsi, parte ucisi si parte innecati si nu au scApat deck vr'o 3.000 din ei, cari s'au intors in trile turcesti 58 Raportul este din 3 Martie 1401 si deci s'ar putea referi

i la o altg ciocnire din acel timp intre Turci si Munteni. Oricum ar fi insg lucrurile cu data bkaliei, toate argtgrile concurg a adeveri existenta ei in Muntenia intre Turci i Crestini, din care acestia au iesit biruitori. Se poate deci afirma cu siguranta Mircea a btut cel putin data pe Turci. Intru cat aceasta victorie nu a putut sg se intmple nici in 1392 unde o pune cronica skbeascg, de oarece in acel an Mircea fusese bgtut si obligat la un tribut care Turcia, nici in 1401 unde o aseazg raportul venetian, intru ck, cum vom vede in curand, in acel an se petreceau alte evenemente care nu inggduesc o asemenea luptg, nu ramne alta' data probabila pentru victoria lui Mircea dela Rovine deck anul urmator bgtgliei dela Nicopoli, cand Mircea intorcandu-se am vgzut din ce pricing cu armata lui intreagg din lupta data de aliati sub acea cetate el puta opune puterile lui intregi ngvalirei turcesti si a o rgspinge de pe capul Ord lui 59.

Pentru a ne intoarce la Vlad, raivrgtitul fiu al lui Mircea, scpat, cum am vzut, la Constantinopole, el uring innainte si aici unelthile lui contra nscgtorului sau. Mircea, pentru a ti aceste uneltiri, cauta sa' se imbuneze cu Bizantinii si face
pe placul patriarhului de Constantinopole, care er pe atunci in o mare neintelegere cu Iuga al II-lea, domnul Moldovei, dela

mitropolia ei intra. In aceast de pe urrn tall, bate pe Iuga,


II prinde si aseazg in scaunul Moldovei pe fratele lui Iuga al II-lea,

Alexandru cel Bun, care se impacg cu patriarhia 60

59 Phrantzes, Polielogia graeca, GLVI, col. 704, e citat de Litzica (mal sus nota 43), din care am luat Ii cele dou citalii din notele 55 si 56. 55 N. Iorga, Acte i Fragm., III, p. 4 : Milco Valaho". 59 D. Litzica pune lupta dela Rovine In 17 Maiu 1395 Innaintea expeditiel
deis Nicopoli Intamplat In Sept. 1396 (L. c., p. 366, P. 378-397), ceea ce nu pare admis si In Studii i schite greco-romftne p. 31. 55 Ureche, In Letopisete, I, p. 102 [ed. II, p. 136, ed. Ginrescu p. 201. Vet'

Iirecek, ZurWlirdigung In Archiv r slavische Philologie, XIX, p. 267.

mai pe larg sub No. III. Istoria Moldovei si la No. IV, 3, Biserica.

www.dacoromanica.ro

MUN TENIA PliNA. LA VLAD TEPES

87

aminte iarasi catra sud, asupra Imparatiei Turcesti, in care


se pregatiau schimbari insemnate ce erau s aiba o mare MAUrire asupra Tarei Romanesti. Dupa izbanda dela Nicopoli, Turcii pareau vor inneca

Amestecul lui Mircea In fzboaiele chile tureqti. In curand ins Mircea ce! Bartan trebuia sa'si intoarca luarea lui

toata Europa, cand ei sunt opriti In strasnicul lor avant prin as/Urea Mongolilor care, sub vestitul Timur Lenk, pun in pe-

rico! existen ta,_ Imparatiei Mohamedane din Azia. Baiazet deci se opreste de-la innaintarea lui in Europa si se intoarce in Aria pentru a se opune furiei ravalitorilor. Aici insa puterea lui, cea atat de cumplita pentru Europeni, se franse ca trestia la furtund,

de oardele nesfarsite ale Mongolilor care innabusira mai mult decat batura, in cmpiile deba Angora, in 20 Iulie 1402, nailvinsele Ora atunci armate musulmane. Baiazet el insusi este
prins, i cu toate c este bine tratat de fratele sau intru Mohamed,

Prin moartea lui, urmata de retragerea lui Timur Lenk iarasi innapoi in patria Mongolilor, se deschisese mostenirea Imparatiei Mohamedane. Din patru fii care ramasesera imparta sau mai bine sa se certe dela aceasta' mostenire, unul Iza moare in curand, Inca Taman trei competitori la tronul sultanilor : Soliman, Muza i ,Mohamed 61.

Chanul Mongolilor, moare dupa un an de zile de prinsoare.

Din acestia, Soliman pusese mana pe posesiile europene, iar Mohamed pe acele aziatice. Muza, lamas pe lnga Mohamed In Azia, cere dela fratele sau voia de a trece in Europa, a alungh

pe Soliman din Adrianopole, si a lua domnia Europei pentru Mohamed. Acesta Ii invoeste intreprinderea ; insa trebuind sa de,e spre stee pregatit in Azia contra lui Soliman, nu poate
nehotart asupra mijloacelor spre a pune in lucrare intreprinderea lui, primeste dela Mircea o solie prin care i feria sprijinul, i

realizarea planului sau nici un autor. Pe cand Muza statea


dobandind dela un principe din Sinope, Isfendiar, o corabie, Muza se transpoarta in Valahia.
acesta Ii fgadueste ea, daca s'ar face rege cu ajutorul lui Mircea,

Mircea primeste pe Muza cu cele mai mari onoruri, si

sal dee mari venituri in Europa si o regiune intins luata dela

Greci pe care Muza Ii dusmani. Mircea era cu atat mai multmit de aceasta conditie, cu cat el isi razburi tot odata' pe Bizantini care, cu tot serviciul adus patriarhului cu detronarea lui Iuga din Moldova, urmau innainte a adaposti In contra lui pe rasvratitorul sat' fiu, Vlad. Soliman era rau vazut de mare parte din supusii sal care se alipesc de Muza. Cu tot acest ajutoi- i cu insemnata armata ce i-o daduse Mircea, sub conducerea gene1 Zinkeisen, I, p. 427, dup istoricii turci. Cf. Chalcocondila, p. 169, Soliman este numit pretutindene de Chalcocondila Musulmanus.

www.dacoromanica.ro

88

ISTORIA ROMANILOR

ralului Dan, Muza este btut In anul 1406 de Soliman, mai ales prin trdarea Sarbilor care luptau i ei in armata lui. Muza sap iarsi la Mircea 62 In acelasi an Mircea vtizand a politica urmatil de el in afacerile turcesti &Muse de gres, se intlneste
trebuint 63 Muza sprijinit ins din nou de Mircea, merge iarsi

cu regele Ungariei la Severin, pentru a pune la cale cele de in protiva fratelui su care, de ast dat, prsit mai de toti ai lui, este btut i ucis. Mircea izbutise in indrzneata lui Intreprindere, de a trage folos din certele pentru mostenirea Imprtiei Turcesti. El vzii pe Muza, proteguitul su, urandu-se pe tronul sultanilor, i multmitele cele mai strlucite asteptau pe Mircea dela recunosatorul su prieten, and deodat alt furtun, de ast clan cumplit i fatal se ridia contra lui Muza, i prin
acesta contra lui Mircea.

rgduise acestuia a'i ced tot ce va castig. Vzandu-se ins In dulcele brate ale puterei, el nu se mai tinti de cuvntul clat. Mohamed porni atunci Cu armata contra lui Muza. Cu tot ajutorul dat lui de Mircea, care nu vroi s piard pozitia ca,tigat,

Anume Muza cucerise Europa ca om al lui Mohamed,

innainte chiar de a se fi folosit de ea, Muza este greu invins inteo btlie lng Adrianopole, in 1411. Revoltandu-se ins cateva provincii aziatice, starnite probabil ca i cealalt dat tot de Mircea, Mohamed e silit s prseasc lupta contra fratelui su, i s se Tritoara in Azia. In 1412 NA' innbusind rscoala izbucnit, Mohamed se intoarce contra lui Muza, 11 bate si '1 fugreste in Valahia uncle Muza autase sapare tot la vechiul s.'u sprijinitor 64, aduand ins acuma acestuia, nu sperant i astig, ci temere i prpdenie. In timpul cat Muza fusese puternic (1406-1411), Mircea
se folosise de aceast inflorire a lui, cci Muza i pstrase prietenia fgduit. Sigismund trid apoi in pace cu el, dup cum se vede din intrevederea dela 1406, in Severin. Aticurile fericite ale lui Mohamed contra prietenului ski fac ins pe Mircea s-si presimt aderea. Temndu-se ca intr'un asemenea caz, si Unguru s nu'si schimbe gandurile, mai ales pentru a 'i rpi tarnarea, pe care fusese siliti a i-o incuviint, Mircea se apropie iarsi de Poloni i incheie cu ei un nou tratat in 1411, in care
62 Chalcocondila, p. 171. Cf. Leunclavius, Annales Sullanorum oihmanidarum a Turcis sua lingua scripli, Francofurdi, 1596, P. 20 : Erat id temporis
vaiVoda Valachiae quidam cul nomen Murzes. Hic et hospitio excepit cum (Musam)

et viam aperuit et auxilio fuit ut Romaniam ingrederetur (anno 1404)". Mai vez1 Ducas, p. 88. 63 Document din 6915 (1406) Noemvrie In Arh. isl., I, 1, p. 98 : si s'au Intftmplat aceasta dup ce, pleand domnia mea In anul 6915 (1406) Noemvrie In 15, pentru a mA lntlnl cu craiul In Severin". 64 Chalcocondila, P. 183.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA l'ANit LA VLAD TEPE

89

iari se oblig5 mutual a se ajut contra regelui Ungariei, cu atk mai mult c i iubirea inrudirei i-ar impinge la aceasta" 65.
Polonii aveau un motiv deosebit de ur4 contra Ungurilor, fiindc6

impkatul Sigismund numit de regele polon arbitru in o ceart pe care o ave cu Ordinul Teutonic, in loe de a judec neintelegerea, ajutase pe fatA Ordinul contra Polonilor. Cum aude ins5. Sigismund despre aceast aliant a lui Mircea cu Polonii, trimite indat6 la domnul Munteniei soli, pe Mitropolitul din Gran i alte personaje de sarn, pentru a reinnoi bunele legkuri ce existau mai innainte. Pe de alt parte Ungurii urziser6 o intrig6 prin care sperau s strice bunele relatii ce existau intre Mircea i Poloni. Ei paraser anume pe Mircea la Vladislav Iaghello, c l'ar fi ponegrit Inteo solie trimis" in Ungaria, care ar6tase aici esa' Vladislav l'Acuse legturi cu Turcii, in contra Cretinsltei i a regelui Ungariei. Vladislav se tnguete lui Mircea, pentru aceste vorbe defAimkoare ; dar Mircea Ii rspunde c n'au ieit dela el, i se refer chiar, in buna lui credint, la mkturisirea Ungurilor, s'd arate ei dac le-au spus vreodat asemenea cuvinte.
Alexandru cel Bun, devenind in 1411 cumnatul lui Vladislav, prin c6sAtoriea cu sora lui, Ringala, Mircea care se inrudi cu Alexandru, ca unul ce er din familia MuOtetilor, cum vom vede-o in curnd, intease prin aceasta i el in inrudire cu regele
Poloniei.

In aceasta. scrisoare Mircea numete iar pe Vladislav ruda sa 66. Aceast inrudire nu poate ave alt inteles deck c'd

s pedepsasa pe Mircea pentru ajutorul dat fratelui s'au, trimite o 'arman contra Munteniei. Expeditia insA se ferete de a intr in Valahia, spre a nu p ca Wirea lui Baiazet. Ea

Supunerea sub Turci.

Mohamed, ajungand sultan, vrea

pune ins in lucrare un plan mult mai ghibaciu, pentru a aduce dela sine Muntenia in supunerea Turcilor ; cuprinde anume cettuiele de pe malurile Dunkei, Severinul i Giurgiul din care Turcii ii fac ca nite cuiburi, spre a pute prd. i devast Muntenia, ca'.nd le va fi mai la indemanA. Mircea Vzndu-se
lata' aceasta interesanta scrisoare : Ai scris catre mine cu tanguire te plangi asupra mea ca a5 fi In5tiintat pe Unguri, cA te alti aliat cu Turcii 5i al ridicat armata, spre 11111 tuturor Cre5tinilor 5i regelui Ungariei. Despre aceastA informare eti liber ruda mea, sa crezi ce vei vol CA sunt adeNAratul tau amic Inca de mai Innainte 5i de acum, o 5tii prea bine, lar de acele spuse nu 5tiu nimic. Trimi5il mei au fost In Ungaria Inca de mult, 5i daca au vorbit cava dela ei, dela mine, nici un cuvant n'am dat catre Unguri, nici vre-o scrisoare n'am trimis. Daca vrei O. te Incredintezi de cele ce'mi comunici, Intreaba pe Ungurf 51 daca' le am trimis, ei trebue sal" spunA, 5i daca n'au ce'ti spune, precum este, atunci te vei convinge de adevar. Scris din Giurbiu August 10", (Ulianitzki, p. 26).
'5 Doghiel, I, p. 600.

www.dacoromanica.ro

90

ISTORIA ROMANILOR

atunci constrns, se supune Turcilor, trimitnd niste soli care s inchine tara de bun voie sultanului 67 Mohamed primeste

Munteniei niste conditii indestul de usoare, spre a o primi in vasalitatea sa.


hatiserifului dat cu acest prilej nu au ajuns pn la noi. Totusi

pe soli Cu mult bun voint, Ii ospteaz6 la masa lui, si impune

Care au fost aceste conditii? Nici un text autentic al

este sigur c un asemene a trebuit s existe, deoarece el totdeauna a fost invocat de Romni in daraverile lor cu Poarta, i aceasta niciodat nu au tgkluit existenta lui 68. Dionisie Fotino spune cA ar fi aflat textul hatiserifului pe care '1 d el ca purtnd data
vechiu.

din 1393, Inteo insemnare veche a unui boier, srdarul Constantin Chitoreanu, care l'ar fi prescris el insusi dupti un hrisov

Puntele acestui hatiserif ar fi fost urmtoarele Muntenia A. se oarmuiasc de sine, sub domni crestini, alesi de mitropolit si de boieri. Domnii s aib5. dreptul de viat si de moarte asupra supusilor, s poat declar rzboiu i inchei pace. Crestinii ce ar fi imbrtisat religia mohamedan, dac ar trece iarsi la cea crestin, s nu fie suprati. Supusii romani, ce ar cldtori in Imprtiea Turceasc, s nu fie indatoriti la contributie. Pentru aceste toate, Muntenia se oblig6 a plti pe an sultanului 3000 de bani de tar, sau 500 de lei in
argint 69.

De si nu avem nici o garantie a autenticittei acestui text, 11 dm in lips deplin de oricare altul. Totusi din notite posterioare se poate primi c oarecare drepturi au fost incuviintate Munteniei. As in armistitiul din 1452 incheiat intre Mohamed al IV-lea si loan Corvin de Huniade, vorbindu-se de domnitorul de atunci al Munteniei, Vladislav, Mohamed spune c nici una din prti, adec nici el, nici Huniade, s nu ailA dreptul, la caz de moarte a lui Vladislav, s sprijiniasc de domn al Transalpinei deceit pe care l'ar alege fara 70 Apoi Baret in Histoire des troubles de la Moldavie, spune c Alexandru Movil ar fi trimis lui Radu
68 Asa Turcii recunosc existenta unor capitulatil in tratatul dela Cuciuc-Cainargi, 1774, art. 21; In tratatul de Adrianopole, 1829, art. V; In conventia de Paris, 1858, art. 2 si prin mai multe hatiserifuri, Intre care acel din 1834.
Chalconcondila, p. 183.

Fotino, Istorio Daciei, trad. de Sion, 1859, III, p. 216. (Fotino spune cA a aflat titlul lui Mircea ce? BAtran" In acea fnsemnare veche, ramie Insii despre textul hatiserifului). Textul dat de d-1 Mitilineu, Colecjiune de Ira/alele Fi corwentiunile Romoiniei, 1874, p. 6, desi arAtat ca luat din Fotino, este aitf el stilizat. Plata tributului este adeverit de izvoarele turcesti. Cronica dell'origine et progressi della Casa Otomana de Saidino Turco tradote de Vincezo Biatutti 1649, p. 344 : II prencipe di Vallachia (Mircea) s'obligo di mandare ogn'anno
11 tributo". Comp. Leunclavius. Annales, 1638, p. 31.

Transalpinam praeficere dominum, nisi illum quern terra dilexerit".

7 N. Iorga, Acte $i Frag., III, p. 25: nulla pars habeat facultatem in

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PASA LA VLAD TEPE4

91

Mihnea o scrisoare, In care i-ar spune litre altele c6 : dup legile fundamentale ale Wei, *i dup drepturile Incuviintate de sultani, de cAnd Moldovenii se supuser dominatiei lor,

nimeni nu poate fi domn In Moldova, de nu va fi din -tara" 71 Aceasn conditie arAtan de un domn de pe la Inceputul secolului al XVII-lea, intArete existenta autonomiei, i cu toate ea' Baret o spune despre Moldova, ea poate fi aplican

f/

0
5 13;1.i

A
cdafra

--,-

PPOII

..3.,,Iran

mu NTENIA SI MOLDOVA pe lmzput

inra

Alert, nel ra ere

Skirpt ceveAkre.

--.

Munteniei, cu anta mai mult cA a fost lung timp respectan de


Turci.

a plec capul sub jugul Osmanliilor, i c'd el pAndi In fiece moment prilejul favorabil, spre a se mantui de aceasn supunere. CAt de mult doria Mircea s scape de suzeranitatea turceascA, se

Se vede insA cA numai silit de imprejunri se honrise Mircea

vede de pe imprejurarea, cA' el care 'Ara' atunci purtase cu

Baret, Histoire des (roubles de Moldauie In Papiu, Tesaur II, p. 88".

www.dacoromanica.ro

ISTORIA R031.1.NIL0R

ataa Intelepciune trebile tArei lui, dAd ajutorul sat MCA' alege, e

celuiAiu venit care ridicA steagul rAscoalei contra lui Maimmed. Acesta erA. unul Afustafa ce se dtide drept fratele sultanului. Noul pretendent era slab sustinut de partida ce si-o formase, si chiar In Valahia se zice c el nu ar fi putut aduna

ata de putin serioasA, compromisese iarAsi soarta poporului


sAu. Turcii rApAd din 11011 oardele lor sillbatece pe pAmfinttil 1. man si declarA CA se vor reti age, numai dacIl Mircea va cou-

mai mult de 800 de oameni. Este deci uor bAtut si ucis de Affohamed. Mircea InsA, prin nesocotita lui amestecare In o afacere

sin* a plAti un haraciu, probabil urcat 72 Mircea moare


Cava timp dupA aceea 73.

Intinderea Mumeniei pe timpul lui Mireea. Dac predecesorii lui Mircea InjghebaserA elementele Statului Muntean, Mircea Ii dA deplina sa formA laeste granitele sale, 'Anti la cea mai mare Intindere ce au avut-o vreodatA Muntenia. StArAnirea lui cuprindeA, pe Mug Muntenia Mare propriu Oltenia sau banatul Severinului, ducatele FAgAraului si a Amlasului pe care le stApAniA In Transilvania, fiind In bune relatii cu regii unguresti. Ea cuprindea InsA si Moldova sudicA, anume tinutul Putnei (Vrancea) cu cetatea CrAciuna si portul Chiliei 74,

i numai ca mai tk-ziu, dup cucerirea Chiliei si a tinutului Putnei dela Munteni, dobandeste Moldova Intinderea ei ctinoscutA, pAiA la *Au' Milcovului. CuprliTztnd sudul Moldovei,

Muntenia se IntindeA si innainte peste Prut, dincolo de Chilia pan5. la Marea Neagr, lAsAnd numai Cetatea Alb care venia la gurile Nistrului, In gall de stApAnirea ei, i In aceea a Moldovenilor. Anume Bizantinul Chalcocondila spune cA pe timpul lui Mircea, Taia RomilneascA se IntindeA dela Transilvania pai6 la Marea NeagrA, d'a dreapta avdnd Dun(Irea panel la (iir72 Duca, p. 113 si Chalcocondila, p. 203, ara ta pe Mustaf a ca ajutat de Valabi contra lui Mahomed. Ei descriu apoi devastarea Valahiei de Turd spre razbunare de fapta lui Mircea. Un document dela Mircea publ. de I. Bogdan in Alustaf a Cealapi. Acesta ceruse dela Venetieni ajutor pentru a vent la Mircea. Vezi hotrftrea Senatului venetian din 1415, forgo, Acle si Frag., III, p. 6. " In Iunie 1418, Mircea nu mai trAiti. Un document dat de urmasul f iul sAu Mihail, colonistilor germani din Helta, le Int6reste dreptul de a paste vitele lor In muntii prei Romanesti. Mihail vorbeste aici despre tat5.1 sAu, gratiosul Mircea de cuvioas6 memorie". (Vezi Arh. 1st., I, 1, p. 118). " Hasdeu 1st. crit., p. 3, se Intemeiaz6 pe prh ilegille vamale ale lui Alexandru cel Bun (Arh. ist., I, 1, p. 131) si Stefan cel Mare (Ibidem, II, p. 174) care vorbesc de BacAu si BArlad ca orase de granita ale Moldovei, pentru a sustine c stApanirea lui Mircea In Moldova se lutinsese pan6 la ele. G. Panu, Studii supra arnrei Moldovei, Cono. lit., V, 1871, p. 401, combate cu cuvAnt aceasti parere, Intru cAt aceste orate puteau fi ultmele orate ale Moldovei din spre Afuntenia In care se ha vana f5rd ca pentru aceasta ele s5 f ie asezate la fruntarie. Departe Ms de ea nu vor fi fost, Cf. Iorga, Chilia si Cetalea Alba', p. 74.
.An. Acad. Tom., II, tom. XXVI, 1903, p. 115 (7) vorbeste de timpul cAnd a venit

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPE

93

mul mdrei, iar dela stanga 11Io1dova"75. Pentru ca Muntenia O. AA.' d'a dreapla ei ca limit Dunkea i d'a steinga ei Moldova,

i aceasta pana la tarmul marei, se cere neaparat ca ea sa fi


cuprins sudul Moldovei i a Basarabiei de astzi. Ca limita MUD-

teniei se opri Inaintea Akermanului sau Cetatei Albe, se vede de pe aceea c Chalcocondila, numete Chilia ora muntenesc, arata drept ora moldovenesc Cetatea Alba, ceea ce se tie i din izvoare documentale ca era. astfel 76.Mircea apoi mai poseda i pe partea dreapta a Dunkei ca motenire dela tan.' ski Radu al II-lea, regiunea cuprinsa de Dobrogea actual. i cetatea Silistriei, cum am vazut mai sus 77. Diii stapanirea Munteniei numita. i Basarabia din pricina dinastiei domnitoare a Basarabilor, asupra sudului Moldovei, provine numirea de Basarabia data acestei patti de tara, numire care la 1812, cand Ruii au doba.ndit jumatatea oriental a Moldovei, au fost intinsa asupra intregei pkti raluite 78. ..-.1\Ticiodata Muntenia nu er s mai intind a-WA de departe hotarele sale, afara doara in timpul visului celui atat de scurt al lui Mihai Viteazul.Ea ajunsese deodata, prin desvoltarea

unei energii extraordinare, la culmea unde pute sa se urce


singura, fiind data configuratia ei geografica i numarul poporatiei sale. De acolo Innainte ea trebui sa dee tot Indrk pierzand una cate una, nestimatele ce impodobiau coroana ei. Cel

putere de la fosta sa suzerana, Ungaria, trebui sa se intunece, A. se acopere cu o ceata, chiar pe timpul lui Mircea, pierzand
el &Ara Turci ceea ce zmulsese dela Unguri. Cat de mult 11 duruse

mai frumos, neatarnarea, doWidit dupa atata Incordaie de


pe Mircea o asemenea pierdere, se vede de pe incercarea lui
nesocotita, de a ajut pe un vantura-tara, acel Mustafa, In contra cumplitului Mohamed ; caci atunci cand dorinta este puternica, credem ca i realizarea este apropiata. Intr'adevar, Mircea, In tot timpul domniei sale, de un gaud fusese frmtIntat o tinta
avuse In

puse in slujba acestei idei toate mijloacele, simple dar energice


" Chalcocondila, p. 77.

toata activitatea lui, dobandirea neatarnarei. El

" Chalcoc., p. 506 : th Kiktov -.76).cv oTyr.o, 'eta to5 Wisci7Aa" pl).9.tvcc Iloyaolvice 41 iv ti-1 Aioxor:oXiyyr xrAoop.i.vp Tic Pnaikgix Idem p. 134 : ixoalcz". Un document din 1374, pomeneste despre unul lacia Litavor, domnului moldovenesc, Iuga Coriatovici, din Cetatea Alb5. (Hasdeu, 1st. Crit., p. 89). 77 Mai sus p. 72. 71 Cipariu, Arhiv pentru filologie, 1867, p. 77 si Hasdeu, Isl. ail., p., 5, Doc. din 1399, In Art. ist., I, 1, P. 97. Asupra granitelor Munteniei pe timpul lui Mircea si a numelui Basarabiei, vezi Hasdeu, 1st. Crit. Studiul I, intinderea tei itorial i studiul al II-lea. Nomenclatura p. 10-22. Pentrn numele de Basarabia dlt pirtei sudice a Moldovei vezi textele admiate de N. Iorga, Chiliasi Cela/ea Alb& p. 74-76. Asupra aceluiasi nume dat Munteniei, vezi Hasdeu, Nomendatura citatfi.

www.dacoromanica.ro

94

ISTORIA ROMANILOR

ale timpului si o ghiblcie politic putin obisnuit, precum probeaz tratrile sale indrumate la timp cu Polonii ; nu mai putin Ins si uneltirile sale cu vasalii turcesti din Azia. Prin aceast chibzuit politicA i prin bratul s'au de fier, el izbuti a mantul
la bolta ce o ridicaser inc antecesorii sal. Mircea pute In liniste

cu totul tara lui de supunerea maghiar, cum dovedeste tratatul Incheiat cu regele Sigismund, care tratat pusese cheea

si cu drept cuvnt s6 se numiasc : mare domn si autocrat al Tarei Ungro-Romane". Dac ins el putuse zmulge dela Unguri neatarnarea, In aceasta fusese puternic ajutat i de muntii trei sale, care opuneau greutti att de mari unei nvliri dela nord, pe cnd in contra unei puternici coplesiri dela sud, nu'l apra decal patul DunArei, tot a-tat de supus la once incalcare, precum de mandre i de neumblate erau piscurile
Carpatilor.

Mircea este una din cele mai Insemnate figuri ale trecutului nostru. Tara pe care el domni, fiind inc intreag i neatins, pozitia lui Mircea In mijlocul domniilor incunjurtoare

era insemntoare. De aceea l'am vzut invrtind pe regatul

cel mare pe atunci si puternic al Poloniei, dupa cum btea vantul intereselor sale ; de asemene si cu regele Ungariei sta pe un picior

de deplin egalitate, cum se vede lucrul din tratatul lui cu Sigismund. De asemene cu Turcii ; dups ce lupt cu ei in btliile cele mari, date de Crestinii spimntati contra oardelor lor celor neinvinse ; dup ce chiar vine aliatilor sal in ajutor prin relatiile politice, in care se all cu principii din Azia, Intreprinde o lucrare mult mai indrzneat, aceea de a se amesteca In certele dela mostenirea tronului sultanilor, sprijinind pe unul din competitori contra celorlalti. Lucrarea politic a lui Mircea a fost fr indoial Mare* i bine chibzuit, de si poate Ore cam indi Azneat pentru puterile -Wei lui. Actiunea militar care trebui s sprijine calculele lui poliLice, a dat ins'a mai totdeauna de gres. Asa la Cossova, la Nicopoli, In lupta lui Muza contra lui Mohamed. Ce e drept, Mircea nu sta singur in aceste btlii, in care aliatii sal totdeauna pierdeau ceea ce dansul pregtise. Ba este de observat ca" atunci cand Mircea lupt singur cu Otomanii, el iei invingtor ; as in btlia dela Rovine. De aceea cu toat destoinicia politic a lui Mircea, vedem la sfaiit c rezultatul luptei Intreprins cu Turcii, aduce cderea Munteniei sub dansii. Plecarea ei ins, venit In urma unor lupte atat de cerbicoase care inspirau respect chiar invingtorului, I1U pute fi dec at onorahil. El lash.' posteriatei sale o domnie, ce e drept stiibit, ins6 respectat. Vom vede ce au fcut din ea slabii si urmasi.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPE ks

95

3. URMA$11 LUI MIRCEA

Sistemul urmarei la tron. Pe cat de insemnate prin eroismul desfaurat fusesera domniile voevozilor care interneprin intrigi i imparecheri sunt acele ce urmeaza energicei domnii

iara puterea Munteniei, pe atat de destrabalate i desbinate

a lui Mircea ce! Baran. Rivalithtile pentru domnie, acea cangrena care roase i manca In cur and toata vartutea tarilor romane, 1i face vnt indata dupa moartea insemnatului domn, aruncand in desbinari i lupte ucigatoare partidele din Muntenia. Ce erau aceste i care Imprejurari inlesnira formarea lor ? Am vazut c pana la Mircea cel Mare, tendinta Munteniei fusese de a se mantui de stapanirea maghiara, cand deodata pe timpul lui se adause un nou pericol i mai amenintator, acela de a fi inghitit de puterea cea covaritoare a Otomanilor.
Mircea lupta pe atat cu energie pe Cat i cu ghibacie contra ambelor acestor pericole ; dar mai la urma tot fu nevoit sa'i plece

grumajii sub jugul otoman. Din momentul ce Ungaria vazit Muntenia ingenunchiata sub Turci, ea trebui s se gandiasc ca supunerea acelei tari era numai antemergatoarea propriei sale supuneri, i de aceea ea trebui s reinnoiasca tendintele

sale de a pune iarai mana pe Statul Muntean, nu numai pentru a'i multami mandria i dorinta de intindere, prin supunerea
priei nimiciri.

acestei frumoase i manoase tari, dar mai mult acuma, spre a face din ea o pavaza i o aparatoare contra pericolului pro-

Aceasta lupta de influenta gasi insa in Muntenia un trarn pregatit pentru primirea i hranirea ei, din sangele chiar cel mai scump al poporului muntean, anume sistemul de urmare la tron, care ehema prin el Insui competirile rivale. Sistemul de urmare in scaunul Munteniei, i dupa cum
vom vedea i in acel al Moldovei, era acel electiv-ereditar, adeca

Ungaria trebui deci s intre, pentru stapanirea Munteniei, In lupta, de o cam data de influenta, cu puterea otomana.

siau ei cu cale ; cel mai pierzator sistem din toate acele ce s'au produs In decursul istoriei. Cad in succesiunea ereditara curata, urmeaza totdeauna fiul cel mai mare ; In acea electiv", acel ales de popor, f r ns ca el sa aiba vr'un drept la aceasta alegere, i caufand s dobandiasca favoarea numai prin staruin-

dintre urmaii domnului reposat boierii alegeau pe cine ga-

tele ce le pune. In sistemul electiv-ereditar, toti competitorii au dreptul de a fi alei, i daca sunt raspini, ei privesc inlaturarea lor ca un act de nedreptate comis in contra-le de care cauta sa'i razbune, ocupand cu violenta tronul ce nu li se cedeaza de Mina voie. De ad i impartirea Orel politice, adeca a boierimei, in partizi rivale, i sfierea ei prin lupte launtrice.
www.dacoromanica.ro

96

IBTORIA ROMANILOR

Acest sistem de urmare in domnie, a arui origine vorn Orin si o stabilim mai jos, nu se desvolt ins" chiar din primele timpuri ale domniei muntene. Din potriv primii domni ai Trei Romneti, se urmeazA unul dup altul, dup sistemul mai mult ereditar, dup at se vede din imprejur ri mai mult personale i deci intmpltoare ; ah bun oar din faptul

de ate ori rmseser ate doi frati pe urma mortului prin-

cipe, precum dup5. Radu Negru, fiii si Ivancu i Alexandru Basarab, sau dup Alexandru Basarab, Vladislav i Radu al II-lea, fratele mai mic nefiind vrstnic la moartea tatlui nu pute concur cu cel mai mare la dobndirea scaunului. Am vzut c chiar la suirea lui Mircea cel Mare in tronul Munteniei, fratele su mai mare Dan pieri de o moarte siluic in care chiar se poate s fi fost amestecat i Mircea. Dar nu este nevoie de suirea lui Mircea In scaun prin o uzurpare violent i un fratricidiu pentru a intelege dunfnia

intre cobortorii lui Mircea i acei ai lui Dan I. Daa fiul lui Dan I, Dan al II-lea, nu a strnit turburAri chiar in protiva lui Mircea, aceasta se datorete firei prea energice a marelui domn care insufl fria rivalului su. Se poate apoi s nu fi avut vrsta trebuitoare pentru a razui la tron rat timp a trit Mircea. De aceea istoria nu a pstrat nici o urm a vreunei

care va snger pe lung,i ani de acolo innainte tronul Munteniei,

incerari a lui Dan al II-lea de a rsturn pe uzurpatorul"

Mircea, i ea pomenete numai despre rzvrtirea impotriva lui Mircea a insui fiului su Vlad ". De indat ins ce Mircea disprir dintre vii, rivalitatea intre urmaii lui i acei ai fratelui ski Dan iei la iveal, i lungile lupte crora dda natere sunt cunoscute, in Istoria Romnilor, sub numele de Luptele nti e Dfculeti i aneti8.
Mihail, 1418 1420. La mom tea lui Mircea se and in Muntenia, gall de multi copii naturali ai lui, numai unul legitim, anume Mihail, singurul pe care Mircea Il pomenete in documente dup anul 1396, cci cellalt fiu al su, rsvrtindu-se contra printelui su, este urgisit de el ; acest Mihail ei chiar asociat la domnie din timpul vietei tatlui su, obiceiu pe care'l

vom afl practicat in trile romne. A intr'un document din 1399, Mircea spune c acela care va face sti Ambtate zisului
fiului domniei mele Mihail Voevod, va suferi mult ru i urgie" 81,

sat, mAcar pentru un fir de Or, in zilele domniei mele qi in zilele

tide : Les deux factions entre les Valaques qu'on appelle les Dragules. l'autres

79 Mai sus, p. 84. 9 Un. geograf francez din 1643, Pierre Sergent, cunoaste aceste dou.4 par81 Arh. ist., I, 1, P. 98.

les Damp", Uricarul, XII, p. 139.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANIX. LA 'MAD TEPE

PT

Aceeai amintire, a numelui fiuhui lAng ned al tatAlui, se O

pe inscriptia unui clopot dela Cotmana din 1413, care aratii c acel clopot s'a fkut in tirnpul lui loan Mircea voevod i a
amintit In actele posterioare ale domnitorilor Radu Alihnea,
lui Mihail voevod, fiind egumen Sofronie, de meterul Hano 82. Mihail er inss asociatul lui Mircea inert din anul 1392, de cAnd dateaz6 documentul acel relativ la privileg,iile Cmpulungenilor,

Leon Toma, Matei Basarab, Grigorie Ghica i Gheorghe Duca83.

La 1418 cAnd Mircea moare, Ii urmeazA acest fiu al su Mihail Voevod care d chiar in anul suirei sale in scaunul Sailor din Helta i oamenilor lor, Valahii, voie pasca turmele in muntii Munteniei 84. Mihail Ms de abia se aezase in scaun i este atacat de Dan al II-lea, Vrul sAu, fiul lui Dan I, fratele VtAne-sAu care

precedase pe Mircea in domnie. Dan, fiul fratelui mai mare, nu voi s" recunoasc6 pe Mihail, fiul fratelui mai mic. Acest

Dan al II-lea fugise la Turci dupil moartea tatlui s'Au. La moar-

tea lui Mircea, Dan rAdicii pretentii asupra domniei, dar nevroind Turcii ajute, intru crtt erau multArniti de Mihail,

Dan pgrAete otirea turceasc in care el sluji i trece la Gonstantinopole, unde imp'gratul Manoil Paleologul ii d o corabie

cu care vine pe mare in Muntenia, i ajutat de o partid de boieri, se iea la lupt cu Mihail. Acesta cere ajutor unguresc,
punandu-se astfel eau cu Turcii, .1 bate cu ajutorul unui corp de Wire condus" de Stefan de Lozont, pe Dan. Acesta ciipAtand ajutor turcesc se intoarce in Muntenia, bate i ucide atilt
pe Mihail Cat i pe generalul maghiar i ocup scaunul in 1420 88.

Turcii care ajutaser6 lui Dan, la ocuparea tronului PireiRom'neti, pentru a'i rAzbunA pe Unguri, tree in Braov pe care'l prad cumplit ducAnd in prinsoare intregul senat al oraului, cum ne spune o inscriptie din peretele bisericei catolice din acel ora, din 1427 86,
82 Reprodusa de IIasdeu In 1st. crlf., p. 132, dupri Odobescu. 88 Mai sus, p. 25 si urm. 84 Hurrn., Doc., I, 2, p. 502 : Hospitibus oppido Heltha commoranlibus... et corum homines videlicet Valachi... cum ipsormn pecudibus in montibus nostris pascere". Alt doc. dela Miltail din 22 lunie 1418 citat din Sbornik de Gr. Conditratu In Relatiile T drei Romaneyli yi Moldovei cu Ungaria,1898, p. 121. " Thurocz, In Schwandtner I, p. 290. cap. 17. nu India anul In care s6 se fi petrecut aceasta Intamplare. Vezi i Bonfiniu decada III, c 3. Desi e vorba In Thurocz de lupta dintre Dan si Mircea, e o gresealrt In loe de itifihall. Vez1 Con-

duratu (I. c., nota prccedentA), p. 87.


Analele
I,

p. 885 : Amurathes Terram Barizensem ferro et igne vastot, senatumque coronensem abducit, residuo populo in arce montis conservato". Regele Sigismund scuteste pe locuitorii Brasovului, Hermanului, Sf. Petrulul, Bodului si altor atorva sate de (Mt% din cauza prdclunhlor suferite, 1421. Hurrn., Doe., XV, p. 11. Alte scutiri 1422, Ibidem, p. 12.
A. D. Xenopol. Istoria Romimilor. Vol. IlL
7

Brayovului

In

Schwandtner, Scrioptres rerum hungaricarurn,

www.dacoromanica.ro

98

1STORIA ROMANILOR

Duca ne spune a. Inc din anul mortei lui Mihail se intlniau intre Ieniceri, nu numai Turci sau Arabi, ci toti fiii Cretinilor, ai Romeilor, Serbilor, Albanezilor, Bulgarilor, Valase poart cu mai mare dumnie atre consAngenii lor". Scriitorul bizantin mai pune In gura vizirului Baiazet la moartea sultanului Mohamed, intmplan in 1421, urm6toarele cuvinte de laua pentru padiahul reposat : dar ina i pe Valahii de dincolo de Dun6re, pe Unguri i pe natiunile cele numeroase ale Albanezilor i. Bulgarilor inteatata le au supus, in at sA fie nevoiti a'i trimite copilele i Mietii lor In sclvie la noi, pentru a apt astfel pace i indurare". Aceste cuvinte sunt de sigur
Romnii i cu Ungurii s" fi fost de mult acum supui tributului de copii ; i apoi Unguiii care panA atunci nici nu fuseser ata-

hilor i Ungurilor care, asemene anilor atacati de turbare,

neexacte pentru anul in care sunt puse, and nu se puta ca

cati de Turci in tara lor, cum s'ar putea admite, ca ei s fi fost supui acelui cancen tribut? Totui se poate s6 se fi aflat RomAni i chiar Unguri in armatele i serailiurile turceti ; insil din acei luati ca prini in bfliile pierdute de popoarele cretine ; de aceea ne spune acelai Duca a Mustafa, punand mna pe impiltie, s'a dus la Adrianopole unde, intand in palatul pe care'l locuise fratele su Mohamed, a Osit acolo comori peste mAsur de bogate, pietre scumpe i mArgritare ; de asemenea femei frumoase, copii i tineri de o fat inantaoare
i alte przi valahice" 87.

Dan al II-lea, 1420 H31.

suirea lui in scaun, el trebue s'a" tolereze, ca o multa-mit pentru

Fiind ajutat de Turci la

favoarea dobAndit, paaciunile lor.

Cuand dup urcarea lui in scaun 11 vedem insA i In bune relatii cu Ungurii, de oare ce In un privilegiu dat Brapvenilor

In 1424, Dan se mandreste a s'a indurat craiul asupra lui i l'a luat drept adevrat slug a sa", i a ata s'a milostivit

regele su prea milostiv a i-a dat voie &A ban monea, pentru care voind a'i art aanca sa multa-mire, incuviinteazA n4te privilegii de comert Braovenilor 88; iar regele il numete in un act din 1426: Dan Voevodul Valahiei credinciosul nostru"
i ii ordond In 1425 ca s'a." nu siliasa pe Braoveni a'i primi moneda ducat care, fiind se vede calp i stricat, er sazut4' din pret.

plkit Turcilor care hotArir s'l inlocuiasa cu fratele silm Radu al 111-lea pronumit Prasnaglava 89. Dan bate int5.iu pe corns7 Duca, p. 130 si urm. 88 I. Bogdan, Doc. ;i Regeste, p. 14. Editia II. p. 21. (. . . i mi-a druit hereghie de bani . . .). " Radu al III-leadadt socotim pe Radu Negru ca I si pe Radu, tatal lui Mircea cel B5tran si al lui Dan I, ca Radu al II-lea. Supranumele de Prasnaglava, vezi Intr'un doc. al regelui Sigismund din 1427 In Hurmuzaki, Doc., I, 2, p. 550.

Aceast aplecare a lui Dan al II-lea atte Unguri dis-

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PAN LA VLAD TEPES

99

petitorul ski, dar curand dui-A aceea pierde o mare btalie, din care abi scapa cu viata. Atunci Sigismund se hotarAte s proceada in persoana in ajutorul voevodului" 9. In acela an 1426, se incheie un tratat de aparare a lui Dan cu regele Sigismund 91 Expeditia lui Sigismund este incununata de izbanal. El respinge pe Prasnaglava 0 pe Turci i restitue pe Dan in tronul farei-Romneti, dupa cum se vede aceasta din un document al lui Sigismund din 1427, dat din Cmpulung, 0 in care se spune ea plecase contra Turcilor, precum i dintr'un alt document din acelai an, dat din Feldioara, care arat ca alungnd pe Prasnaglava, a restabilit in domnie pe Dan Voevod" 92 Dan reincepe domnia lui, intrerupta pentru catva timp prin lovitura fratelui sau, i domnete apoi
pAna la anul 1431.

Aceasta imprejurare intampltoare a imparecherei celor doi frati din familia Daneasc, Dan al II-lea i Radu Prasnaglava, nu intrerupe insa irul dumaniilor dintre casele cele Dup istoricul bizantin Duca, Dan ar fi fost batut i ucis de Vlad Dracul, 0 el adaoga ea, intervenind in lupta i fratele lui Dan, Radu Prasnaglava, ar fi fost i acesta batut i ucis de Vlad 93. Lucrul insa nu pare a fi exact, intru cat, dup Dan al II-lea, intalnim in domnia adevrat. a Tarei-Romaneti, nu pe Vlad Dracul, ci pe un alt domnitor, Alexandru. Dan al II-lea este cel dintiu domnitor din linia Danetilor
care se numete Basarab, cum spune Chalcocondila 94.

doud rivale : Danetii i Draculetii.

Alexandru al II-lea Aldea, 1431H35. Documentele descoperite nu de mult la Braov, printeun ir de acte 0 de scrisori, ne arata un domnitor nou i necunoscut pan acuma,

Alexandru Aldea, fiul lui Mircea cel Batran95. Acest Alexandru vine s mai immulteasc Cu o unitate numarul, i -aa in destul de mare, al domnitorilor munteni. In acela an, 17 Noemvrie 1431, cand Alexandru Aldea da documentul lui din Targovite, prin care se intituleaza obladuitor i domnind toata tara Ungro-

Vlahier, i darueste manastirei din Deal doua sate, intrinActe


i

" Scrisoarea lui Sigismund cAtre H. de Beaufort, 13 Mai 1126. N. Iorga,

Fray., III, p. 80. " Extract din Fejer, reprodus In Hurmuzaki, Doc., I, 2, p. 534.

Dor., VIII, p. 4.

92 Ambele documente lbidem, p. 542 si 550. Raport din 1127. Hurm.,

" In 30 Ianuarie 1431, Dan al II-lea chi Inch un privilegiu Brasovenilor. Traducerea acestui act in Bogdan, I. c., p.32 38. " Chalcocondila, ed. Bonn, p. 338 : Scivoy Alccaapap.rm 7raik". " Vezi scrisoarea lui Alexandru Voevod, in I. Bogdan, Documente $i Regeste, p. 29, ed. II, p. 47-48 si un document din 17 Noembrie 1431 (lela Alexandru Voevod, in Nicolaeseu, Documente stano-romanr, 1905, p. 209.
www.dacoromanica.ro

100

ISTORIA ROMINILOR

du'i hrisovul prin m'Arturia mai multor boieri, i lucrs8 rid deci ca un domnitor netilgAduit al Orel afl'Am MCA cu 6 luni inainte, in 8 Fevruarie 1431, pe Vlad Dracul in oraul Niirnberg, In Germania, unde se dusese spre a se intelege cu domnul s'au Sigismund asupra unor afaceri foarte tnsemnate, dAnd la acea data' o diplomsa prin care incuviinteaz'A Fratilor Minoriti voia

de a predicA in Muntenia, intitulAndu-se de asemenea ca un

voevod nefgkluit al acestei tAri Eu Ion Vlad, prin mila


lui Dumnezeu, Domnul T'Arei Transalpine i Ducele F'AgsrasA' fi fost r'Au v'Azut de acest rege, CA se d drept supus al lui, ului i al Amlaului" 96. Cu toate CA Vlad se aflA in aa de bune

relatii cu regele Ungariei, gsAsiin i pe Alexandru care ar trebui

spunnd chiar, in o scrisoare, c Domnul-Craiul nu'l tine pre el cum a tinut pe Dan Voevod, ci l'a luat drept fiu de suflet 97". In puterea acestei st'a'ri a lui de om al regelui, Wisim pe

Aldea ceriind, in repetite rnduri, ajutor Brapvenilor, crora le aratA ate slujbe le-a fAcut, scotAndu-le robi dela p'gAni aprAndu'i de prigonirea ce-i atept din partea Turcilor.

VAzAnd 'MA Alexandru c'A nu izbutete a le CAtigh increderea, in o scrisoare desperat spune, CA dac' a fi s'A tara aceasta, vor plea i ei, Braovenii, i nici tara domnului meu, Craiul, nu va aveA linite. Fiindc'd am &taut contra pAgA-

nilor, voi mi-ati scornit vorba c m'am dat Turcilor ; dar noi
slujim domndui nostru, Craiul i sfintei coroane i cine va mint

vorbit cu el ; toate le-am dat de tire cu groaz6 domniei-voastre ; am fAcut ce am f'dcut i m'am dus la el i am dat (elog) copii boiereti acolo. Mai adaog6 c Turcii au s vin cu oaste asupra Ardealului i CA" va veni i el cu d'Ansa ; dar c'A Indat ce vn veni
66 Diploma din 8 Fevruarie 1431 In Anton Kurtz, Magazin lar Geschichle, Litteralur und alie Denk und MerkrwUrdigkeiten Siebenbitrgens, II, 1846, P. 45: Ioh. Vlad dei gratia Val. Transalp. dominus et terrarum de Omlasch et de Fogaras dux, quod cum.. dominus Sigismundus Dominus noster naturalis, In cujus
Nurneberga partibus Germaniae die octava Febr. annum 6939 (1431"). Cronicarul

(urmeaz6 o injuiltur grosolanA). Eu m'am dus la Turci, dar nu de voia mea i am fAcut linite Orel cAt a rAmas" (necuprins de Vlad Dracul i de Turci) 98 Se vede ins5. CA Aldea fusese nevoit s'A se plece puterei covkitoare a Otomanilor, cAci el spune in scrisoarea lui cAtre Razgon Itvan, panul Temiparei, c'A tii d-ta cum m'am dus la Murat Imp'Aratul, cum m'am jurat cu el, i cum am

aula giavissimorum negotiorum causa constituti nunc sumus, etc.". Datum In


Eberhard Windek (Ibidem, p. 48) spune : Da kam ilun (dem Knip Sigismund nach Niirnberg) eine Botschaft aus der Walachien wie das der Dan Weyda todt ware und das Land sandte ihm einen Kolben, also denn des Landes Recta und Gewohnheit ist und baten seine KnigItche Gnad einen andern zu geben".
67 Bogdan, Doc, Fi Regesie, p. 29 : [ed. II, p. 47-48]. 66 I. Bogdan, 1. c.. p. 27. [ed. Il,p. 43-44].

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPE kl

101

otirea ungureascd, el se va da cu oastea lui la o parte Y va

din ei. Se jur pe ocina lui, pe credinta lui y. pe capul lui, altfel nu va face" 99. Oricine vede in asemenea rostiri i jurdminte, ndzuinta de a acoperi i indreptdti o purtare ce numai prietene,asc nu pute fi pentru Unguri. De aceea i cunoscand scopurile lui Aldea, de mai inainte chemase Sigismund, dela inceputul anului 1431, pe Vlad Dracul la Niirnberg, spre a se intelege regele cu dnsul asupra insemnatelor afaceri care interesau ambele tri Romdnia i Ungaria. Astfel, dumdnit de Turci, nesprijinit de Unguri, Aldea veded necontenit ingustmdu-i-se stpanirea. El se faluete inteo scrisoare, c pe cand el cu greu pdstreazd ce i-a mai rdmas din tara, Sdbienii Ii bdAlexandru Aldea insd moare In curnd, c.'ci o scrisoare a lui Vlad Dracul spune senatului am n Braov cd Aldea a murit sau cd e pe moarte. Ca atunci abi inted In adevdr Vlad Dracul In Tara-Romaneascd, se vede tot din cuprinsul acestei scrisori, trimisd dela un loc din Ardeal, cdtre Braoveni, prin care Vlad
nuiau c vrea s prade cu Turcii tara Domnului i Craiului lui"100.

psrds1 pe sultanul ; cd de multe ori l'au inelat Turcii pe el, iar acuma vrea s le facd y el tot a, ca s'a' nu rmnd nici sdrnnt

.i c el are sd mearg." cu gloata impotriva duynanilor. De


mi se va intampl vre-o nevoie, adaogd Vlad, m voiu intoarce spre voi ; iar de imi va ajut Dumnezeu, precum am nddejde, cdci n'are cine sd."'rni stea impotrivd, o sa veniti pe de-a gata. Sdghiorenii merg cu mine". Aceasta scrisoare pare a fi din 1435, epoca de cAnd incep a se gdsi prin izvoare urme sigure de domnia efectiva a lui Vlad Dracul Prin urmare, spusele lui Duca despre sosirea lui Vlad in contra lui Dan al II-lea cu ajutor bizantin trebue reduse la aceea numai, c Vlad a venit pe o corabie bizantind pana la Dunre, de unde a trecut in Ardeal ; lar diploma lui din Nrnberg, 1431, er numai un mijloc de a'y

eere ca Braovenii sd vina cu el, &a.' are sd'i lese la margine in munti

rdstimpul dela 1431-1435 a fost Alexandru Aldea. Acest Aldea fusese deci pus de Unguri ; dar trecnd la Turci, dey poate numai silit Ungurii 11 prsird, Y el vede tara lui rdpitd. Y. ingustan de sigur de trecerea ei catre Vlad Dracul, cnd tocmai
Scrisoarea se vede a fi din 1432. I. Bogdan, 1. c., p. 33 (ed. II, p. 49-53). Textul slavon in Nicolaescu, Documente slavo-romtine, p. 213. Alta arat.re Aldea a fost la Turci, In scrisoarea de la Bogdan, I. c., p. 27 (nota precedenta). to, Scriem Seibiiu, nu Sibiu, caci asa fl rostesc localnicii din acest oras, aceea ce totodata invidereaet originea latina a numelul, dela Sabinus. Scrisoarea lui Bogdan, 1. c., p. 27. [ed. II. p. 43-44]. 101 Ibidem, p. 36 [ed. II, p. 57]. D-1 Bogdan pune aceasta scrisoare fn 1431 banueste di Aldea s'ar fi Intots bolnav dela Turci. D-1 Nicolaescu, 1. e., p. 218, o dateaza frisa din 1435, si d-sa spune cA aceasta scrisoare ar fi conf irmata de una latina a comitelui Jaksch din 1435 medita, In arhivele Brasovalui.

ardt pretentiile sale la tronul muntean. Adevdratul domn in

www.dacoromanica.ro

102

1STORIA ROMANILOR

Ian' la ce ieisera silintele eroice de mai bine de o sutil de ani, facute de domnii Munteniei dela descalecare pkna la moartea lui Mircea 1 La aceea, ca insui domnii acestei ri sa cear ca o favoare supunerea catra Unguri. Hite clipa se ruinase o cladire seculail ; atk este de adevarat ca pe cat de greu a zidi, pe atk e de uor a daram. CAt timp predoinnise o Ondire i hotarase o voint pe scaunul ei, Muntenia fu un element puternic, aruncat in cumpand luptei incins intre Turci i Cretini. De indata Ns ce imparecherile ii facura drumul in scaunul muntean, de indat ce tara insai se impart" in gAndiri i vointi dumaneti, popoarele incunjurkoare, Ungurii i Turcii, in

murind Aldea, Ungurii pun in domnia Tarei-Romaneti pe competitorul su, Vlad Dracul.

contra carora ea luptase pAna atunci, devenira sprijinitorii fireti ai intrigilor i dumaniilor, i impinsera tot mai adnc pe Muntenia in supunere ea-LIT unii i catre altii. Toata aceasta cklere ii are temeiul ei intr'un singar fapt, sistemul cel pierzator de urmare in domnie, care dade tuturor pretentiilor putinta de a se arat, tuturor poftelor sorti de reuita.
mintelor se pot intri puterile nationale, pe cand schimbaiile i nestatornicia nu aduc dupa ele deck ruina i scklere.
Vlad Dracul, 1-135-1439. Indat dui-A intronarea lui, Vlad er sa repete fa-VA cu Ungurii ceea ce acetia experimentasera de la Alexandru Aldea, i aproape in aceeni formk'. Vlad, sub apAsarea covaritoare a Turcilor, er s treaca la ei,

Se manifest i pe atunci legea sociologica ce se va manifest i repet in totdeauna, c numai in stabilitatea aezil-

cautnd a acoperi fata cu Ungurii acest pas al ski, cu artkile unei supuneri numai aparente catre primejdioii pagni. In anul chiar al suirei lui in scaun, 1435, dupa cum ne spune istoricul bizantin Duca, Vlad intreprinde o alta calatorie, tot
atk de lunga ca i acea ce o Meuse cu 4 ani mai inainte la Niirn-

berg, and cautase s dobAndiasca sprijinul lui Sigismund. De ast data insa, calatoria lui se indreptase spre rasilrit, la Brusa, pentru a repet fat cu sultanul i in contra monarhului crqtin, cele ce alta data pusese la cale cu acest din urma contra Turcilor. El &AVM' de la sultan iertarea de a fi venit in tron cu sprijinul Unguriior, in schimb pentru fagaduinta c va duce otirea otomana peste munti catre Ardeal. Amurat al II-lea i vine in anul urmator, 1437, in Tara Romaneasca, uncle Vlad Ii slujete de caliluza peste muntii taiei sale, spre acea a fotilor sai prieteni i proteguitori. Spusele istoricului grec sunt

puternic intarite prin o scrisoare a unui locuitor din Sebe,

care descrie cele ce oraul suferise din partea Turcilor in 1436, adauga c ducele Valahilor, care venise cu Turcii, a sfatuit poporatia Sebeplui, in puterea prieteniei ce ave cu ea, sa se
www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPES

103

predee de bun voie, spre a nu fi expus la ezbunarea Turcilor" 102 Totui, nici Sultanul nu puted aved deplid incredere In Vlad, de oare ce acesta se purtase cu dou fete ckre Turci.

In 1436 11 gsim in Transilvania, iar guvernul ardelean cere Braovului s se preatiasc spre ajutorul lui Vlad. Reintrodus In domnie de Unguri, Vlad se supune cu totul aces-I ora i. de aceea gsim, in 1438, o diplom a regelui Ungariei care Braoveni, in care le spune e a scris credinciosului sdu, magnifieni Voevod din Transalpina, ca nu numai s nu v fac el niscaiva daune, dar Ine s v apere de acelea ce ar pute s vi le pricinucascA Turcii" "3. Un pa din otirea turceascA arat sultanului purtarea indoioas a lui Vlad care este adus la Amurat i aruncat In inchisoare, din care scap5. numai &And ostatici pe fiii si : 104. Vlad (Tepe) i Radu (cel Frumos). In 1439 Vlad este intors in Tara Romnease, unde d un hrisov In 8 Septemvre, dat in Arge* ins scris in TArgovite" 105

Se vede c5. Vlad fusese chiar disgratiat i scos de Turci, de oarece

Dan al Ill-lea, 1439-1111. Vlad Dracul este scos de Unguri care nici ei nu puteau ave incredere in el, dup chipul cum se purtase Lii expeditia turceased din 1436. Ion Corvin de Huniade, generalul ungur de obArie romh, scoate pe Vlad Dracul din tron i aazti in locul lui pe rudenia sa Dan al III-lea, fiul lui Dan al II-lea sau al lui Basarab, cum spune Chalcocondila 104. Huniade luptase singur contra Turcilor care sprijinisera pe Vlad Dracul ; iar regele Vladislav al Ungariei dkuete prin o diploni din 1440 107 pe Huniade cu mai multe pAmnturi. pentru sangele vksat de el impreun cu voevodul Transilvaniei, Ladislau de Ciac, in Muntenia, in lupta contra Turcilo,

liad Draeul a tloua ()ark 1111H16. Vlad rstoarn pe Dan al III-lea i reie tronul in stApnire, bine inteles cu ajutor turcesc, intruca Dan al III-lea era sprijinit de Unguri,

In fruntea otirilor ckora pi generalul Huniade, el insui inrudit cu gnqtii. Vlad ins de abi se suise in scaun, cnd Ungurii stArniti de Papa se hotksc s fac6 o mare expeditie con-tra Turcilor. Vlad er pus in critica pozitie sau de a se opune Ungurilor, ceea ce nu er in stare s fae, sau mergand cu ei
mente. III, p. 9.
102 Duca, ed. Bonn, p. 204. Scrisoarea din Sebe s In larga, Acte si Fraylos Hurm., Documente, I, 2. pag. 645; 1436, Ibidem, XV, p. 23. 104 Duca, p. 210. Acelas lucru intiirit de cronica turceasca a lui Nesri, re10 Arh. ist., 1, 1, p. 85. Mai sus, p. 22, nota 24.
100

p. XI.

produsA dup o publicatia a Acad. maghigre de d1 N. Iorga, Studii si doc., III,


p. 338. Mai sus, p. 99, nota 94.

Hurmuzaki, Documente, I, 2. p. 664.

www.dacoromanica.ro

104

ISTORIA ROMINILOR

la lupta contra Turcilor, s se Indusmniasc cu acestia. Din toate relatiile i izvoarele timpului 108, se vede cs Romnii nu au luptat cu credint in rndurile ostirei maghiare i c' tinuta Romnilor In armata aliat a contribuit la groaznica ei infrngere la Varna In 1444 109. Nu stim dac trebue primit' stirea, c Vlad ar fi pus la Inchisoare pe Ion Corvin ce cutase scpare In Muntenia. Dusmnia lui Corvin contra lui Vlad s'ar explica Ins chiar numai din faptul pierderei btliei, Intru cat generalul ungur ave interes a gsi o pricin pentru explicarea infrngerei lui ; apoi purtarea lui Vlad dduse de mult timp de bnuit Ungurilor. Se explic6 deci pentru ce, dup ce Huniade

ajunge, prin moartea regelui Vladislav, regent In monarhia ungurease asupra lui Ladislau Copilul, el sprijine din non
pe rudenia sa, Dan al III-lea, s redobandiascA tronul muntean, ucignd pe Vlad In o btlie no.

- Dan al Ill-lea a doua imul, 1446-1449, revine In domnie


la anul 1446, pus de Huniade In scaunul trei care ii d i Chilia cea dobndit de dnsul dela Petru al 111-lea al Moldovei

Totus se vede Inc de pe atunci o tendint a Romnilor de a se desface pe cht mai mult de pilitica ungureascA. Huniade apucAndu-se de o nou expeditie contra Turcilor, noul voevod trebui s iee parte la dama; dar si aceast expeditie sfrseste
In Conduratu, 1. c., p. 138. 100 Vezi scrisoarea lui Huniade Catre PapA din anul 1445, In care i se plAn108

ge, c. principii din Prile RomAne (utriusque Valachia), din Bulgaria, Albania mi Constantinopole nu i-au dat ajutorul promis, ba din contrA i-au pregtit curse".
Hurmuzaki, Doc., I, 2, P. 715. Turcii, InsA pentrn a rAdica valoarea izbAnzei lor spun cA RomAnii ar fi luptat vitejeste pentru a smulge cadavrul regelui Vladislar din mAnile lor. Vezi Zinkeisen., Geschi chic des Osm. Reiches, I. p 698. Nezi mi o cronicA venetianA Iorga, Acte si Frag., III, p. 12. Un mercenar german care a

luat parte In lupta dela Varna, spune despre Vlad : Trakle (Dracul) des grosswayda der Walachey zog peseit (beiseite =s'a tras Intr'o parte din luptA), und
liess die Kristen in den Noten peleiben" (mi l'Asa pe Cremtini In nevoie). Idem, Studii si doc., III, p. LXVIII-LXXII. Aceeami arAtare o face mi Cilly, Iorga, Acle si Frug.,

III, p. 15. Vezi mi cele raportate de Wawrin, Anciennes Chronigues d' Angleterre extracte publicate de Th. Antonescu In Arhiva din Iasi, IV, 1893, p. 455 mi mm. Chalcocondila, p. 337-339. D-I Nicolaescu, 1. c., aduce un hrisov din 1534 Aprilie prin care Vlad VintilA aratA ed marele Vlad Voevod cel BarAn a f ost ajuns de moarte In satul BAlteni. Aceastil arAtare nu ar exclude !m'A moartca silnicA a lui
Vlad Dracul In o biltAlie de la BAlteni. Ar arAth numai locul unde FIuniade a bAtut ucis pe Vlad. Punerea lui Corvin la Inchisoare de Vlad i scoaterea acestuia de generalul ungur este dat mi de Chronicon Fucsio-Lupino-Oltardinum, ed. I. Trausch, 1847, I, p. 34 : Omnium primam expeditionem (Iohannes Corvinus) in Draculam

diverteret Corvinus ex clade Varnensi, captoque Dracula f iliisque caesis, antas+, principcm Valachiae imposuit". 110 Uds sau prins cum spune Chronicon-Fucsio-Lupino-011ardinum, ibideirt

Vaivodam Valachorum suscepit, proter violatum hospitii jus, cum ad ipsum

nu se poate hotAra. 111 Vezi mai jos, cap. Urmasii lui Alexandru cel Bun.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA PANA LA VLAD TEPE :3

105

prin o deplina peire a Grestinilor in Cdmpul Mierlei 1448. Armata romana este i de asta data invinuita de tradare, de catre bstoricii unguri 112 In once caz chiar daca Romanii au trecut Aceasta plecare a tarei, reprezintata prin boierimea ei, in mare parte armata, catre Turci, i are explicarea In instinctul de raspingere mult mai mare intre Romani si Unguri, decat iintre Romani si insusi poporul necredincios al Turcilor. Daca .chiar familia Basarabilor sau a Danestilor favorizata de Unguri se pleca catre acestia, tara nu vroi O. o urmeze, ci mai curand prefer a se inchina puternicilor Turci, cleat mandrilor, dar slabilor Unguri. Vzuse doar Muntenii in luptele cele mari purtate de ei, atat singuri cat i in legatura cu alte popoare, in contra Otomanilor, c norocul bataliilor nu sttuse pe partea Crestinilor. Daca Mircea cel Mare plecase insusi grumajii sai sub covarsitoarea lor putere, erau sa intreprinda niste pigmei cum erau urmasii lui, o lupta de improtivire ? Muntenii deci s'ar fi supus Turcilor, daca. Ungurii le-ar fi ingaduit o asemenea purtare. Interesati insa de a arunca totdeauna pe Romani ca avantgarda In luptele lor cu Otomanii, ei ti impingeau fara incetare a se osti In potriva lor, calcandu'si Romnii interesul i punandu'si pentru apararea trebilor straine, In cumpana propria lor existenta. De aceea vedem c, in mai multe randuri, ostirile romne nu stau la lupta, unde fusesera duse cu deasila in contra Turcilor, spre apararea intereselor maghiare. Asa cand Vlad Dracul le conduce fara voia lor in lupta dela Varna, ele prada corturile regelui ungur, de indata ce vad c cumpana izbanzei se pleaca. care Turci. In lupta din Campul Mierlei, ei parasesc chiar pe domnul lor, prietenul Ungurilor, in mijlocul luptei, i trec la dusman. Este greu de a face politica in contra simtimntului unanim al masselor poporane, i daca politica nu este decat un calcul in capetele .conducatoare, acest calcul nu poate deconsidera elementul pasional, singurul care mica i electrizaza adancile rnduri ale
popoarelor.

la Turci, domnitorul lor, aliatul interesat al Ungurilor, nu a putut s iea parte la aceasta trecere.

In toate aceste tinute indoioase ale ostirilor romanesti, in luptele dintre Unguri i Turci, se vede nu firea tradatoare a poporului roman, cum le place Ungurilor a califica purtarea lor, ci simtimantul adnc si peste putinta de invins, de raspingere al Romanului contra barbarului hun, dela care suferise atatea calamitati in decursul veacurilor. Dan al III-lea iesa din domnie In 1449 113, nu se stie din
1" Vezi Br1etius, Bonfinius, Fabricius. reprodusi de Sincai, t. II, p. 16. its Conduratu, 1. c., p. 134, pane 1448 sau 1449. [Intre anli acest1a se c1.1 Inceputul domniei lui Vlaclislav].

www.dacoromanica.ro

106

ISTORIA ROMANILOR

ce cauz, i umbl dup aceea mai multi ani ca pribeag prin Ardeal, pentru a recpt tronul.

Vladislav al II-lea, 1449-1456. Vladislav se d drept fiul marelui Dan (II) Voevod in un doscument din 15 Aprilie 1456 (?). Vlachslav este deci fratele lui Dan al III-lea 114. Si Vladislav este sprijinit de Unguri, la cari era tare si mare rudenia lui, Ion Corvin de Huniade, pe care Vladislav numeste inteun document printele i domnul su" 115. Dar relatiile as de bune cu Ion Corvin se stric6 curnd, nu stim din ce pricin. Faptul ins este neindoelnic, de oarece, in o scrisoare a lui Vladislav cltre Brasoveni, el se tngue, c. de cate ori nu m'am jurat eu cu printele meu Ionas Voevodul (Ion Corvin) ; dar el nu a tinut sam de asta, si slujba mea nu i-a fost drag. ; cci nu'i ajunge gubernatoria trei unguresti,. ci trimite sa'mi iee ocina mea adevrat itrisoara mea Fgrasul i Amlasul ; dar in nevoia mea, nu voiu pArsi ce este al meu odat Cu capul" 116 In urma acestor amenintri, Vladislav i atac" inti domeniile lui Huniade, apoi satele ssesti, iar regele Ungariei serie lui Vladislav s se astmpere dela asemenea fapte ; jar

dac nu va ascult, va deslega pe Sasi de poruncile date in


favoarea lui Vladislav 117.

lui de mormnt, pus. In zilele lui Neagoe Basarab, de Barbu Banul, Parvul Vornicul i cu fratii lui Neagoe din Craiova, cci
Vladislav i-a fcut boieri" 115.

Intervine o impAcare intre Huniade i Vladislav de care foarte mult se laud.' guvernatorul Ungariei 118. Vladislav Vod moare In 20 August 1455, dup cum se vede aceasta de pe piatra

De si uneori urmeaz din aceeas Urnifirile rivalittii. familie cate dou sau chiar trei domnii, fie linistit, fie prin salnicie, aceasta nu inltur o alternare regulat6 intre ele a celor dou case rivale. Era deci o nzuint' necontenit reinnoit, and din partea reprezentantilor unei familii, cand din a celeilalte, de a pune mana pe tronul Munteniei, i alti competitori strini nu apar de niciri. Lupta se mrgini in cercul acestor dou dinastii, de oarece pe atunci era. Inca viu principiul formulat
1, p. 142. Documentul are o dat gre1t5. El nu poate f

114 Arh. ist., 1,

din 1456, de oare ce Vladislav moare In 1455, cum vom vedea In curlind (nota 119). 115 Citat de Conduratu, 1. c., p. 147.
116 Bogdan,
/.

117 Doc. dela Amine 1453. Hurmuzaki, Doe., II, 2, p. 70


11e 15 Noemv. 1453 Hurl-J[1., Doc., XV, p. 41

c., p.

60, [ed. II, p. 85-87].

118 Ileprodus5 inscrintia de Nicolaescu, Doc. slavo-rom. p. 25J.

www.dacoromanica.ro

MUNTENIA P.ANX. LA VLAD TEPES

107

de Ureche, Ca' nu se cade altuia sA." dee domnia, fArA de cAruia nu vrea a hi smAntA de domn" 120.

Nu se poate spune cri aceste dou familii s'au sprijinit fiecare pe una din acele doa puteli rivale vecine Ungurii i Turcii ; ci autarea sau Incuviintarea sprijinului se schimbA dui-A ImprejurArile momentane, cu atAta mai mult cri gAsim uneori pe acelai domnitor treand dela o putere la alta (Dan

al II-lea dela Turci la Unguri ; Alex. Aldea i Vlad Dracul dela Unguri la Turci). PAn'A la Vlad Tepe nu vedem desemnAndu-se InsA nici caracterul teritorial, i vom veda cri aceste douri particle ale DrAculetilor i DAnetilor 11 capAt numai at mai tArziu. Ertl firesc lucru ca s'A fie aA, de oarece aceste partide dela inceput nu se prind In o rivalitate de tar ci In una de familie, ca urmae a doi frati ce'i credeau egalA indreptAtirea la tron. Se Intelege cri aceastA rivalitate care aduce fArA Incetare amestecul strAinilor In daraverile TArei RomAneti, o fAce s'A

cadA tot mai mult sub Turci i sub Unguri. Despre starea ei
sub Turci, am vAzut cele raportate de Duca, istoricul bizantin 121,

rapoarte care dac nu pot fi exacte pentru anul 1421 cAnd sunt aduse, de sigur cri sunt pentru mai tArziu ceva, dup6 repetatele amestecuri ale Turcilor In Tara RomAneascA, and lucrurile se vor fi petrecut aA. i de aceea gAsim pe Alex. Aldea nevoit sA dee copii boiereti" ca iloage la Turci, iar pe Vlad Dracul s'A lese la Constantinopole pe propriile sale odrasle 122 CAt privete pe Unguri, cAt de mult cAzuse Tara RomAneasa din starea In care ajunsese pe timpul lui Mircea cel BtrAn, se vede daal asemAluim ro3tirile din tratatul lui Mircea cu Sigismund din anul 1395 123 innaintea bAtliei de la Nicopoli, cu ale urmailor sAi atre regii Ungariei. Domnul meu, Craiul, asupra Domniei mele i m'a luat drept adevrata slugd 124. In un hrisov al ski din 1431 Dan zice

Am vAzut cum se laudA Dan al II-lea a. s'a Indurat

am scris acest hrisov and a venit Stoica HospAndie cu hri-

Alexandru Aldea vorbete iar de porunca domnului meu, craiul" 126 j pentru a arAtA i mai bine gAndul de supunere In care se pusese fata cu regele Ungariei, Aldea adaoge In o scri-

sovul lui Mircea Voevod fAcut cu voia stelpdnului meu,Craiu1125.

soare ; $titi voi bine a Domnul meu, craiul, nu m tine pe


It^

Ureche, Lelopisefe, editia I, p. 156. [ed. II, p. 190, ed. Giureseu p. 1321.
81.

121 Dual, p. 130. Vezi null sus, p. 95.


112 Mai sus, p. 101. $i 103.

iss Mai sus, p.

124 Mai sus, p. 103. iu Bogdan, Relafiile, p. 22 [ed. II, p 34]. 126 ibidem, p. 26-27 [ed. II, p. 42-44].

www.dacoromanica.ro

108

IBTORIA ROMANILOR

mine cum a tinut pe Dan Voevod, ci m'a luat drept fiu de suflet"127.

Vlad Dracul numete pe regele Ungariei : Domnul meu Che-

sarul" 128. Aiurea se jAluiete cum a lAsat pe copilaii lui sA fie omoriti IntAi pentru pacea Cretinilor ; al doilea ca sA fim eu i tara mea a stApAnului meu craiu1"129.
Tara RomAneascA
i

lucru nu se puteA altfel

cA-

zuse deci prin luptele pentru domnie Intre cele douA familii, In In supuia din ce In ce mai rostra' a Ungurilor i. a Turcilor. IatA rezultatul fatal sociologic al desbinArilor lAuntrice.

0 70].

127 Ibidem, p. 29 [ed. II,p. 47-48]. Mai sus, p. 100. 118 Bogdan, p. 35. [ed. II, p. 54-55]. Comp. p. 42,44 0 46. [ed. II, p. 63, 66
118 lbidem, p. 43 [ed. II, p. 78-79].

www.dacoromanica.ro

III

MOLDOVA PANA LA STEFAN CEL MARE


1288-1457

1. PREDECESORII LU ALEXAXDRU CEL BUN

In doul randuri imigrri din Maramure, cea Intai sub Drago, pe timpul cand regele Ungariei Vladislav trech peste muntii rsriteni ai Transilvaniei, spre a readuce In ea pe Cumanii ce-

Drago, Sas i Balk, 1288-1348. Am vzut la studiul intemeierei domniei In Moldova, cum aceast tar a primit

fugiser de sub stpnirea maghiar, i a doua sub Bogdan care se zmulse de sub aceast stpanire, i punand muntii hotar Intre el i Unguri, Intemeiase In Moldova o domnie neatarnat. Moldova exista deci ca tar supus coroanei ungareti,
Inca' de pe la 1288, i era organizat de pe atunci sub voevozi, Ins vasali ai regelui Ungariei. De aceea nu trebuie s ne mirin dac aflm In istoricul polon Dlugo, CA la anul 1325 regele

Vladislav al Poloniei, adunnd un mare nurnr de oti, i cu ajutorul popoarelor vecine adec a Rutenilor, Moldovenilor, Litvanilor, Intr In marca de Brandeburg Totui istoria propriu

Dlugosz, Historia poioniea, Lipsca, 1711, ad annum 1325, p 989: Et contractis magnis suarum gentium coplis, auxiliis etiam vicinorum populorum, videlicet Ruthenorum, Walachorum et Lithuanorum stipatus marcham 13randeburgensem ingreditur". In terminologia polonil Walachi an insemnat totdeauna pe Moldoveni ; Muntenii sunt numiti Illultarty.Cronologia celor IntAi domni al Moldova este tot atAt de putin sigurA ca i aceea a celor munteni.

www.dacoromanica.ro

110

1STORIA ROMAINILOR

ziss. a Statului Moldovan, nu incepe cleat cu Bogdan care desrcit si aceastil domnie de sub autoritatea maghiar, dupil
cum desf6cuse Radu Negru pe aceea a Muntenizi.
La anttl 1318 Bogdan deslipi Bogdan I, 1348-1365 (?). Moldova de coroana ungureasc6, si o fAcit de sine stiltAtoare, punnd astfel inceputul Statului 11,Ioldovenesc. El aez capitala

4..

Ruinele Sucevei

lui in Suceava pe care o 016 intemeiat6 de mai innainte in Moldova, precum fusese intAlnit Cmpulung in cale de Radu Negru. De acolo Incep repedea liitire a Orel &Are pajistele, nu deserte de oameni, dar lipsite de organizare, ce se intindeau c6tre sud si rAskit. NumArul emigrantilor de peste munti spori pe fiece

zi, si marea multime a Romnilor ce cuprinser aceast tar o fc in curAnd s dobAndeascil puteri indestule, pentru a
se opune cu succes n6villirilor maghiare care se repetau mai in

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA TEFAN CEL MARE 1288-1457

111

fie

ce an i aveau de

scop intoarcerea acestei -pri sub suzeranitatea

unngureasc5.. Bogdan Vail pe Balk, fiul lui Sas, (precum i pe regele Ludovic, ce alergase in ajutorul lui), i'l alungs peste munti

guste acolo in pace i


linite dulcele roade ale
stiipAnirei ungureti ; cu-

rti Moldova de partiz anii su punerii maghi are,

cobortorii vechilor voe-

vozi, iar el se hotrt rup pentru totdeauna aceste lanuri, ingreuietoare, i muntii pe care Ii Interpuse intre el i
Unguri Ii uurarA greaua intreprindere. Moldova

incepa a tri propria ei


vieat.

Asupra nfsurilor pe care Bogdan le lu


Moldova, pentru a'i in-

fri sfpanirea, suntem


din nefericire mai s'araci

In tiinte cleat asupra


celor ssvarite de Radu
Negru in Muntenia. FICA indoial CA el recunoscb, ca i Raclu Negru, pri-

vilegii grupelor de Romani arzati prin locurile tari, precum celuilalt Cmpulung din Bucovina i celor din codrul Tigheciului s a u Codrenilor asupra crota domnitorul aveii

dreptul numai a de le

www.dacoromanica.ro

112

ISTORIA ROMINILOR

ntuni Vornicul 2, iar In celelalte le 1As s'A se ocArmuiascA de sine, numindu'si ele judec'Atorii lor i plAtind domnului numai un tribut anual ; apoi fiind fndatorite la slujbti armat'A, pozitie

de care se bucurarA locuitorii acestor dou regiuni pAnil de timpul lui Cantemir care ne arat de privilegiile lor 3. Intinderea Moldovei ckre sud trebui O. se opriascA putin

mai jos de Bac'Au si BArlad, pAn unde se Intindeau stApAnirile

Basarabilor. Ea nu puteA apoi s ating6 Dunkea, a ckei mal


stAng er de asemene sub a lor autoritate 4. Pentru a se deschide

In spre mare, ea se l'Ati mai ckre rAskit, ajungAnd chiar la tkmurile acesteia, putin timp dup.' descAlecare, cA"tre garlic Nistrului, la Cetatea
Lateu, 1365 (?)-1374. Data mortei lui Bogdan nu este cunoscutA. Ea a fost InsA anterioar'A anului 1371, cAnd domneste fiul ski Lafcu. Izvoarele cele mai vechi ale istoriei moldovene, precum pomelnicul dela mAnAstirea Bistrita cronica putnean'A 2, spun ambele cA' Latcu a fost fiul lui Bogdan, ceea ce este conform si cu faptul cA pe cnd pe Bogdan fl intAlnim domnind In Moldova pe la 1348, Latcu nu apare deck la 1371. DusmAniile cele nelncetat reInnoite

ale lui Ludovic contra lui Bogdan, sl'AbiserA dela un timp Statul
puterile.

nou Infiintat care ave nevoie de odihra, spre a'si reculege


Latcu stiind
c

prigonirile

erau rcute mai ales din pricini religioase, se declarA de proteguitorul religiei catolice in Moldova ; ha chiar el se preface a

cArora

erA

expus,

1370 voevodul trimite la Papa Urban al VI-lea pe doi frati Minoriti, Neculai de Melsac i PavAl de Svidevitz, spunnd sfAntului pkinte &A de si el i cu poporul s'Au sunt crestini, sunt fug. schismatici i doresc s'a- se IntoarcA la credinta adecernd s'A scoata Moldova de sub jurisdictia Episcopului de Haliciu i s infiinteze un Episcopat catolic In Sirpr 6.
2 Toader Vornicul de CAmpulung arat in 1646 cii s'au milostivit Mari Sa Vasile Vod de mi-au dat vornich de Cilmpulung". Doc. Bistrifet de N. Irga,

primi aeea religie, pentru a se ImbunA si mai bine cu Ungurii. In

I, p. 78; alte numiri la p. 64.

vezi Prefata lui N. Iorga la Doc. jamiliei Calimah, I, p. 1-XVI.

3 Descr. Mold., p. 124. Asupra amAnuntimilor In situatia CAmpulungenilor

' Clialcocondila, Bonn, p. 77, spune ea' Muntenia se Intindeh Ora la Marea NeagrA, Mud udatii de panca dreaptd de fluviul Istru, lar la stdnga ei mArgininSelcc 1tiv ecFrptoo3o. du-se cu Bogdania (Moldova) : , ixec ai 0cacclouv
TV Icrrpoy notap.6y,

nia se Iutindeii sigur In Moldova actual. MI6 unde fns? Melchisedelc, O vizitd la cdieva mandsliri din Bucovina, In Revista lut Tocilescu, II, p. 59; Hasdeu, Arh. isi., III, p. 1. [ed. I, Bogdan, In Vechile Grouter, p. 193].
Hurrn. Doc., I, 2, 0, 160.

lteLptaTepcih BoyStzvav xtpay oiSzto xfzi,oup.ivriv". Munte-

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA RTEFAN CEL MARE 1288-1457

113

In 1371 Papa induiete in acest ora ca episcop pe Andreiu din Cracovia 7. Siretiul era cu deosebire potrivit pentru sediul

unui episcop catolic, de oare ce afar de numeroii Armeni

trebue raportat un interesant document din 1374 prin care


Papa Grigore al XI-lea aflAnd &A in prtile Ungariei din spre 'Mari ar fi multi Romni cari ar voi s imbrtieze Catolicismul dar care ar fi nemultmiti cu preotii unguri, invit pe arhiepicare tie romnete" 9. Aceste relatii au drept urmare intoarcerea chiar a lui Latcu

catolici, el mai continea i Romni de aceeai religie, coboritori din Germanii desnationaliazti, cum se vede aceasta de pe numele, pstrate de locuitorii romani ai acestui ora: Rostok, Biederman, Zimerman, Henric, Aurelius, Lessel, Schoenebek, Kempe, Konrad etc. 8. La aceast actiune de propagand catolic printre Romni

scopul Ungariei s le pun episcop pe Antonin din Spalato


cel putin In aparenta la religia catolic. Sotia lui ins care nu
imprtea motivele politice ale brbatului ei, refuz s se lepede

de credinta ei, i se vede c trimiii papei vor fi indemnat pe

Latcu &A se despart de ea, spre a nu'i pune sufletul in cumpn.

Domnul moldovan Ns care se intorsese numai de form la

credinta apusan, nu intelege s fac o asemenea ear-a, i er pericol cA, dacA Catolicii ar fi struit in cererile lor, Latcu s nu arunce masca ce i-o pusese pe fat, i atunci toat intreprinderea papei, s fie zdrnicit. De aceea papa lund cuno*WO' de aceste inprejurri, scrie el insui lui Latcu in 1372 c5.: precum te felicitm pentru intoarcerea ta la religiea catolicA, astfel ne pare ru de femeia ta, care struiete in rtcirile cele

vechi, sperand CA tu prin sfaturi priincioase, vei intoarce-o


cAtre credint adevrat. Nu'fi impunem ca sei o lepezi nici mcar

pentru dtva timp ; numai cAt bag de sam,c nu, din impreun vietuire cu acea sotie, s te lai a fi ademenit de ea, i s te lepezi de credinta catolicr 3. SA se observe cA tot pe atunci, lucran papii i asupra Munteniei, prin vduva Clara a lui Alexandru Ba7

I hidem., p. 168.

lo Bulele papale In Mag. ist., III, p. 124-141. In Hurm., Doc., I, 2, p.


197 culegatorul N. Densusanu omite tocmai interesanta scrisoare a Papei care se afla In Ma9. 1st. Se Nede c Engel, Gesch. der Moldau, p. 103, nu cetise aceste bule, de vreme ce sustine ca Latcu, s'ar fi Intors la catolicism spre o se putea desparli de solia ltd. Tot asa 5i D. Onciul, In Corm Lit., XXIII, p. 7. Cu toate acestea locul din bula papala din 1372, (Mag. ist., p. 140), nu lasa nici o indoialii : non intendimus cogere ad eam quocunque tempore dimittendam ; sed caute daveas ne

lorga, Studii st doc., I, p. XXIV. Mihaly, Diplome maramuresene, p. 72.

propter mutuam cohabitationem ipsius uxoris ab ea quomodolibet seducaris


ne

et a tuis sanctis propositis et prof essione retraharis". Tot asa f Ara de cu.s, ant spui Iorga, Stefan cel Mare, p. 18, ca Lateu ar fi Intrebat la Roma daca trebue

sii se despartil de sota lui.

A. D. Xenopol. Istoria Romtinilor. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

114

1STORIA ROMANILOR

tki. Papa izbuti i de asta data tot atat de putin de a face pe Romani WO lepede religia strabuna. El catiga totui un pas indestul de insemnat, infiintarea unei episcopii catolice in Moldova, mai intaiu in oraul Siret. Episcopia fu stramutata mai tarziu, la 1401, la Bacau 11. Cat de putin serioasa fusese intoarcerea lui Latcu la Catolicism, se vede de pe aceea ca el
moare tot In religia ortodox, i este ingropat in biselica romana

sarab, spre a intoarce la catolicism pe Vladislav domnul acelei

din Rklauti, uncle Stefan cel Mare impodobete mormntul strabunului su Laten Voevod" 12,

Iuga Coriatoviei, 1374-1375. Murind Latcu, ramane dup el numai o fata, Anastasia, 13, Meat dinastia lui Bogdan se stnsese in linie barbateasca chiar in a doua ei generatie. Pe atunci era urmat principiul CA nu pute fi dat domnia deck unei vite de domn. Moldovenii, negsind o asemenea vita in tara lor, chemara la ei un domn litvan care pe acele vremuri, cand religia era totul, iar nationalitatea nimic, nici nu pute fi considerat ca element strain. Acesta este Iuga I Coriatovici. Ca el n'a uzurpat domnia Moldovei, ci a fost chemat de Moldoveni sa le fie domn, se vede din cronicile litvane, care spun c Moldovenii l'au rugat le fie domn" 14 Prin urmare el nu trebuie confundat cu Iuga al II-lea, care domnete pe la 1400, inainte de Alexandru cel Bun, i despre care Cantemir spune c ar fi scos pe Stefan din

i Ii confund in unul singur, al ckuia domnie o pun imediat Innaintea lui Alexandru cel Bun, totui se vede, din modul deosebit cum a obtinut domnia Iuga Coriatovici, cel adeverit
doi domnitori cu acela nume nu au fost una i aceeai persoana 16.

domnie cu puterea 15. De 1 cronicarii notri nu cunosc doi Iuga,

documentar la 1374, i cum a obtinut-o Iuga al II-lea, c aceti

Tot de asemenea spune i Stricovski, ca cronicile litvane i rutene ar marturisi ca pe principele litvan Iurie Coriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitndu'l la domnie Moldovenii,
11 Articolul lui Keiheny se ocupa de aceasta chestie in special p. :3 82, Kemeny, Lteber das Bislhum zu Bakow In Kurz, .1Iagazin jr Geschichte Siebenbilryens, 1846, II, p. 29. " Melchisedek, O vizitil la crileva mibuistiri din Bucovina. In Revista lui

Tocilescu, II. p. 57. 13 Pe o inscriptie din RildAuli (Melchisedek, Ibidem, p. 60), cetim : loan Stefan VoeNod In anul 7005, au mai infrumusetat acest mormant strilmoa5ei sale Maria, fate Anastasiei, care a dat Cotmanii acestui sant 15ca5, liica lui Lalcu Veal. Cf. Pray, disserlationes, p. 140. " Lelopiscie litvy in Hasdeu, Isl. ern., p. 90. " Cantemir, Descr. Mold., p. 40. Wm Nede ch luga al II-lea a scos nu pe Stefan, ci pe Roman al II-lea. 13 Identitatea celor doi luga a fost suslinutil de Oncial In Conn. lit., XXIII No. 1, si XX, No. 3. l'e urmA !mil a revenit.

www.dacoromanica.ro

moLDovik PANA LA STEPAN RE!, MARE 1288

1457

115

Il coronar in Suceava ; dar fiind din naturil oameni iubitori de schimbare, in cureind 11 otrvir'. E inmormntat intr'o mnstire de piatr, o jumtate de zi dincolo de WM-lad, unde am fost eu insumi, in 1575 17 Aceast mrturisire formal a lui Stricovski, eh' a vzut el insui in Moldova, mormntul lui Iuga Coriatovici care ar fi pierit aici otrvit de boieri, ridicA once posibilitate c' el s fi domnit ine odat in Moldova 26 de ani
prins de Mircea ce! Mare, voevodul Munteniei i dus acolo, unde

dup aceea, mai ales c' Iuga al II-lea, vom vede c a fost
Astfel aceti doi domni cu acela nume, nu numai ocup

i se pierde urma pentru totdeauna.

scaunul in chip deosebit, unul prin chemarea trei, celalalt prin un act de silnicie, dar 11 i prsesc iar fiecare in alt
lng6 Brlad, iar Iuga al II-lea prins de Mircea. Este deci inviderat chiar din aceste imprejurri c avem a face cu dou
mod i. anume, Iuga I morn de boieri i ingropat in o mn'stire

imprejurare se va infri MCA i mai mult, cnd vom fi artat c Iuga al II-lea er fiul lui Roman i. fratele lui Alexandru cel Bun, pe and Iuga I el-A un principe din Litvania. Domnia acestui Iuga Coriatovici in Moldova este din 1374 i este adeverit, pentru aceast dat piin un document, in care se spune c' kneazul litvan Iurg Koriatovici, voevod, gospodar intregei Moldove d credinciosului su, pan Iaca Litavor, locotiitorul su dela Cetatea ABA pentru vitejia sa In lupt cu Ttarii la locul Vladin pe Nistru, satul Zbeutii. Scris in Brlad 1374 Iunie 5" 18. Asupra acestui document observin intai eh' el arat c Iuga se afl sau poate chiar ede in Brlad, unde boierii Il i uciser, curnd dup darea documentului, i'l ingropar in mnstirea de lng' acel ora, unde Stricovski i-a vzut mormntul. Apoi mai afl.m ea' Moldova atinsese pc timpul domnului litvan, adec. numai 26 de ani dup descillecare, la marginile sale fireti Care sud, *muffle

persoane deosebite, purtnd din intamplare acelai nume. Aceast

la hotarul NIunteniei. Se mai vede ins. c Iuga Coriatovici adusese cu el, din Litvania, mai multi conationali pe care pusese in dregtoriile rei, precum pe acest pan Iaca Litavor care nu samn a fi fost Moldovan. Din aceasta s'ar explicd

Mrei Negre, iar pe de alt parte se rti pn dincolo de Brlad,

ura boierilor contra lui, care i impinge s pun un capt zilelor sale. Ureche arat despre Iuga, acel amintit de el la anul 1400,

mai multe amruntimi, care sunt de atribuit lui Iuga Coriatovici pe c,are cronicarul nostru
'7

El spune despre dnsul, e s'a artat mai vrednic in toate,


I lasdeu, As/i. Isl., II, p. 8. Isl. rill., p. 89. .Nuinele de luga era purtat i de RomAni, dovatlil ()E.\ odul Romnilor luya din Maraniure5. Mai sus, p. 38 i urtn.
LS

confund cu cel de al II-lea.

www.dacoromanica.ro

116

l8TORIA 11031ANILOR

a descalecat orae prin tara tot la locuri bune i ales sate, i le-au facut ocoale imprejur, i a inceput a daruire ocine la voinici ce faceau vitejii la oti" 19 Faptul c5. Iuga Coriatovici ar fi descalecat sate i orae, este caracteristic pentru intreaga lui familie, intru cat Coriatovicilor se atribue de istoricii rui reintocmirea mai a tuturor cetatilor din Podolia, precum : Bakota, Smotriciul, Camenita, Bralavul, Vinita 29. De aceea vedem ea fratele lui Iuga, Teodor, este chemat in Maramure, pentru a impopor i ridicA tara, saracita i aproape deartata
prin emigrarea lui Bogdan 2a. Facerea de ocoale in jurul satelor, insemnata de Ureche ca ceva neobinuit, nu este decat sistemul

slavon de intemeiere a aezarilor omeneti, toate prevazute Cu asemene intarituri 22, 'Meat i aceasta particularitate ne face sa atribuim lui Iuga I, cele ce Ureche aduce despre Iuga cel din 1400, Apoi mai observam i modul cum cronicarul introduce domnia lui higa prin o lauda, ea' s'ar fi aratat mai vrednic in toate, oare cum de i strain. Tot lui Iuga Coriatovici trebue raportate i spusele lui Ureche, c ar fi trimis la patriarhia de Ohrida de a luat blagoslovenie i a pus mitropolit pe Teoctist" 29. Intoarcerea momentana a lui Latcu la Catolicism, avuse de efect scoaterea
bisericei moldovene de sub autoritatea mitropolitului de Haliciu,

ceea ce papa ordona sa se fac de catre cei doi trimii ai lu, i fiindcd in asemenea afacere, ascultarea ierarhica dela care atarnau incasarea veniturilor, er totdeauna intrebarea de capetenie, fr indoiala c trebue s admitem c'd ()data cu infiintarea episcopatului catolic in Siretiu, a incetat i autoritatea mitropoliei din Haliciu asupra bisericei moldovene. Cand vine Iuga Coriatovici la domnie in Moldova, el trebui, ca principe ortodox i pentru a'i catig simpatile tarei, s restabileasca iara'i ortodoxismul in toga deplinatatea lui, care tot fusese zdruncinat prin aplecarea lui L*u catre Catolicism. Intemeierea
Letopisefele, p. 102. [ed. II, p. 136, ed. Glurescu p. 20].

20 Karamsin, Histoirc de Russie traduite en franais, V, p. 7. (Ed. Einerling).


21 Basilovitz, Nolitia fundationis Muncacs, Cassoviae, 1799.
Theodort Korialowits ohm ducts de

22 Pic, Zur rumanisch-ungarischen Streitlrage, Leipzig, 1886, Capitolul Die alt-slavischen Burgen", p. 148 s. u. D. Popovici, Ocoalele lugaene In Cono. lit., XXIV, 1900, p. 1009, Intelege locul lui Ureche In sensul de cercuri administrative si de aceea ar primi varianta locului dat de Sincai (ad-a. 1374) care poci la asezAri omenesti : orase sau sate. Autenticitatea doc. din 1374 a fost banuit

meneste numai de orase, nu de sate. Interpretarea lui Popovici nu se loveste, din cauza vorbei imprejur care se refer de sigur, nu la cercuri adrninistrative,
de d. N. Iorga, Studii si doc., V, p 597 si urm. 'a Letopisefele, p. 102, [ed. II, p. 136, ed. Giurescu, p. 20]. Acest mitropolit Teoctist I, este altul decAt Teoctist al II-lea, de pe timpul lui 5tefan cel
Mare.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA ETEFAN OEL MARE 1288-1457

117

unei mitropolii in Moldova este chiar dupsd iz-voarele greceti pus innainte de 1381 24, inct din aceast imprejurare se intrete faptul infiinVrei unui scaun mitropolitan in Moldova pe timpul lui Iuga I 25 Sfpanirea, de i scurf, a acestui energic principe in Moldova, ava de efect a consolid puterea Statului i mai ales a insemnA cu mai mare putere indreptarea spre Ortodoxism, dup ovirile care Catolicism de care fusese insotite inceputurile sale.

care se stnsese familia lui Bogdan. Moldovenii o gsir" de ast dat la fratii lor din Muntenia, de uncle aduser dinastia
testilor.

Petra Muat 1375-1391. Iuga fiind ucis, er vorba de a gsi iargi o vit de domn pentru scaunul Moldovei, din

Este mai inniu inviderat c Mutetii efau strini de familia Boganetilor, i cea mai bun dovad st in imprejurarea e Roman Muat fiul lui Costea Muat i fratele lui Petru, iea in cstorie pe Anastasia, fiica lui Latcu, ceea ce presupune o lips de inrudire sau una foarte Indepsrtat intre familia M4Atetilor i aceea a Bogninetilor 25. Despre originea acestei farnilii din Muntenia, vorbete chiar numele ei de Muat, care insamn frumos i se intlnetedestul de des in Valachia ca nume de localitate : Mueiteti, sate in Gorjiu, Arge ; MuOtoiu munte in Gorjiu ; MuOtesc
munte in Muscel. In Moldova este o singur localitate cu numele

de Muqata in judetul Flciului, in apropiere deci sau chiar in


hotarul Munteniei vechi 27.

princiar erau Basarabii. Mutetii, intru cAt trebuiau i ei s fie o vit de domn, atau deci a se fi inrudit i ei cu Basarabii,
finpreunA, aduc o convingere aproape deplin6 a faptului.

In Muntenia ins, patria Mutetilor, singura familie

despre aceast inrudire sunt mai multe urme care, toate

24 Vezi Insemnarea mitropoliilor In care figureaztt si una pentru Mavrovlahia In 1381, in Hisioriae btzantinae, Venetils, 1729, XI, p. 351. Cf. Hunfah y Die Rumnerz und ihre Ansprche, Wien, 1883, p. 136. 22 Mai multe amgruntimi asupra bisericei romane mai jos sub capitolui Biserica. Domnul E. Picot, Chronique d'Ureche, Paris, 1878, p. 35, f r cuOnt se intemeiaz' pe juriimantul depus de Petru Musat regelui Poloniei tnnaintea mitropolitului din Kiev In 1387, pentru a tgdui existenta, la aceastA data, a unei mitropolii In Suceava si a combate deci Infiintarea mitropoliei Moldova de Iuga I. JurAmantul fusese depus In Polonia. la Lemberg, perin urmare era firesc lucru sA se fi fAcut Innaintea unui mitropolit din acea tar. Vezi actul de incltinare a lui Petxu Musat i acel al boierilor sal din 1387 In Ulianitzki, Haiti (Ha isloria vzaimnah olnosenii Rosii, Poli Moldavii, Valachii i Turtzii v. XIV-XVI vv., Moscova, 1887, p. 1-2: actum et datum in Lemburga". 2a 5incai admite c4 Petru Musat ar fi fiul lui Latcu (I, p. 357) ed. 1853._ Atunci Roman fratele lui Petru Musat, ar fi luat pe propria lui sorS, Anastasia, si deci fiica lui Latcu. Tot asa sustine si Engel. Gesell. der Moldau, p. 112.
Frunzescu, Dicfionar geografie al Romciniei, S. N.

www.dacoromanica.ro

118

1STORIA ROM XNILOR

Astfel mai inni lista domnilor, alcRuif de Scarlatti pe la 1753, pentru Constantin Mavrocordat, al crui secretar era,

list redactan dup documente vechi, spune despre Costea Muat sau Muatin cum II numete ea, c nu se tie unde au domnit ; se spune ins eh' s'ar trage din familia despotilor re-

gilor Srbiei", i tot aceast origine o d aceeai list familiei Basarabilor 28, indus probabil la aceast apropiere prin asonanta intre numele Basarab i Shrb. Apoi marca de familie a Bilsrbetilor era trei capete de Arab, provenin Indoial din finala numelui de Bas-arab, (arap, in popor, insamn om negru) iar acea a Muiltetilor care nu mai ave acela temeiu de a purn in ea asemene figuri, era cu toate acestea cloud ca pele de Arab 29 . Se adauge la aceasta i relatiile cele de tot stranse ce existau intre Mircea ce! Mare i Petru Muat care a mijlocete incheierea tratatelor sale cu
Polonii 30

fi inrudit cu Iaghelonii cu care se nemurise, prin cstorie, Petru Muat. Apoi

i antarea lui Mircea c ar

insui incuscrirea lui Petru Muat cu mndra familie a regilor poloni, fiind
cumnatul lui Vladislav 31, aran inviderat c i el trebui s' se trag din vit de domn, Mil de care niciodan Iaghelonii nu i-ar fi dat pe rudele lor in es-

torie dup nite simple odrasle boiereti.


Ilebusul heruidie. Al Basarabilor. Al Mus5testilor.

putnean' i in deobte izvoarele noastre cele vechi, nu'l insamnii ca domn. Sin-. gur pomelnicul de la Bistrita, Il trece in lista voevozilor i anume : Bogdan, Laicu, Costea, Petru, Roman, toti cu epitetul de
28 Pray, Dissertaliones, p. 140. Hasdeu, si. cril., p. 84. 29 Hasdeu, 1st. Grit., p. 95, pe care'l urmilm In acest punct al munte-

Despre Costea Muat, lista lui Scarlatti spune precum am vAzut e nu se tie unde a domnit. Ureche, Cronica

nismului dinastiei MusAtestilor. 30 Mai sus p. 104 si 105. 31 Doc. din 1388 In Ark. si., 1, 1. p. 177 : Vladislas face cunoscut... cA climatal i amicul nostru Petru Voevodul MoldoN ei, imprumutfindu-ne 4.000 tuble de argint italian, pe timp de 3 ani..., ne obligilm efitre el, dare fratele siitt Roman si cAtre copiii loi, de a le intoarce banii la termin, cu conditie ca In eazul contrar sil le pentru acea orasul nostru Halicz, cu pro., incia". In textul tradus de FIasdeu stri ginere in loe de cumnat. Zial, trisZi insamnil cumnat si anume birbatul surorei nu fratele sotiei. Comp. Onciul, in Conv. lit., XVIII,

pg. 5.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA ,$TEFAN CEL MARE 1288-1451

119

voevoda 32. Mind insa ea, precum se tie, nu intotdeauna acest epitet insamna domnie, s'ar pute admite ca Costea s fi fost tan] hatran al lui Petru i Roman, care veld i. el in Moldova, cand fiul sau lu coroana i fa onorat i el cu titlul de voevod, ca tata al domnului, precum erau denumiti cu acest titlu fiii domnului ce nu domniau inca.

Ar urma, din toata aceast discutie, aproape siguranta

ca, dup Iuga Coriatovici, a apucat domnia Moldovei, un membru din familia Basarabetilor din Muntenia.

ani. Se tie despre el, cum am amintit mai sus, ca urma o politic in totul conforma cu interesele lui Mircea ce] Batran. AO am vazut c Petru trimite pe Dugoiu, impreuna cu solii lui Mircea, la Vladislav regele Poloniei, pentru a incheia din partea lui Mircea tratatul de alianta contra regelui Ungariei. Mult mai delicat i mai greu deveni rolul lui Musat, cand trebui sa desfaca pana la un punct legatura cea incheiata cu Vladislav, atunci cand Mircea incepuse a se inclin care alianta maghiarg.
Poloniei se lega a nu pute pretinde ajutorul lui Mircea contra regelui Ungariei, decat dac de mai innainte i va fi notificat pricinile razboiului, i aceste pricini vor fi fost incuviirrtate de dieta polona i de divanul Munteniei, punea inviderat pe regele Poloniei in o pozitie de inferioritate fata cu Mircea, cu

Petru Mupt este aratat de Ureche c ar fi domnit 16

Inteadevar noul tratat subsemnat atunci, prin care regele

atata mai mult c Vladislav se mai obliga ca la cazul cand


Mircea, incheind pace cu Ungurii, l'ar cuprinde i pe el in tratat, regele polon sa fie indatorit a o primi. Acest triumf al politicei

lui Mircea care oare cum dicta vointa lui craiului Poloniei, fusese opera ghibace a diplomatiei lui Petru Muat. Tratatul din urnig fusese incheiat chiar in Suceava, i la el luase parte In secret i Petra- Muat, ceea ce se vede din clauzula final, care prevedea ca. de ar vrea ori cine dintre aliati, mcicar clan

s' a primit R aceaski aliantd, sa se desbine de dansa, atunci pe desbinatul ceilalti aliati, dupa ce'l vor dojeni cu dinadinsul, s'l siliasca a se tinea de fagaduinta pe deplin" 33. Se vede ca. Petru Mupt nu voise sa iee fati parte la un act de dumanie eventual contra regelui Ungariei, i ea de aceea se introdusese acea clauza care era insa indestul de stravezie. Fata ca Polonii Petru Muat urma o politica. panica i de indatoriri ; se incuscri cu familia regeasca i imprumut pe Vladislav cu 3.000 de ruble de argint. Actul fusese intai facut
pe 4.000 ruble, dar se vede ea' Petru neputnd gs aceasta suma,
32 Afelchisedek, O viz-Uti, Ill Revisla lui Tocilescu, II, p. 59. Asupra In-

rudirii Mueteti1or cu Basaratiii. Vezi Hasdeu, si. Cril. 38 Doghiel, I. p. 598 : quicumque confederatorum qualitertunque in confederatione sit receptus".

www.dacoromanica.ro

120

ISTORIA ROMANILOR

trimite regelui numai 3.000 rugAndu'l sil prefac inscrisul pe suma imprumutan 34. InsemnAtatea sumei pentru acele vremuri se vede mai intAi din faptul cA ea constitui un imprumut fare dou state, apoi de pe aceea c abiA ant se putit gilsi de Petru Muat in Moldova, spre a imprumun pe cumnatul silu ; In sfArit din amanetul constituit pentru siguranta ei, intreaga provincie din jurul oraului Haliciul.
tenitori dup cAt se vede nevrAstnici, ii urmeazA in tron fratele

Roman Muat, 1391-1391.

Petru Muat lsnd mo-

su, Roman; Toate cronicele spun despre acest domn, c. domnit 3 ani. El se cilatorete Cu Anastasia, fiica lui Latcu

Vod5, din care c5atorie se nscurA ase copii unul din ei fiind domnul de mai tArziu Alexandru cel Bun35. Roman se inti-

voevod st5pAnind tara Moldovei dela munte pAnii la mare" ; descalecA oraul Roman ce poarn de atunci numele lui, i care In documentele vechi este antat ca oraqui lui Roman vodei. In 1392 el d un document prin care nspliltete vitejia unui Iano, dAruindu'i trei sate pe S:retiu : Ciurskeutii, Vladirnifutii i Bucueutii, pe credinta lui, a fiilor stti, Alexandru i Bogdan, i a mai multor boieri inirati in document 36 In 1393 gAsim pe Roman &A jun credinn regelui polon 37. luAndu-se dup Bonfinius i Leunclavius, pune intre Petru i Roman pe unul Stefan VodA 38. Bonfinius anume spune c5. in 1390, regele unguresc Sigismund, in al 4-lea an al domniei sale, a flcut o expeditie contra lui Stefan al Moldovei. Aceast tiint este neexactA, intru cAt In acel an se incheie tratatul dintre Mircea i Vladislav, prin intermediul lui Petru Aluat. Leunclavius, in analelele turceti, spune iar'i c' la 1392, s'ar fi resculat Moldovenii contra lui *tefan, pentrucil el ar fi n'zuit la ajutor turcesc, notit combdtut prin documentul din 1392 i actul de inchinare din 1393, care emanAnd ambele dela Roman, exclud putinta unei domnii intermediare. RAmAne deci s admitem numai succesiunea indican de cronica putneanA, pomelnicul dela Bistrita, Ureche i. mitropolitul Dosoteiu, in pomelnicul su versuit, care nu cunosc pe un domn
" Arh. ist., I, 1. p. 177. " Lista lui Scarlatti In Pray, Dissertaliones, p. 140.Tot asa se afla Insirati domnii In pomelnicul versuit al mitropolitului Dosofteiu. Vezi Melchisedek, Cron. Romanului, I, p. 8. Comp. Letopiselele, I, p. 100 [ed. II, p. 134, ed. Giurescu p. 17], si un document (lela Alexandru cel Bun, care pomeneste
pe muma lui, doamna Anastasia (Melchisedek, Ibidem, p. 103). 33 Arh. ist., I, 1, p. 19 : Doc. din 1392 Mar tie In 30 In al nostru oras al lui Roman vodA". 3, Doghiel, I. p. 599. " Sincai, I, p. 357, ed. 1853.

tuleazA cu mare pomp5. : eu marele autocrat loan Roman

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PINX LA TEN'AN CEL MARE 1288-1457

121

unde este dovedit

i documentul ". Roman VodA este ins scos cu puterea din domnie de care fratele s'Au Stefan I Musat.

Stefan intre Petru si Roman, ci pun pe acest Stefan dup Roman,

Stefan I Musat i fiii lui, Stefan al 1I-lea i Petru al II-lea, 1395-1399. In 1395 gAsim pe acest Stefan fratele lui Roman, dusmAnit foarte rAu de Unguri care due contra lui dou'd expeditii, una In 1395 si a doua in 1397 40, dusmAnie ce impinge

pe Stefan in spre Poloni, cAtre care se poartA foarte supus, ceea ce se pare c a provenit din cauza c acestia Ii ajutaserA la detronarea lui Roman. AO el trimite indatA dupA suirea lui in scaun pe mai multi boieri care MgA'duesc, cA voevodul

Wand s'A cad tot mai mult Moldova sub ei. Petru anume este primit de boied, iar Stefan care erA mai mare cere ajutor
dela Poloni, si intrA in Moldova. Petru pune insA s taie copacii

Stefan va veni la regele Vladislav si va depune jurAmAntul de credintA iar dacA cAtiva din sfetnici nu vor veni, ei vor depune jurAmAntul innaintea solilor regelui. In acelas an gAsim i jurAmAntul lui Stefan insusi 41 Putin timp ins dup prestarea jurAmAntului, Stefan iesA din domnie, nu se stie pentru ce, lAsAnd doi fii, pe Stefan al II-lea i Petru al II-lea intre care izbucneste o luptA pentru tron, in care lupt se amestecA Polonii,

In pAdurea Sepenicului, unde intrAnd Polonii, sunt cumplit stAlciti i mAcelAriti prin prAvlirea copacilor peste ei. Acest fapt raportat de istoricul polon Dlugos, este de admis ca adevAiat, fiind o imprejurare care interesA. istoria Poloniei, i apoi, pe lAngA aceasta, concordA pe deplin ca arAtArile cronicilor moldovene, care toate pomenesc despre asemenea luptA 42. Dlugos insA face o confusie, cAnd pune acest fapt la 1359, pe timpul lui Cazimir cel Mare (1352-1370), de oarece pe atunci domni in Moldova Bogdan intemeietorul ei, nu fiii lui Stefan,
" Sincal, I, p. 357. D. I. Ursu, Relaliile Moldovei Cu Polonia, p. 30, dovedeste c expeditka lui Sigismund trebue pusA nu la anu11390 ci la 1394 sau 1395. Vezi nota utm. 40 Hurm., Doc., XV, p. 4: Sigismundus praecipue contra Stephanum terre nostre Moldavane voevodum". In 1397 atilt expeditie contra lui Stefan.
41 Doghiel, I, p. 599. " Dlugosz, Historia ad annum 1359. P. 1123 Comp. Ureche In Letopisele, I, p. 100 [ed. II, p. 134, ed. Giurescu 17]. Neculai Costin in adnotrile In Ureche, Ibidem, p. 101. [ed. II, p. 135]. Cantemr, Descriptio Mold., p. 40. Numai Cronica putneand nu'l cunoaste. Ne pare neindreptAlit, dupil asemenea nulrturii, a pune In indoial existenta acestor doi f 11 al lu Stefan I, cum face Onciul In Cony. lit., XX, p. 276, cu atata mai mult ca despre ei se povesteste un fapt, care trebuise sa ase o adAncA intipArire In mintea Polonilor. Ursu, Relafilile Moldovei
Ibidem, I, 2. p. 352.

cu Polonia, p. 16, vede in Stefan pe nepotul lui Bogdan desciilecAtorul, din doc. din 1349, aruia Bogdan ca tovarAs de rAscoal contra Ungtullor, i-ar fi

IncuNiintat o parte de tar. Pe aepotul lul Bogdan nu'l alma ins'a Stefan, ci Stan (mai sus, p. 38-40).

www.dacoromanica.ro

122

1621)RIA RomiNiLoit

Stefan, adeverit documental in acest an. Neculai Costin lmtireste insti greseala istolicului polon. El zice : Petru Vod fratele liii Stefan Vod, dup glceava ce a avut'o cu Leii, pe urm s'a asezat, i singur Petru Vodri in zilele acestui craiu Vladislav laghellon, au mers la Leov impreun cu boierii trei. Acolo aflAnd pe craiul, s'a asezat legAtura de pace de ambele prti, cci Petru Vod vzuse c criia Ungaiiei rmsese la moartea lui Ludovic fr' craiu, si s'a inchinat sub ascultarea lui Vladislav craiului lesesc". As dar intmplarea pe care Dlugos o pune gresit pe timpul lui Cazimir ce! Mare, Neculai Costin o aseaz nade se cuvine, sub Vladislav Iaghello. Ins Neculai Costin face alt amestecare, anume iea pe acest Petru

ce n'au putut veni cleat la 1395, dup retragerea tatlui lor

al II-lea drept Petru I Musat, spunnd c ar fi luat parte la


tratrile de alian0 intre Mircea i Vladislav.

luni in scaun dui:4 alungarea ambilor si nepoti i aceast domine

Roman a doua oar, 1399-1400, revine pentru cateva

efemer se sfrseste p: in inlocuirea cu o alta tot at:At de scurt, aceea a lui Iuga al II-lea, fiai lui Roman 43. Dup cum vedem, domniile Mustestilor, cut bun inceput prin aceea a lui Petru Musat care tine 16 ani, se stric in curnd, prin imprecherea intre membrii acestei familii : Roman scot,

de Stefan acesta rpus de propriii lui fii 'lam care izbucneste o crncen lupt., si care stint alungati arnndoi de unchiul lor Roman ce fusese rsturnat de printele lor Stefan. Alai trebui Aloldova O. mai sufere inc o zvrcolire sub Iuga al II-lea fiul lui Roman, pn s se linisteasca un moment sub domnia lui Alexandru cel Bun, popas pe calea suferintelor care reincep mai vajnice si mai cumplite pentru a preti di se vor stnge in domnia cea lung i glorioas a lui Stefan cel
Alare.

Iuga al II-lea, 1100-1101. Acest domn, predecesorul lui Alexandru cel Bun, nu trebue amestecat cu Iuga Coriatovici,

care domneste dela 1374-1375. El nu este un principe strin ca vrednicul Litvan, ce sttuse un an pe tronul Moldovei, ci fiul lui Roman I, dup cum se vede dintr'un document din 28

Noemvre 1400, dat de Iuga si de fratii lui, Alexandru si Bogdan

lui Tiban ce au slujit mai innainte intiu sfinti odilmifi/or p" Un doc. dela Roman din 1399 Wickenhauser (Mold. I, p. 241) d copii lui, pe Alexandru si Bogdan. Era deci Roman cel din 1391. Alt doc. din

1400 aratil pe Ivascu fiul lui Petru (Musat) garanteazA regelui pentru Roman fratele lui Petru : Ivasco Petri Palatini Moldaviae filius et Wilczo (Valcea boierul) f idejubent Regi pro Romano fratri suo" (suo se ref er. la Petru si nu al
Ivascu) Doghiel, I, p. 600, rezumat. Actul original in Ulianitzki, p. 11.

www.dacoromanica.ro

MOLD VA PANA LA rEFAN CEL MARE 12)48-1457

123

rintelui nostru, lui Petru Voevod i lui Roman Voevod i Stefan Voevod" 44. Documentul fiind pilstrat numai intr'o traducere

ru fcut, d loe la greufti de intelegere. Din fraza ce au


slujit mai innainte intru sfinti oclihniti/or Orintelui nostru, (in
loc de printilor nostri), lui Petru Voevod i lui Roman I Voevod i

pArintele lui higa. Din imprejurarea ins6 c Iuga arat de

Stefan Voevod", nu se poate cunoate caie din aceti trei er

frati ai sAi pe Alexandru si pe Bogdan, cunoscuti din documentul lui Roman din 1392, ca fii ai lui, reies inteun mod evident 61 i Iuga cel din 1400 este fiul lui Roman 145. S'ar

pute p're curios cum de, in documentul din 1392 i in acel din 1393 emase dela Roman I, i care arat de fii ai si pe Alexandru

*i pe Bogdan, nu se amintete i Iuga ca al treilea al s'Au O asemenea omitere isi poate ave temeiul su de a fi, in vre o iivalitate dintre tan i fiu, rivalitate ce se adeverete din detronarea lui Roman de fiul su Iuga al 1I-lea, precum am vtizut mai sus i pe Mircea &A nu amintete in hrisoavele sale pe fiul sAu Vlad, urgisit de el din pricina rsviltitoarei sale purtri, ci numai ea pe Mihail, ca i cand numai pe dnsul l'ar fi avut. Iuga al II-lea se vede eft' se imp5case cu Stefan I fratele rilsturntorul tatrilui s)."1.1, i cu fiii lui. Dar in timpurile de atunci, cAnd competirile pentru domnie inchegau i desfticeau de azi pan mAni prietenia i dumniile, asemenea intoarcere
a simtimintelor nu trebue de loc s ne pun.' in mirare. Am vAzut pe Ivascu sfruind la Poloni, pentru alungarea lui Iuga. Cobori-

torii lui Roman Muat erau dup cAt se vede mai indusmniti cu acei ai lui Petru Musat, deca cu familia lui Stefan Musat, pe care Iuga se sprijini tocmai spre a puted rApune silintele lui Ivacu. De aceea intalnim petrecand la curtea lui Iuga pe Stefan
" Acest document interesant, desi pastrat numai In o traducere mai noua' este inviderat autentic, tutu] cat corespunde in data lui domnieilLi Iuga al II-len, si aminteste In el pe fratii lui Alexandru si Bogdan, ca documentul nedatat,

dar care se rapoarta Inviderat tot la acest domnitor, publicat in Arhivaromdneascd i pe care Il vom aduce la pag. urm. Documentul se afla In Arhiva Spiridon, documentele mosiei Bace.gi, i a f ost publicat de mine, In Revista Tocilescu, IV, p. 714. " Doc. din 1392 in Arldva ist., I, 1, p. 19 : eu marele autocrat... Roman voevod... Impreuna cu fu mei Alexandru si Bogdan". Acel din 1393 In Wickenhauser Molda, p. 170 : der grosse Selbstherrschende Hospodin Itv Roman Voevod mit unserem So/me Alexander mit unserem So/me Bogdan". Doc. din 1400 Ark Sf. Spiridon In Revista lui Tocilescu, IV, p. 714 : Gu mila lui Dumnezeu
noi luga Voevod domnul trei MoldoNei, cu fratii domniei mete, Domnul Alexandru

si domnul Bogdan". D. Onciul, care sustinuse cu once pret identitatea ambilor Iuga, credea ca titlul de frati, dat de Iuga lui Alexandru si Bogdan ar fi o formula de curtenire (Cony. lit., XX, p. 271). Acet3sta noliduce aminte pe D-I Pic, care sustine ca papa facea complimente lui lonita domnul Romano-13ulgarilor, cand Ii spunea cal de origine romanil. Vol. I, p. 603. D. Onciul a reN enit In urniii la parcrea noastra asupra existentei celor doi Iuga. Vezi Datele cronicilor mold., In .An. Acad. rom., II, tom. XVII, 1901.

www.dacoromanica.ro

121

I8TOR1A ROMINILOR

Musat, fostul domn al Moldovei, si pe fii lui, ckora probabil


higa le va fi dat o parte din tail in administratia lor, dupri chipul pe care II vom veda aplicat de mai multe ori mai trziu, tntre coboritorii lui Alexandru cel Bun. Un document dela Iuga Vod", fk datA, este intkit pe credinta sa si a fiilor si si pe Voevod qi a fiilor lui, precum si pe credinta credinfa lui lui Alexandru si a lui Bogdan (fratii lui Iuga) 46. Pe timpul lui Iuga al II-lea, lupta intre biserica moldoveneasa contra pretentiilor patriarhului de Constantinopole luase un caracter de tot ascutit. Mircea cel Baran al Munteniei fiind pe atunci in bune relatiuni cu capul bisericei crestine din

lui Roman I, Alexandru cel Bun 47. Se vede ins c la inceput Alexandru nu a inaput deck in o parte din tar', de oarece gsirn un document dat de el in Iunie 1400, iar dela Iuga care precede doar pe Alexandru, un document din 28 Noembrie acelas an.
Moldova si c Mircea i'a ajutat la dobandirea intregului 48. Pe and Mutnenia incepe prin un sir de domni energici, care culmineazs in eroicul Mircea, in Moldova vedem din potriv6 o succesiune de domnitori slabi i bicisnici care se intrec in injosire fat cu curtea polon. Certele pentru domnie care
" Cantemir, Descr. Mold., p. 40, raporteaza pang la un punct adevarul asupra lui luga al II-lea, amestecand fapte reale cu idel greslte. Hasdeu (Isl. cril., p. 91) raporteaza scoaterea lui Iuga al II-lea la cel I din 1374, sustinAnd c Mircea ar fi procurat astf el scaunul Moldovei Musatestilor rudenillor sale.
gg Publicat de M. Kogglniceanu in Arhum romemeasca, I, p. 14.

Tarigrad, scoate pe Iuga din scaun, i 11 duce prins in Muntenia ; iar in locul lui pune domn in Moldova pe fratele lui Iuga si fiul

Se vede a Alexandu ocupase la inceput numai o parte din

lui Ureche ca Iuga voda a domnit 2 ani i l'au luat Mircea vodg, domnul munlenesc, la sine" (Lelopisefele, I, p. 102 nu invoesc ipoteza lul Hasdeu, c Mircea ar fi comandat ostirile tatane-sau, Radu al II-lea. " Doc. lui Alexandru cel Bun needit. la Acad. rom. citat de I, Bogdan Cony. lit., XXXV, 1901, p. 360 nota. Acel al lui Iuga, mal sus, p. 123.

Dar in 1374 nu domnih Mircea cel Mare, care se suie In tron abia In 1386, si spusele

Dam aici arborele genealogic al primilor Muslitesti.


Coslea Masai

1. Petru Mural 1375 1391

2. Roman 1 Musai 1391-1394

N.?

fata lui Latcu

Anastasia

3. ,plan I Musal
1395

6. Roman 1I-1va5cu 7 lupa 11-8. Alex. c. BunBogdan 4. , telan 11-5. Pe/tu II


1399-1400

1400-1401

1400-1432

1395

1395

1399

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA

LA OTEFAN OHL MARE 1288-1467

125

ieau natere In Muntenia cu moartea lui Mircea, in Moldova se

ivesc indat dupd stngerea scurtei vieti a dinastiei Boga-, nqtilor. Moldova fiind mult mai slab organizat, se explic de aici predomnirea Munteniei In valea Dunrei. Aceast superioritate a Munteniiei in primii ani ai existentei statelor romAne, er insd neapdratd, dacd erd scris acestor state s triascd sd se desvolte ; cci pericolele care amenintau Moldova erau departe de a se puted asemnd cu acele ce ridicau bratul asupra surorei sale. Polonii se multdmiau, in mAndria lor, cu recunoa-terea suprematiei. Ceca ce ei vroiau erau mai ales repetite acte de inchinare. Din spre Unguri care slbiau tot mai mult preten-

tiile lor, Moldova er, apdrat prin massa mult mai compact a Carpatilor, decat acei ce apArau pe Muntenia. Pe '&10' Poloni, mai turburau din cnd in cand linitea desvoltare a -Wei Mol-

dovei, nvlirile ttrqti care, cu Cat tara se imbogdtid 0 se impopor, cu atata trebuiau s devind mai dese 0 mai pierzTurcii, spaima Europei, innaintau, ca lava revrsatd de un

toare. Din contrd Muntenia erd amenintat la inceput de Unguri care tindeau s zdrobeascd chiar forma de vieat ce se injghebase pe pmntul ei. Apoi abed se mntuise de aceast amenintare,
vulcan ca s destrug i sd inghitd tot ce le st innainte, i primul

stat ce se ofered privirilor lor,, c.nd cdutau spre Europa, er acest mic dar brbtesc Stat al Munteniei care tW sd pun de mai multe ori in cumpda izbnzile Turcilor. Muntenia luptd. cdzt. Venid fandul Moldovei. Si ea, la timpul trebuincios, produse omul de care aved nevoie. Innainte ins de a a junge
la el, mai avem de cercetat o figurd interesantd, aceea a organizatorului statului moldoNan, Alexandru cel Bun, apoi iar o perioadd de friguri nes."atoase, in contra cdrora, ca o .puternic

reactie, apare deodat innaintea rsritului inminunat figura


mdreat i legendard a lui Stefan cel Mare.

2. ALEXANDRU CEL BUN 140G-1432 40)

Alexandru cel Bun, inteun vad linitit, dup furtunoasele


timpuri petrecute sub predecesorii si. In locul schimbrei dese prdpstuite a domnilor de pAn acuma, se aazd o domnie
49 In acest capitol ne vorn ocupa mai ales cu istoria politica a Moldovei, lasand expunerea culturei i organizarei pentru cel urmator, In care le vom trath deodatti cu acele privitoare pe Muntenia. Pentru istoria politica am Intrebuintat mai ales scrierea d-lor E. Picot si G. Bengescu, Alexandre le Bon, Vienne, 1882. 50 Timpul cand a domnit Alexandru cel Bun f oarte Incurcat In cronici a fost determinat ash cum e In text de Onciul. Vezi i Ursu, Relaiiile cu Polo-

Anii cei dintai 50

In 1400 istoria Moldovei inted, cu

nia, p. 33.

www.dacoromanica.ro

126

I$TORIA ROMANI!

statornia care tine 32 de ani, in care timp Moldova poate s


rsufle i s intriascg. puterile i aezmintele ei. Putin insem-

nat prin fapte rzboinice, domnia lui Alexandl u cel Bun se deosebete prin incerari de organizare in mai multe ramuri. Daa Bogdan fu Intemeietorul militar al Moldovei, Alexandru poate trece cu drept cuvnt ca acel ce a.Oz`d pe trainice temelii viata viitoare a tnrului Stat. La venirea lui Alexandru in scaunul Moldovei, tara
ruinat prin luptele necontenite petrecute intre domnii ce fuseser

innaintea lui. In privinta politia, ea czuse cu totul sub Poloni care fi luaser chiar dreptul de a o privi ca o parte intregitoare a monarhiei lor. Astfel gsim in anul 1401, putin dupil ce Alexandru se urea pe tron, regele Vladislav Iaghello d fratelui

su, Swidrighel rmas duce de Litvania, intinse proprietti

a-Ca in Polonia at i in Moldova 51 Fiind pus de Mircea in scant], care ave interes de reatig i pstr prietenia Polonilor,

cam turburat din cauza incheierei tratatului de aliant a lui Mircea cu Sigismund, Alexandru poate in toat linitea s se pun bine cu acest regat, fr de invoirea aruia chiar cu greu ar fi putut pstr coroana Moldovei. Chiar in anul 1402 Alexandru, cu vointa divanului su, jur credint regelui Vladislav In Suceava, cu conditie ca regele s nu mai sustin alt pretendent. Regele ins, nesigur pe venica nestatornicie a Moldovenilor, oblig6 pe unii din boierii fruntai al lui Alexandru s jure deosebit credint lui i regatului Poloniei, chiar i atunci and palatinul Alexandru s'ar rscul in contra lui 52 Fat ins cu caracterul cel panic i supus al lui Alexandru, asemene ingrijiri erau de prisos. El multmete In totul placul Polonilor care cereau mereu repetate inchinri. In 1404 Alexanclru se duce ill per-

soan la Camenita, pentru a recunoWe legturile de vasalitate. In 6 Octomvrie 1407 el se afl din nou in Lemberg, inscrtit de cei mai innalti sfetnici, pentru a reinnoi legturile de
credint, i jurmntul lui este repetat in 1415 i 1419 53. Intre indatoririle ce'i impuna supunerea lui dare Poloni,
boiul intre Polonia i Cavalerii Teutoni in 1410, acetia ajutati

era mai ales ajutorul armat la expeditiile lor. Izbucnind rz-

de impratul Sigismund, Vladislav ridia o armat compusti


5, Cronica lui Iohann von Posilge, 1360-1419, In Scriplores rerum prussicarum, III, Leipzig, 1866, p. 244, anno 1401 : der Kning von Polen gap (1agil sin Bruder) N il Landes in der 117allachie und Podolyen". Ap. Picot, p. 2. 52 lloghiel, 1, p. 600 : Costa Valachus nobilis, proniatit fidelitatein Viadislao regi et regno Poloniae, et si forte palatinus eius rebellare vellet, se non velle assistere ei". " Jurrunintele din 1404, 1407 si 1419 la Doghiel, 1, p. 600. Acte fntregi a Inehin5rilor din 1404 si 1407 se afl reproduse dup5 originalele din arliiele
Moseovei de Ulianitzki, p. 15 si 16. Inchinarea din 1415 la Engel, Gesch. der .1Ioldau, p. 117.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA STEFAN CEL MARE 1288-1457

127

din Poloni, Boemi, Silesieni, Litvani, Rui, Tatari i Valahi. Aceasta unire a Ungariei cu Cavalerii Teutoni contra Poloniei explica rennoirea in 1411 a tratatului de alianta intre Polonia
cu Mircea al Munteniei 54. Tot atunciAlexandru ajut. pe Vladislav

fagaduit de Petru Muat lui Iaghello, din care insa Muat nu

cu bani, indeplinind restul imprumutului ctlor 4.000 de ruble

apucase a-i da decat 3.000. Pentru restul de 1.000 de ruble regele polon cla lui Alexandru ca amanet Sneatinul, Colomea i Pocutia55, a c intreg tinutul mrgina al Poloniei atre nordul Moldovei, numit Pocutia, era zalogit acesteia. Nu se gandiau atunci domnii

Moldovei, c siguranta luata de ei pentru banii lor, va sluji mai tarziu de indreptatire Austriei pentru rapirea Bucovinei,

toria ea cam incurcata

i a'i creea titluri juridice asupra acestei tri, pretextand

asupra Pocutiei, ci Pocutia asupra Moldovei. Cu toata aceast purtare atat de indatoritoare catre regele polon, acesta gasete de cuviinta a &Ala el Indatoririle de eredinta pe care, dupa dreptul feodal, er dator nu numai vasalul
In 1411 se face o impacare ntre Ungaria i Polonia, urmat de

nu a Moldova ar fi avut drepturi

is-

sa le pastreze care suzeran ci i acesta atre vasal. Anume

un tratat incheiat la Lublau, langa granitele Ungariei, In 15 Mart 1412, in care se prevd urmatoarele conditii privitoare
la Moldova. Imparatul Sigismund consimtia a recunoate regelui Vladislav, drepturile sale de suzeran asupra Moldovei. In cazul

Insa and Ungaria ar fi amenintata de catre Turci, Alexandru trebui sa'i pun toate puterile sale in slujba imparatului,
supune el era s'd fie scos, i tara lui imprtita intre ambele state,

sau. In cazul insa and voevodul Moldovei ar refuza de a se dupa o linie ce ar incepe dela muntii ungureti ce vin intre

Vladislav se lega el insui de a indatori la aceasta pe vasalul

Moldova i tinutul Sepenicului lnga Siretiu, i treand printre Iai i Barlad, s'ar opri la Marea Neagr, intre Chilia i Cetatea Alba. Partea de asupra liniei ar veni lui Vladislav ; cea de desupt lui Sigismund. Cinci ani dupa moartea unuia din regi, trebui sa
64 Cronica lui Laurent Blumenau in Scriptores rerum prussicarum, IV 57 : Hoc ipsum rex Iagil quondam magnus dux Litvaniae vindicare ratus, coa dunatis ex Polonia Bohemia, Slesia Litvania, Samogittia, Rusia, Tartharia et Valachia, (adecd Moldova) agminibus, per MosaNiam exercitum fortissimum ducendo, castra rnetatus est a pud Gilgenburg, Prussiae oppidtun". Ap. Picot,
pag. 7. " Inventarium omnium el singulorum privilegiorum, litterarum,diplomalum

dus de Hasdeu, Arh. isl., II, p. 49 si urm.) p. 52 : Litterae recognitionis Viadislai regis quod mille rublos argenti ab Alexandro palatino MoldaNiae mutuo acceperit, cum promissione intra biennium solutionis, interim autem Sniatyn, Kolomyjaet Pokucie pignoris loco palatinus tenebit". Actul intreg slallon din 1411 tn Ulianitzki, p. 20.

quaecunque in Archivo Regni in arce Cracoviensi continentur, Parisiis, (Repro-

www.dacoromanica.ro

128

ISTORIA ROMKNILOR

se intruniascA o comisie mixt6 care sA hofrascA, la care din cele dou'A State contractante Moldova trebuiA s'A rAmAnA vasal 56 Alexandru necunoscAnd acel tratat care desigur cA s'a

tinut fAinuit de el, urmeaz'A innainte a pAstrA credinta regelui polon, dAndu'i trupe in ajutor in anul 141457 si depunAnd in
Cele uneltite contra domnului Moldovei nu tinursA rrult. Relatiile dintre Vladislav i Sigismund se inAsprisA din nou,
1415 jurAmAntul, dupA cum s'a arAtat.

la vreme de nevoe In contra regelui unguresc 58. Tratatul dela Lublau se clesfiintase. In 1420, Turcii dup ce aduc pe Dan al II-lea in Muntenia, nAvAlesc i pradA sudul Moldovei. Alexandru trimite dup6 grabnie ajutor trei stafete una dupA alta la regele Vladislav. Este de primit cA Alexandru va fi indepArtat primejdia prin niste daruri, lucru ce se intAreste prin imprejurarea CA, de acolo innainte pAns la 1456 relatiile intre Moldova
Otomani nu sunt dusm'Anoase 59.

cAnd in 1419 Alexandru ce! Bun veni ssa' depura iari jurAmAntul regelui Vladislav, el trebui s'A fAgAduiascA suzeranului su ajutor

CAsAtoria lui Alexandru eel Bun. Alexandru cel Bun fusese cAsAtorit intAia oars cu o princesA maghiar A din Transilvania, Margareta de Lozonf, fiica lui Stefan de Lozont, voevodul acelei t'Ari. Trimisul papei, Bandini, care fAcii o vizitatie biseri-

cilor catolice din Moldova in anul 1646, spune cA a v'Azut la Baia piatra mormAntalA a acestei sotii a domnului moldovan, pentru care Alexanclru zidise chiar acolo nAnAstirea catoliO,
'6 Doghiel, I, p. 47 : Qui (Alexander) si de mandato memorati domit Vladislai regis ut praelibatur in succursum contra Turcas recusaret, ex tunc

nos ambo ipsum vajvodam Moldavem ab eodem removere et ditioni nostre subjugare obtemtamque inter nos reges dividere : quod forum Iasznazathar (Iasi) in sinistra parte situm maneat pro eodem domino Vladislao Poloniae rege ; forum. vero seu villa Borlath in dextra parta sita maneat nobis Sigismundo, Fejervar alias Belgrad cum aequali medietate pro Vladislao, Kilia cum aequali medietate

pro nobis Sigismundo. Ubi autem praefatus Moldavus constanter et fideliter mandata per praefatum dominium Vladislaum regem ubi injungenda in nostrum subsidium et .succursum adimplebit, tune praedicta totalis terre Moldoviae remanebit apud eundem etiam post obitum alterius nostrum regem praedictorum ad quinquennium sub foedere treugarum praedictarum, salvo jure pactis utrius-

ap. Picot, 14 n. 1. 58 Inventar ap. IIasdeu, Art. isl., II, p. 52 : ,,Litterae homagil Vladislao regi Poloniae ab Alexandro palatino et proceribus Valachiae praestiti, iisdern
Doghiel, I, p. 600.

que". Textul Intru cAtva deosebit in f ormA In Ulianitzki, p. 22. 6.7 Crortica lui I. de Posilge In Scriptores rerum prussicarum, III, p. 340,

societas contre omnes hostes, nominatim N ero contra regem Hungariae, initur".

" Vezi scrisoarea lui Via dislav &are Sigismund din 1420 In Ulianitzki,

p. 25. Comp. GiurAscu, CapUu1aii1e Moldovei,1908, p. 54 si urm. Unele izvoare spun chiar di nu numai Muntenia dar si Moldova vectigul annuum ill i praestatuo". Solul Poloniei din 1451 c5tre ducele de Ratisbona, Hurm., Doc., II, 2, p. 52

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA t}TEPAN CEL MARE 1288-1457

129

In care dansa fu ingropatd in anul 1410. A doua SOti? a lui AleIn timpul domniei sale, Alexandru cel Bun, stdtb in legdturi de familie cu Ungurii i in bune relatii politice cu Polonii. ceea ce explied in destul domnia lui cea linitit. Dupd moartea sotiei sale de a doua Neaca, el cauta o noud legdturd de cdsdtorie

xandru cel Bun este Neaca sau Ana ".

la Poloni, lund de sotie in 1411 pe Ringala sau Maria, vara regelui Vladislav. Dc atare insotire nu'l apdrd deocamdatil de pericolul tratatului dela Lublau se vede cd Alexandru cel
Bun lucrase intelept, incuscrindu-se cu Polonii ; de oarece aceste

Ruinele de la Bata

relatii de familie il fdcuril s mentind credinta cdtre Poloni,


contribuind astfel la desfacerea acelui tratat. ale constituirei Statelor romne, cAnd ideea religioasd er inc.
Vezi Anton Kurz in 3layazin far Geschichle, Literalur und (die Denkimd Merktufirdigkeiten Siebenbiirgens, II, 1846; unde autorul discuta pe larg del:t
p. 12 inainte cliestiunen dacZi Margareta de Lozont a fost sotia lui Stefan cel Marc, (lupa cum pretind unii, 51 dovede5te ch a fost aceea a lui Alexandrn cel Bttn. Intre a/te doNezi aduce 5i relatia lui Bandini (p. 15): ',In medio ecclesiae Bajensis est 13aptisterium cum uno aireo candelabro sub quo Baptisterio jacet Margaretha

Este indestul de insemnat c alar din primele timpuri

lila, vere gemma preciosa, inoldavicarum ecclesiarum fundatrix (adecil a celor eatolice) eta hoc epitaphium ad cornu dextrum altaris in sanctuario adscripttun legitur : Anuo AR:CCCX, hoc templum in honoren' beatissimae Mariae virginis dedicatum ab illustrissimo principe Alexandro Vajevoda aedificatum est una ruin monasterio Moldavlensi cujus pise memoriae conjux Mtagaretlia sub fonte baptismatis sepulta est. Requiescat in vitae aeternae resurrectionem. Amen". Textul Itti Bandintts publicaL de lireche In An. Acad. rom., II, tom. XVI, 1895, p. XCI. .tsupra Neac}ii moartrt la 2 Novembre 1118, vezi Melchisedek, Inscrip(ii.
A. D. Xenopol. Istoria Romrinilor.
111.

www.dacoromanica.ro

130

ISTORIA ROMXN fLOR

atAt de puternid., s intsdnirn atilt in Muntenia pe Alexandru Basarah, iiiid in dsaorie pe catolica Clara, Cat i in Moldova pe Alexandru cel Bun, tinild, din 5 femei ale lui, dou" catolice pe Margareta si pe Ringala 61, dovadri crt simtul politic er de pe atunci puternic desvoltat la Romani, si c ei puneau mai
gioase.

presus existenta si intairea Statului lor deck credintele reli-

:4,,pily.;,;',<,''

.:',

.,
.-

,:.,.,-:,:i:,tW.it'Q._n.
V

Margareta de Lozoot, solia lui Alexandru ce) Bun.

Inriurirea exereitatrt Ins de cele doull fermi catolice asupra lui Alexandru, trebui srel imping dela sine la intinderea lrytirea Catolicismului in Moldova. Dup5. cAt s'ar Ore, care sfasitul domniei lui, credinta apusaiai Meuse atat de mare progres in Moldova, Inca ajunsese chiar a convert pe Mitropolitul
Cele 5 femei ale lui Alexandra ce! Bun au tost : Margareta de Lozont, Neaca sau Ana mama Jul Ilias. Ringala botezatil Marla, Marina mama lui Petra, Stauca au Stana mama lut 5tefan. Nicolaescu, Doc slavo-rom., p. 87-88.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANI LA TEFAN CL MARE 1288

1457

131

-tarei, Grigore, dei poate aceasta convertire, nu era si ea deck un joc prefacut, menit a apar interesul politic. Cel putin intalnim un curioz ducument, doi ani dupa moartea lui Alexanctru cel Bun, un salvconduct eliberat de papa Eugenia! lui Grigorie, arhiepiscopul Moldovalahiei care ar fi trecut la religia catolic, spre a se transport in mai multe parti ale lumei, pentru marirea sporirea credintei catolice 62. In 1421 Alexandru cel Bun se despkteste insa de Ringala foastei lui sotii, pentru sustinere, venitul a doua orase din Moldova : Siretiul i Volhovkul, precum si o pensie in WM. de 600 de ducati sau fiorini rosi unguresti, in dotia castiuri, care

dac nu ar fi raspunse regulat, s se urce la indoit,


lonia 63.

i regele

polon s aiba dreptul, pentru incasarea acestei sume, sa puna la opreala pe toti negutitorii moldoveni, pe care i-ar afhl in Pourmari desbinkoare asupra relatiilor sale cu Polonia. Asa gasim buna oara pe ducele Podoliei Ghedigold ajutand lui Alexandru

Desfacerea caskoriei lui Alexandru de Ringala, nu aVil

la repararea castelului Ceta-tii Albe spre a'l mai intki contra vre unui atac cu putinta al Turcilor ce ar mai fi urmat acelui din 1420 64. Pe de alta parte vedem pe Alexandru cel Bun CA da ajutor armat Polonilor in 1422 contra Cavalerilor Teutoni
care iarsi se revoltasera...klexandru trimite fostului sau cumnat 400 de calari, sub conducerea spatariului Coman. Aceasta mica ostire romAna i castiga un rennme neperitor sub zidurile ceta-tei

Manienburg din Brandeburg. Surprinsi de o trupa de cavaleri mult mai numeroasa deck ei, Romanii intai s'au facut a fugi de i-au insirat gonindu-i spre o pklure, i indata pedestrindu-se le-au sagetat caii sub Nemti, de le-au cautat a dare dos, si atunci ai nostri s'au incalkat si mare moarte au facut inteinsii" 65.
62 Aug.

I, No. DXXXVI, 1435: Eugenius episcopus universis salutem. Novissime venerabllis frater noster Gregorius Arbiepiscopus Moldovlachiae, spiritus sancti lumine illustratus, veritatem catholicae fidei cognoscens, ad nostrarn et ecclesiae romanae unitatem et obedientlam redrctus est. Cum autem ad nonnullas mundi partes pro augment catholicae f idei et Romanae ecclesiae se transf ere proponat, etc.". '3 Vezi actul din 1421 leplodus in extenso in originalul slavon in Ulianitzki, p. 25. D-nii Picot si Bengescu, p. 19, se inseal cand cred c Alexandru cel Bun se castori fu acest an cu Ringla, cand atunci niel nu r intelege asigurarea el cu venitul a dou'a orase, Inca Cu dreptul de a despoii pe negutitorii meldoveni. El se desparli in acest an de sotia lui Ringala, pe care o luase in 1411. Actul din Ulianitzki o spune dar : Ringalze quondam consortis nostrae (kniaghini Ringal bivsei jon nasoi") adeca Kneghinei Ringala, loastei noastre
Asupra execullei contra conationalil or vezi mai jos In vol. VII, cap. Fondui dreplului.

Theiner, Monumenta Stavorum meridionaliunz, Romae, 1883,

" Ureche, Lelopiseje, I, p. 107. Comp. Dlugosz, I, I. XI col. 461. Ci omer, p. 286.

" N. Iorga Cliilia si Celalea Albd, p. 83.

www.dacoromanica.ro

132

ISTORIA ROMINILOR

In 1426, pe timpul cand Ungurii dan ajutor lui Dan al II-lea, pentru a rsturna pe fratele su Radu Prasnaglava din scaunul muntean, vine *i o oaste polon In Muntenia pi-MA la BrAila, sub Cobilenie Grimalie, insotit5 de un corp de Moldoveni. Acetia, dup ce ateapt dou luni, vzand c Impratul Sigisrnund care promisese ell va trece Dunrea In contra,' Turcilor, nu mai vine, se intorc indrt 66 Ajutorul trimis de Moldoveni sluji acestora spre a inltur un pericol de mai tarziu. Anume in 1429, Impratul Sigismund care er acuma iari in

pretextand c. Alexandru cel Bun ar fi refuzat a'l ajuta in lupta ce avusese cu Turcii In 1427, cere dela Vladislav s pun in lucrare clauzele relative la imprtirea. Moldovei. Vladislav ins care'i schimbase prerea In privirea lui Alexandru, dupil slujbele statornice i insemnate pe care le avusese dela el, aprk._ pe vasalul su, artnd regelui c. in 1427, Alexandru ateptase pe ImpAratul impreun cu Polonii dou luni la Brila fr ca el s vin. Din lips de izvoare nu se. poate explica ce motive au putut impinge pe Alexandru, care sfai*tul domniei lui, a se deprt de credinta pstrat timp de 30 ani regelui Poloniei, i a'i declara fzboiu, unindu-se cu Svidrigel ducele Litvaniei care se rsculase contra lui Vladislav. Alexandru cel Bun ceruse i obtinuse in aceast imprejurare i ajutor turcesc Alexandru Ins fu baut i, revenind dela aceasta greitil incercare la vechea lui politicA, se impacA cu regele polon care iart domnului Moldovei daunele pricinuite 68. Alexandru ce! Bun moare, putin timp dup5. aceasta 69. Figura lui Alexandru cel Bun r.sare, inteun chip foarte viu, din cadrul acelui timp de salnicie i de neastampr, tocmai prin contrastul pe care'l liatieazA eti incunjurimea id* care

bune relatii cu Vladislav, 4i aduce aminte de tratatul dela Lublau

tri. El apare ca tipul unui principe bland si bun, neaplecat spre ilzboae, dar fr a se teme de ele. Carcterul ski, de o
" Cromer, p. 293. D-nii Picot si Bengescu spun CA s'ar afla un tratat 'Mire Alexandru

ce! Bun, Syidrigel si Paul de Nussdorf marele maestro al Ordinului Teutonic, care ar fi reprodus In Kotzebue, Adiete Geschichte Preussens, Vol. III, p. 468. Rugdnd prin scrisoare pr D-1 Willmann, bibliotecarul bibliotecei regesti din Berlin, a'mi

comunica o copie de pe acel tratat scos din istoria lui Kotzebue, am vzut exist intr-adevar un tratat tare Svidrigel si Paul de Nussdorf, tns5 despre Ale-

sandru cel Bun nu se spune nimic In el. Se vede eh' indicatia d-lor Picot si Bengescu este gresit. AsupraSed a Turcorum Caesare petito et obtento in gentibus subsidio..." Dlugosz t. I. L XI col. (an 1433) 640 Historia Polonica. Inventarium, p. 135 : Vladislaus rex Poloniae dat Neniam Alexandro palatino Moldaviae et filio eius Stepbano ratione rupti foederis et damnorum,
1433".

f Acut regelui Poloniei dupil moartea tatalui sau, si anume din 3 Iunie. Idem.

" Tot in anul 1433 se gAseste jur5mantul lui lije, fiul lui Alexandru,

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PASTA LA TEFAN CEL MARE 1288-1457

133

statornicie exemplar, Il Men in tot d:,cursul lungei sale domnii prietenul Polonilor. Se vede c el considell juemntul prestat mai mult decat o simpl forma, i chiar atunci cand este ademenit a'l cAlc -o singur dat., prin unirea lui Cu Svidrigel contra regelui Poloniei, el se eeste in curAnd de gresala comisU, cere iertare i reintr iarsi in purtarea lui de mai innainte. Toat activitatea lui Alexandru cel Bun se misc` pe cmpul cel

Mnstirea Bistrita

nu mai putin roditor al reformelor i organiirei lAuntrice. El intocmeste la curta lui dreg'toriile deosebite dup felul afacerilor Statului, imitnd cum vom vede. organizarea Munteniei ;

caut6 s impace neintelegerile religioase care desbinasea Moldova de patriarhia de Constantinopole ; asazA cele trei scaune episcopale : Roman, Rd'uti i Hui sub mitropolia de Suceava ; intemeiaz6 mai multe rrinstiri mari i frumoase, Tare altele Moldavita si Bistrita, inzestrndu-le cu danii insemnate ; in
www.dacoromanica.ro

134

ISToRIA ROMANILOR

sfarsit infiinteai o scoal mai 'Milan de slallonie in Suceava


sub

fi introdus in Moldova un extract din Basilicale, ceea ce ins, cu toat mrturisirea lui Cantemir, nu se adevereste din nici un document ca pravil aplicat in Moldova 70 Nici c se poate un contrast mai mare deckt acela fare blndul domn de pe scaunul Moldovei i aprigul, energicul

Grigorie Tamblac, Romn din Bulgaria, care venit in Moldova cu o misiune din partea patriarhului, rmne aici pentru mai multi ani. Se mai spune c Alexandru cel Bun ar

viteazul su contimporan de pe acel al Munteniei. Pe and


unul frArnnt lumea intreag, din Azia pAn. in Polonia, pentru asigura domnia, prin curnpenirea i neutralizarea mutual a primejdiosilor si vecini, Alexandru cel Bun duce sub oblduirea Poloniei, o domnie tot a-La de linistit, pe cat de turburat_ si de vijelioas er aceea a lui Mircea cel Mare. Totusi desi figura
titt s i se impun, sd inspire respect dusmanilor si i, conducand

lui Alexandru cadr as de putin cu timpul in care tri, el

tara cu intelepciune, sil se mentin in ea rstimpul insemnat. de 32 ani. Dovad cA in toate timpurile, chiar i in acele de aprigi lupte si de vajnici frmntri, omenirea a stiut s pre-tuiasc

popoarele spre fericir.e. Timpurile urmAtoare au caracterizat de minune pe organizatorul Moldovei, dandu-i epitetul de cel Bun, cu care el apare In privazul timpului ca un sot vrednic al
contimporanului su Mircea cel BAtrAri.

i acele insusiri care conduc pe calea pasnicA

3. U11111A,511 LUI ALEXANDRU CEL BUN

Me, 1433. Pentru nenorocirea Moldovei, Alexandru ce/ Bun Ms mai multi copii, a-tat legiuiti c5t i naturali, intre care izbucnesc niste lupte pentru domnie, mai crncene flied si mai

pierzAtoare, dac se poate, deca acele ce sfAsiar. Muntenia dup5 moartea lui Mircea. Compe-titorii, cutnd necontenit ajutor la popoarele strine, ajung in repetite rAnduri a imprti intre ei domnia Moldovei, incAt tara slbit se pleac tot mai mult sub jugul puterilor vecine. De o cam dat lupta se incepe intre progenitura lui Alexandru cea legiuit, atre care se alipir in curnd i copiii din flori ai domnului celui Bun ; apoi fiii, parte legiuiti, parte na7 5i d. Longinescu, Leal neelzi romeinegi, 1, 1011, sustine existenta pravilei lui Alexandru cel Bun, arktnd ca. ea ar fi lost contopit fn aceea a lui Vasile

Lupa. Dar dispozitille asupra Plugarilor din care d. Longinescu deduce Incheierea d-sale sunt Inviderat frnpruniutate din Harmenopol. Vezi mal jos, Nol. VII, Capul Legislalia lui Malein Bascwab i Voile Lupn.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PINA LA ETEFAN CF. MARE 1288-14:17

135

turali, ai odraslelor lui, inca lup tele pentru domnia Moldovei Inftiseaz adese ori caracterul unei nedescurcate 1nvlmseli. Alexandru desemnase el singur ca mostenitor al sal pe fiul su cel mai lugre, Ilie 71 pe care totdeauna 11 pomenise In. documente In fruntea celorlalti, si care pare a'i fi fost chiar asociat de el la domnie. Ilie, cum se urc In scaun, depune jurmntul de credint regelui polon. *tefan ins care ave

mai multi partizani printre boierii Moldovei, poate tocmai


din pricin ci nu el-A asa de aplecat care Poloni, se rscoal

contra fratelui s'an, venind asupra lui cu ajutor dela Vlad Dracul

din Muntenia, si dups ca se spune si dela Turci. Ilie, pksit de tar, fuge in Polonia la regele Vladislav Iaghello cu care r cumnat, fiindc" tine In cstorie pe Manka sau Maria, sora sotiei regelui polon Sonka sau Sofia, ambele fete ale unui nobil rus Andreiu Oligmondovici 72. Ilie este btut cu tot ajuizgonit,*tefan, primia suzeranitatea polora 73, se gandi a se ImpAch

torul Polonilor i regele Vladislav v'znd e i fratele domnului

cu uzurpatorul, tinnd pe fratele su Ilie la curtea lui, ca o vesnicrt spaim i mijloc de constrngere a lui *tefan, fericitul srtu rival. Istoricii poloni laud pe regele Vladislav, c ar fi pus mai sus interesul Statului deck cumntia 74.

Stefan al III-lea, 1433-1435. Ilie ins, petrecand la curtea polon, i cstigase mai multi prieteni, si la moartea lui Vladislav Iaghello, in 1434, c.nd Ii urmeai Vladislav al III-lea, proteguitorii lui Ilie vroesc s'A' se foloseasc de schimbarea regimului, spre a'i da un ajutor contra fratelui uzurpator. La Inceput regele cel nou se opune a schimb purtarea urmatrt de predece-

pe Ilie ca sprietoare. Pzitorii lui Ilie fusil se prefac a'l scLip din prinsoare, si el intr curAnd dups aceea cu ajutorul prietenilor s'a In hotarele Moldovei. Vladislav atunci, temandu-se dae Ilie ar dobndi tronul i fr ajutorul lui, s" nu se clesbine de coroana Poloniei, se hotkste a'l ajut, i Ilie, cu sprijinul Polonilor, se loveste cu fratele srtu la Podagra 75. Lupta Ins nefiind hotkkoare, i *1-dan pregtindu-se a o reincepe, Polonii se interpun i impac pe fratii ndumniti. punndu'i domniascil Tmpreunil i imprtincl Moldova intre ei.

sorul su, anume de a ras pe stefan In scaun, intrebuintnd

In Ulianitzki, p. 37. In. acelas an, Octomvre gasim un document dela Stfaen prin care darueste lui urja Atoe un sat ( Arldva ist., I, 1, p. 81). Diugosz, ad. a. 1433 t. I, T. XI col. 640. " Ureche In Lelopisefe. I, p. 108. Dlugoz, ad. a. 1435, I, I. XII col. 679.

Neculai Costin in Letopisele, I. p. 108, nota. 72 Vezi Izvoarcle citate de E. Picol, Chronique d' U rechc, p. 56. 73 Inventarium. p. 135 : Consiliarii regni Poloniae approbant pacta 1nter Vladislaum regem et Stephanum palatinum Moldaviae, 1433". Actul Intreg slavon

www.dacoromanica.ro

136

19TORTA ROMA.NILOR

Ilie .5i Stefan al III-lea domn i impreun, 1435-1444. llomn titular al Moldovei rilmane lije, cu capitala i resedinta In Suceava, iar Stefan primeste ca danie, oarecum in felul daMilor de mosii, o intins bucat de tail in partea sudicA a Moldovei : tinuturile Covurluiu, Tecuciu, Oltenii i Vasluiu i cu orasul i portul cel mare China drept capital precum i cu acel al Cettei Albe uncle Stefan el insusi privigheaz intrirea cettei i pune s sape in greceste inscriptia amintitoare 76 Ill documentul de impilcare Ilie spune, cri. s fie aceste prti lui Stefan uric nestrmutat in veac. De aceea vedem pe Ilie, figurand totdeauna in frunte in documentele ce emanil dela arnandoi, i punand numai formula : Noi Ilie Voe-vodul trei Moldovei impreun Cu fratele nostril Stefan" 77. Tot Ilie apoi figureaz in jurmintele fcute regilor poloni ". Ch. totusi Stefan nu er considerat numai ca un frate al domnului, fr ins a domni, ci era prtas la puterea suprem, se vede din asemnarea a dou documente, ambele
Moldovei", i cel de al doilea numai dela Stefan care se Inti-

din anul 1442; unul emanat dela Ilie si Stefan domnii

tuleaz si el voevod domnul trei Moldovei" 79. Mai curios este ins c ambele, i acel al lui Stefan singur, sunt date din
resedea tot in Suceava alturea cu fratele su ; i c documentele

Suceava, ceea ce ar ariata ea Stefan, de si trge veniturile prtilor sudice ale trei atribuite lui prin actul de imprtal,
amandou fuseser date anume in Suceava, se vede si de pe
boierii care le incredintazsa si care sunt in ambele aproape aceiasi

Petru Hudici, Duma si fratele ski Mircea, Manoil, Negril 'Dana' Ureche. Era deci un soiu de tovrsie la domnie, sub firma lui Ilie. Ilie spre a multilmi Polonilor, pentru restituirea mcar in imprtitul su scaun, se indatoreste la tribut cAtre Polonia, schimband astfel suzeranitatea, mai mult nominal de pan acuma a acelei tri asupra Moldovei, in una efectiv. Tributul

const in 100 de cai, 400 de pAnzi de mtas, 400 de boj si 300 de call de morun pe an 90 El mai innapoiai apoi
regelui polon Sepenicul, Hotinul, Cerenul i Chmielovul, pentru
Vezi nett!l slavon in Ulianilzki. p. 41. Inseriplia In
I.

13ogdan, Inscrip-

(We dela Celatea Alba in An. Acad. rnm., IX, tom. XXX, 1908. " ir/i. isl., 1, 1, p. 4 [Me voevod domnal lirii Moldovei si fratele domniei

mete Stefan Voevoct] i p. 74 [10e voevod i fratele doinniel mele Stefan oeNod, domnii rii Moldoveil i I, 2, p. 19 [We voevod domnal 5rii Moldovei Ii fra-

tele domniei mete Stefan voeved].

14436951].

" JurCimAntal din 1435 Indalil dupil inip5r1 ire f5eut de Elias Dei gratia voywoda et dominas Lerrae molclaviensis Etna cunt liberis el rake". Ulianitzki, p. 45. Tot asa in 1136 si 1438, Ibidern, p. 49 si 55. 79 Vezi documente in Ark ist., 1' 1, p. 74 si 123. [eel de al doilea este dirt
" Ureelie In Lelopisele, I, p. 110 nota. Dlugosz, ad annuin 1436, I, p. 691.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA

PIRA LA RTEFAN CBL MARE 1288-1457

137

a'l despgubi de daunele pricinuite de tatl su la sfrsitul domniei lui 81, ceea ce er numai un pretext pentru a drui Polonilor, intru at am vAzut c. insusi Alexandru cel Bun se
impcase cu regele polon ierteindu-i-se daunele pricinuite. Noi credem c desi partea de tar dat regelui polon este indicat prin alte orase, ea cuprinde amanetul pus- de Vladislav Iaghello, mai intAi lui Petru Musat, pentru 3.000 de ruble. Astfel se stn-

sese acea datorie, prin restituirea de bun voie a amanetului primit i deci fr cuv.nt va fi invocat, dreptul la stpnirea Pocutiei de c'tre domnii moldoveni de mai tArziu. $tefan al III-lea, Roman al II-lea i Petru al III-lea tot de odatil domni, 1444-1447. In anul 1444 moare, in marea bnlie dela Varna, proteguitorul lui lije, regele Vladislav al III-lea .care mai dobndise innainte de catastrofa ce puse un capt zilelor sale si coroana Ungariei, i deci constitui pentru Ilie un sprijin, dinnaintea aruia trebui s atipiasa ura ascuns ce fierba in fratele ski Stefan. Cum ande acesta despre peirea

boierilor nemultmiti cu prea marea intindere a suprematiei polone, rstoarn pe lije, Ii orbeste i aruna in inchisoare. Sotia
lui Maria scap ins cu fiii ei, Roman si Alexandru 82, si fuge

regelui polon, se rscoar din nou contra fratelui su, Cu ajutorul

Polonia, retinnd in a ei stpnire, prin o armat polora cheman.' grabnic in ajutor, cettile Hotinul, Cerenul i Chmielovul, care totusi fusese restituite de Ilie lui Vldislav. Stefan nevoind s recunoascA aceast d'ruire, se pregAte s le ocupe. Maria incredinteazA paza lor lui loan de Czyczow c'pitan de Cracovia i lui Petru Odrowasz de Sprowa palatinul Leopolei 88 Domnia Moldovei se imparte din nou fare Stefan si fiul cel mai mare allui Ilie, Roman, care primeste dela muma lui dreptul de stpnire asupra cettilor amintite. De aceea intAlnim in acelas an 1445, pe de o parte junmntul lui Roman &are regele polon Cazimir al IV-lea, si pe de alta fgduinta lui Stefan, care nu se prea afl in bune relatii cu Polonii, c' va veni el s depun jur'mntul de credinn 84. Coexistenta unor documente dela
al Inventarinm, p. 136 : Litterae quihus terra Sepicensis cum arcibus et oppidis Chocim, Czerun et Chmielov Vladislao regi et regno Poloniae ab Elia palatino Moldaviae in vim compensationis damnormn, per Alexandrum patrem suum in Colomiensi et Sniatyniensi territoriis datorum, redditur, cum obligatione -restitutionis privilegiorum super praefatam terrain a regibus Poloniae concessorum". Cf. Doghiel, I, p. 601. Actul intreg In Ulianitzki p. 52. 82 CA Roman si Alexandru erau fiii lui Ilie se vede din un doc. din 1435 .dela Ilie : pe credinta noastrrt Ille voevod si al prea iubitului f iu al domniei mele
altul din 1453 (Arh. isl.. I, 2, p. 19 I, 1, p. 101 sl 102) 83 Ullanitzki, p. 62. 84 Juramntul lui Roman din 1445 In Doghiel, 1, p. 602; documente dela ' 1efan al III-lea, unul din 1445 (Wickenhauser, Moldovitza, p. 61) altu/ din 1447 (Ibidem p. 62).
Roman", si din altul din 1442, care este dat de Alexandru f iul lui Ilias yodS. Idem

www.dacoromanica.ro

188

1STORIA ROMNITOR

Roman i Stefan ne arat c ambii se considerau ca domni ai Moldovei, de i Roman stte probabil la curtea regelui polon, avnd numai cettile sale In stApanire. In acest rstimp MO. dela 1414-1447, In timpul domniei titulare a lui Stefan, .acest principe mai impArtea domnia ca un alt fi ate al ski. Petru, cu care avuse la Inceput lupte ce incetaser Insd in 14-45, dup cum intiintaz despre acest sfrit
al dumAniilor Stefan fiul lui Alexandru cel Bun pe Braoveni 85. De altfel cum ne-am puted explicA existenta unui document din

fiul su pune mna pe cettle nordice, document prin care


Petru Vod fiul lui ..klexandru cel Bun dri mnstirei Probota
4 slase de tigani 86.

1441, anul tocmai in care Stefan rstoarn pe lije, iar Roman

..kstfel ajunse Moldova prin dumniiie i imprecherile Lompetitorilor la domnie, s fie imprtit. mai nti In dou, apoi chiar in trei prti, ceea ce de sigur nu pute s contribue la Intrirea ei. Stefan rastreai Ins domnia chiar a*a imVrtit4 numai

pan'.1 la 1447, cnd se gAseste ultimul act svrit de el, anume fiagAduinta fcut lui Cazimir ducele Litvaniei, de a'l ajut contra Polonilor, Ungurilor i Tharilor 87 Dup cat se vede din acest document, Stefan nu Incetase de a fi In dumilnie cu Polonii, care i ajut lui Roman tiul lui Ilie cel refugiat la ei, redobandease domnia printeascA. Roman ne mai putnd flid at:Ma nedumnezeire a unchiului
ski Stefan Vod ce o Meuse cu tat'd1 su lije" ", intr in Moldova,

bate i ucide pe Stefan.

In contra lui Roman voai. Roman al II-lea, 1447-1488. celui sprijinit de. Poloni, se - ivete un alt duman periculos, anume loan Corvin de Huniade, care ur pe domnul Moldovei din pricin' c era cumnat cu Vlad Dracul din Muntenia, a cArui

relatiuni incordate cu guvernatorul Ungariei le-am expus la istoria Munteniei 88. Ca multmitA fientru sprijinul polon cu care redobndise tronul, Roman aruete castelanului de Ca" Hurm., Doc., XV, p. 32. " Arh. ist., 1, 1, p. 123-124. Ca Petru tinea In stpanire partea de jos a Moldovei se vede si de pe aeeea c documentul san e dat din Tdrgul de /os. Ca-re

In partea de jos a tiirei.Acest Petru Voda era fiul lui Alexlindrn cel Bun si Irate cu Ilie si Stefan, de oare ce Stefan fl numeste Intel:in document din 1442, fnca de pe Cando domni Irnpreun cu lije: prea iubitul mea frate" Ark ist.,
!Helen.

oras

fi f ost inteles sub acest nume nu se poate sti. In orice caz In.sA el era asezat

UlianitZki, p. 69. Actul este datat 25 Iunie 1447. " Ureche in Letopisele, I, p. 111. Confirrnat de o nolitii pusa pe un Marydrint slevon din 1443. Nicolaescu, I. c., p. 97 si de inscriptia reinnoit de Stefan eel Mare pe inormantul lui Stefan. Ibidem, p. 98.

" Mai sus, p. 1q.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA KIN1 LA

"rila'AN CEL MARE 1288-1457

139

Tnenita Ditrich Buczaski sase sate din nordul Moldovei anume Cuciurul, Lentestii, Iureutii, Verbutii, Vasilul i Borisovul, cu dreptul pentru Buczaski ca in cazul and Roman nu ar exenumeste fiu iar pe Buczaski Il numeste tahL termin intrebuintat pe atunci pentru a insemnA un raport de supunere, Mat din el se vede a domnul Moldovei ajunsese proteguitul si vasalul nu numai al regelui ci si a unui simplu nobil polon 90 I

cut darul, castelanul s aibA voie a confisa avutul tuturor negustorilor moldoveni din Polonia. In document, Roman se

Se vede cA Roman, and ucisese pe unchiul su Stefan,

loan Corvin, contra dusmanului comun, Roman al II-lea, se insurase cu o sor a guvernatorului, femeie de mai bine de 50 de ani, spre crei astfel un drept la ajutorul cerut 91. FIuniad i d urmare rugmintei lui Petru, i trimite In 1448 pe generalul ski Ciupor, care alung pe Roman, si rmeine dup aceea pe 15net Petru, spre a'l apr de intoarcerea lui Roman care tugise din nou la Poloni, dar muri acolo putin -timp dup aceea.
Petra al III-lea, a doua aril si Alexandra al II-lea Pentru a multmi lui Huniade despre arzarea lui in domnia Moldovei, Petru d. ceteatea Chilia Ungurilor 92.

alungase si pe cellalt unchiu Petru, care stlipAni sudul Moldovei. Petru fugise in Ungaria, unde, pentru a dobandi sprijinul lui

1118

Aceast trecere a Chiliei care Unguri se mai dovedeste din


cteva alte documente. Anume Bogdan al II-lea and reinnoieste

In 1450 jurmntul su fat cu loan Corvin, spune cA el nu


Vocr, ceand dela Brasoveni s-trimit in tain niste arme la Tiirgovistea pe care voi s le trimit la Celatea lui Huniade

are voie a cuceri cu sabia Chilia fril de voia Orintelui i domnului silu loan Voevod" 93. Alt document din 1453 arat pe Vladislav

(adecil Chilia") 94. Chiar din acest document se vede ctit er de interesatii NIuntenia la pstrarea Chiliei pe care Huniade o clAduse rudeniei sale Dan al 111-lea, cel inrudit cu el si pus de

Confribuliuni la istoria 3Ioldovei tntre anii 1448-1458 de I. Bogdan in An. Acttd. Tom., II, tom. XXIX, 1907, p. 630-633 (2-5). Diugosz, II, p. 34. Dlugosz, II, b. XIII col. 34. 1 Urerhe In Lelopfsete, I, p. 111.0 cronich ruseasch raportat de Engel (Geschichle der Moldau, p. 127, cronica slavo-romand a lut Hasdeu) spune in traducerea latinh : Hie Petrus urbem Keldam Ungris dedil". Cron. pillneand (Ark. III,p. 6), [ed. I. Bogdan, In Vechlle Cronice, p. 194, ritr ca sh o apere contra

Turcilor], arat si ea ea acest Petru a dat Chilia Ungurilor", adaogAnd "ca st1 o apere contra Turcilor). 9I N. Iorga, Chilia pi Cetatea Alba, p. 103.
94 Hurna.. Doc., XV, p. 38.

www.dacoromanica.ro

140

ISTOR1A ROMA41L0R

el in seaunul acelei tgri, dupg detronarea i uciderea lui Vlad


Dracul 95

Petru al III-lea obtinuse domnia Moldovei, alungnd pe un reprezentant al intereselor Polonilor. Acetia dupg moartea lui Roman, fiul lui lije, sprijini candidatura fratelui sgu Alexandru, copil de 11 ani, pus sub epitropia mamei sale Maria i a boierului Manoil Parcalab de Hotin 96, la tronul Moldovei, inat ambele puteri proteguitoare ale celor doi rivali trebuiau sg se ice la luptg. Fiind insig c Huniade aveg pe atunci interes a nu se stria Cu Polomi, el le propune reinnoirea mijlocului, pus de mai multe ori in lucrare Ong acuma, spre a impgca competirile rivale dela tronul Moldovei, anume impgrtirea domniei intre competitori. In 2 August 1448 ggsim pe Huniade scriind urmgtoarea scrisoare regelui Cazimir, care las a se intelege
Die Voevod, Alexandru care are drc_pturi netAggduite asupra Orel Moldovei, ar trebui s ggsim un mijloc astfel inat i Petru Voevod s dobandeasa sfintele lui drepturi, i celalalt iargi sg nu fie scurtat. S sil nu creadg Maiestatea voastrg, c eu pune inrudirea (Huniade er precum am vgzut incuscrit cu Petru) mai presus de dreptate. Fiindcg mie imi lipsete timpul, avnd a mg ocup cu tratgrile de pace, apoi rog pe excelenta voastrg, ea, Ong la intoarcerea Mea, sg primeasa pe numitul Petru in 'tata Moldovei i sg nu provoace in zisa tara expeditii i pustieri.

c propune mijlocul artat : Dupg vrointa dumnezeiascg, murind acel Roman Voevod i rgmnnd alt motenitor al lui

Daa la intoarcerea mea Petru nu va lucia dupg dreptate,

voiu incet a'l sustine i va deveni dumanul meu"97. Este inviderat c respectarea dreptgtei din partea lui Petru nu se puteg referi la altg ceva, cleat la marginirea lui in partea ce urni a'i fi atribuitg de Poloni, pe lngg aceea pe care
aceea, i intglnim documente dela Alexandru Vodg, tocmai din timpul and domni i Petru, adea din 26 Maiu, 26 i 27 August
1449 98.

ei erau s o pgstreze pentru proteguitul lor, Alexandru. De

pe tovargul sgu in domnie, i atunci Huniade pe care l'am vgzut

Se vede insg cg Petru nu se tin de cuvnt, de a nu supga,

In relatii aa de bune cu Polonii, scoate pe Petru din scaun,


95 Alai sus, p. 104. Vom vedea mai tarziu ca Stefan eel Mare, luand China

dela Radu cel Frumos, Ungurii relnoesc pretentiile lor asupra acelei cetati, hazandu-se pe drepturile dobandite de ei dela Petru i pc nista intarituri fcute In timpul scurtei lor stapaniri. 91 Nicolaescu, Doc. slavo-romcine, P. 110. Alexandru era nascut la 1438.
97 Sokotowski et Szlujski II, 42, Codex episfolarius saeculi dccimi quirdt4. Krakovme, 1876, II, P. 42, ap. Picot, Croniqtze d' Ureche, p. 69. Aceast scrisoare
Wickenhause, Mold avitm. p. 63.

este un document prea important, intru cat conf irma toate stirile anterioare, culese din documentele acestor vremuri atat de Incurcate.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA 13TEFAN CEL MARE 1288-1957

141

prin generalul Ciupor, acel trimes de el in Moldova spre a'l pgzi contra atacurilor dumane. Ciupor rAmase, dup cat se vede, catva timp ca ocarmuitor in locul detronatului Petru, i numele su ddd, win asonant, in gura poporului roman,
natere lui Ciubr Vodei, de care nume straniu pentru un domn, legandu-se traditia, el deveni un erou de poveste, spunandu-se despre el c' ar fi fost mancat de guzgani (chitcani) 99. Bogdan al II-lea, 1449-1451. Dup scoaterea lui Petru

din scaunul pktei de tar ce o avea in sfpanire, Alexandru al II-lea fiul lui Ilie rAmane ine putin timp In acea pe care o avea el, pan'a cand este scos cu totul de un nou competitor la tronul Moldovei, Bogdan al II-lea fiu natural al lui Alexandru ce) Bun. Bogdan alunga pe Alexandru al II-lea in Polonia, de
a da lui Buczaski un dar anual de 400 de zloti turceti, 12 buti cu vin, 15 bucti de steal i 5 bucAti de panz5. 100. In caz cand Alexandru ar fi alungat din Moldova, Buczaski era dator dee acrpostire. Bogdan la rndul San c.'uta" ajutor la Unguri, indatorindu-se prin dou acte de inchinare care loan Corvin de Huniade, a nu cuceri Chilia posedat pe atunci de Munteni din gratia Ungurilor 101. Unul din aceste acte este adeverit de fiul lui Bogdan, Stefan (viitorul Stefan ce! Mare) 102. Dei numele lui Bogdan nu se vede figurand intre fiii lui Alexandru cel Bun in documentele acestuia, unde se afl inirati numai cei patru copii ai lui : Ilie, Sfetcu (Stefan), Petru
Alexandru 103, pricina acestei omiten i este acea atins5.
99 Vezi Gaster in i

unde acesta se pregati pe la 15 Martie 1450 a porni cu o expeditie contra unchiului sAu Bogdan al II-lea. Alexandru Cautase ajutor la acela Ditrich Buczaski la care recursese i Roman obligandu-se

Vodd, din generalul ungur Ciupor, a fost fricutii pentru prima oail de Engel,
lit., XVI, p. 285. Ciubdr Vod este pomenit atat de Ureche, cat si de cron. putneana', spuniknd ambele 61 a domnit 2 luni. 100 Bogdan in studiul citat mai sus (nota 20, p. 633-635). Asupra
Gesch.

Revista lui Tocilescu, II, p. 851. Aducerea lui Ciubdr

der Moldau, p. 128. Comp. si Papadopol-Calimah, Ciubetz' Vodd In Corm.

Jul Bogdan al II-lea vezi V. PArvan, Alexandre( Vorld si Bogdan Vodd. 1904, p. 39. 191 Cinci doc. slavo-romane ed. I. Bogdan in An. Acad. rom., II, tom. XI, p. 52-58. Cf. Oreste Popescul, Cdtevg. doc, mold., p. 7. (Doc. din 145 deja Bogdan
103 Pfirvan, Relajiile tut .5lelan eel 3/are ca Ungurii in Cony. lit., XXXIX 1905, p. 872. /99 Vezi bun oar5 hrisovul din 1429, in Arh. ist.' I, 1, p. 121, si altul din.

al II-lea).

1331, In care sunt enumerati numai trei : Me, Sfetcu 5i Petrn (Ibidemp. 122). [In doc. din 1429 se dau 4fii:lije, Stele, Pam si Alexandra. Un alt doc. din 1428, ibid. cl numai un singur f iu, pe hiel. CA Bogdan era f iul lui Alexandra cel Bun se vede din document din 1466, dela 5tefan cel Mare, in care face o donatie mAnAstirei Pobrata, pentru sufletul 5i mntuirea rilposatului ski mos (bunic) bdtrnul Alexandra Vodii, (si Ureche numeste pe Alexandra .,cel Bun si BtrAn") si al rAposatului su pdrinte Bogdan voevod si mainel sale Maria. Arh. isl., I, 1. P. 115). Bogdan trebui deci sa fie fiul lui Alexandra.

www.dacoromanica.ro

142

ISTOR1A ROMA.NILOR

pAnA acuma in maimuite rAnduri, a unei dumlnii intre tata


i fiu 104.

a incercA din non soarta armelor. Unchiul sAu Petru apoi disgratiat de loan Corvin, vine i el in Polonia i ambii se inteleg a zmulge coroana dela Bogdan, i a impArti apoi scaunu1108.

Nu se lasrt ns detronatul de Bogdan, Alexndru al II-lea, MIA'

Expeditia pregAtit in comun in Polonia care acuma nu mai jigni interesele Ungurilor, avAnd de tinta rAsturnarea unui domn ce nu o interesA de loe, pornete asupra Moldovei sub conducerea lui Petru. Acesta bate si prinde pe Bogdan la Reuseni i'i taie capul106.

Duprt ce Petru pune mAna pe Moldova, el refuzA a mai impArti domnia Cu Alexandru, ci vrea sA o pAstreze intreagA pentru sine. Alexandru f1156, venind Cu ajutor dela Poloni, scoate pe Petru din scaun, devenind astfel domn in Moldova.
Alexandru al II-lea a doua oar i Petru al III-lea a treia lira, 1451-1455. In aceastA a doua domnie, Alexandru al II-lea se inchinA lui loan Corvin prin un tratat din 17 Februarie 1453 in care cetim intre altele cA s'a dat s fiu supus in toate ca un adevArat fin pkrintelui sAu i nimic s nu facem fArA porunca MAriei Sale, iar domnul i pArintele meu Ioan Voevod sA ne miluiascA i s'A ne apere de toti duwanii nostri din toate pArtile ; iar cAnd va ave vreo trebuintA pArintele meu i va porunci, s ascultAm de porunca MAriei Sale" un tratat vasalitate chiar umilitA in toatA puterea cuvAntului 107 DupA cat se vede insA Petru izbuti cu toatA rAzbirea lui s se mentinA in o parte de -tarA, de oare ce intAlnim, paralel pentru acelas rAstimp, hrisoave emanate dela ambii domni,

Alexandru i Petiu, i anume ale lui Alexandru dela 24 Fevruarie 1452 pAnA la 6 Octomvre 1455, iar de ale lui Petru din 22 i 25 August i 6 Octomvrie 1454 108.

In timpul acestei domnii impArtite a Moldovei, Turcii

101 Ureche, in Lelopisete, I, p. 113, spune cA acest Bogdan, (al II-lea), ar fi fiul lui Alexandru. ins6 nu al lui cel Bun, ci al lui Alexandru al II-lea, care fiind insA nepot lui Bogdan, numai tat nn'i putea fi. Adaoge Ureche c.A Bogdan ax fi domnit doi ani, ceea ce se vede confirmat prin imprejurarea cA se aflA hrisoave dela el numai din anii 1450 si 1451. Wickenhauser, Moldovitza, p. 63 si 64. Dlugosz, II, p. 81. Cromar, p. 337. Voin vedea c5 Stefan ce) Mare rid/di aice n bisericA in amintirea morei
sAu.

Minn., Doc., II, p. 1.


104 Hrisoavele lui Alexandru al II-lea, 24 Fev. 1452 (Arh. ist., 1, 1, p. 141) ; A.prilie 1452, Ibidem, p. 101; [acesta este din 1442-6950]. Ianuarie 1453 (lbidem, p. 102); Aprilie 1453 (Ibidem, p. 142). IncuaostiinteazA pe rege/e polon despre luarea Constantinopolei de Turci, (Dlugosz, II, p. 11G); jurilmtintul fficut de el la Hotin in 6 Octomvre 1455, (Doghiel, I, p. 629). Documentele dela Petru In Wickenhauser, ItIo!davitzo, p. 64 si 65.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PANA LA f}TRFAN CEL MARE 1288-1457

143

devin o mare amenintare pentru Crestini prin cucerirea Constantinopolei. Domnii Moldovei, temndu-se de un atac al flotei turcesti contra Cettii Albe, ieau msura a o intri din nou. Parcalabul Stanciul al lui Alexandru al II-lea ce fusese pstrat in aceast dregtorie si de Petru, intilreste zidurile,

Dup patru ani de domnie imprtit, Petru izbuteste a scoate pe 'Alexandru din scaun. Acesta se retrae la Cetatea Alb, unde moare putin dupli aceea, otrvit. Pelru al 111-lea trebuie ins s lupte atunci contra unui nou candidat polon, un principe litvan numit Berendei 110. Se vede a. Petru reintrase in favoruri la Unguri, care'l vzuser destoinic la lupt aprig vntor la domnie.

prevriandu-le cu turnuri cum spune inscriptia ce s'a pstrat 109.

30 Ianuarie 1453, care spune despre Petru, inc de pe and domni alturea Cu Alexandru c' ar fi fost readuse prtile transalpine la ascultare de atre loan Corvin de Uniade, care prti s'ar fi revoltat in vremile mai vechi". De sigur ins c' reintroducerea lui Petru, dup detronarea lui Alexandru, ffacil s se injoseasc andu-se cu ajutorul Ungurilor, trebui si mai mult innaintea lor Plecat ctre Unguri, Petru al 111-lea Aron se arat mai putin supus ctre Poloni, spre a nu mai fi dusmnit de ei, prin sprijinirea vre unui altui competitor. El se inchin deci

Petra al III-lea a treia ()ara 1155-1457. Pus in scaun prin ajutorul regelui Ungariei, Petru al III-lea le inchin tara, dup cum reiese aceasta din o diplom a regelui Vladislav, din

exemplul predecesorilor sli, a tatlui su Alexandru Vod si a fratilor si Ilie i Stefan, el jur eredinf regelui polon, fgduindu'i sprijin contra dusmanilor si a nu primi nici o suzeranitale afar de aceea a regatului polon" 112, neadevr flagrant intru

Polonilor in 26 Iunie 1456, spunnd futre altele c dup

at el acuma er inchinat Ungurilor. In momentul chiar and


1" Bogdan, Inscripf lile dela Celalea Albri fu An. Atad. rom., II, tom. XXX, 1908, p. 125 (15). Dlugosz, II, p. 181 : In cujus locum (Alexandri) Petrus guidam Va/achus qui filius naturalis Alexandli quondam voivodae Valachiae dicebatur

suirogatus est". Dei Petru l 111-lea poartA astA datA supranumele de Aren la Ureche, se vede cA este aceeasi persoanA cu domnitorul din 1448-49, ce era asemene fiul lui Alexandru ce/ Bun (mal sus, nota 15). SA se noteze cA Dlugosz ziee quondam, adecil a rposatului Alexandru, nu a celui ce murl dupa acesta.
111 Teleki, Hunyadiak Kora Magyarorszagon, Pestini, 1852-1857, 1, p. 250 ap. Picot, TelekI X, 350 Chronique d' Ureche, p. 85, nota. 112 Actul lintreg latin in lilianitzki, p. 88. Extract In Inventarian', p. 138.

carilor este tot Petru al III-lea fiul lui Alexandru cel Bun. (Reprodus ci In Hurm
Doe.,

In acest act, Petru spune cA voeste sequi vestigia Alexandri patris nestri ae Elle atque Stepliani fratrum nostrorum". Se vede deci ca Petrn Aron al cron1

II, 2, p. 65).

www.dacoromanica.ro

144

ISTORTA ROMANILOR

fAgaduia acele vorbe regelui polon, trimete s'A mai plece tara Moldovei i sub paganii de Turci. Mai departe se lega Petru de a se ingriji de binele Poloniei, de a o Intiinta despre uneltirile, dumanilor ei, de a fi totdeauna gata in persoana cu toata puterea sa Ip ajutorul regelui, la caz de razboiu cu Pruii dee un ajutor de 400 de calttri, precum i proviziuni de 400 de boi, de a /Asa Mariei, vadu-vei lui lije, oraul Siretiu i satut Olovat i de a se impaca cu regele pentru Hotin i Soroca, ce-

tate ce ar apattinea de asemenea zestrei numitei domnite. Turcii care cu doi ani irmainte de a ramanea Petru singut` domn in Moldova, luaser5. Constantinopolea, umplnd de groazA Intreaga Europa, neliniteau la randul lor pe domn. La o cerere a Turcilor Indreptata catre Petru Aron, de a le plati ca tribut 2.000 de galbeni, domnul rAspunde prin o grabnicA supunere, Indreptatind aceastA ascultare de cererile
pAgAne in hrisovul pe care Il d logorAtului Mihail, cel mai in-

semnat boier al Moldovei din acel timp, spre a duce banii la Turci In anul 1456, prin cuvintele urmatoare : Sfatuindu-ne cu boierii sfatului nostru moldovenesc i cu mitropolitul chir Teoctist, mult am gandit intre noi despre apasarea i primejdia trei noastre ce le avem din toate pArtile,iar mai mult dela Turci, care au luat i icau de atatea ori i cer dela noi dare de 2.000 de zloti ungureti, ceea ce noi nu suntem In putere a da, iar a ne apar nici cum nu ne e In putintA ; iar nedandu-le lor,
singuri ei vor WA, precum i pasta acum luau femeile i copiii fratilor notri. DeCi vazand aceasta, ne am sfatuit cu totii pe cat vom putea s ridicam aceast nevoie, a-Vaud a ne pleca capetele acelui necurat, i regulAnd Intru aceasta cu totii, am rugat pe boierul nostru Mihail logofatul s mearga la Turci, s ridice greutatea noastra, luAnd pe Dumnezeu In ajutor, i sa aeze pacea pentru noi, putand a face ce va crede ca este mai bine ; iar de nu va dobandi uurare, sa scoata i &A dee acele 2.000 de galbeni. Dam deci aceastA carte panului Mihail logofAtul, ca nime s'A nu poatA

bAnuiasca vreodata pentru darea acestor bani, pe care noi toti i-am trimis" 112. Inchinare &are Unguri, inchinare catre Poloni, inchinare catre Turci, iatil maxima de domnie urmata. de Petru Aron, aplicand in politicA cuvintele cartilor sfinte : capul plec,at sabia nu'l taie". Dupa ce Moldova fusese ruptA teritorial In repetite randuri In mai multe parti, acuma dei reintregita inteo singura mana, i pierduse neatarnarea deodat la trei
118 Hrisnvul domnesc prevazut cu fntAritura fntregului divan In textui original slavon In Ulianitzki, p 86. (Reprodus si de Hurm., Doc., II, 2, p. 670). Sununu] raspunde lui Petru In acelas an 1456. Ibidem.., p. 671) ca ..dacti va plati tributul. el va tine& pacea ; iar daca nu, stiti ce va asteapta".

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA PARA LA 13TEFAN CEL MARE 1288-1457

145

stpni, fr a ave mcar indrepttirea c si-ar fi plecat capul dinnaintea unei primejdii neinlturabile. Iat unde adusese luptele pentru domnie, nscute dintr'un sistem pierztor de urmare la tron, pe Moldova lui Bogdan, pe

care brbtia intemeietorului o aruncase deodat, gata de


viat si de lupt, in cmpiile Nistrului si ale Mrei Negre. Lipsa oamenilor conduatori, nu nedestoinicia poporului, Inc tnr i plin de viat, coborise Moldova la injosirea la care, cel putin dup lupte vnjoase, czuse si Muntenia. Nervul puterilor sale, nu ei ine frkit ; coarda arcului nu se rupsese,

si trebui numai s se arate mna vnjoas, care s'l poat intinde, spre a face hied s zbArnaie din el, puternice sgeti.
mrimea ce trebui s ating, nu se vor mai auzi tnguiri ca acele

CAnd va fi sosit omul providential, 'menit a duce Moldova la

din hrisovul lui Petru Aron, c a ne apr nici cum nu e cu puint, ci trebuie s plecm capul celui necurat".

Aceast inflorire a virtutei romanesti se rc intr'un chip strlucit sub *tefan cel Mare, si nu mai putin cu efect ar fi fost poate si domnia lui Vlad Tepes din Muntenia, dacA o rivalitate nenorocit intre acesti doi atleti ai neamului rorranesc, nu ar fi inlesnit Otomanilor coplesirea Crestirattii.

A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor. Vo1 III.

www.dacoromanica.ro

10

IV

ORGAN I ZAN EA PI t.I.AIITIVA A TA RILOR ROMANE


D
1.1 N U L

Voevodul. Elementele organizarei Statelor Romane ale cror inceputuri le-am studiat in paginile de mai innainte, sunt parte mai vechi decat infiintarea lor, parte au luat nastere prin Insasi raspandirea poporului roman din munte spre ampie. Cheea organiiarei politice a unor societaAi incepatoare este capul Statului care, la Romani, poarfl. pana In timpurile mai noaa' numele de voevod. Aeest asez'amant este la Romani mult mai vechiu decat descAlecarea, de oarece el se intalneste In micile state urzite pe pamantul Munteniei Innainte de Intemeiarea ei, voevodatele lui Lituon i Semeslau, i innainte chiar de ele, am aflat voevodatele romano-bulgare din Transilvania : ale lui Glad, .114enumorut, Kean i Gelu 1. Aceste voevodate fura aflate de Unguri la n'av5.1irca lor In Transilvania, cauz6 pentru

care si ei, in prima lor organizare, apar tot sub autoritatea

unor voevozi. Asezamantul voevodului este de origine slavobulgara, dup cum se vede din cuvantul cu care este insemnat, si cue vine dela vechiul slavon vojevoda bellidux, bulgar vojevoda, rus voevoda, poi. vojevoda, cech vojuoda, sarb, croat vojevoda 2. Prima organizare a bandelor ratilcitoare ale Slavonilor se Mat atunci and ele cazur sub stripanirea bulgara care le constitui In viata de Stat, dei elementul politic predomnitor al Bulgarilor i pierda nationalitatea in sanul popoarelor pe care le supusese. Bulgarii, Intinzandu-si st'apanirea si pe malul slang al Dunarii, elementele poporane intrate sub a lor putere se constituesc si aici sub voevozi, pe and In Bulgaria insasi,
'

Vol. II, p. 131.

2 Cihac, Dicliorutaire d'Elymologie daco.romane. Frankfort

M. 1879,

/I, p. .100.

www.dacoromanica.ro

ORCIANIzAREA. PitimrrIv.X. A TXRILOR ROMA.NE

147

tara domnitoare, fiind trebuint de un titlu mai strlticit, dornnitorii luar pe acel de tar, egal cu imprat. Aezknntul voevodului era deci cunoscut Romanilor, ine din timpul stpAnirei bulgare peste regiunile locuite de ei. Fr. indoial c in timpul dominrei maghiare in Transilvania

lui in Wile nou create ale Munteniei i Moldovei, trebuie s tinem seama de aceste modificri. Am vzut cs voevodul, astfel precum se gsete el In documentele ungurqti, er un senior vasal regelui, cu o autoritate teritorial, ale cruia trebi de cpetenie erau comanda armatelor i timrea judectilor a, nite atributii care se inalnesc la toate societtile organizate in chip rudimentar, ca cele cuvenite puterei supreme. Venirea Ungurilor nu pare a fi tirbit mult autonomia de care se bucurau voevodatele din Transilvania. Nici mai innainte ace*ti -voevozi nu fuseser neatrnati ; ei erau supui sau vasali mpratilor bulgari, de i. poate indeprtarea mai mare a lar de Bulgari deck de Unguri, le ls o mai intins libertate de lucrare. Strmutndu-se voevozii din Transilvania dincoace

el suferi oarecari schimbki In constituirea lui, i. c la introducerea

peste munti, se Mar mai intAiu urmAtoarea insemnat schimbare in fiinta lor. Din supui ei devenir neatknati. Ei luar pe lang5. titlul de voevod i acel de gos podar, gospodin cate se vede in toate hrisoavele incepkid dela cele mai vechi i insamn stpanul

casei, de unde apoi domn, suveran 4. Dup ce cu trecerea lor In trile romne, ei scutur cu totul suzeranitatea maghiar,

mai adaog inc i acel de samoderfavnei, adic autocrat, de sine


stpAnitor 4.

In gal% de acest titlu, domnii rnai adAugeau inaintea numelui lor particula I atk in Moldova cAt i in Muntenia. Acest cuvAnt nu este deck numele de loan scris in ortografia cirilicA cu suprapus, in forma accentului grecesc numit perispomene. Insemnarea lui 16) reiese mai ales din faptul c acest cuva,nt este redat in documentele latine pum numele de Iohannes.

El a fost probabil imprumutat de RomAni dela Bulgarii de peste Dunke, de la Statul Romno-Bulgar care'l ave in titulatura impAratilor lui, unde el va fi fost r'mas de la marele

Ionit Asan, ca titlu in loc de nume, ca i Cesar sau August ; Partiucla 16 se afl inteadevr i la nurnele Impratilor bulgari de dup Ionit 4.
Vol.

Cihac, II, p. 125. AO de ex. In ItrisoVul lui Roman Vodil din 1392 (Arh. isl., 1, 1, p. 18) si In acel al lui Mircea din 1406 (lbidem, I, 1 p. 98). Pe Evangheliaral sleane de la Londra din ant111356, se aill mai multe portrete ale tarilor hulgari, In jurul c5rora se citesc urmAtoarele legende ',Constantin Despot ziat velicago tarea JIB Alexandra i kera tatuar despotita i (IOW lareva kerata ct55tii tareva".

II p. 159.

www.dacoromanica.ro

148

1STORIA ROMNIVILOR

Mai insemnat Insa aecat Dilruirea satelor loeuite. adogirea titlului, trebui s fie schimbarea caracterului puterei lor, indat ce ei i intinser domnia in trile cele nou intemeiate ale Munteniei i Moldovei. CAt timp fuseser vasali regesti, ei Illl putuser s creeze nobili, nici sil le druiascA mosii, de oarece ei singuri erau considerati ca tinnd nobletea i teritoriile lor din buna voint a regelui. De indat ins ce devenir neatasnati i stpnii unor intinse domenii, ei Inceiciur, imitnd pe regii de sub cari iesiser a face daruri care supusii lor, rspltind pe nobilii lor pum druiri de pmnturi, sau chiar creand de acestia din nou prin asemenea druiri. Este cunoscut c mai toate hrisoavele ce ni s'au pstrat din vremile cele mai vechi ale istoriei noastre, nu au alt cuprins

deal danii domnesti, si cu. at ne urcim mai mult in timp, Cu atta acest caracter se rosteste intr'un chip mai exclusiv. Acest sistem ca domnul s se considere de stpanul intregei
tri ocupate, i s druiasc6 apoi prti de teritoriu Incunjurimei

sale, fusese imprumutat de Unguri dela feodalismul apusan, trecuse apoi la Romni, cnd acestia se desfcuser din monarhia maghiar. Druirea de pmnturi care forma In apusul Europei chitul eel mai puternic al Statului, deveni i In trile romane mijlotul cel mai temeinic de intrire a domniei.
In domnie ; teritoriul stpanit se tot Intinse dela munte care

Cele ce spune Ureche, despre domnia Moldovei, c5. la inceput er mai mult o ctipitnie" 7, se potrived pentru epoca descleckei in ambele tri. In curnd ins cpitnia se schimb6

mare. Intru ct ins In vremuri vechi, la toate popoarele, autoritatea capului Statului se confund cu dreptul de proprietate asupra 15.1.6 stpanite, domnul se privi ca proprietarul Wei sale. Legenda moldoveneasc arat chiar c Drago pune In lucrare aceast conceptie a suveranittei asupra rei luate de el In stpanire, de indat ce pune piciorul In ea. Nimerind el la locul unde este acuma manstirea Etcanii, au aflat acolo pe un Rutean, Eico, i intrebandu'l ce om este de treste In acela
locuri pustii, a spus c e Rusneac din tara Leseasck si Drago s e &fruit lui peUndniul de leinga aca riupr ca moie vepicd i de

invecinati Campulungului, pe care i ddruele orsenilor. Ambii


Roan Alexandra va hrista boga". la) Sisinan tar sin velikago tar 16) Alexandru".

moVenire" 8. Tot deasemenea face si Radu Negru cu muntii

id; Asean tar sin tarev".


1

si urin. Asupra acestui isvor mi-au atras luare aminte d. I. Bianu, membrul

Archiv lur siavische Philologie berausgegeben von W. Ingle, VII, 1884, p.

Academiei roMilne. Vezi deosebitele pa'reri asupra aceslui titlu In Sbiera, Contribufiuni pentru islorie, p. 568 si urm. 7 Ureche In Letopisete, I, p. 96. Miron Costin in poema polonfi, Ark si., I, p. 167.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIM1TIVX A TARILOR ROMANE

149

celor onorati Cu ele, !mkt se vede c ei puneau in lucrare numai un drept de suveranitate i de proprietate superioarA domneasc6

voevozi druiau deci proprienti ce erau de mai innainte ale


asupra trilor asupra crora ii intinseser. autoritatea. Totui In aceast luare In stpAnire a propriertii observiim chiar dela inceput doti chipuri de a i-o insui. Pe unii din proprietarii gsiti In trile romane, precum Cmpulun-

genii din Muntenia i acei din Moldova, Vrncenii i multi altii, alei de domn nu tim dup ce criterii, el ii las. In propriertile lor ; le recunoate Cu alte cuvinte dreptul lor cel vechiu. Acetia surrt monenii in Muntenia, r.z4ii in Moldova, cu proprietatea lor alodia15., a creia stpnire domnul numai o sfintete, fr a o crei. De aceea am vAzut buraoar c Radu Negru intrete
orienilor

Cmpulungului proprietatea asupra muntilor lor 9. Respectarea propriettei vechi se fcn. In Moldova, mai cu osebire la locuitorii de vit. romn 10, de oare ce desclectorii avur nevoie de ajutorul lor, spre a rspinge urnirirea maghiar.

pe o milltime de sale sau moqii locuite pe cari le declar. domneti,

In Muntenia, unde asemenea primejdie se vede Ca' nu insop chiar din primele zile intemeierea noului Stat, multi Romni chiar fur luati de domn ca oameni de ai lui, i moiile lor ca moii domneti, fapt din care se explic mai t.rziu numele de aplicat clasei erbilor In Muntenia. In Moldova, dimpotriv, tranii luati domneti, de cti e deseleatori erau mai ales acei de vit slavonk cari locuiau esul 11. Domnul, prin oeuparea frilor romne, pune srpanire
i apoi le druiete boierilor, sau ms.nstirilor, trecand astfel
din stpAnirea domneascs in aceea a fetelor particulare. Moiile domneti nu erau deci cum sustine iflcescu, locurile de pustiu,
cuite

adec acele ce nu se stpniau de nimeni din nepomenit veac branitele domnesti i locurile targurilor" 12, ci pc-unCinturi loi asezate.

Mai sus p. 26. D-1 loan Ndejde, Formarea marei proprieleni la noi In Lileralurii si ;Uinta, 1894, II, p. 39, deosebeste cele douit grape de sate In cele rilmase credincioase regelui Ungariei care full luate de rravriititorul Bogdan ca domnesti si cele ce se (Utz:Jura de partea acestuia si care rilmaser slobode, rAtasesti", pArerea ce pare mai de primit. Tot asa admite lucrurile si d. Sebastian Popovici, Itlosnenii si lidzesii, 1909, p. 22. 1'1 Mai sus, p. 51. 11 De aceea Inca Biacescu a observat Cu drept cuvant ca' cei mai mulli razes' se aflil In partea znuntelui". Slarea muncilorilor plugari 1m Mag. isl., II, p.
232.
1

Ibidem. 8.

www.dacoromanica.ro

1C1

ISTORIA ROM.X.NILOR

Mai multe imprejufa'ri concurg a dovedi lucrul In chip


inviderat. Mai intAiu constat11m un fapt. Toate documentele de drtruiri de mosii pun, In locul acestui cuvnt, acel de sat (in uricele

slavone s6lo), care cuvnt contine ideea de locuitori ; iar Cand


se intAmpl." s'a' se dilruiascA cae un loe pustiu, se spune aceast imprejurare anumit In document. A$A Petru Rare spune inteun hrisov al srui din 1535, cA d lui Toma un loe pustiu pe Botna,

geze acolo un sal. Petru Schiopul, In 1586, intAreste ca lui Bucium proprietatea sa din cumptirAtur5. asupra Luncei mari, ca siri stil4litiasal acolo un sal 3. Cuvntul de sat nu se referia ns ca astzi numai la asezarea ci cuprinde mosia dimprejur, ceeace se vede din faptul crt in cele mai multe documente se vorbeste de hotarele satului, lucru frtr de nici un inteles, dac ar fi vorba numai de vatra satului 14.

Cii aceste sate erau impoporate, se mai cunoaste apoi depe numele mai multor din ele, cari sunt invederat derivate de la oameni, precum : Vdnedorii, Vornicenii, Bisericenii15. Adeseori ntlnirn d6ruiri fa'cute boierilor ale unor sate, unde acei boieri isi aveau aezrtrile lor. Astfel un document dela Alexandru cel Bun din 1419, Ifrilzete lui Dragomir si Ianns trei sate In cmpul lui Drago, pe Nechid, hure cari i satele ande se cilla casete lor, Pascanii i Drgotestii. Un alt hrisov dela acelas domn din 1428, d'a' lui Sinata in p"mntul nostru al Moldovei trei sate, unul pe Zeletin unde este casa lui", i un al treilea document dela Alexandru c,e1 Bun din 1129, driruieste lui Onicil un sat pe Jijia unde i se af14 casele, ca sA'i fie mosie
Cu tot venitul" 16.

torul satului, ciici ori ce asezare omeneascA trebuie s aib5, un Inceput ; trebuie s'A' fi fost intemeiat de cineva. Trebuie srt fi fost un om care sA fi pus intaiu toporul la curAtitul unei p5duri sau httrletul la Spatul gropilor in cari se Infipser bArnele unei case. Acel om care la inceput alcsatui el singur cu familia lui locuitorii satului, i dAdit numele. Lucrul reies indestul de limpede la satul MAnesti din jucl. Flciului, asezat pe valea Elanului, sat interneiat de Man tatAl lui Duma, fiul

ArLarea unde i se

casele desemna uneori pe intemeie-

13 Ad/. ist., I, 1, p. 83. Uricarttl cle T. Codrescit. II, p. 254.

14 Document din 1442 in Arh. ist., I, 1, p. 174 : hotarul acestor sale s fie dupa hotarele cele din vechime. Comp. alte dou documente, unui din 1409 51 atlul din 148g tn Wickenhauser, p. 55 51 70-72. " Doc. de la C. MoviI5, 1608, Arh. ist., I, 1, p. 78. Doc. dela A. Liipu$neauu 1559. Ibidem, 1,1, p. 119. 11 Vezi acest doc. In Arh. isl., I, 1, p. 110 5i 121 $i In Uricaral.
p. 248.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARE

PRIMITIVA A TARTT,OR ROMANR

151

Manei pomenit in un document din 1490, dar care urcA viata lui Man pe la 1400 ". Alte documente arat satele nu (WO persoanele druite asezarea caselor lor, ci dup knezii ce au fost sau sunt in ele.

Asa Alexandru cel Bun druieste lui Toader Pais un sat la gura Jiravcei (Jiroviltul de astzi din jud. Tutova), uncle a

fost Lie si Tigsneti knezi i alt sat pe Mrlad, uncle sunt Tamas.

si Ivan knezi si al treilea sat, Cobila, uncle a fost Stanislas

(fr nici un titlu de knez sau altfel cumva). Un alt document din 1427 comirm druirea catre mnstirea Homorul a satului uncle a fost knez Stan". Un al treilea confine artarea uncle Simion knez (srit hind verbul a fost sau este). Un al patrulea
numeste 1.111 sat Tat cu un nume, ci cu artarea la knezul Bran"_ Un al 5-lea din 1432 interesant si prin aceea contine druirea unui sat unei femei 111a1uO(a (aproape singurul caz de asemenea

fel cunoscut nou), indic satul dat pe Plotunita unde a fost Neagoe Gnescul. Uneori satul este indicat nu numai dupa un nume, ci dup alte imprejurri legate de acest nume. A un doc. din 1462 dela Stefan cel Mare arat trei sate pe Rebricea In judeful Vaslui, i anume unul uncle a fost curtea lui Duma

Negrul", altul uncle au fost Grcii lui Duma Negrul" si al

4-lea uncle a fost cetatea lui Duma Negrul" 18, Uneori Litlul de knez este inlocuit cu echivalentul silt' de jude. M un document din 1471 intreste lui Toma satul Do-

un al treilea din 1499 hrzeste lui Vasile episcopul Mitro-

can unde au fost juzi Balo s Danciul ; un altul din 1487 (15. lui Iacobescu un sat pe Barlad uncle a fost juzi Balo s Drgoiu ;

poliei" Romanului, satul Muntenii, unde a fost jude ,5Arban 19. Acest obiceiu de a art satele dup persoane mai de sama ce stteau in ele (boieri, knezi sau juzi) aduce numirea celor mai multe din ele dup numele acelor persoane. Asa satul Bcssnestii ii trage numele dela fostul knez Bcsan ; Nicorestii dela

Nicoar mare vornic al tilrei de jos, Buciumenii dela Bucium prciaabul, Zeletin dela Zeletin, Sendrestii dela Hatmanul Sendrea cumnatul lui Stefan cel Mare, Huruestii dela Huru mare vornic de tara de jos, Grozvestii dela hatmanul Grozaviul
al lui Petru Rares, Berheciu dela Berheciu, Toftea (lela cpitanul

/7 GhlbAnescu, Cuzestii, p. XII-XIII. D-I Iorga crede c6 In un doc. dela Alex. cel Bun 1426 ar pulea fi vorba de case ruinate i piirAsite a celui indicat prin amuele satuiui. Oslasii deja Prut, 1913, p. 3. la Doc. reproduse In extracte de liadd Rosetti, Parneadul, sdlenii stdpdnii, p. 33-35. Comp. G. Panu, Cereeldri asupra Idranitor, I. p. 12 si urm. Acel cn Neagoe Ganescul in Revista lui Tocilescu, VII, p. 371. Acel din 1462 In Bogdan, Doc. fat frfan el Mare, I, p. 64. Doc. inedite din Acad. rorn., 1471. Pergament 138; 1487 Perg. 412; 1499 Pachet LXIV, 10.

www.dacoromanica.ro

152

ISTORIA ROMANILOR

de Tecuciu Murgo Toftea i altele 20 Al te exemple ar fi Albotenii

de la Albota, boierul ciruia domnul ii druiete satul care se numi deci astfel dup numele lui, fruntaul locului Innainte
vania, de unde s'a strAmutat si asezmltul knezului In trile romne. A gsim buniloar In Tara Oltului, satul Mateiasul dela unul Matei, knez, jude sau boier, Todirita dela Toader,
de a-i fi druit, i Belcestii as numit d.ela Crilciun Belcescu 21. Acest sistem se practicA 'MCA de mai Innainte in Transil-

Flrsenii dela 1-1Arsu, Ilenii dela lije, Sivestrenii dela Silivestru, Berivoii dela Berivoiu, Dejanii dela Dej, Voila dela Boil, Dragu dela Drag. Ucea dela Unciu, Strega - artisoara dela Streg, OpreaCrtisora dela Oprea, Scorii dela Score, Gridul dela Grid, Ursa dela Orils, Mndra dela Mndru si altele 22.

credem c e nimerit s bAgAm de seam, ea' nu toate satele isi trag nmnele dela oameni, ci multe din ele si l'au imprumutat (lela alte Imprejurri, mai ales dela cele firesti ale locului. Numele satului Pru vine filr indoial dela un pru ce curgeA

Fiindc rndul ne-a tras a serie despre numele satelor,

prin el ; Mrgineni dela faptul c r arzat la marginea unei

regiuni, acel de Corbi sau Porumbac dela pasrile de acest nume. Uneori este Invederat c numele boierului se trage dela acel al

trage dela acel al satului Cmpina, el insui derivat din elementul

satului si nu cum am vzut mai sus uncle acel al satului urrnit numele ulna frunta al asezrei. A numele Cmpieneanu se

natural al cmpului. Deasemenea dacA Cantimirestii purtau si numele de Silistreni, aceasta le provene dela acel al satului lor
de bastin 23.

persoanelor aveh In vedere oamenii de sam din asezarea omeneasc5. ; knezii, juzi sau boieri 24 sau alte Imprejurri personale. A gsim In 1487 indicarea unui sat fcut prin euvntul unde a fost casa lui Lazr" si alta mai stranie In un document limit mai nou cand satele cilptaser anume nume deosebite, anume In 1610 cnd se indicA o localitate prin cuvintele In care a fost

Este deci Invederat c artarea satului dup numele

" Toate aceste exemple Witte numai din jud. Tecuci. Vez! A. PapadopolCalimah, Srrisoare despre Moldy in Cony. lilerare, XIX, 1885, p. 371. " Albolenii vezi mai jos, acest cap., nota 25. Belcestii Ghibanescu, Surele si izvoare, 1, p. 12. " Augustin Bunea, Stpartii lard Maui, cuvantare de priunire In Acad. rom., opera postuma, 1900, p. 5. '3 Ghibanescu, Cuzolii, p. XIX. " Ca cei amintiti ca traitori sau ca f osti traitori prin 'ssate nu eran uneori cleat numai oameni de sama, boieri sau fruntasi ai locului, ni-o dovedeste un doc. din 1497 care indica satut Harbujii dupa numele unei femei : unde a fost
Bddittae (adecil Badioaia, femeett lui Badea); Revista de cereetdri istorice. Aug. 1913. pag. 2.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

153

Crama lui Grigore Postelnicul", probabil o cram mare si vestit prin aceea c era asezat in dealul Mandrestilor, la Cotnari 25. Toate aceste fapte dovedesc un lucru foarte de sam,

anume c satele isi trgeau r deseori numele lor dela oamenii mai marl dect ]'andul *minor, Lum aminte ins c denumirea satului dup boierul, knezul, judele sau chiar tranul innltat din landuri. nu Insamn c locuitorii lui se trgeau din stirpea lui, cu alte cuvinte nu arat c avem aface cu niste oameni ce'si trgeau numele din accl al unui intemeietor al Locuitorii satului nu trebuie numai decAt s fie rudeniile sau coboritorii fruntasului care aduse satului numele su. Nici
Albotenii nu se tineau print- inrudire Cu boierul Albot, nici Bu-

ciumenii cu Bucium, nici Sendrestii cu Sendrea. Deaceea intlnim uneori sate care poart numele unui simplu Oran, cuin e satul Milescanii al cArui nume se vede dat dup acel al unui
din locuitorii si cei mai sraci, Miksco, care'si vinde partea lui, neinsemnat de pmnt, pentru 10 talen i 26.

Pentru a reveni ins la Intrebarea dela care plecaserm,

anume c satele druite de domn la inceputul chiar al injghebrii

Statului erau impoporate, mai aducem uncle documente, care ne arat lmurit c satele druite erau locuinti omenesti. Un document din 14436dela Stefan Vod, intreste lui Mihu scriitorul, jumtate din Blnesti cu toate casele ce sunt pe malul prului". Un alt dok,umcut din 1458 scuteste satul Borhinesti

al Mnstirei Moldovita de Indatorirea de paste pentru oamenii din acel sat gall cleat cand insusi domnul va merge". Al treilea document din 1488 intreste Mitropoliei Romanului zeciuiala de curechiu din satul Lucusani i acea de peste proaspt din Dragomiresti 27. Un ultim document care urd aproape de desclecare existenta satelor locuite druite de domni este din 1410 In care document se vorbeste de unul Soldan fiul lui Petre

ginerele panului Zulea, ambii acesti din urm nscuti cu cel putin 50 de ani innainte in acel sat, desi cu totul aproape de
timpul desclecrei Moldovei.

Prin urmare nu se poate sustine prerea c toate satele rAzesesti se trag diii. un boier al crui mostenire s'ar fi fr25 1487, Iorga, Sludii si doc., VII, p...73, 1640 Ghibdnescu, Ispisoace $i Zapise, II, 1, P. 191. Comp. p. 202 si 218. Cum satele indicate la inceput la chip nehotrlt caprit cu timpul mune proprii ne-o aratd un doc. din 1552, tare spune : untie a f ost Petru Rusu care se chiamd acum Roscani". Iorga,
21 Ghibdnescu, Ispisoace si zapise, II, 1. p. 2, Obserratia noastr rdstoarnd din rilddcind Were-a d-lui R. Rosetti cd toate satele rdzesesti s'ar trage din cdte un boier. Pdmeudul, sdlenii i strIpanii, p. 60, Comp. N. lorga, lelcert cel Mare, p 10-: satul avAnd totdeauna acelas strmos. " 1443 Ulianitzki, 31cderiald, p. 61, 1458, Ibidem, p. 95; 1488, A casi. rorrt., pachet LX1V, 8.

Sludii i doc., VII, p. 74. Altul 1548: satul unde a fost Roman si acum se numeste Petrimanul, GhlbAnescu, Ispiroace f i zapise, 1, 1, p. 87.

www.dacoromanica.ro

154

ISTORIA ROMANILOR

se poate nsa generaliza lucrul, In sensul c decateori un sat poartil un mime derivat din until personal, poporatia lui &A se traga din individul ce l'a purtat la Inceput, deoarece am vazut c aceste numiri de sate dupa acel al unor oameni se refera numai la vaza mai de sama a unui individ din acel sat, iar nici de cum la Insusirea lui de a le fi fost de bastina. Dacti ne vom aminti c adeseori persoana daruita cu un sa t nu era decat un locuitor care dobandise acea favoare i acea Imbogiitire vitejia lui, atunci vom Iirtelege mai usor daruirile uno- sate, unde cel daruit i avea casele sale. In acest

mturit prin repetate Imparteli. Fara. Indoiala c sunt si sate de razesi sau mai drept vorbind de mazili Cu aceasta obirsie. Nu

caz viitorul boier comand pe ostenii rldic,ati din satul sau, bleat ei se deprindeau cu ascultarea de dansul, i cand apoi donmul Ii daruia satul, ascultarea de pe campul de razboiu se stramuta In vieata cmpului. Apoi descalecatorii asezandu-se
In mijlocul poporatiei supuse, prin Insusi faptul ocupatiei suite a tarei (ca sit nu zicem a cucerirei), erau Intr'o pozitie de stapani
fa t:a

cu ei, Meat faril Indoiala, c chiar Innainte de daruirea mosiilor din partea domnului, ei puneau In lucrare oarecari clrepturi de suprematie asupra lor, i dania facuta de domn intipare numai ct pecetea dreptului pe o stare de fapt anterioara. Acesti boieri aveau apoi pe lang sine slugi, Inc din naintea coborIrei lor in Virile romane,care slugi se contopiau si se amestemi cu poporatia satului daruit, fricat formau un singur tot. De alta parte unii dintre locuitorii de frunte, din acei de bastina, se Innaltau prin favoarea donmeasca la rangul
boerilor. In sfarsit Slavonii romanizandu-se, deosebirea de nationalitate incef de a mai fi o pricina de precumpenire politica.

Se desemn astfel pe pamntul tarilor romne, catva timp dupil fierberea pricinuita prin faptul descalecrei, acea formatie care se vede mai tarziu, compus. In deobste din doua
clase de locuitori : cei liberi cu pamanturile br, rzeii i boierii ; cei supusi acestora, viitorii serbi. Satele domnesti i prin urmare i acele boieresti erau deci

locuite de o poporatie supusa" unor indatoriri care stapanul


locului, domnul sau boierul.

respecta proprietatea alodiala a satelor razeesti, aceasta nu' Impiedeca de a se atinge de ea, cand obiceiul pmantului fi Invoia o asemenea atingere, i astfel multe sate de. oameni liberi, la fnceput, devin cu timpul supuse domnului, i prin dilruirea lor, boierilor. Era totdeauna o pedeapsa, o degradare, ca un sat razesesc sa fie luat ca domnesc. Aceasta pedeapsa se aplica uneori pentru omorurile Intamplate pe teritoriile

Proprietatea superioaril a domnului.

Daca Insa domnul

lor ; alte ori and satul nu puta raspunde birul cu care era
www.dacoromanica.ro

11)RGANIZARFA PRIMITIVA A 'l'AMOR ROMANE

155

impus. Pentru cazul intdiu citdm un document dela Bogdan fiul lui Lpupeanu din 1570, In care se spune c'd : Domnia mea am luat acel sat Albotenii s5. fie domnesc pentru omorul
acelui Grec ; ins. boierul Albota, starostele de Cernduti, prtin0 Grecilor moartea Grecului, 158 de boj i vaci, 600 de oi, 7 cai i 13 iepe, domnia mea i-am dat satul Albotenii, ea sd'i fie lui ocind cu tot venitul" 28. Sapte sate depe valea Elanului sunt date de Duca Vodd in

1676 lui loan Ghiban, fiindc el plditise dqugubina pentru o amarte de om Imtamplatd In tinutul Flciului In o pAdure asupra cdreia eran coproprietare acele sate. Gloaba fusese cte 9 galbeni de sat, plus Vornicului de BArlad cae 2 galbeni de sat in total deci 11 galbcni de sat 28. Astfel un sat liber devenid domnesc, i apoi boieresc, pentru o crim intdmplatd pe teritoriul s5.u, i acest mijloc en care s'a ndpdstuit In cursul timpului multe sate rdzdeti, a aruncat multe din ele in rAndurile erbirei. Celalt chip de a lu un sat c,.a domnesc, este doeumentat prin un hrisov dela Radu Alihnea din 1613, care aratd c satul Apele vii fusese luat domnesc de Mihai Viteazul, pentru cii knezii acelui sat (adec oamenii liberi, rdzeii), nu putuserd rdspunde domnului birul ce le impusese, in sumd de 50.000 de aspri. Le-au luat moiile i i-au fdcut vecini", spune documentul. Acest sat este dat apoi de zestre de Mihai Viteazul fiicei sale Florica, la mdritarea ei cu Preda Postelnicul", i astfel coboard satul acela trei scdri care duceau din libertate cdtre *erbire : sat rdzeesc, domnesc i In sfarit boieresc. Cu toate cd documentele care ne slujesc pentru a caracteriz aceste imprejurri, sunt unele din ele cu inuit posterioare timpului pentru care noi incercdm aceastd caracterizare, este
de observat Cal ele puneau In lucrare nite obieeiuri vechi care

se practicaserd totdeauna chiar innainte de descdlecare, ata de voevozii de dincolo, ct i de acei de dincoace de munti, inca pot fi Cu drept cuvnt, intrebuintate pentru a face cunoseutd o stare cu mult anterioard alcdtuirei lor.
Din ele deci reiesd urmdtoarele drepturi ale domnului :
tdrilor descdlecate, mai ales asupra cmpului, i de aici dreptul
care voi sd le deosebeased.

Proprietatea efectivd asupra prtei celei mai intinse a

de a ddrui satele aezate in aceastd regiune la persoanele pe

vol. V. capul Caracterul si politica tul Mihai Vitcazul.

" Uricariul, II, p. 252. "Ghibnescu, Cuzeslit, p. LXII' Mag. ist., II, p. 265. Multe a/te doc, de acelai fel vor fi adose In

www.dacoromanica.ro

156

ISTORIA ROMANILOR

tin fel de pioprietate superioar, cbiar asupra satelor rzsesti, pe care uneori vedem c o intreste prin documente,
tuiti clo.sbrcndu'i de (Musa, spre a o conferi altor persoane. Aceqstil proprielate superioarti a domnului, asupra intregului teritoriu al trei, se vildeste mai ales In o imprejurare ; anume, domnul Intri ca mil domneasc chiar cumprturile

de si acesti proprietari erau mai vechi in tail decAt domnia ce venise asupra lor ; all e ori o rpeste chiar dela vechii indri-

Ricute de un individ dela altul, drept ce nu'si ave rdcina In druirea domneascil. A. un document de la Aron Vodri; 1592, arat c ,d-am dat slugei noastre Onciul Herta i i-am intrit dela noi In tara noastr Moldoveneasc, a lui dreaptd rno,sie cumpardturd, din privikgiul de cumprtur ce'l ave
deba Petal Vod (cel schiop) satul Corntelul, In tinutul Cerrautului, ce l'a curnpdrat dela Dragliici Borotca, drept 1200 taleri de argint" 31. Alt document dr_qa Vlad Tepes din 1456 spune

ddrn jupnului Mops, cu fiii ficele sale, satele anume : tot satul Corbii de jos pe Arges si tot satul Corbii de piatr si patrimoniul din Micesti, cu vaduri de moar, i jumtate sat Malurenii, care toate sunt vechie moie ale jupdnului Mogo." 32 Tot din aceast cauz se vede c cei mai multi proprielari, sau posesorii unor drepturi, revin la fiecare schimbare de domn, pentru cpt reIntrirea privilegiilor, precum am vzut mai sus acele 7 documente repetate asupra acelorasi putea s revoace proprietatea concedat de antecesorul sriu. Revocabilitatea i deplina putere de dispozitie asupra propriettilor individuale, din partea domnului, arat c proprietatea particularti er un soiu de concesie a lui. In afar ins de dreptul domnului asupra unor sate din
drepturi Cmpulungenilor 33. Aceasta din cauzil c fiecare domn

cuprinsul -Wei el mai aveh In stilpAnirea lui netgduit. .satelc

euprinse in razele de striOnire ale targurilor, acele cum spun documentele : asculttoare de ocolul cutArui tArg".

Domnii ins erau stpAni pe pilmfmturile domnesti numai in puterea insusirei lor de domni i numai pentru timpul cA.t domniau se amestecii averea Statului cu averea lor proprie. De indat ce iesiau din scaun, nu mai puteau dispune de plimnturile domnesti, Un document din 1662 aminteste obiceiul

Arh. ist., III, p. 200 [satul CerncAul]. Comp. un doc. dela Stefan cel
32 Arh. ist. I, 1, p. 142. 0 sum6 de doc, de acest f el in GhibAnescu, Ispisoace si zapise, I, p. 20, 24' 27, 34, 39, 62, 78, 99, 111. in care domnul zice c diiruieste cumpdrtorilor sate cumplirate de ei. La p. 31, 42, 45, 57 59, 102 domnul intreW stApfUlirea reche a satelor.
Arh. ist., I, 1, p. 86.

32 Mai sus, p. 26.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TXRILOR ROMANE

157

acela pe care se razimil intreaga propsire. proprietatea, er deci lsat pentru a zice astfel la bunul plac al domnului, i in aceasta vedem noi mai ales caracteristica cea mai de sarn a absolutismului capului Statului In trile romne. Urmrile unui asemenea drept, afar din urea lucrurilor, puted st devia din cele mai periculoase, In luiste tri bAntuite de furia schimbrei domnitorilor ca acele romne, si numai teama de a'si immulti dusmanii pute st impiedece pe domn, de a face din acest drept cumpla un izvor de nesecate abuzuri.
Judeeiltile. Al doilea element care alctui puterea domnului er acel judeciltoresc. Astzi s'a desprtit cu mare bgare de seamil autoritatea executhli (dat domnului) de aceea judeetoreascA care este incredintat unor corpuri pe cAt se poate mai mult ferite i aprate de puterea ockmuitoare. Aceast desprtire a puterei judecAtoresti de acea a capului Statului este de origine german. Este cunoscut c la acest popor nicirea capul Statului sau delegatii puterei sale n'au judecat. Att in curtea regease, c't si in acele ale comitilor

trei, c. atunci cAnd Vasile Vod. er. In Tarigrad, el nu a avut voie s dee prin scrisoare nimnui nimic" 34. Asezknntul cel mai temeinic al societtilor omenesti,

provinciilor, precum i in acele mai mici ale centenarilor, regele,

comitii, centenarii, presideau corpurile acele, cari aflau" dreptatea, dar nu se amestecau la darea hotkirei. La Romani, din contra, in timpuri vechi, judech regele ; In acele mai noue consulul, pretorul sau acei judeciltori rnduiti de ei, care toti deci nu erau deat reprezentantii autorittei supreme. La Slavoni, ca i la Romani, dreptatea se di. numai In numele capului Statului, ci chiar de el. Capul Statului er i imprtitorul suprem al dreptiltei. Intru c.t in constituirea nationaliftii noastre n'au intrat mai de loe elment german, ci numai acel dac (asupra asezmintelor juridice ale cruia nu se stie nimic) a.cel latin i acel
nu poate judec ci acel romn sau slavon. eh' In puterea absolut a capului Statului se cuprinde i dreptul de judecat.

slavon (celelalte sunt putin insemnate), Intelegem ca s nu intlnim la Romni reprezentat principiul german, cil regele
Deaceea i vedem c in trile romne, judectile ca celelalte afaceri se tratau in divan innaintea domnului care

Ii el-A pe voie ; cci boierii isi dAdeau numai prerea far a o

lila el singur parte la sedintele lui, i hotilria mai la urm cum

impune domnului. Divanul a fost totdeauna in tkile romne,


" N. Iorga, Sludii $i doc., V. p. 37.

www.dacoromanica.ro

1F)8

1STORIA RONIA.N.ILOR

numai un sfat
de el 35.

al domnului,

mi

autoritate neathrnatil

lucru aa de obicinuit nici nu are nevoie de dovad. A un hrisov dala Stefan cel Mare din 1461, care coutine o judecat
dintre boierii Crasnil i Nicorescu deoparte i Huin de alta, spune

Domnul Ins puteh s delege puterea de a judech autorittilor inferioare, ceeace ifice indestul de des, mai ales in timpurile mai noue, (And mai multe dregAtorii fur create anume pentru judecarea daraverilor mai mici. Din nenumratele hrisoave, care constat c domnul er autoritatea suprem. judecaoreasc, amintim mai mult ca exemplu cateva intru ct un

asupra mersului afacerei : deci cercetnd Doi Impreun cu boierii notri adevrul, am poruncit preotului rusesc ca s aduc rnarturi ase preoti i el al aptelea, imprehn cu dhnii s jure, cum ea acel ispisoc a fost adevrat... Si vzAnd noi aceast izbhnd cu cale, am dat lui Huin acele trei sate. Si la aceasta este mrturia insui domniei mele, i a prea Antitului mitropolit
i a boierilor notri, (urmeaz. Inirarea lor)" 36 Un alt lirisov dela

Radu Voevod din 1528 spune : Am dat domnia mea lui jupAn paharnicul lege 48 boieri i 'i-a adus de au cutat i au mrturisit innaintea domniei mele" 37. Un altul dela Ptracu cel Bun din 1558, contine arnintirea Ca' a jurat cu 12 boieri dinnaintea reposatului Vad Voevod, cum au avut Stanciul btrni dreapta moie i motenease, iar Dinul i Stan nu

s'au lsat a, ei au luat 24 de boieri dinnaintea lui Mircea Voevod ca srt jure, i n'au putut nici decum s jure" 38 Un al 4-lea document contine un jurilmnt sv.rit innaintea unui delegat al domnului, care raporteazA acestuia cele petrecute : care au

jurat cu sufletele innaintea Radului din Boreti, iar juphnul Radul a scris carte care domnia mea, cum au jurat i au dat

sfintei mnstiri dreptate" 39. Un al 5-lea document dela Matei

Basarab din 1633, in care domnul spune despre Maria, fata vornicului Ivacu Golescu, ea' nu am putut'o opri domnia
" Asa 11 caracterizeazii i RaiceNicz, la sfarsitul veacului al XVIII-lea, Osservazioni sloriehe naturale e politic/le inform la Valachia e la Madonna. Neapoli, 1788, p. 151 : Benche in apparenza il diNano s'ingerisca in molti affari del paese, in realta non ha veruna autorita, e tutto econchiuso del principe". Aceeasi bagare de seamA facutA de Thornton, Eta aeluel de la Turquie, traduit par 1812, II, p. 490: Le di-van a l'apparence d'intervenir dans la direction des

ettaires publiques; mais il ne pussede aucune autorit relle ; car dans le fait tout est conduit par le prince et ses ministres". u Beprodus ctupa Foaia penlru minle, 1840' p. 145 de .Hasdeu In Arh. isl., III, p.- 148-149. " Din Arhiva Slalului, needitat inc, reprodus in parte de Tocilescu Romeinismului, 1871, No. In articolul su Juritzl la Romeini in Foaia
10,
11

si 32.

" 'bider&

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA PRIMITIVA. A TARILOR ROMANE

mea sa nu'i ice jupaneasa Maria lege, i i'am dat lege 12 juplinese prin ravae domneti, ca sa jure Cu sufletul lor pre Stanta Evan-

ghelie, innaintea parintelui nostru mitropolitul, c nu este


ca. domnul avea pretutindenea un rol hotAritor.

jupneasa Maria nimic vinovata" 0. Si aa mai departe, aproape

In toate documentele ce pomenesc despre judecati, se vede

Acest sistem romano-slav era facut pentru a spori Inca puterea covayitoare a domnului, and i dreptatea tot pe rninile lui. Lipsia deci garantia ce exist In dreptul german, ca acel ce tinea sabia sa nu rosteasca i hotarirea.

Cea mai cumplita manifestare a acestui (kept de judecata a domnului, era dispunerea netarmurita asupra vieei cetatenilor. Domnul putea Audi la moarte cand i cum Ii place. OsAnda

de obiceiu se rosti in divan, prin a tot puternicia domnului ; uneori insa divanul era chiar trecut cu viderea, lucru pentru
care de i cronicarii mustra pe domni, acetia nu erau mai putin

ascultati de contimporanii lor care probabil c, in marea lor


majoritate, priviau dreptul de vieata. i de. moarte ca un (Wept dat domnului de la Dumnezeu. Vom ave prilejul In cursul expunerei viitoare, a arat de mai multe ori punerea in lucrare a acestui drept Mara din cale ce dade pe victima adeseori s'o
judece calau I .

Un exemplu viu al unei nedrepte osandiri la moarte urmata de executare ne o da cazul liti Wolfgang Forster cetatean

din Bistrita, Audit la moarte de catre Petru Rare dupa ce

puse stapAnire pe cetatea stisasca, i a caruia executare insui Rare

im gasete in gura domnului alta indreptare decat ca. unul

o marturisete a fi fost savArit cu nedreptate i dupa o Ora rutacioasa. E un grad de lipsa de contiinta nu numai moral dar i psihologica de a mArturisi in public fill% nici un fel de sfiala, comiterea unei fitra de legi, aa de revoltatoare i care
Toma Pellio ne-a aratat c acel Wolfgang ar fi tradator al cetatei dupa toate drepturile i s'ar cuveni moartea i c dac ar tral

mai mult, ar pierde acea -cetate. Toma Pellio m'a rugat deci, adaoga domnul, prin scrisori, ca sa tai capul lui Wolfgang,
ceeace am facut" 41 Ce dispret, ce nepasare de viata omeneasca

pentru a careia ocrotire sunt doar in primul loe alcatuite Statele. Aceasta nepasare samana cu acea a regelui Dahomeiului din zilele noastre care pentru a cerc daca bate bine puca
ce i'o claruise o misiune engleza, pune s traga Iii CC! d'intaiu trecator I
Mag. isl., 1, p. 208.

Petru VodA c. Bistriteni 9 Oct. 1536, Hurni., Doc., XV, p. 373 : ignoramus quo spirito ducti fecimus, ex furore pri edicti caput plecti" (p. 382). Harel
rilspunde la itite plAngeri asupra mortei nedrepte a lui Wolf gang pentru a le curma (pag. 384).

odatA pentru totdeauna : "hoc quod fecimus ex proprio nostro arbitrio fecinats"

www.dacoromanica.ro

160

1STORIA ROMANILOR

turi aved el asupra averei Statului. De la inceput chiar observm c dac domnul ave aproape libera dispozitiune asupra averilor private, cu Cat mai neingrditil trebuid s fie intrebuirrtarea acelei publice. Dar apoi pe atunci nici se Meuse MO.* deosebirea timpurilor mai noue, Intre domn ca persoan, i ca sef al Statului. Tara era proprietatea principelui, poporul era robul su, averea

puternicia domnului, s cercetilm prin ateva cuvinte ce drep-

Averea Statului.

Pentru a caracteriza pe deplin a tot

lui privat er a lui, i cu ata mai mult trebui s fie ale lui

cele ce se adunau dela el sub titlul de dri. Pentru timpurile cele d'inthiu, nu pare a fi existat deosebirea ce se vede mai tArziu, hare veniturile tdrei i acele ale domnului. Aceast deosebire se ivi atunci rand riJe romne incepur i ele a a% ea oarecari nevoi care se deosebeau pmi la un punct de nevoile domnului.

Nu c doar s'ar fi atribuit vre-o sum la vre-o imbunttire a strei tarei sau a locuitorilor ei ; atare lucru p.n aproape
Armata slujia pe socoteala ei ; bisericile
i.

de epoca noastr a fost un ce aproape necunoscut in -Wile rornne.

aveau averile i veniturile lor ; de drumuri nu se ingriji nimeni ;

cele dteva coli

putini functionari erau considerati ca slugi ah. domnului, deci pltii de el din veniturile sale, cilrora le conced uncle din ele, cum vom vedea mai jos. Tara 'Area cA nu are nevoie de nimic ; de aceea nici un ban nu era chleltuit in folosul ei. Dac cu tdate aceste, mai tArziu, se vd deosebite veniturile Orel de acele ale domnului, lucru se Mat atunci Cand trile cilzAnd sub Turci, incepur a apsa asupra lor greutti noue, precum haraciul i darurile la Turci, proviziile in natur i contributiile extraordinare. In timpul dintAiu ce urrn dup desclecare, toate

Dimitrie Cantemir caracterizeaz astfel autoritatea domnilor Moldovei, care er tot aa. i la acei din Muntenia : Se intinde puterea lor nu numai asupra boierimei i a locuitorilor Moldovei, ci inc6 i asupra altora, de once stare ar fi, cand se afl in tara. Viata i moartea lor este in minile domnului.

veniturile Orel erau venituri domneti, din care domnul se clesbrch de o parte, pentru a-1 da boierilor sau m.nstirilor.

pierderea tuturor moiilor, nacar i cu strmbtate i tirnie, apoi cei lovi-ti pot numai s se roage prin graiu salt scrisoare,

udecnd el pe cineva la moarte, la btaie, la surgun sau la

dar nimenea nu are voia de a contrazice sau a se impotriv judectei domneti. i iari dac va voi s libereze pe vreunul
judecat la moarte de toat tara, nimenea nu poate sit' se opun vointei lui. Toate dregtorille militare i civile atarnii de bunul su plac ; le d celor iubiti, le ja celor uriti. Pentru imprtirea lor domnul nu are nici o regul prescris. Dac ar vol s fac'A pe un Oran logort mare care este boieria cea mai mare a Moldovei, nimeni nu cuteazA a i se impotrivi, i din contra, cnd ar voi s lipsease din post pe unul, fie mcar i din neamul www.dacoromanica.ro

ORGANIZ AREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

181

cel mai de frunte, indat acela caut a se supune hotrirei domnesti. Asemenea putere are nu numai asupra celor mai de jos ai clerului bisericesc, ci inc i asupra mitropolitului, episcopiilor, arhimandritilor i egumenilor, i asupra tuturor celor ce sunt de tagma bisericeasc. Neimpiedecat poate s.'i scoat din dregtoriile lor, de si nu din cele sacerdotale, i cerand trebuinta, poate i cu moarte s'i pedepsiascA" 42

deplin putere pe pmntul -trilor romne, si pe locuiotrii lor. & propietarul suprem al persoanei i averei tuturor, nefiind mrginit in aceast autoritate cleat de frica de Dumnezeu, de respectul obiceiurilor si de teama de rscoal, singurele franc puse abuzului ce pute face cu (Musa. Legal nu er ingrclit prin nimic ; in voia domnului stte tot ce'i treced prin minte, si nedreptatea cea mai strigtoare la cer pute s" ice fiin[A, de indat ce domnul ave mima a o indeplini. Stavilele morale retineau adesea ori pe domn dela abuzuri ; dar vai de acea societate in care morala este singura garantie a intereselor ! Cel ce are puterea in mini tinde, prin o plecare fatal, a abuza de ea. Trebue serioase garantii poporului in contra autorittei. Deaceea societtile moderne au lint ataea msuri spre a apr libertatea interesele cettenilor de a tot puternicia ocarmuirei ; i cu

Din cercetarea urmat Ora aici reiese c domnul avea

numai slaba moral vine in lupt Cu a tot inghititoarea putere? Domnul romAn ave deci, in vremile mai vechi ale istoriei noastre,,o putere absolut in in-telesul cel mai deplin al cuvantului. Despotismul asiatic, iat caracterul domniei romaneti.

toate aceste garantii, de cAteori depsesc organele ei limita drepttfi; dar inc acolo unde nu exist nici o siabilire, unde

Totusi acest sistem nu er pentru acele timpuri ceva gall din cale, si ar fi condus poate pe poporul romAn la bune
deck insusi el : nesiguranta urmrei in domnie.

rezultate, dacA DU ar fi fost insotit de un TA'll incA i mai mare

Urmat ea la Iron. Sistemul de urmare la tron in trile romne er aproape chiar dela inceput electiv-ereditar, adec toti copiii i chiar alte rude ale mortului domn aveau cu toatele un drept egal de a fi alese la domnie de care tar". Alegerea se fce in timpurile vechi, cAnd se indeplini innainte de a'si d dup toat regula, in chipul urmAtor sufletul domnul ce se afl pe patul de moarte, se aduri mitropolitul i toti boierii i ineau sfat pe cine s aleag in locu'i. Aceast ingrijire er de nevoie in acele timpuri, unde cheia boltei intregului edificiu social er puterea domneasc, pentru

lui Matei Basarab ne spune Paul de Aleppo c cei avuti si newww.dacoromanica.ro A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor. Vol. III.
" Cantemir, Descriplio Moidaviae p. 38.

ca tara s nu rman nici un moment Mil stpAn. Asa la moartea

162

ISTORIA ROMINILOR

ieau la ceart Inc Innainte ca Stefan sA'si fi dat sufletul, despre cine vor alege pe urma lui la domnie ; iar la moartea lui Matei Basarab, se procede mai IntAiu la alegerea lui Constantin Serban i dup aceea la Ingroparea domnului reposat.

guitoIii tremurau ca oastea s nu jfuiasc5. orasul. De aceea si la moartea lui Stefan cel Mare, vom vedeh cum boierii se

Dup ce sfatul cel mare al -Wei adaos pe WW1 divan, iesi din biseric, unde de obiceiu se svarsi actul alegerei, mitropolitul se sui pe un loc Innalt si vesti poporului care

Se trimiteau in sfrsit clrasi, pentru a face cunoscut noua alegere In toat tara de unde veniau mii de oameni mai fruntasi la curte, spre a felicit si a'si ImbunA pe noul domnitor 43. Asa se urmA de cftte ori se intAmpl neasemnata fericire ca s fie un singur candidat la tronul vacant. Cele mai adeseori ins erau mai multi competitori, i atunci, In loe de o ceremonie, alegerea se schimb In lupte sAngeroase, ceeace reies cu prisosint din expunerea de mai sus a certelor urmate Intre urmasii lui Mircea in Muntenia, si Intre acei ai Mustestilor si mai apoi ai lui Alexandru cel Bun in Moldova, lupte ce am vAzut cum au bntuit Intr'un chip ingrozitor Intreaga vieat:a a trilor
roma ne.

se adunase, pe cine au crezut sfatul de cuviint a alege ca domn. Fr indoial c poporul il aclam, fiinde totdeauna se Ingriji de a nu alege pe o persoan care ar fi fost displAcut. multimei. Dup aceea crainicii vesteau prin ora alegerea noului domn. Se proced apoi la ceremonia Incoronrei si a jurmntului boierilor i ostirei, clre se fceb. In formele religioase ale timpului.

Ceca ce mai ales Incurc urcarea la tron er imprejurarea c fiii naturali erau pusi pe aceeasi linie cu acei legiuiti, de oarece i ei erau din osul domnului" 44, lucru ce Inlesni mai trziu instrinarea domniilor ; cki fusese destul ca un domn
s se fi Intalnit in vieata lui cu o femeie, pentru ca fiul acesteia s poat pretinde avuse de tat 45. De o cam dat, se tine ins cu putere principiul stabilit prin obiceiul trei, c5. nu se cilde altuia s dee domnia fr de cruia nu vrea a hi smnt de domn" 46. Deaceea am vzut bun oar c, dup moartea lui Latcu, ne rnfannd nici un mostenitor de sex brbtesc,
" Asa s'au petrecut lucrurtle la alegerea lui Constantin .5erban, urmasul lui Matei Basarab. Muntenia, putand pune atunci in lucrare vechiul drept de
alegere al dorunului, savArsi aceasta alegere In toat forma, dup vechiul obiceiu. Ea a fost descrisA de Paul de Aleppo, secretarul patriarhului Macarie, ce se afl pe acel timp In Muntenia, impreund cu patriarhul. (Arh. ist., I, 2, p. 101-103). 44 Ureche in Lelopisete, I, p. 156.

" Chalcocondila, p. 78, ne spune Inca' despre Mircea cel Mare, 61 trlind adese ori cu concubine, avuse nu putini copii naturali care, dupd moartea lui, se schimbarA adese ori in scaunul tarei". Duca, p. 201.
Ureche, 1. c.

www.dacoromanica.ro

OBGANIZAREA PitIMITIVA

TARILOR BOMINE

163

Moldovenii isi cauf vitli de domn intsiu in Litvania la principele

higa Coriatovici, apoi la Mu5testii din Muntenia.

Cum de s'a rsdit la RomAni acest sistem de urmare la tron pierztor de tarA? Noi credem c' el a fost determinat de imprejurrile petrecute in Ungaria si Polonia nude, putin timp dup intemeierea trilor romne, stngndu-se in ele dinastiile vechi ereditare, ?neap si ele sub domnii elective sau electiv-ereditare. AA in Ungaria, dup5 stngerea dinastiei arpadiane in 1301 si .ase ani de lupte chile, se alege de rege Carol Robert, din Neapole, si apoi urmeazii mai departe cu alegerka OM la cderea ei sub Turci 47. Polonia dup5 moartea liii Cazirnir cel Mare, intrmplat filr mostenitori in 1370, alege de rege pe acel al Ungariei, acela Ludovic de Anjou earuia Ii urmeai la 1386, dinastia Iaghelonilor, i ca ins domnind dup5 principiul electiv ereditar. Mai insemnat este InsA cs i in Bulgaria, tara aceea pe care trile romne au luat'o in organizarea lor drept pild'5, dup stingerea dinastiei Asnestilor (1256), se introduce un
cu multe lupte pentru tron, i spart din cnd in cAnd prin aleromne, avnd curilud dup constituirea lor, pretutindene exemsoiu de urmare la tron hibrid5, compusd din ereditate, amestecat5

gerea tarului de atre mai marii poporului, hick astfel t5rile


plul anarhiei in privirea urmArei la tron, nu este de mirare a le vede cznd si ele in acelasi p5cat, cu att mai mult c' sistemul de a se alege voevozii, pare a fi existat in toate timpurile in Transilvania, i dac5 acest sistem er in intrebuintare peste munti din timpuri vechi, este firesc lucru, de a'l intlni In -Wile romne, ale cAror element politic predomnitor venise de acolo. Gsim un document din 1493, in care se spune knezii i militarii din cele DMA sate romnesti din districtul rutean Craina, totdeauna de cdnd i adue oamenii aminte, s'au bucurat de acea libertate c5 acela pe care knezii si toat comunitatea Crainei Il socotiser5 vredinic, s fie ales in fiece an, cu consimtmntul Castelanilor, la slujba voevodatului
Crainei"
48.

Feierlichkeiten anerkannt und dem Volke vorgestellt wurde" Ioseph Benzur In Jus publicum Hungariae Viennae, 1790, p. 62, caracterizeaei astf el sistemu) de urmare la tronul Ungariei, acelasi ca 5i in trile romne : Modus habendi regnum ohm nec mere succesivus, nec mer electivus fuit Ita enim temperata erat successio ut familiae quidem lus valeret. concurente tamen procerum declaratione seu approbatione". 4 8 Duliscovitz, II, p. 19, 1493 : ,,lohannes Corvinus de Hunyade Hoenezii et universi populi et jobagiones nobtri de novem villis et possessionibus nostris,

1855, I, p. 221 : Die Erbfolgeordnung dieser hchsten Staatswiirde (Knigturn) war in der Familie nicht festgesezt. Der jeweilige Regent bestimmte in der Regel seinen erstgeborenen Sohn, welcher von den Grossen des Reiches unter gewissen

47 Comp. Schuler-Libloy, Siebenbilrgische Rechtsgeschichle, Hermannstadt,

www.dacoromanica.ro

164

ISTORIA ROMANILOR

Este cunoscut c dup firea poporului, s'au introdus In deosebitele tri sau sistemul domniei ereditare, sau acel electiv
domni monarhia ereditar, puterea regeasc5. i cu (Musa impreun

sau inch' i acel hibrid electiv-ereditar. Pretutindeni unde pre-

i ideea Statului se intri, precum in Anglia, Frantia, Spania i Rusia. Dimpotriv unde s( aezA sistemul electiv, sau caricatura lui electiv-ereditar, interesele private ale claselor dominante se ocrotir in dauna interesului ol*esc, de unde urmar lupte i desbinri pentru coroan, destrblarea puterilor Statului, pn cnd la sfrit, dup cum le era scris in cartea vepiciei, sau se intoarser la un sistem mai bun, sau disprur depe fata pmntului. AO in Germania, Ungaria, Bulgaria, PoIonia,
Muntenia i Moldova. S se adaugA la aceste imprejur'ri tried' i micimea trilor

romne, mai putin in stare prin puterile lor a lupt cu relele luntrice, precum i aezarea Ion in mijlocul unor vecini mari ambitioi care doriau intind puterea tocmai pe socoteala acestor tripare, i favorau deci pe dt puteau intrigile i luptele pentru domnie. Atunci ne va cuprinde mirarea cum de Muntenia i Moldova au putut rmne cu vieat, cnd alte State, mult mai mari i mai puternice, decat ele, au trebuit s piar. Rspunsul ce'l vom cpt va fi deosebit, in deosebitele perioade ale istoriei romneti. La inceput aprarea
existentei lor nationale fu datorit numai sfortrilor unor inimi mari i minti puternice, pe care norocul poporului romn le urcase in tronurile Ion, i cari 1i gseau un sprijin i un rsunet In un popor voinic i doritor de neatrnare. Dup ce ins greutatea vremurilor incujbA sub jugul ei firea de otel a poporului rorran, existenta lui fu ocrotit prin imprejurrile exterioare care se desfurar totdeauna aA, indt s fereasd pe Romni,

dac nu de ciuntire, cel putin de desfiintare. In aceti secoli injositi ai vietei romneti trebuie s constatm, cu o adnd.
rnhnire, c Romftnii au fcut tot ce au putut spre a se sinucide, i c dac lucrul nu au izbutit, este numai fiindd altii nu i-flU lsat s o indeplineasd. Se vede ns ea' puterile evolutiei ne-au fost spre priint. i de,aceea am scpat teferi din toate nevoile.

S lucrAm deci i de acuma innainte cu incredere in viitor, del seria istoric in care e prins desvoltarea noastr este o

Draguthfalva, Medencze, Ardanhaszky, Hatmegy, Zavidfalva, Kerepetz, Lafalva, Sandorfalva et Sztanfalva (aceste sate sunt numite inteun alt document Ibidem, II, p. 18, 1387: possessiones nostrae valachales") semper ab antiquo, quo memoria hominum comprehendedret, tali libertate usi fuissent, quod ilium, quem Kenezii et tota comunitas de Krajna maluisset, pari voto et consensu Castellanorum singulis annis ad off icium Voevodatus de Krajna elegissent". CItat6 de Pic, .A6atarnmung, p. 148, nota 29.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA. A TXRILOR ROMINE

165

pregitit de mai innainte.

serie suitoare, i lucraren noastr in sensul propisirei si a vietei nu va ave de luptat ca la alte nenorocite popoare, Cu o osindire

2. BOIERII
Nobilimea de singe. Alai innainte de a cercet caracterele acestei insemnate clase a poporatiei romine, trebuie

boierii ar fi fost numai acei ce se aflau sau fuseser In vre-o dregitorie publici" 49. Nimic mai fals decAt o asemenea conceptie a nobletei la Romini. Mai intaiu daci cerceim In deobste modul cum se desface o clas de nobili din massa poporului, vom vede c este un fenomen obstesc i fatal care a trebuit s'A se Indeplineasc la bate popoarele. Origine,a nobletei este de cAutat In deosebirea pe care natura insisi a pus-o Intre indivizi. Cei mai activi, mai energici, mai inteligenti si mai norocosi, dobindesc o putere economicA
covarsitoare, i bogitia le d'A In curAnd o precumpenire fireascA asupra celor sraci, care atArn de dAnsii. Cu timpul, obiceiul, ami tarziu prefAcut In norme juridice, intreste pozitia predom-

s ne lmurim ce era. ea. La noi este o idee Indestul de rspindied, cA nu au existat in trtrile noastre o nobletA ereditarA, i c'A

societate o clasi de nobili, adec de oameni bogati i Inzestrati cu mai multe drepturi decAt poporul de rand, tocmai din cauza hogtiei lor. Cauza pentru care avutia este Insusirea care ridica pe om la nobleti, este Imprejurarea ci ea poate fi mostenit, pe ca.nd Insusirile intelectuale, ori cit ar fi ele de superioare, pier cu individul. Cit timp memoria tine minte originen omului si pricinile Imbogtirei sale, se vorbeste de parveniti ; Ins ce memoria s'au pierdut sau au trecut un timp indelungat, eI devine nobil. CAti apoi din nobilii ce si'au pierdut averile nu s'au coborit IndArt in randurile poporului de jos, din care averea Ii scosese ! Satele noastre infAtiseaz destul de des nume marl, rudenii i coborltori chiar din domnii cei mai fnsemnati ai trilor, care asfilzi tin de coarnele plugului i duc vieata cea grea a rizesului sau chiar a fostului clAcas, pe cand multe familii ale cror origine de jos este bine cunoscuti, strlucesc astizi In rAndul nobililor. Nobleta fiind deci din acest motiv un fenomen universal, ar trebui s ne surprindi lipsa ei la Romini. Vom vede
Brezoianu, Vechile institufiuni ale Romciniei, Bucurqti, 1882, p. 3, 4 Bfileescu, Starea muncitorilor plagan i In Nag. ist., II, p. 237.
Cf.

nitoare dobinditi de avere, i astfel Incepe a se deosebi In

www.dacoromanica.ro

166

ISTORTA ROMANII.011

din ce cauz s'a putut sustinea, pan la un punct Cu o aparent de adevr, cA nobleta ereditar n'ar fi fost cunoscutA de poporul roman, i. c boerii nu erau deck dreatori, f oti sau lucrtori.

inceap In timpuri anterioare descAleckei, $i de aceea trebuie cercetat originea nobletei sau boierimei romane, In aceastri epocA mai veche, i deci mai ales In trile de peste munti. Am vAzut mai sus c o atare noblet a existat sub Unguri, $i anurne nu ca o clas de dregkori, ci ca una social, Inz,estrat cu privilegiile i. drepturile sale 5. Cand voevozii Fgraului $i ai Maramureului, Rada

Diferentarea clasei nobilare la Romani a trebuit s se

Negru $i Bogdan desclecar Muntenia i Moldova, ei venirti into-vriti de multe noroade". Aceast multime, chiar dup firea lucrului, trebui s fie alckuit mai cu osebire din nobili
$i bogati, cu slugile lor. De i. este probabil c $i voevozii ardeleni

aveau pe langA danii o micsa curte,

vasali ai regilor maghiari, curtea lor nu putea fi foarte strlucit,. luck nu ne putem Inchipui c toti nobilii cei numeroi veniti cu ei, s fi fost nurnai dregtori, mai ales c vom vedea cum dregkoriile se organizeaz mai Muhl, lu arile romane sub Inraurirea statulni bulgar. Dar nu avem nevoie a procede numai pi-in deductii pentru dovedi cs. la Romani era o noblet ereditar In afar de dre-

ei fiind nite simpli

gkori, de oarece sunt asupra acestei Intrebri, un mare numr de texte pozitive. Astfel Cantemir, In descrierea Moldovei, face o anumit deosebire intre boieri i. nobili, tratand ambele aceste materii

In dou capitole deosebite, unul despre boierii moldoveni i despre rangurile lor $i altul despre nobilimea moldovana"61. Cantemir apoiarat c nobiliraea a fost imprtit In trei clase. Locul Intaiu a fost dat boierilor adecA acelora ce fuseser chemati de principe la dregtoriile mai innalte ale republicei, sau celor nscuti din sangele lor. A doua clas cuprinde curtenii i a treia ;

lar cei de pe urm pe care Cantemir nu tie dacA poate s'i claseze Intre nobili, $i pe care el mai cui and i-ar numi trani

liberi, sunt retzeii. Ma. dar Canterair cunoate, afar de boerii propriu zii, i. alte clase de nobili, Intre care se indoiete dac nu trebuie s numere chiar i pe rzi. Potrivit cu aceast deo-

i.ebire spune el aiurea c : curtenii sunt acei nobili care n'au ajuns ine la deranitatea de boieri, i In alt loc lknurete rnai bine intrebarea care ne preocup spunand cA pentru aceea abia poate ajunge altul la acele demnitti, deck acel ce este
10 Vol. II, p. 154. Cantemir, Deseriptio Moldaviae. Partea II, cap. VI: de baronibus

Moldaviae eorumque gradibus". Cap. XV: de nobilitate rnoldava".

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TXRIGOR ROMINR

167

de origine nobil, de i principele este liber a cid aceste oficiuri


cui voete, fie acesta chiar din clasa cea mai de jos a poporului"52.

Cantemir insA care seria In latinete, pute exprimA prin cuvinte anumite, deosebirea intre dregtitori (barones=boieri) nobili (nobiles). Limba romn nu avea ins nici un alt termen

la Indemn pentru a exprim notiunea de nobil, deca tot


acel de boier. Acest cuvAnt cp'tl deci in limba romanA doue Intelesuri d.osebite, acel de dregator domnesc i acel de nobil. Und se vorbete de bojen in deobte se poate 1ntelege sub ei once soiu de nobil, fie el dreator sau ha. Cuvntul boierie ins4 insamn4 mai special o dregiltorie oarecare. Aceste nuante fine

ale limbei acelor timpuri, care se Intelegeau dela sine pentru cei ce o vorbiau, asfzi s'au pierdut cu totul, i deaceea se nate In mintea acelui care cetete cronicarii notri o amestecAtur6 de idei care impiedic, intelesul precis al faptelor raportate de
clAnii 53

BAtrn Inc pe o samA de boieri Lpunenl i Orheeni nu'i lipi de curte, ca boiereascd, iar cu dArile i cu asuprelele visteriei

S. dovedim InsA deosebirile Insemnate mai sus. Neculai Costin, spune inteun loe al cronicei sale cA Duca VodA cel

ce sunt aetate, IncA dinnainte ca boieri? Se vede deci In chip Rimurit, ea' nu toti boierii erau dregaori, de vreme ce cronicarul Invinuiete tocmai pe domn, cA de i el nu uit cu afile
adicA din tinuturile hpunei i a Orheiului, precum am vAzut aiurea In Transilvania, nobili din tinuturile Lugo, Sebe, Mehadia. Ce Inteles ar ave arRarea unor boieri dup tinuturile In care tiliau, dac ei ar fi fost dregAtori? Un hrisov dela Grigore Ghica din 1660, intrete mai mult acest mod de a veded. Domnul fAgAduiete prin el postelnicului Constantin Cantacuzino, care fi ajutase la doamestec la luatul banilor, bandirea domniei, ca s nu aib
nici la chezie, nici la boierie set nu'l amestece, ci s aib6 a se repauz la casa lui ca o slug MtrAnr55. Un boier i anume un fost vel postelnic, cere i dobandete deci de la domn fgkluinta
pe boierii lui, nu voi s'A le dee dregAtorii pe lng6 el, s'g lipiascA de curte". Apoi aceti boieri sunt numiti LApuneni i Orheeni,

nu ti uit in toat vremea"54. Ne Intrebnn cum se pute ca domnul, prin alipirea de curte, s'a' boiereasc6 nite persoane

" I bidem, p. 116, 78 si 84. " SI la Sarbi se constan aceeasi deosebire lntre bojen i dregAtorl. Schafarik fn Gesehichte der serbischen Litteratur, Prag, 1865, I, p. 42-43, spune nobilii la Srbi se numiau zupani, lar dregAtorii boliari cu terminul bulgaresc, sau oelmujnie cu acel slavon. La nol cuvantul de zupan sub forma funda este 1ntrebuintat numai ca apelativ pentru nobili, nu ca desemnare a clasel. La p. 36, Schafarik spune cA din nobilime iesiau bolerii".
54 Letopisetele, II, p. 8. " Mag. ist., I, p. 394.

www.dacoromanica.ro

168

ISTORIA ROMANILOR

de a nu mai fi amestecat la boieriile tArei. NicAeri nu poate


apArea mai lAmurit deosebirea, InsemnatA de noi, intre cuvintele boier i boierie. Despre Petru VodA. 5chiopul spune Mirn Costin

Iancului VodA (Sasul), cu dragoste s'au Tutors la domnul sAu Petru VodA care iar cu boieriile lor i-au miluit 86 Alt loc contine

c auzind pribegii, care erau fugiti, pun ahe tAri, de nevoia

o imprejurare hazlie,povestitA cu mult gust de acela cronicar :


Avea Radul VodA o slug6 micA din copilAria sa, cAruia socotind cA nu este de boierie, 11 socotea de a mana, lar boierie nu'i da, Ci el s'a rugat mitropolitului i boierilor s'A grAiascA Radului Vod5 pentru dansul s nu fie uitat, hiindu-i slugA de atata vreme, ateptand In norocul stApanului, s'A hie i el Intre oameni. GrAita-au boierii cu totii pentru el. s'A nu hie uitat ca o slugA veche ce era, c'A i slugile In nAdejdea stApanilor sAi, s'A ajung6 i ei a hire intre oarneni, mai mult slujesc. Rspuns'au Radul VodA boierilor : mie s nu mi se treacA cuvntul vostru nu mi se ade, iar eu tiu hirea omului, c nu'i de boierie, cAci iaca -voi boieri pentru voia dumilor voastrA. Si a doua zi l'au chemat i'au dat v5.-tAia de divan. Ins nu trecuse sAptmana i au venit jalobA din targ la divan, dela nite femei, pre acel vataj de aprozi, pentru sila ce le Meuse i le 'clause In -I:kg. Au cAutat Radu Vod la boieri i le-au zis : Au nu v'am spus eu c acest om de boierie nu este? lar cAtre dansul au zis : eu mAri inc pe boierie n'am apucat a' ti zice, i au poruncit armaului s ice g5rbaciul i s'A i deje 200 de toiege"57. In toate documentele vechi, se vede confirmatA oranduirea domnului prin mArturia sau credinta boierilor. Cu cat documentele sunt mai vechi cu atat se vede In ele o sum de boieri mari ai tArilor romane, ai cAror nume nu este Insotit de niel un titlu de boierie ; ha chiar aceti boieri netitrati sunt inirati In documente Innaintea celor cu titluri de boierie, adecA de dregAtorie 88 Gaud Cantemir ne spune c terminul de boieri er pAstrat anume pentru dreg5tori, iar c ceilatti iobi1i s'ar numi curteni
sau cAlArai, el aratA cum erau lucrurile pe limpul lui, cand precum vom vede boierii cAutau pe un cap s'A ajungA dregAtori,

iar acei ce nu IncApeau In dregAtorii se pierdeau In randurile mazililor ; nu aratA Ins starea lucrurilor cum era din vechime,
cand erau o sumb." de boieri Kati boierii.

Intalnim InsA boieri netitrati Au numai In documente,


Letopisefele, I, p. 202.

ci i In cronicari. AA Constantin CApitanul, amintete pe boierii


" Ibidem p. 257.

" Ne vom ocuph mai jos pe larg cu aceast Insemnath Imprejurare. Uneori cuvantul de boier este luat si In Intelesul de dregtor. Asa spune Miron. Costin, despre Mihnea Vod, c6 au pus boieri pre voia sa", adec4 au numit In dregAtorii (boierii) pe cine au vrut", (Lelopiselele, I, p. 341). Acest sens este mult mai rar. In deobste boier InseamnA nobil, iar boierie dregAtorie.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

169

Radu Dudescu, Radu Kretuleseu i Preda Proroceanu, M'ea


a le da nici un titlu de dregatorie 59, i acela lucru se intlnete destul de des la toti cronicarii. Cat despre documente, ele l'Asar

din toate prtile. A unul din 1664 spune ed la o tocmeal au fost fat dumnealui Miron Costin parcAlabul de Hotin, Ursul Vornicul
de Poartd, Enache Vornicul di targ i Marco din VlLni i Gheorghe

deaco/o i Ionaco de Docolina i Irimia zet Zaharia deacolo i Constantin Cohurluianul i alti multi boieri.. Din aceast enumerare se vede e fetele Inirate frd titlu, de dup Enache

fr titluri persoane artate ca feciori de boieri de tar adee mazili 60, iar in altele intalnim pui tot Mil titlu, cum nu se puta, de altfel, simpli oameni buni adee' rzei. AA un document din 1668 enumer ca martur intr'un zapis pe Toader Grama biv emra, Ionaco Caraiman biv comis, GheorghitA Albot, Miron Brut, Gheorghe Brut i Gheorghe Caraiman
i alti multi oameni buni, feciori de boieri" 61. Aici oameni buni

vornicul de targ, erau i ele boieri. Alte documente aduc ca marturi

Insemnau feciori de boieri. In alte documente atat numele neInsutite de titluri cat i genericul oameni buni insemnau pe rzei, Ineat totdeauna cnd Intlnim nume neInsotite de titluri trebuie s ne dm sama la ce clas de oameni se raport. Aa buns oar In documentul 'adus chiar acuma din 1668, fratele comisului Ionaco Caraiman, Gheorghe Caraiman era fr ladoial fecior de boier, de oarece fratele su purta chiar o boierie. Un alt document din 1665 pomenete despre o milrturie
,,dela mai multi oameni buni niegieqi" 62.

Aceast deosebire frita noblet (boieri) i dregtorii (bolerii) se pastreazA Oda' tarziu. Un hrisov al lui Gr. Ghica din

1775 hotrte ca acei din ucenici ce vor dobandi atestate


de svarirea cursurilor vor fi considerati de domn In cinstea

lor Indat dup boieri in cazul ceind nu ar fi din aceastd clasd i le va fg'dui a'i boieri dup averea procopselei lor" 63. .51 In veacul

al XIX-lea se vede acela lucru. O list a boierilor din 1810 enumer la sfarit pe feciorii de boieri cari nu au apucat pan acuma a se cinsti cu nume de boieri. Intre aceti boieri nedreg'tori, Intalnim nume mari din Moldova ca Sturza, Miclescu,
D onici 64.

" .1Iag. ist., II, p. 7 si 145. " GhibAnescu, Ispisoace i zapise, III, 2, p. 4. " Ibidem, p. 55. Comp. p. 8 si 54. 12 Ibidem, p. 18. Un alt doc. din 1632 pomeneste dup mal multe f efe netitrate si multi oameni buni i 16trAni megiesi din prejur". Ibidem, 17, Alt doc. din 1675 spune : oameni buni mosneni", Ibidem, p. 167. 63 Uricarul, I, p. 75 (tradus din greceste). Radu Rosetti, Arhiva sencdorilor din Kisindu In An. A.cad. rom., II, tom. XXXI, 1905. Memoriul al III-lea, p. 65 (29).

www.dacoromanica.ro

170

ISTORIA ROMANILOR

Aceasta clasa intreaga a nobililor ai caror familii le insir Cantemir 65, este acea care puita in marine ei intreaga soarta

sangerau trile prin luptele lor, luand calea surgunului .cand soarta armelor le er protivnica, punand mAna pe conducerea tuturor trebilor, cAnd norocul i plecA cumpana in partea lor. Intreaga istorie a tarilor romAne este plina numai de numele lor, cele mai de multe ori pentru a aratA numai ca, in timpuri barbare, adeseori interesul individual este pus mai presus de
acel al obstiei, dar avand i ei din (and in cand momente de innalt

a -ta'rilor romAne. Pe ei Ii vedem in necontenite razvratiri contra domnului ce nu le placea; ei impartindu-se In partizi personale,

patriotismu,atunci cand se trezea ca prin instinet in mima lor simtirtantul datoriei de a apar tara si poporul In sinul earora erau sa traiasca urrnasiilor, si de a le rasa lor un culcus si un loe
de odihna.

interesele sale de casta cu o neinduplecata inversunare, care au stigmatizat prin cronicarii iesiti din sinul ei pe to-ti domnii ce au vrut s5. se atinga de ele ; aceasta clasa atat de neastamparata care se jucA de a domnul in tarile romAne, aruncAndu-le adeseori In prapastia peirei ; care stiea s plece genunchii innaintea Caterinei a II-a, dar si sa puna piept contra rapirei Bucovinei si a Basarabiei, nu pute fi o clasa de cinovnici, de oameni de-

Aceasta clasa care a apArat pana in ultimele timpuri

prinsi numai cat a'si indoi spetele innaintea superiorilor lor.


Aceasta clasa de boieri au fost nobilii natiunei rornane si nu numai

clregatorii din cancelariile domnesti. Ca si In apusul Europei, domnul aveA dreptul de a creek nobili noui, ridicand la aceasta treapta oameni din clascle de jos ale societatei. RAdicarea se facea dandu-se celui deosebit o slujba la curte, impreunata totdeauna cu daruirea unei Astfel se improspata necontenit EAngele clasei nobile, se rasadi In ea puternice vrastare iesite din clasele de rand ale poporului. Pe timpul lui Vasile Lupu, gasim bunaoara UR boier anume Stefan Sardarul, care spune catre domnul sau in un moment de recunostinta : Doamne cine au fost mai crezut la Mariea Ta cinstit ca mine, si mai scos din obeala, si din same m'ai imbogatit" 66 Tot acest Vasile Lupu a ridicat pe Ghica, Arbanas
(Albanez) de felul lui ca si Vasile Lupu i simplu baiat de pravalie,

deodata la boierii mai de jos, apoi la vornicia cea mare si mai pe urma capuchehaia" 67 Vasile Voda mai crescuse In casa lui si pe Duca, Grec din Rumelia, care dupa moartea domnului se innalta treptat in ranguri boieresti, pAna ce ajunse la sfArsit si domn. Istoricul polon, Cromer, ne spune ca. Stefan cel Marc,
Descr.

Mold., cap. XV.

" Ibidem, p. 1, 336.

51 Letopisefele, I, P. 300.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARE& PRIMITIVA A TXRILOR ROMANE

171

dupa batalla dela Racova, a boierit pe mai multi soldati de rand pentru vitejia lor In lupta 88.
Originea nobilimei si aeea a boierilor. Asa dar trebuie bine deosebita nobleta care er veche la Romni i ereditara, de dregatorii care prin firea lar nu puteau fi purtate decat de acel ce le avea. In terminologia veche nobilul i dregatorul se

Originea nobletei la Romni trebuiA pusa atunci cand, dupa incetarea stapanirei avare, ei, Incepura a se cobori dela munte catre ses si a se ded mai Intins la viega asezata, a Intemeid orase, si a Injgheba Intaile Inceputuri, ale organizarei politice taate aceste facandu-se, dupa cum s'au aratat,
alaturea cu Slavonii 89.

numi boier, iar functia se cherna mai ales boierie.

se Insamna nobilul la Romani, si care este, cum am vazut, numai

La aceasta parere ne conduce Intaiu terminul prin care

acel de boier, ce vine dela slavo-bulgarul boljar: optimatus.

Este Insemnat mai ales faptul ca se afl la noi forma boiarin 79 dela vechiul slav boljarin, Cu Inteles identic. Cuvantul bol jar se deriva dela sl. boi lupta, razboiu, de oare ce Indatorirea de capitenie a boierilor era de merge la razboiu 71 Al doilea, faptul C chiar innainte de a exista boierii titulate, apelativul nobilului era jupdn, care se Intlneste la Inceput In Muntenia si In Moldova, fiind mai apoi Inlocuit in aceasta de pe urma tara cu cuvntul polonez de pan. .A.
In documentul dela Roman Voda, din 1392, Intalnim In Moldova o suma de boieri, cu totii netitrati, filtre mai multi pani i cativa

Bun, din 1422 73, se vad figurand iari catiN.-a jupni Innaintea panilor, ineat s'ar parea cA boierii cei cu rang mai mare In Moldova purtau titlul de jupani, iar cei mai mici acel de pani. Mai tarziu se sterge aceasta deosebire, i taate documentele moldo68 Ibidem, II, p. 5. Cromo', p. 412 : Plurimos autem agrestium Stephanus, f ortitudinis ergo, in equestrem ordinem transtulit". Asupra modului cum se petreceau lucrurile in Frantia, vezi Fuste' de Coulanges, Institutions politiques .sle ancienne France, Paris, 1877, I, p. 574; In Rusia, Mackensie-Wallace, La Russie el les Russes, traduit par Bellenger, Paris, 1877, I. p. 379.

jupani 72. Deasemenea Intrun document dela Alexandru ce!

Condicei loyofefiei lui Brancovanu, needit In arhiva Statului. Mal vezi un doc. .din 1662 : ,,acesta le-au vandut iarAsi credinciosului nostru boiarin, lui Miron Costin, parcalab de Hotin". (Operile Jai Miron Costin, de V. A. Ureche, Bucuresti, 1886, 1, p. F9. 7 / zaconicul lui t. Dusan, p. 43, in Arh. ist., III, p. 159. 78 Arh. ist., I, 1, p. 18.

" Vezi vol. II, p. 64, 69, 89. Pravila fui Vasile Lupu, Cap. Pentru cei ce Vor sudui: Cela ce ar sluji la vre un boiarin". Acest termin se inthineste aproape pe toate paginile

73 Arh. ist., I, 1, p. 132.

www.dacoromanica.ro

172

isToRIA RomANILon

vene, nu mai infAtieazA epitetul de jupAn, ci numai cel de pan.

Cu totul necunoscut documentelor muntene. Acest cuvAnt este insA de origine slavo-bulgarA, dela zapan =domn, nobil i. deci, gAsindu-se el aplicat la nobleta romAnA, aratA c5 ea a trebuit se se iveascA pe atunci, cAnd RornAnii erau incti sub inriurirea slavo-bulgarA 75. DacA nobleta ar data la ei din timpul RomAnilor, ar trebui sA aflAm pentru ea i termini latini, precum am vAzut c lucrul se intAmplA cu religia cretinA. Dar tim c dintre Daco-Romani r5mAsese In Dacia mai ales poporatia de jos, cei nobili i bogati fugind In Imperiul Roman. Apoi cAt timp Daco-Romanii iiimaser in
ci o clasA de nobili 76. Ea apAril abia dupA ce reinceptt la Romani

munti, indeletnicindu-se cu 'Astoria, nici nu se putea ivi. la

viata aezatA, i atunci incA, nobleta nu se organizA de indatA cu toate caracterele ei, ci rAmase ctva timp, chiar dupA descAlecarea ovAitoare i nehotAritil, nici in privirea drepturilor, nici In aceea a indatoririlor sale. Acesta este un fenomen general, care s'a repetat la toate popoarele. O nobletA pe deplin organi-

zatd nu se poate constitui decAt in Stat pe deplin organizat. AA In Frantia pe timpul Merovingienilor, nobilimea nu er
rite ; era incA nesigurA i ovAiloare, i ar fi fost greu unui Pontimporan sA o defineascA ; nu ajunsese incA inteo stare legal4" 77. Aa erau lucrurile i In tArile romAne.
DregAtoriile.

inc aezilmAntul de temelie al societAtei ; ea nu avea incA privilegiile sale hotarite prin lege, nu aveA incA regule fixe, conditiile sale neschimbate, datoriile i drepturile sale bine Minn-

Am vAzut c boieriile eran deosebite de

boieri, c eran boieri ea boierii i boieri boierii. SA cercetAm pe aceste depe urmA, adecA dregAtoriile curtei domneti.

Nobleta preeum i voevodul fuseserA adui de RomAni de peste munti, dar erau chiar cunoscute in tarA, dei In o formA intru cAtva deosebitA, nc dinnaintea descAlecArei.
Boeriile adec dregAtoriile furA ins organizate dupA intemeierea

" Faptul ca documental dela Iuga Coriatovici din 1374 (1st. crit., p. 89), unul din cele mai echi, numeste pe Laca Litavor locotiitorul domnului, deci boier de tot m...re, pan si nu japan, se explica prin faptul c atat domn cat si boier erau din Polonia. D. Onciul, crede ca apelatival jupdn se dedeh rudelor Domnului. Numele boierilor din doc. din 1392 nu Ingaduie asemenea
parere.

" Se cunoaste ea terminal de jupein trebuie sa fie foarte vechiu la Romani, si de pe forma cuvntului, cu prefacese4 lui a Innainte de n In d, care se Indeplini In timpul de formaliune a Umbel romne; dimpotriva terminal de pan. introdus mai In urma, nu suferl aceasta Intunecare a vocalei.
ducitor limitanei din Imperial Roman ; pentru ce ar apareh Investmantatil In tntregul ei In haina slavona i cu nici o lama de Inriurire romank? 77 Fustel de Coulanges, Histoire des institutions de rancienne France.
76 Nu este de admis ca nobleta romana sa se fi desvoltat din asezamntul

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

173

trilor romne, atunci dind se ivi nevoia de ele, cAnd Statele romne intinzndu-se, i afacerile curtei immultindu-se, o specializare a deosebitelor indeletniciri deveni neaprat. Nu 61 si mai innainte domnul n'ar fi avut pe lng el oameni care ajute la conducerea trebilor Statului ; dar pe atunci timpul luptei fiind mai ales nevoie de brate puternice, nobilii care inconjurau pc donut cilutau mai ales de afacerile ingrijind fr alegere si de celelalte trebi curgLoare, care cum le apuc. Erau si pe atunci dregatori, ins acestia erau mai ales tovarsi de oaste, lr cderi anumite de ocrmuire i deci filr titluri determinate. Cu intinderea i organizarea Statelor romne, se nrisc nevoia unor oameni spetiali care s se indeletniceasc mai cu deadinsul cu trebile Statului. Atunci se ivir boieriile titrate, corespunziltoare fiecare unei ramure de slujbe
hoti

toate acele de cpitenie, sunt de origine slavo-bulgard, ca si nobleta, ca i voevodul, ca i incleobste intreaga vienta noastril

Mai tot sistemul dregnoriilor trilor romne, si de sigur

au o origine mult mai nou, anume ele se infiiirteaz, destul de trziu, dupa. Intemeierea principatelor. Ierarhia dregAtorilor munteni i moldoveni nu apare deodat format in intregimea ei, ci ea se tot indeplineste In decursul timpului. Dup ce imprumut numrul cel mai mare

de Stat, in prtile ei mai speciale, mai amruntite. Pe cand ins nobleta i voevodul dateaz din timpurile vechi, de la primele constituiri ale vietei de Stat la Romani, dregtoriile

si pe cele mai insemnate dregtorii de la Bulgari, isi rotunzeste apoi arborele su, parte prin prazmuiri proprii, parte prin imprumuturi de la alte popoare. S cercetm aceste clregtorii adec boieriile trilor romne Banul era. in Muntenia dregtoria cea mai mare ; er administratorul sau mai bine zis seniorul banatului Craiovei sau al Olteniei. El ave o pozitie inclestul de neatrnat fat cu domnul rei, strnge veniturile i ave o oaste deosebit a lui ; puterea lui se intinde de la Turnu-Severinului pn la riul Olt, si ave un caracter teritorial 79, semn c fusese intalnit' aice de deselector care o recunoscuse si o lsase in vechea

ei form, supunnd'o numai autorittei sale. Si inteadevr am vAzut Cal Banul Basarab, este amintit in cronica persan,
cu 50 de ani innainte de descallecare, in 1241 79. In Moldova banul er o boierie mic care veni dup paharnic. Terminul de ban, este de origine veche slav : ban =ocArmuitor, avnd aceeasi
" Mai sus, p. 60.

79 Vol. II, p. 209.

www.dacoromanica.ro

174

I8TORIA ROMS.NILOR

forma'. in toate limbele slavice, si de la care l'au imprumutat


Dintre dregAtorii curtei propriu zii, insemum apoi de Rotogof tul, imprumutat de Bulgari de la Greci 81
Maghiarii i ROManii

mani (Munteni intai) de la Bulgari; cAci nu este de admis o inriurire greceasc5. directa in tArile romne. Legturile intre
Constantinopole

tarziu, si au de obiect numai daraveri religioase, nu de acele politice. Treaba lodoftului era cu deosebire intocmire,a hrisoavelor i punere.a pe ele a pecetei doninesti cea pstrat de
dansul 82, Vornicul

i tante romane se stabilesc numai cat mai

era unul sindur care avea sub el ajutoare, in Moldova erau trei : acel de tara de jos, Mai mare in rang, acel de tara de sus era., judector mare in acele prti", vornicul de Suceava cum zice Ureche, fr indoial di pe lang autoritatea judeciltoreasc mai ave i atributii de ocarmuire. Numele su vine de la slavo-bulgarul dvor.iula, domus, adec curte ; de oarece functia lui era de a face judecti la curte, pentru care Observm c in celelalte limbi slave, cuvantul, de si exist, are un inteles deosebit de acel ce'l avea. la Romani. Asa in ruseste dvornika portar ; in poloneza dvorni k.. ntendent. Se
raportul misionarului catolic, 11 numeste judeatorul curter 83.

sau mai bine vornicii, cAci dacA in Muntenia

vede deci c la Romani cuvantul a fost imprumutat dela SlavoBulgari, pstrand intelesul ce'l aved la ei. Post elnicul maresalul sau prefectul suprem al curtei" 84, era la inceput ingrijitorul camerei de dormit a domnului, pentru care i numele lui deriv de la postelja.!ectus (pat), si insamn in slavo-bulgara : poste/nikit.praefectus cubiculi (mai marele

peste camera de dormit a principelui). Mirou Costin d urmdtoarea explicare, a legturei in care st aceast demnitate

cu derivarea ei de la pat : Cuvntul postelnic deriv de la postel adecA pat, fiinde acest functionar posed prerogativa de a intr In once timp, fr anunciu i fr a fi chemat, in camera de dormit, ceea ce nu se cade 86. Tot din acest fapt se explicA apoi rolul de mai tarziu al postelnicului, ca ministru de externe, fart' cat daraverile exterioare cereau totde,auna o grabnic deslegare ce nu invoi asteptarea.
80 Neculcea In Lelopisete, II, p. 313. Cf. Cihac, II, p 8. , Jirecek, Gesch. der Bulgaren, p. 386.
am poruncit slugei noastre, credinciJsului

Incheiarea obicinuit a documentelor este : si spre mai mare tarie

logoft, de a anina pecetea noastril catre aceast carte a noastr". (Doc. din 1438 dela Ilie si Stefan In Arh. ist., I, 1, p. 5. Alai vezi si raportul misionarului catolic In Mag. ist., V. p. 43. 83 Iudex Curiae", Mag. ist., ibidem.
Cantemir, Descr. Mold., p. 81. , Notita statisticA dela sf Arsitul Poemei polone, Arch. ist., I., 1, P. 170.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

175

Stolnicul er supremul bucdtar. El er pus peste toatli buclMriea principelui, i sub ordinile sale sfaleau ceilalti oameni de bucdtrie. In zile mari de srbItori sau la mari solemnitsti, el ordond mncrile la masa domnului, i pentru incredere,

Vistiernicul care primed incasrile banilor i rAncluid cheltuielile, dnd sama domnului. Numele s'du deriv6 de la vsl. vistijami ku =praefectus aerario, vistijariG =thesaurus 86. Paharnicul care turna de hut la masa principelui, bAnd el cel dintAiu, ii derivA numele de la vsl. paharni ku.pincerna

el le gustd mai intAiu". Numele acestei dregritorii vine dela slavo-bulgarul stoiniku.praefectus mensae, magistrer dapiferorum ; (in rusete stolnic insamn ceea ce in franceid se numete maitre d'hotel ; in boema stoirth.scaun. Clucerul .care s'ar puted numi marqalul sau prefectul curtei, are inspectia asupra tuturor cdm`rilor domneti, unde
se tin legumele, untul, mierea, sarea, caurile" ; fi trage numele
ski dela cheile cu care incui i descui acele crunri. La Slavo-Bul-

gari klujcaru.zlaviger, mansionarius; (boem c/ucar.chelner). Jitnicerul marele magazioner, strAnge graul necesar pentru uzul principelui"; ii deriv numele de la vsl. zitnico grnar, zitari=ingrijitorul grnarului. este prefectul grajdurilor, are sub inspectia sa caii i uneltele de cai ale principelui". Parcalabul er ceea ce erau ispravnicii de mai trziu, sau ce sunt astzi prefectii, capii tinuturilor. Cuvntul ce'l insamnd vine dela vsl. porka/al.magistratus, luat de Slavoni ei inii de la germanul Burggral. In limba maghiar por kolab insaninri castelan, pzitor, prin urmare are un inteles ceva deosebit de
acel ron-1n sau slavon, care sunt filtre ele identice ; dovadri Romnii n'au imprumutat acest termin de la Maghlari. PfircComis introdus prin Bulgari de la Greci 87, ca

labul purt in multe orae mime de staroste de la vsl. stariei,

Pentru caracterizarea

functiei fiearui dregAtor, vezi urmAtoarele

izvoare : lireche, Letopisele, I, p. 104; Cantemir, Descr. Mold., II, Cap. VI: Aliron Costin In notita dela sf Arsitul Poemei polone, In Arh. ist., I, 1, p. 170, si Raportul

misionarului catolic, In Mag. ist., V. p. 43 si urm. Jirecek, Gesch. der Bulgaren, p. 386. Nefiind cunoscute alte titluri de dregAtorie bulgresti deck acele ale logolillului si comisului, Jirecek se Indoeste dae titlurile celorlalte boierii romAne, au f ost imprumutate de la Bulgari. (Ibidem, p. 387). Fat InsI cu derharea tuturor cuvintelor ce le InsamnA din limba bulgarg si cu IntAlnirea la liornAni tocmai a acelor drewAtori ce s'au descoperit
pAnA acuma 5i la Bulgari, credem c o atare IndoialA nu mai poate avea loc. Titlul

de Ban se reafl la Srbi, pe care ei Insii ti Imprumutar dela Croati : acele de Postelnic, Dvornic, se regilsesc de asemenea la Croati, popoare ce le imprumutasera la randul lor dela Bulgari. Schafarik, Geschichte der serbischen Litteratur,

pag. 42-93.

www.dacoromanica.ro

176

ISTORIA ROMANILOR

starosti=lAtrAn ; a burl oarti in Moldova, starostele Cerndufului, Cotnariului i a Putnei 88

cele mai vecbi, i sunt cele dintAi introduse in Statele romane, mai sunt cateva altele mai noue, imprumutate dela alte popoare precum sardarul (de la sarbescul sardar=praefetus), care era eful cilrirnei; hatmanul, la Moldoveni, imprumutat dela Cazaci, (batman) ei capul armatei ; medelnicerul care V5.1'Sh domnului de se sp`l pe mni, de la ungurescul medencze.lighean ; aga ingrijitorul sigurantei publice, i ciohodarul mai marele peste papucii i ciubotele principelui", ambile luate mai tarziu de la Turci.
vintele limbei lor precum : atrarul, peste corturile i tunurile

Mara de aceste boierii care se &ese in documentele

In sfArit mai sunt Meya formate de Romani, din cu-

otirei, de la atrg.ort ; armaqui de la arma , executorul pedepselor capitale ; spatariul de la spadd care tima spada principelui, chnd acesta ststea la mas'A" ; Luierul, portarul de la
u

dregtoriile in Orile romne, arara inteun chip inviderat

i poartd i alii ctiva. Cuvintele de origine slavo-bulgari:i cu care sunt insemnate

ele au trebuit st fie introduse de la Statul bulgar de peste Dun'Are, i anume intAi in Muntenia i de aici in Moldova ; de aceea

In documentele descoperite paat acum, intalnim boieriile titrate intai in Muntenia i mai tarziu in Moldova. A in docu-

mentul din 1392 al lui Mircea cel Mare pAstrat numai in traducerea lathZ a originalului slavon, prin care document domnul

domniei noastre satul Sokore din Rigilra", se Vad figurand in intilritur." ca martori : Vlad vornicul, Drgan banul i Baldovici logofeitul, pe Muga' doi altii netitrati, jupAnul Algiu i Groza Moldovanul 89. Documentele anterioare acestui an, precum acel din 1385 al lui Dan Voevod i acele din 1387 i 1388 ale tlnim boierii titrati : Radu ban, *arban locotiitor de vistiernic,
Mancia vistiernic i Baldovici logoldt 91

aruiete egumenului Stanciul i fratelui sAu Clin, nobilii

lui Mircea cel Mare, contin mai multi jupani, nici unul ins Cu titlu special de boierie 89 Intr'un document din 1399 inIn documentul din 1375 de la Iuga Vod I, Iacp Litavor poartil numai apelativul de pan 92 In actul de inchinare fricut in 1387
sa Miron Costin, In Poema poloncl, Arh. ist., I, 1, p. 170 ; Cantemir, Descr. Mold., p. 79. 69 Transilvania redactata de Gh.. Barit, V. p. 151. *o 1383, Hasdeu, 1st. crit., p. 127; 1387, Arli. ist., III, ? 191-193; 1388, Ist. crit., p. 130.

In Moldova boieriile titrate apar ceva mai tarziu. Aa

1 Arh. ist., I, 1, p. 98.


99 1st crit., p. 89.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARMA PRIMITIVA A TARILOR ROBarm

177

de boierii moldoveni alaturea cu Petru Muat, sunt inirati

urmatorii patru boieri : Ghiula capitanul, Stanciul i Stanislau sfetnici supremi i Dragoiu, caruia i se da in documentul ce e scris latinete, titlul de marscalcus, i acela titlu se intalnete In alt document din 1389, dat unui alt boier al lui Petru Muat, al carui nume nu se reproduce. Aceasta intitulare polona data' unui boier moldovan, dovedete tocrnai ca el nu purt in tara lui nici un titlu, i ca." Polonii au vrut sal onoreze prin darea
unuia 93. In hrisovul lui Roman Voila din 1392, cu toate ca aflrn

inirati 14 jupni, nu dam peste nici unul cu titlul special de


boierie 94. In un alt document al lui Roman din acela an 1392
8 netitrati 95. Tot a-rat de putin se intalnesc titluri la cei 4 boieri Bratul, Stanislau, Mihail i Sendrea, care dau in 1395 chezaie regelui Vladislav, c domnul moldovenesc Stefan va veni spre a depune juramntul de credinta 96.

&Uri pe unul Iurie stolnicul i altul Vlad vornicul pe lnga

Prima aratare a unui boier titrat in Moldova, Vlad vornicul, apare in un document din acela an, o scrisoare a lui Stefan catre Vladislav Iaghello regele Poloniei 97. Cu toate aceste in documentul de la Iuga al II-lea din 1400, intalnim iarai 9 boieri netitrati i in 1402, gasim un boier moldovan promitnd credinta regelui polon, sub numele numai de Costa valachus nobilis". De la 1407 innainte incep ins a figura in documente boierii titrati mai intai cate putini, apoi tot mai numeroi cu cat ne apropiem. In acel an Alexandru cel Bun,
da aezamntul salt vamal, in care figureaza, pe l'anga alti boieri netitrati i pe panul Iurja staroste, Gana vornic de Suceava, Iliai

paharnic i Brateiu logofdt 98. Se vede deci ca sunt adevarate spusele cronicarului Ureche care atribuie lui Alexandru cel Bun organizarea definitiv a boierilor, adeca dregLoriile moldovene 99.
9 1387. In Ulianitzki, p. 2; 1389 Doghiel, Codex diplomaticus regni Poloniae, I, p. 597. Picot, Alexandre le Bon, Vienne, 1882, p. 83, crede gresit marscalcus ar fi titlul unei boierii moldovene ce ar apArea aceastA singurA data' In documente. 94 Arh. ist., I, 1, p. 19. " Rev. p. Istorie a lui Tocilescu, vol. VII, p. 309, Reprodus dupil o copie de Wickenhauser, Molda, I, p. 170. " Uricarul lui Th. Codrescu, III, p. 67. 97 Ulianitzki, p. 8-9. Wickenhauser, Solca, p. 204, spune cA Intr'un hrisov dela Roman Vodd din 1393, pe care InsA nn'l reproduce, ar figura un lori slot-

nicul 51 un Vlad vornicul. Acest de pe urmA ar puteO fi acelas pe care'l IntAlnim In documentul din 1395. " 1400, Arh. romaneascd a lui M. CogAlniceanu, I, p. 14, 1402, Doghiel, I, -597, 1407, Ariz. ist., 1, 1, p. 130.

9 Ureche In Letopisefe, I, p. 104, Ureche Ins6 raporteazA gresit tot la

Alexandru cel Bun introducerea boieriei agiei, ceea ce nu se put IntAmpla decat dupA atingerea Moldovei cu Turcii cu care cele dintAi relatii cad In 1456, pe

timpul lui Petru Aron.

A. D. Xenopol. Istorie. RomAnilor.Vol. III. www.dacoromanica.ro

12

178

ISTORIA ROMANILOR

Imprumutarea elementelor de organizare mai deplin a Statelor rornAne de la popoarele slavone de peste Dura-1re, se explicA foarte lesne. Romnii subatigAndu-se de sub autoritatea maghiar, i indumAnindu-se din ce in ce mai mult cu fotii lor stApAni, nu puteau sil mai r5mnil in nici o relatie cu ei, mai ales dac luAm in privire cA i religia Ii desprirti i cA pentru a mntui contiinta lor de siluirile ap6s6torilor, trecuser ei muntii dincoace peste plaiu. Pe lang" aceste piedeci morale care indepktau pe Romfani de Unguri, se mai adAoged i una puternicele piscuri ale Carpatilor in dosul csrora cAutaser adlipostire. Dimpotrivg toate elementele vietei lor ii apropiau de Bulgaii religia identicg ; apoi bimba predicdrei acestei religii, introdusil i ca limb oficial". In sfArit, intre Statele lor nu se InnAlt nici un munte despArtitor, ci DunArea intinde pe mar
:

t
.
4....

.,

11

ifilll,' iii ills.


-.
-,4,..-.641-44.,4

Palatul doinnesc 5i turnul Chindia din Targovi5te.

ginile lor turburea ei panz, peste care plutirea invoi atingefea. De aceea am i vAzut ca relatiile filtre Muntenia i ri1e srave de peste Duniire au fost din cele mai bune, de la inceputul exisslavone. Apropien i de inrudire uniau necontenit aceste domnii

tentei Statului munteau, 0115 la cdderea sub Turci a acelor

impreunii, i este firesc lucru de a admite, c nite legauri atfit de strAnse au trebuit s atragA dupil ele i o inrudire oare care

a Statelor celor mai vechi (cele slave) asupra celui mai nou
ave pe aceasta innaintea ochilor, i pute deci s'a imprumute
dela dAnsa aez'amintele sale.

(romAnesc). Moldova, constituindu-se ca Stat in urrna Munteniei,

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TXRILOR ROMINE

179

DILO ce am stabilit astfel origina dregatorillor in Statele romne, s cercetam alte ale lor imprejurari.

eran netransmisibile prin motenire asupra copiilor, pe d'id nobleta era ereditara. Si inteadevar, cum ar fi putut moteni
fiul titlul functiunei in care fusesetatal san, cand el puted s imbrace o alta ? De aceea Cantemir ne spune cum se dobndiau

Boierii netritati i cei titrati.

Mai iutai titlurile boierilor

boieriile chlar de catre flii familiilor celor mai nobile : In vechime la Moldoveni era obiceiul consfintit ca o lege, prin lunga sa intrebuintare, prin care se opreau tinerii, chiar acei ce erau

aceast cauza boierii, indata ce odraslele lor ieiau din anii copilariei, le dadeau in slujbe pe la boierii cei mari ; dar nu se puted pune alta insarcinare dect a sluji la masa i a sta pazasca anticamerele boierului. Dupa ce slujiau trei ani i
deprindeau bine datinele dela curte, ii mai insuian i o purtare mai placuta, boierul ti duced la doran, i'l ruga ca s fie primiti

nascuti din cele mai stralucite familii, a Imbraca vreo dregkorie, pana mai intaiu nu dovediser credinta lor in functiile mai mici, fusesera supui unei practice i experienti indelungate. Din

intre oamenii divanului celui mare ; iar dup un an i schimba In sala cea mica de audient, apoi de aici fi stramut in spataria sau camera de arme. Dupa ce petreceau tineretea lor in astfel de slujbe, domnul Ii innainta mai intaiu la clasa a treia de boieri, *i la urnia la clasa cea intai. Dar cand domnul observa, la vreunul un geniu deosebit, pute innainteze in putini ani pana la cel mai Innalt grad de boierie, macar de ar fi fost din cea mai inferioara clasa a nobililor" 100. Aa dar fiii de boieri ajungeau prin slujbe la dobandirea rang,urilor, urcand treptat toat scara ierarhiei lor, i acei ce
adeca fara. functii. DimpotriNv un boier ce ieise din slujba. pastra Ora la moartea lui titlul boieriei sale. Astfel intalnim adese ori in hrisoave amintiti ex-parcalabi, ex-vornici (ex. pe slav. bivqei, pe romnete redat cu bit?) 101 precum i In cronicarii boieri aratati ca unii ce au fost sardari, cluceri, stolnici. Apoi aceasta pastrare titlului dupa parasirea functiei se vede i. din faptul ca el este

nu slujiau ramneau in conditia de nobili, insa fara titluri,

pitanul numeite pe urnikorii boieri, pribegiti pe timpul lui

dat la boieri fugariti din tara, ca pribegi. Aa. Constantin Ca-

Duca Voda : Hrizea vistiernicul, Gheorghe Baleanul banul, Ilie arrnaul i Stroia vornicul102. In sfrit cea mai buna dovada
ioo Descriptio Moldaviae, p. 117. ioi Doc. de la Stefan ce! Mare, 1457, Arlt. ist., I, 1, p. 154. Doc, de la Vlad

Tepelu, 1483, Ibidem, I, 1, p. 37. 101 Mag. ist., p. 56.

www.dacoromanica.ro

180

ISTORIA ROMANILOR

c titlul rAmAneA persoanei, este faptul cA gAsim pe un boier Costea postelnicul, capuchehaia la PoartA103. Tot la aceastA cheiere ne conduce imprejurarea c gAsim adeseori pomeniti in documente cAte mai multi boieri din acele boierii ce erau singure de felul lor. Aa inteun document din 1435, doi visternici ; in unul din 1442 doi logofeti104. *1 Cdpitantil pQmenete Intr'un And iari trei vistiernici : unul Hrizea ce er in functie, spune despre el, cA domnul Ii puse pricina sA dee sama de vistiene, nAdAjd.uind cti va gAsi banii mAncati ai trei la el ; iar
boiei i ce indepliniserA mai innainte slujba de vistier i rAmAseser
cu tit1U1 105.

ceilalti doi Gioca vistier i Ruda vistier, nu pot fi cleat nite


Preeilderea boierilor netitrati. Un lucru ne lovete cAnd cercetAm intAriturile vechilor documente, anume c in genere boierii titrati sunt inirati in urma celor MCA titluri. Nu este de admis cA locul cje onoare s'A fi fost la sfArit, cAci atunci documentul ar trebui s'A se termine cu numele domnului i a fiilor si, ceeace nu se IntAmplA nici odatA, cAci formularul aproape neschimbat este acel ce'l gAsim in un docu-

ment din 1476 de la Steian-cel-Mare ; Pe credinta iubitilor


notri fii, Alexandru i Bogdan-Vlad i credinta boierilor notri, credinta panului SbiarA, cr. p. NEagu, cr. p. Duma, cr. p. Gangur,

cr. p. Di ago vornicul, cr. p. Herman, cr. p. DAjbog, cr. p. Iatco-Hudici, cr. p. Steful pArcAlab de Hotin, cr. p. Micola i cr. p. Rate pArcAlabi de Neam t, cr. p. Andreicu de la Giortoria, cr. p. Muste pArcAlab de Orheiu, cr. p. Boldur vistiernic, cr. p. Ieremie postelnic, cr. p. Andreicu paharnic, cr. p (rupt) stolnic, cr. p. Sandu comis i credinta tuturor boierilor notri mari i mici". Sunt inirati cAtiva boieri fr titlu, apoi vornicul, urmat
de al-ti netitrati apoi de pArcAlabi i la sfArit de boierii cu titluri In ordin descresditor : vistiernic, postelnic, paharnic, stolnic,
comis 106.

teni) numele domnului la sfArit, unde acesta subsarrinA, precum i acel al logoatului care este intocmitorul i insArcinat de

Numai in acele documente figureazA (mai ales la Mun-

cAtrA domn a aninA pecetea la capAtul documentului. Apoi

boieriile titrate sunt inirate In ordine descrescAtoare, incepAnd


103 Opitanul, lbidem, II, p. 32. 104 Ark. ist., I, 1, p. 122 i 123; [la p. 122 este un doc. din 1431, In care nu se afl decAt un singur vistiernic. Doc. din 1435 este in I, 1, p. 18-19, In care

InsA nu se este nici un vistiernic]. 105 Upitanul In Mag. ist., II, p. 21-23 Gioca= Gheuca. vie Oreste Popescu, Cciteva doc, mold., p. 20. Vezi i alte doc., care de se deosebesc In amhuntimi, p6streazA aceea5i randuialA ob5teascA, Ibidem, P32-33, 36, 38, 41, 44.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

181

cu vornicul, apoi urmnd fr alegere : paharnicul, postelnicul, spatariul i vistierul, egali In rang, Ins nici ()clan nu gseste Innaintea lor stolnicul sau comisul care erau mai
loutin insemnati 107.

Boierii netitrati apar deci In documente ca mai mari in rang decAt cei cu titluri, ceca ce ne poate pre indestul de curios, mai ales cand luin In privire cat valoare trebuia se dee deosebirilor exterioare in o stare necult a societtei. Noi credem c. explicarea acestui fapt, resede In urmtoarea
observatie : Boierii netitrati erau boierii net'

ca unii ce'si aveau rangul lor dat prin sngele din care se trgeau. Cei titrati doloAndlau adeseori boieria lor de la domn. Pentru ca s nu fie frecAri i jicniri care s loviasc prin simpla voint a domnului in drepturi firesti, se adopt obiceiul de a se ls la sfl it enumerarea boieriilor titrate care gsiau o rspltire a acestei puneri In urrn, in veniturile ce li se atribuiau de domn108. C boierii din frunte erau socotiti mai mari decat cei din

urm se poate vede din un document din 1635 In car( mai


multe fete, puse la Inceputul actului, sunt Insirate astfel : adeal noi Ursache vel sptitar, G. Rosca vel vist., i Varlan usier, i Stefan

vel vataf, i Mateiu biv Holt-tog, i Simion pitarul din Plesesti, i Va-

sile frate-su de acolo ; i Ionascu Rspop de acolo, i Toader Drgusanu din Toderesti, i Iosif din Bresti, i Toader din Scortesti, i Mihail, i Stratelat slugile lui Ursache, i Gugea din Gesti, i Patrascu Fulger de acolo, i Ptrascu Vac din Iasi, i Marcu Diiac sluga lui Ursache i alti multi oameni buni"109. Ordinea este Inviderat descresctoare i precum aici tranii erau pusi In urma boierilor, ca mai mici, tot asa i boierii titrati, pusi dup acei netitrati, trebuiau s fi fost mai mici In vaz si rang decAt acei netitrati ce'i precedeaz.

1" In deob5te toate documentele Infati5eaza aceasta particularitate, pun pe boierii netitrati Innaintea celor cu titluri. De 5i se Intalnesc adese ori amestecari, a5a cate un Vornic san Logof at aruncat printre boierii cei netitrati, totu5i In deob5te se vede ca boierii erau pu5i fnnaintea celar cu titluri. Vezi de ex. un doc. din 1438 dela Ille l tef an (Arh. ist., I, 1, P. 5); un altul dela Vlad Voda din 1490 (Ibidem, p. 7) 51 mai ales Insemnatul document al lui Petru Aron, cand hotara5te Impreuna cu divanul ca sa dee bir Turcilor, In care se In5ira Un numar de peste 50 de boieri, fncepand, cum spune documentul, cu cel fritai boier, Mitropolitul Ord 5i apoi enumerand mai multi boieri netitrati 5i dapa ace5tia punand de cei cu titluri. (Ulianitzki, p. 86). Continutul documentului a f ost reprodus mai sus, p. 185. 1" Exceptiile, adeca amestecarea boierilor titrate printr'acele f Ara titjuri se explica prin aceea ca boierul titrat, fiind mare prin insug nobleta lui, puteb fi 1n5irat alaturea cu ceilalti. la sf arlit nu sunt cumva boieri netitrati se vede din aratarea unora ca slugi ai unui (boier) Ursacbi. Altceva sunt slugile domnului,cari pot fi #i boierl. Vezi mal jos.
101 Gbibnescu, Ispisoace si zapise, II, 1, p. 107. Ca cei In5irali f ar titluri

www.dacoromanica.ro

182

ifITORIA ROMINILOR

Postpunerea boierilor titrati ne arata Insa cat de mare era Insemuatatea nobilimei romane, independent de titlurite
de boierie.

Care era Insa cauza acestei lipse de pret a dregatoriilor

netitrate dispar aproape cu totul ; apoi dud se Intalneste cate unul, pripasit nu se stie cum In aceasta lume noua, el este la totdeauna aruncat la coada, precum vom arata-o aceasta la locul su. Noi credem c explicare-a lucrului trebuie cautata In Imprejurarea, c pe atunci dregatoriile erau mai milt o sarcina deck o favoare. In aceste timpuri, domnii dispuneau de Intinse teritorii, din care daruiau la oamenii ce'i slujiau. slujba se socotia Inteadevar numai acea facuta en sabia In mama i cu primejdia vietei pe campul de razboiu, si nu acea cheltuiala In o linistita lucrare de cancelarie. Pe atunci and trebuia ca marea mosie, patria, O. fie stropita pe fie ce zi cu sangele copiilor si, ar fi fost o rusine de a dobandi ca alt titlu mosia cea mica, adapostul individua1itei, decat cu pericolul
propriei existenti. Slujba militara Insa o cerea domnul nu numai ci de la toll nobilii, i deci cu totii erau egali In aceasta privinta, In Infruntarea mortei pe campul de lupta. De aceea si domnul limalte In putea sa radice pe omul de rand din pulbere, si

In timpurile vechi? In vremile mai noue vom vede ca boieriile

de la boierii ce Indepline.au dregatorii prin cancelariile sale,

gritorie anumita, ori care ar fi fost titlul ei, dadea InsemnOtate persoanei ce o purt, ci Insusire.a sa de nobil care era In acele timpuri sinonima cu viteaz. De aceea i vedem chi vornicul de Tara de jos, care ar fi trebuit s resada In Barlad, si sa'si caute de judecatile sale, las aceasta treabil pe manile substitutilor iar el umbla necontenit pe lnga domn, Insotindu'l la razDomnul daruia mosii la toti cei ce se deoboaie sebiau prin faptele lor, nu numai boierilor cu titluri, care si ei cand le dobandiau, nu se lutampla pentructi judecau bine sau Intocmiau cu Ingrijire hrisoavele domnesti, ci tot pentru vitejiile savarsite de. ei. Insusirea de nobil er lucrul cel mai de pret In conditia clasei boieresti; dregatoria, cu titlul aninat de dnsa, er numai accesoriul. Ea adaogea numai un spor de munca, pentru niste venituri trecatoare care ori cata ar fi fost Insemnatatea lor, erau inferioare daruirei unei mosii ce rmanea pe vecie In familia daruitului; de aceea nu erau acele clregatorii as de cautate, depretiarea lor se vede In postp.unerea celor ce le purtau In Incredintarile documentelor. Cu timpul Insa mosiile domnesti disparura, absorbite de nenumaratele daruiri, repetate fara Incetare In curs de veacuri.
lie Cantemir, Descriplio Moldavie, p. 78.

tripta nobililor, dandu'i o bucata de pamant. Nu deci o dre-

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANIC

183

Domnul nu mai ave cu ce sa rasplateasc munca pusa In slujba

lui de supuii si. Apoi pozitia schimbata a *nor romane nu

mai cere ca alta data lupta pentru existenta Neatarnarea


aruncau pe intriga i pe mijloacele piezie ale oamenilor de inima. Epoca eroica trecuse ; cu dnsa disparura i oamenii ce o umplusera cu faptele lor, i aezamintele de care ea avuse trebuinta. Alte timpuri, alte nevoi. Ne mai putandu-se deosebi

roman. Nobilii in loe de a lupt pentru libertatea Orel, se

rnai tarziu i simtimantul vredniciei disparura din poporuI

mai manoase i se scutir boie,rii dregatori de mai multe indatoriri fata cu Statul. Fiindca dregatoriile erau acuma singurul
mijloc de a mai juc un rol in Tara, de a ajunge la influienta i la

pe cmpul de razboiu, activitatea boierilor se repezi asupra uneltirilor de tot felul, pentru capatarea domniilor i a boieriilor, adeca a dregatoriilor. Aceste insa trebuind sa aduca foloase celor ce le imbrcau, se creara cu timpul venituri tot

avutie, apoi ele devenira tot mai cautate. Fiindca mai tot nobilul trebui s devina functionar, spre a insemntt ceva, apoi
functiile deveuira totul, iar acei nobili ce nu mai puteau Incapea.

In ele, se pierdeau in randurile mazililor.

marturii intaritori ai hrisovului astfel : chiar Varlam mitropolitul Suceavskii, Anastase episcop, Romanskoi, Teofan ep. Radovskii, Gedeon ep. Huski, Ureche ve! dvornic Dolneai Zemli (al tarii de jos), Gavril hatman i parcalab Suceavskii, Toma vel dvornic vineai (ara de sus), Gavrilas logofat, Cjuba biv vel dvornic, Petriceanu biv vel dvornic, Iorga vel spatar, Gheorghe vel Crainic, Iordache ve! vistiernic, Buhu biv ve! spa-tar, Gheorghe vel sluger, Banul vel medelnicer, Ieremia vel atrar, Racovita ftori logort, Patracu Cigolea biv logort,
Constantin Cigolea vornic glotnii (de gloata), Istrate biv logoft,

Transformarea pare a se fi indeplinit pe la mijlocul veacului al XVII-lea, de oare ce in 1646 gasim boierii fara titluri inirate In urma celor cu titluri, tocmai contrariul din ceea ce se petrece in vremile vechi. In un document din acel an gasim enumerati

Neculai Mogeildea, dam tire cu aceasta scrisoare a noastra (urmeaza cuprinsul actului)". CA cei trei de la sfarit sunt boieri se vede intai din faptul c Ilie Septelici din aceeai familie este portar, apoi Murgulet i Mogaldea sunt cunoscute ca familii boiereti in toate documentele. Aceti trei boieri netitrati sunt insa pusi la coada ordinei decrescatoare in care sunt fnirati toti membrii divanului. Comparatia acestui document eu acele vechi este izbitoare
111 GhibAnescu, II, 2, p. 89. Alt doc. la sf Arsit cu boierii netitrati Ibiderre, p. 58. D. Ghibdnescu, Introducere la vol. XVIII al Uricarului lui Codrescu, nu

Ilie septelici portar, Nacul parcalab, Ieremia Murgulef, Lupa

admite preaderea boierilor netitrati In docurnentele vechi, cl sustine cri eta

www.dacoromanica.ro

184

ISTORIA ROMAN1LOR

diem era cu totul lipsita de idei generale. Precum aceste lipsiau din mintile oamenilor, astfel lipsiau i din aezaminte. Timpul are caracterul individualismului celui mai deplin, In acest timp deci nu poate fi vorba de privilegii generale incuviintate nobilimei. In deobte pentru ca aceste sa existe, se cere o organizare

Privilegiile nobilimei (boierilor).

Epoca pe care o stu-

a societatii, nite legi sau cel putin obiceiuri invechite care sil le tina locul. La inceputul fnjghebarei unui Stat, cand totul este inca in amestecatura, neputndu-se desemna interesele

generale ale claselor sociale i deci nici normele lor ocrotitoare, toate formele vietei publice au un caracter singuratic, individual. De aceea i nobleta, la inceputul ei, este cu totul alt ceva, deca ceea ce apare in deplina ei desvoltare. i la ea intalnim acea

nesiguranta, acea lipsa de norme precise i bine determinate care predomnete in intreaga viat a societatilor incepatoare. Unul din cele mai insemnate privilegii ale nobletei a fost la toate popoarele acela de a fi scutita de plata darilor catre tat. Acest privilegiu, de i in timpurile mai noua se stabilete i la Romani, nu a existat in toata intinderea lui in vremile vechi, i trebuie sa cercetam cum statea el in primii secoli ai
istoriei romane.

Clasa nobililor romAni, din momentul ce putern incepe a o studi In documente, ne apare ca scutita de un fel de dare, birul, care in latinete se nume tributum, i ave un caracter injosit, prin aceea c pare a fi impus unui popor supus. La aceasta dare nu era indatorita nici nobilimea din Transilvania. Un document din 1437 care reproduce ins obiceiul vechiu,

spune c nobilii valachi, precum i knezii vor fi scutiti de plata tributului, dupa chipul nobifflor regatului nostru"112.
Caracterizaren birului, er de a fi impus asupra persoanei, adeca dare pe cap, capitatie, nu asupra averei, i a fi rafuit prin dad,

Faille nu erau adevarate boier!i ci Insrcindri militare, a5A ca un logof At, un vornic, un pahatrnic puteau fi randuiti parcAlabi la cetati. Dar pentru ce s'ar fi introdus obiceial In cancelar!!, dacA el nu ar fi raspuns unei star aevea ? D. Iorga, Osta5ii dela Prut, 1913, p. 4, spune, aceea ce eu sustineam Inca. din 1800, 1st. Rom., ed. I, vol. II, cap. Boierii, cA ace5ti boieri netitrati ar fi fast marii
dornni teritoriali, anteriori In buna parte descAlecArei", deci pArerea mea, 5i adauge

un obiceiu de cancelarla; cA cei netitrati se margineau la fo5tii parcAlabi ai cetAtilor care mai tarziu au dispgrut Cu totul'. DacA e adevArat ca sA gasim futre cei netif o5ti parcalabi, este de bAgat de sama cA parcatrati uneori nu totdeauna

Valachorum ex ornni solutione tributi tam nostri quam aliorum quorum cumque .exemptos esse volumus".

cA aceasta ar fi o ipotezd care ar merit sA fie discutata de viitorul istoric al dreptului roman". Acea ipoteza a fost nu numai discutat dar chiar dovedita de mine. Adaoge asupra boierilor 5i vol. VI, cap. Transformarea boierimei. 111 Maniu, Diserlalie islorico-crilicd, Temipara, 1857, p. 542, 1457 : Nobiles valachos instar virorum nobilium Regni nostri. Item Kenezios eorundem

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMA/4E

1R5

adec impus pe o comunitate stease, i apoi sub-imprtit de Musa intre membrii ein3. Dac insl boierii erau scutiti de bir, ei plteau fr indoial dkile indirecte care prin natura lor nu ingduiau scutire, precum vmile, dare pe sare, si allele cari erau impuse dup sistemul de atunci, pe miele

obiecte din averea vzut, precum pe animale, (oi, porci, albine, mai tarziu vite cornute), pe recolta graului sau a vinului. Aceste dri cari erau adeseori cele mai bnoase, erau prtite si de boieri,
faptul c ele erau impuse si boierilor, in timpurile mai din coace, cAnd tocmai privilegiurile lor se intreau din ce in ce, dovedeste Cu att mai mult c ele trebuiau s fi fost pltite de ei in vremele anterioare. Asa de ex. Neculai Costin, ne spune despre Duca Vod,

cu toate c nu avem dovezi din timpurile cele mai vechi

a au scos grele dri pe boieri si pe tea'114. Cronicarul nu

bnuieste domnului c ar fi scos dri pe boieri, ceea ce aveei dreptul s ac, ci numai c acabe dki eran grele 115. Mai adauge

cronicarul c au fkut Duca obiceiu, de au dat i dau boierii

de Duca si asupra lor, domnul e mustrat de cronicar pentru atare nedreptate. Constantin Ceipitanul spune asemenea

cei mari i mr.astirile gostina de oi"116. Se vede deci c boierii cei mari erau aprati de asemenea dare, si c ea fiind infiintat

slujitorii, birnicii nu mai aveau ; c Ii bte cumplit, 'Ara ce s'au srkit cu tOtii"117.
De aceea cronicarii mustr In nenumkate locuri pe domni, pentru aceste grele dri ce le impun asupra trei, aci ei apArau insusi interesul clasei lor, celei boieresti in contra asupririlor ; nu luptau numai pentru aprarea poporatiei de rAnd. Este deci invederat c, boierii, i anume chiar i cei mari, plteau &Arne impuse asupra averei vzute, i fiind c tiintele asupra acestui fapt sunt culese dintr'un timp, cand boier devenise aproape sinonim cu dreator, de aceea sub nume de boieri mari sunt de inteles dregtorii cei marl, de unde urmeaz ins cu atilt mai mult a., in timpuri vechi, trebuiau s plteasc aceste dri toti nobilii, fr deosebire dac erau san nu dregtori domnesti. Se vede ins c uneori si de care unii domni li se fAce (Ate o iertare a uneia s'au mai multor dri, precum am vtt'zut
111 0 carte domneasdi din 1820 dela Al. Sutu Voevod dispune di sil vA faceti cislele nitre voi cu dreptate si Cu bunii cumpenire, spre a nu asupri pre cei srtraci peste a lar putere. Cono. literare, XVIII, 1884, p. 77.
114 Letopisetek, II, p. 8. 111 Ibidem, p. 21.
114 Mag. ist., II, p. 24.

$5.rban Vod lu foarte grele dri de pe tar, cAt rlsuflu boierii,

117 Vezi bunil aril hrisovul lui Mireea eel Bcitriin 1399, (Arh. ist., I, 1, p. 97); al lui Alexandra cel Bun 1422 (Ibidern, I, 1, p. 132) a lui Petru Vodii 1447, (Ibid., I, 1, p. 113), altul din 1448 (Ibidem, I. 1, p, 153), a lui Alexandra II, 1453 (Ibidem, 1, 1, p. 102), etc.,

www.dacoromanica.ro

186

ISTORIA ROMAN1LOR

ca se intamplase lucrul cu gotina de oi. Scutiri individuale de ddri insd nu se prea intalnesc la boieri, de i ele sunt foarte comune la mndstiri, asupra satelor cdrora domnul intindea
Prin urmare rezultd Ca' dreptul vechiu, sau a numitul obiceiu al pilmntului, nu cunotea principiul scutirei totale a boierilor de ddri, ce er recunoscut nobletei apusane ; c acest privilegiu se intindea numai la scutirea de bir. Mai pe urmd el fu intins, inteun chip abuziv, i asupra celorlalte ddri, pand cand ajunse, tarziu, in vieata noasted istoricd, a face parte din catehismul drepturilor nobilimei.
adese ori scutire de toate ddrile cdtre el, ldsandu-se sd fie stranse de mandstire in folosul ei.

Tot atat de putin caracterizat ca i privilegiul scutirei drilor, er in aceastd epocd dreptul nobilului asupra muncei omului de rand. Cu toate c, precum am vzut originea rumeinilor i a vecinilor se trage Inc din aceastd epocd, nu rdmane supus Indoielei c pe atunci tdranii supui nu erau incd lipsiti de proprietatea lor, ceea ce se poate vedea mai ales din faptul, cd chiar pe timpul and erbirea era organizatd, incd tranul ave asupra bucalei sale de pdmnt un fel de proprietate, tirbitd nu e vorbd prin drepturile stpanului asupra proprieta rului, dar care se manifest in obiceiul consfintit prin timp, tdranul nu pute fi depdrtat de pe pdmntul ce'l locui
Invoirea lui, ceea ce era identic cu oprirea de a i se lua pdmntul. Tranul ce locui pe moiile domncti sau boiereti, era obligat

a lucr proprietarului MA soroc", cum spun documentele, i a'i d cate o a zecea parte din bucatele sale. Observdm cd erbirea nu const atata in pierderea proprietdtei, cat in in-

datorirea une ctimi de munci de prestat proprietarului, ascutitd mai tarziu prin oprirea strAmutdrei cdci cum am spus, proprietatea asupra pdmntului care'l avuse, i-a rmas in totdeauna, cu toatd fstringerea atributiilor ei 118.
Knezii. A doua clasd 'And la un punct mdcar tot conducdtoare a poporului roman din ambele tri, erau knezii, pe care i-am intalnit ca existenti Impreund Cu voevozii hied innainte de descdlecarea principatelor atat in Transilvania cat

si in Muntenia adeveriti documentaln9. Aceti knezi se regdsesc

i dupd Intemeicrea dornniatelor atat in aceastd de pe urmd

In ambele tri dd a intelege existenta oare cdror deosebiri In caracterul lor, care trebuesc ldmurite. In vrcmile mai vechi din istoria Munteniei, gdsim une ori pe knez pus aldturea sau Indatd dupd boieri. ca un personaj
", Mai multe asupra taranilor in vol. VI, capul Slarea (dranilor. 119 Mai sus, vo). II, p. 163-223.

lard cat i in Moldova ; dar chipul cum aceti knezi sunt amintiti

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

187

mai de searna. Asa un document de la Mircea cel Baran spune c.1 domnul nu va da satele supuse manastirei Tismana, nici unui knez sau boier de ocin i ohaba, ci le va rasa sub stapanirea ei". Alt document tot de la Mircea ordona ca nimene sa nu Tndrazniasca a cauta pe omul care'si va inchina sufletul i averea sa manastirei Cozia, fie boier, fie sluga a domniei mele, fie kneg sau altfel de om zfs sArac". Pare a fi o ran-144A a vechiului asezamant and knez i voevod erau aproape aceeasi demnitate (kenezatus Lithuon voivodae). Mai tarziu insa numele de knez nu mai tnseamna deck pe sateanul liber, om din popor, In opozitie Cu acel supus. Knez este tot deauna opus ramemului sau oecinului. Asa Inteun document dela Radu Mihnea din 1613 c,etim ca Mihail Voda (Viteazul) singur le-au facut nicie acestor knezi, i le-au luat mosiile de i'au facut vecini iar acesti knezi se jaluira la Simion Voda, aratandul ca li s'a facut nedreptate" 12. Un alt document din 1617, ne arata pe o jupaneasa Bolosina sotia pitarului Dima, care neavand copii,

la moartea ei cugetat-au Intai sa dee pe vecinii de pe mosia


ei pomana la vr'o mAnastire sau la vr'o ruda, dar gasindu-se mai apoi ca una ca aceasta nu le-ar fi de folos, ci Inca mai mult pacat i mai mare blastam, caci acesti vecini sunt Rumani crestini, all chibzuit mai In urma jupaneasa Bolosina i Cu sotul ei c este mai ea cale WO faca pomana chiar cu acei vecini din Volsanesti, daruindu-le toate delnitele i toata curatura i toate

lucrurile, ca sa se hraniasca ei acolo si si fe knezi i s nu'I mai robiasca nimeni In veci". Transformarea knezului aproape boier, In Oran liber, trebue atribuita unei prefaceri sociale asupra naturei careia

avem oare care deslusiri In documente. Urme despre aceasta transformare au fost lasate de asezarnantul knezilor In Moldova. Aici nu mai Intalnim numele de knez dat sateanului liber, ci el apare cu alt caracter. Am vazut cum mai multe sate din aceasta tara sunt fara nume la Inceput Innainte In ele si de la care aceste sate Ii trag mai tarziu numele lor deosebit121. Este Inviderat c acesti knezi care slujesc pentru a determina satul si care ti dau adese ori chiar numele, trebue

aratate nurnai prin knezii ce le locuiau sau se atlasera rnai

s fi avut o pozitie ceva mai Innalta deck locuitorii de rand, chiar daca acestia erau oameni liberi, deci sa fi fost alta ceva

adeca skean liber, caci nu se poate admite ca In fiecare sat


d6ruit de domnitor unui boier sau unei manastiri s se fi aflat

deck ceea ce knez insamna de obiceiu In documentele muntene,

"1 Mag. ist., II, p. 265. Gelelalte dou doc, de la Mircea cel 13Atr.in, consultate de I. Bogdan In cercetarea lui despre knezi In An. Acad. rom., IL Tom. XXVI, 1903, p. 20.
.Mai sus, p. 151.

www.dacoromanica.ro

188

ISTORIA ROMANILOR

numai Cate un singur tran liber, acela dup care se insemna.


satul.

Pentru a ne da seama despre ce a putut fi acel knez, srt vedem cu ce este el inlocuit in alte documente care urmeazil innainte sistemul de a desemnA satele prin amintirea unor fete ce le-ar locui sau le-ar fi locuit ? Am vzut mai sus cA sunt documente In care satele sunt indicate prin juzi ce au fost sau sunt in ele si aceste documente dateaz tot din timpul cand intalnim amintiti knezii. hi afar de cele aduse mai sus122, mai citrtm inc pe urmtoarele : Alexandru cel Bun Intreste In 1409 lui Jurj

Ungureanul Intre altele si un sat nenumit uncle este Neagu tide". Alt document din 1428 drueste lui Stefan Zugravul satele Borhinesti i Eremiesti de ast dat denumite, ins ar. tate oare cum mai preciz prin adaosul unde este Jude PascriStefan Vod druieste In 1434 lui Juga satul Mitesti unde este
Micula jade 0. a. m. d.123. Gsim ins tot din acel timp inlocuit

terminul de jude cu acel de vdtdman. A intr'un document

din 1421. Pe cAnd knezii i juzii incetaser mai curand, vtmanii

mi prim aceste titluri, ci prin aflarea sau amintirea unui om, fr ca numele lui s fie intovrsit de titlurile nici de knez,

se coboar mult mai jos124.

ori gsim MO.' sate indicate

nici de jude, niel de vtman. Asa bun oar gsim sate arrttate prin fraze unde a os! Bratul, unde a fost Tato mir i Pdtrea, wide este Mielea din Bahna, ande este Balan din Strdmba 125. In documentele vechi moldovenesti IntAlnim deci sate Cu

sau fr nume proprii, precizate In asezarea lor prin numele unei fete une ori artat ca knez, jude sau vtman, alte ori fin nici un titlu. Aceste sate, cand nu poart numiri proprii, Imprumut un nume dela aceste fete mai Insemnate ce le-au locuit, precum se dau numele strzilor unui oras adesa de la
omul mai rsrit ce'si are casa In ele, cum s'au artat mai sus'

i" I. Bogdan, Despre Knezii romdni In An. Acad. rom., II, Tom. XXVI 1903, p. 12, enumer 7 doc, cu juzi. 1" Documente cu vatamani Ibidem, p. 13. Adaoge 1489 Baicautii unde a fost Hodor vataman", GhibAnescu, Ispisoace i zapise, I, p. 29. 125 Bogdan, /. c., p. 14-15. Adauge 1497 unde a lost Munlean Pufeanc
1507 unde a host Mezeu; 1548 unde a lost Roman Bildu. Ghibfinescu, Ispisoaa ;

122 Ibidem.

zapise, I. p. 49 si 85.

senii de la knezul Tamal, Pascani de la judele Pascu, Procopintii de la Vanmanul Procop, Verijanii de la steanul frunta Verija, HildarAulii de la Hadai6u, Fiiurestii de la Faur, Iacobestii de la Iacob, Milestii de la Milea Uliuli a. m. d. Bogdan, 1. c., p. 20 si 13. Este mult mai inteleas6 denumirea satului dup boierul ce locuia In hotarul lui : Plotunesti dela Plotun, Albotenii dela Albote, Dumestii dela Sandu Dumescul ; Vezi Ghibnescu /. c., p. 51, 121, 134.

Mai sus p. 154, ad'aogim la cele aduse acolo IncA urmatoarele : Thing-

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

189

Dae aceti oameni mai de sam nu puteau fi simpli teni liberi i dac nu erau nici boieri de oare ce adese ori sunt indicati ca knezi, juzi sau vtrnani deci ca neboieri, atunci pentru a Intelege insemntatea ce li se incuviint DU rilmane alte cale cleat a'i privi ca indeplinind o dregaorie, ceeace reias chiar din titlurile de juzi i vatamani ce le poart i care deci dau acelai inteles i celui de knez pe care'l inlocuiau In documente. Cderile lor nu puteau fi altele cleat acele ce se intalnesc la primele injghebri ale organizrei unui Stat, i anume judectile celor mici, incasarea drilor i poate i strngerea oamenilor la vreme de rzboiu. C lucrul trebue s fie aa ne-o dovedete mai ntiu faptul c knezii aveau In Transilvania atributii judectoreti127 ; apoi inlocuirea knezului cu judele termin care arat prin el insui indeletnicirea lui ne face s privim pe knez In Moldova ca pe judector stese. C el indeplinea

In vremuri mai vechi aceeai sarcin i in Muntenia, ne-o dovedete o corespondent din 1481 a lui Stsfan ce! Mare cu locuitorii tinutului muntean ale BrAilei, Buzului i Rmnicului. Stefan voind s aeze In Muntenia pe Mircea fiul din flori al lui

Vlad Dracul, trimite trei proclamatii tuturor boierilor mari


mici, tuturor judecilor i judeceitorilor precum i tuturor racilor de la mic pAnA la mare". RiAspunsurile date lui Stefan, care sunt de o necuviint fr pereche, sunt facute In numele

tuturor boierilor i a tuturor knezilor i a tuturor rumnilor. Din aceasta se vede c judecii care care se indreapt Stefan erau acelai lucru cu knezii care ji r5spunser128.

cu boierii), eran In toat intinderea neamului romnesc niste pristavi sAteti cu Ca'deri ockmuitoare i judecAtoreti, csaderi nedespritite pe acele timpuri. Din aceast stare knezii se coboar in Muntenia in rndul tilranilor liberi, iar in Moldova li se pierde urma schimbAndu-se in juzi i va'Amani. C knezii, juzii i vsamanii aveau c5.deri judeatoreti se mai cunoWe i din imprejurarea c teritoriul asupra cAruia se Intindea autoritatea lor se nume jadecie cuvnt format dup analogia celui de domnie, phre.lnie, logofetie, vornicie, . a., de la domn, parclab, loget, vornic. De la el se trage terminul actual de judef, pentru district. Aceast denumire teritorialil de judecie se vede din mai multe documente care determinil intinderea, satului d'ruit de domnitor dup acea a judeciilor ce cuprindeh
12, I. Bogdan, Documente i Regeste privitoare la relaliile Tref Romdnoti cu Bra. ovul, 1902, p. 109-110; acelasi Despre Knezii romni citat p.1022. Raduc Rosetti, 1. c., p. 22. G. Panu combate aceast apropiere, 1. c., p. 20, Insl fArl

Prin urmare knezii inferiori (cei superiori se vor fi contopit

ta, Vol. II, p. 166.

cuvnt. Si In Muntenia gAsim adese ori terminul de judecie, a se judeci, pentru monean si a se libera. 1680. Acad. rom., XLV, 31..

www.dacoromanica.ro

190

'STOMA ROMINILOR

care judecii rnai sunt insemnate i Cu tenninii pri sau unghiuri (cuturi) S'ar puteA deci Incheia aceastA desbatere cu pkerea cA knezii cari erau la origine capii si conducAtori de sate In Tranunii din ei inltAndu-se prin posesiunea raai silvania knezate pAn6 la rangul de -voevozi si dispArAnd In randurile
nobilimei aveau In tkile romAne reprezentanti analogi ; aici IntAlnindu-se knezi rnai mari care se amestecar cu nobi-

limea, pe cAnd cei mai mici ce erau la Inceput conducAtori de sate se coboarA mai tArziu In Muntenia In rAndul pranilor
liberi, iar In Moldova dispar ca nume, dacA nu ca asezAmAnt care
mani 129.

unneazA mai departe a existA sub numele de juzi si de vAtA-

Existenta knezilor fie ei numai ca InsemnAnd Virani liberi ne aratii hISA o puternicA Inchegare a societAtei, cAci precum nobilirnea nu ajunsese IncA a dobAndi pe deplin privilegiul s'Au

fatA cu Statul sau domnul, de a fi scutit de plan dkilor, asa


nici fatA cu par-tea mai de jos a poporatiei tkei, nu dobANdise

Inc acele drepturi incilleatoare care cohort% pe mare parte


din poporatia romAnA In randul unor slugi sau robi ai stApAnilor.

Elementele care constituiau societatea romAnA, erau Inc6 puternice i neatinse, si de aceea cu toate luptele, neorAncluelele aplec,area tkilor sub talpa strAinilor, nervul Impotrivirei lor nu fusese Inc6 zdrobit, i trebui numai s se nascA omul care sA stie a Intoarce puterile cheltuite In lupte uciatoare de frati, Impotriva strAlnilor, pentru a smulge de la acestia respectui si Inminunarea. Acest om fu Stefan cel Mare.
Plata dregAtorilor. Toti nobilii erau indatoriti la slujba militarA, i rAsplata -vitejiei lor consta in dkuirea unui pAmAnt.

domn, In IntAile timpuri ce urmarA descAledirei. Mai t'Arziu ins5 and dregAtoriile Incepur" a deveni trebuitoare, fatA cu Intinderea dobAndit de Statele romAne, li se atribuirA ca
fAsplatA a prisosului de muncA, peste slujba militarA, ce aceste

Cu anta se vor fi mull'Amit si putinii dregAtori ce erau pe 15.neA

dregAtorii impuneau titularului, niste venituri cari rAmaseril alipite de functii, si se luau de acei ce le ImbrAcau. Aceste venituri Ins'A nu au caracterul de astszi al unor lefi fixe, ci sunt
119 Vezi mai multe documente citate de I. Bogdan, Knaii romeini, p. 18Vom desbate aiurea parerea d-lui Ftadu Rosetti cd daruirea mosiilor care se determina adeseori prin judecii, precum numele acestor mosii se indica prin juzi judeci, avea Intelesul c domnul nu dirui pamantul, ci nurnai dreptul de judecata. Este stranin c f a cu disparijia knezilor din Moldova sa /ntalnim atat de des titlul de kneaghina dat boieroaicelor moldovene, pe and In Muntenia unde numele de knez se pastreaza pand mai tarziu, boieroaicele nu poarta
numele de kneghina. Vezi o lista de kneghine moldovene In R. Rosetti, Pdrniintul,

slenii;i slapcinii, p. 40.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

191

cit totul altfel randuite. Anume domnul se desbrAca de o parte din veniturile ce i le dclea tara, in favoarea acelor boieri ce'i ajutau la conducerea afacerilor. Cantemir ne spune c logofatul

eel mare ave, in vremuri vechi, ca venit Orclbia Cettitei

Albe i vornicul trei de jospe acea a Chiliei ; lar c dup luarea acestor cetAti de Turci in 1484, se atribuir celui int5.i zecimele din tinutul Cernutului, iar celui al doilea pr,Alabia Barladului. Postelnicul avea inc pe timpul lui Cantemir ca venit prclbia Iailor ; vornicul de tara de su, pe aceea a Dorohoiului ; paharnicul, venitul strostiei Cotnariului. Aceste prcal'abii cuprin-

deau insa numai venitul tinutului, eaci Cantemir ne spune c'

venitul oraelor i orelelor, impreun cu 12 sate de prin prejur, salinele, vrnile i zecimele din oi, porci i stupi erau rezervate

domnului. De asemenea in Muntenia banul de Craiova, avea, prin insui pozitia sa teritorial deosebita,veniturile sale proprii. Cat despre ceilalti dregAtori din Muntenia, aflrn c veniturile lor nu aveau un caracter teritorial ; c' de exemplu logoftul avea venit de la punerea pecetei donaneti. Postelnicul i paharnicul luau daruri de la o clasal de militari pui sub comanda lor, postelniceii i paharniceii. Sptarul hid de asemenea dilri de la clrai, care erau impktiti in crud. In cruce infra un singur om cand era. bogat ; cand erau mai sraci, 2, 3 'Ana la 4 formau o cruce, i fiecare cruce era clatoare s'a.' dee sptarului un leu, o msur de grail, una de orz, un car de fan i unul de lemne pe au. Raspltirea slujbelor avea deci caracterul feodal, care este
de a impArti veniturile Statului cu functionarul. Numai la cei mai

mici li se atribuiau rspltiri In bani, ns nici aice fixe, ci potrivite cu munca fcut. A cel ce scriea listela soldatilor, i se
aspri de fie ce c,ar de grane pus de el in magazie . a. m. d.130. Cu cat propi Statul i se inmulti numrul dregtorilor, domuii ii ingustau necontenit veniturile lor, atribuindu-le boierilor. Fceau intocmai ca i regii Apusului, care i ei ruinar In acela mod casele lor. Vom vede cum cderea trilor sub Turci aduse alte nevoi care, trebuind numai decat indeplinite, se sporira necontenit clrile asupra poporului, pan` ce aceste ajunser a deveni o adevrat nenorocire pe capul lui. Pentru epoca ce ne ocupg, nevoile fiind mici, drile erau i ele neinsemnate. twat fr indoial, c din aceste deosebite puncte de

&idea ate un leu de list ; cmraplui de jitnit ate 30 de

vedere, conditia trilor, in timpurile mai vechi, era cu mult mai buni cleat aceia in care ele cad in vremile mai noue.

Lucru la care nu ne-am astept ponte, este de a gsi boieri, ha chiar de cei mari, indeletnicindu-se cu negotul i anume, nu In intelesul de vanztori ai productelor moiilor lor, ceca ce se
Asupra acestei chestii vezi Cantemir, Deser. Mold., p. 78 si urrn. Miron

Costin In Arh. ist.,

1,

1, p. 170. Raportul misionarului, Mag. ist., y, p. 44.

www.dacoromanica.ro

192

ISTORIA ROMANILOR

practica de toti boierii i hicar de domn, ei in acel de adevarati negustori adec de desfctori ai productelor i. marfurilor straine,purtnd chiar uneori i numele de negustori pe lngil acel de boieri. AA intalnim pe boierul i negustorul Coruz in anul 1487 care, avand mai multe afaceri din cumprturi i. vnzri cu negustorul neboierGeorge Ciuca din Sbiu, oprise marfa acestuia in Arge pentru a'i scoate nite bani datoriti de negustorul transilvnean 131,
Oearmuirea oraelor. 501tuzii i pargarii. Pentru a istovi expunerea originelor formelor ocarmuirei trilor romane, trebuie s mai adogim cateva cuvinte asupra acelei a oraelor, a creia membri rn-aneau in clasa poporului, farsa a se urca In randurile boierimei.

In fiecare oras din Orne roniane er cate un so/luz sub care erau 6 pan la 12 pcirgari. Ambele aceste numiri sunt in radcina ion, de origine germana', derivand cel dintaiu din terminul german medieval de Scholtheisse (modern Schultheiss), iar cel de al doilea de la germenul Biirger. In Muntenia ins terminul de qolttuz nu pare a fi fost cunoscut, ci era inlocuit prin acel de judet, pe cand consilierii
comunali pul tau tot numele de pcirgari 132

191 1487, Hurrn., Doc., XV, p. 126 : Koryz boeronem et mercatorem pareium transalpinarum". 132 Pentru Moldova vezi documentul romanese din 1591, anal din cele mai Vechi In limba romana, prin care Tamal solluzul Cu 12 pdrgari, i ca alti

oraseni biltrani din Trotus Intaresc trecerea une parti din satul Filipesti, dela Sandru fiul Cuparului catre Dragan fiul Nichitei. (Arh. id., I, 1, p. 105). Un altul din 1617 vorbeste de soltuzul si pargarii din Targul Frumos (Ibidem, I, 1, 13. p), lar al treilea aminteste pe soltuzul din Piatra (Ibidern, I, 1, p. 39), In Muntenia intalnim un judef In Pitesti (Ibidem, I, 1, p. 60). Un act alt nedatat, dar de sigur anterior anului 1600, vorbeste de judetul Dumitru si 12 pdrgari din Targovistea (Ibidem, I, 1, p. 35). Conf orm cu asemenea documente gasim si pe cronicarul muntean Mihail Moxa (1620), spunnand c consulii romai ar fi ca judefii si pdrgarii munteni. (Hasdeu, Cuvinte din batrani, II, p. 356). In cores, pondenta dintre Munteni Si orasul Brasov, scrisorile din Muntenia sunt adresate totdeauna sau pdrgarilor din Brasov (Scrisori dela Vlad Dracul (1430-39, 42-46, p. 2 43), Vlad Tepe (1456-62), Mircea cel M'u (1508-1510), Neagoe Basarab (1508-1521), sau marelui judef al Brasovului. (Scrisori dela Mateiu Basarab

din 1651 Maiu In 9, catre Mihail, p. 248; Evesi marele judet al Brasovului ; dela Vasile Lupu 1653, Oct. 13, catre Mihai, p. 249; judetul cel Mare al Br.; dela Grigorie Cibica din 1749 Mart In 11 catre Closius, p. 251 ; judetul Brasovului, dela bolo ul Matei Filipescu catre llanos marele judet al Br., din 1712 Iulie 21, pag. 235-57; dela boierul Radu vel aga catre Mihai judetul Br. din
1761, p. 258-59, Maiu In 30). Toate aceste serisori In Darea de sama despre coleefia de documente istorice romdne allate la 1Viesbaden, Bucuresti, 1888). Din scrisorile lui Vlad Dracul se vede ca aSezamantul pargarilor era introdus In Muntenia Inca de pe la Inceputul veacului al XV-lea. Cf. si Nicolaescu, Doc. slavo-rom., unde se d'a un sir intreg de scrisori catre judetii l pargarii Brasovului
ai

www.dacoromanica.ro

oRGANizAREA PRIMITIVA A Ti R1LOR ROMSE

193

De la inceput deci constatm urmloarele imprejurAri Terminul 4e pkgari era rilspandit In ambele tri romane, iar capul inunicipa1ithii purt in Moldova nurnele de soltuz, iar
In Muntenia acel de judet, deci In tara mai nordic un nume strAin, in cea sudicti unul rornanesc. Din acei doi termini de origine germanii de soltuz i pkgari,

prin coloniile s'sesti din Transilvania, a cilror intemeiere dincoace peste munti este foarte veche, in parte chiar anterioarg descAlecarei. Astfel am N-Ana cum in Cmpulung din Muntenia chiar innainte de desc51ecare se asezaserrt Sasi din Brasovi33. De asemenea intalnim in 'Moldova, Baia inca' de prin veacul XV-lea ca locuit de Sasi, i 111110 acest oras (acuma sat), se all

numai acest din urm a fost introdus in ambele tri rornane

acuma satul Sasca, ai cruia locuitori poartil in decomun nume ce se v5d a fi de origine german, mostenite dela vechii lor str5buni, de obarsie Sasi 134.
mai multi sfetnici, care purtau, pe lAng.' alte nume, si acel de Borger135, de unde Ronittnii ambelor principate an imprumutat terminul de pdrgar. 111 IliCi un document s5sesc din Transilvania, 111.1 se intaineste ns numele de Schultheiss, dat capului orasului. Asa dar soltuzul care nu se afl la Sasi, se regliseste numai In 'Moldova, pe cand din Muntenia el lipseste. Pargarii din contra ce s'intalnesc la Sasi, se reaf15 in ambele tri. Este deci in destul de firesc a admite c organizarea municipal roman5 s'a alciituit din clemente deosebite. Peste muntii Munteniei au trecut numai pargarii de la borgherii municipaliftilor shesti, iar capul a fost numit cu terminul romanesc de judet, jude. Peset acei ai Moldovei a trecut de asemenea, poate prin canalul B5ei, pargarii oraselor ssesti. S'a adaos
Coloniile

ssesti posedau in intocmirea ocarmuirei lor

1" Mai sus, p. 17 5i 22. Mai amintim 5i pe Sa5ii ce au Intemeiat Cetatea Neamtului, vol. II, p. 219. 13' Mal multe documente pomenesc pe Sasii din Baia. A5A unu din 1454 dela Petra al III-lea care dispuneA ca s nu aibe Sa5ii din Baia nici o treabA eu satele mAnAstirei Moldovita,", Oreste Popescul, Cei leva doc, mold., p. 9. 0 inscriptie mormantalA latinA, gsit lAngA ruinele vechei hiserici catolice din Baia, poinene5te pe Catherina anno 1485)" (cifrA scrisA In rune scandinave). ACeaSta $i 11 inscriptii pAnii la 1652 din colectia lui N. Beldiceanu` pe care le-am vAzut 5i cercetat. Mune de Sa5i romAnizati, inai sus, p. 145. i" Schuler, Rechtsgeschichte Siebenbilrgens, 1, p. 433: In diesen Vereinen bestent persnlich die GemeInde welche ihre Innerangelegenheiten durch ein Dorfamt verwalten lAsst, dessen Mitglieder gewhnlich Hann, Geschworne und Borger, entweder von der Gesammtheit der possessionirten Landbauern oder einem Gemeindeausschusse gewhlt zu werden pflegten".
A. D. Xenopol. Istoria Itomanilor. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

18

194

ISTORIA ItOMINILOR

nsisoltuzul, prin o imprumutare specialA Moldovei, de la


Ciderile sfatului erau de mai multe feliuri si se intindeau ata la orase da si la ocolul de tara' ce se tinca de el. Schimblrile de proprietate ale nenobililor se friceau cu incuviintarea lui si se
Poloni (Szoltys) 136.

oraselor, preschimbh banii ce intrau din afacerile negustoresti in casa orasului In bani buni pentru plata haraciului ; redact certificate pentru inrudirea acelor ce aveau trebi de mostenire In ri strine i acele de bun* purtare ; privighi negustoriile, pre-turile, bunstatea mlirfurilor i clreptatea msurilor ; confisca si ardea mArfurile rele ; mai vedea si de mlintinerea rnduelei in iaduaroace ; intervenia pentru negustorii phimanteni &are autorittile din Odie stralne pentru a li se face dreptate ; indeplini comisiile rogatorii pentru ascultarea de marturi in afaceri de aiure. Soltuzii i paxgarii indepliniau si Ins'ArcinAri judecaoresti, mai ales judecau abaten pedepsite Cu amenzi. De obiceiu afacerile se juclecau Iii orasul de resedint al paratului. Se intelege ca, dupii. obiceiul de atunci, aceastil jurisdictie a soltuzilor si prgarilor era uneori inlaturatll prin concesie clat11 unor manastiri sau episcopi, cura si une ori prin un privilegiu special era inlocuit prin jurisdictia clomneasc atara],
toare de unele orase 137.

treceau In un registru (catastif); ingriji apoi de curAtenia

2.

II I S E II I C

In Muntenia. In domn se rezum11 pentru aceste timpuri absolute organizarea politic ; ori boieri, clasa a tot puternic11 viitorului, se caracterizeaz'A acea social ; in biseridl se cuprinde

cultura acestor vremuri religioase. Ne rilmne deci pentru a indeplini schitarea starei societalei din acel timp, sil artittim forma in care se all biseric.a. Am cercetat mai sus mochil cum biserica bulOreasc s'a introdus intre Romani, si am llnurrit vechea a-Ornare a
bisericilor romane de scaunul din Ohrida138..Aceast. ascultare
1" In Polonia asez5miln1ul 5oltUzului fusese impruinutat deja dreptul

a bisericilor din t.rile romne de fostul scaun patriarhal din


german din Magdeburg, si se intAlneste incii de prin veacul al XII-lea. Vezi mai multe documente ponienind soltuzul in Polonia in Sommersberg, Silc.siacorum rerunt scriplores, vo I. I si in Codex diplontalicus Poloniae. vol. III. Notin comuLeucsani si Dragoiniresti atArnau de orasul 1-orntin ; Zinesti, Stolniceui, de Piatra Neamt: Buresti de Bacilu: lti sate de Vaslui. Vezicitatiile In Nistor 'laude( und Wandel in der 31oldan. 1913, p. 99-1un. '3' Vol. 11, p. 119 si

nican de I. Bogdan.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TXRILOR ROMXNE

195

poporatia se inmultete i se imbogatete, bleat rgildui un veldt insemator chiriarhiei ce le-ar stpani. Patriarhia constantinopolitanA caut deci de timpuriu a pune mana pe ele. Astfel Alexandru Barasab, incA din anul 1359, este catigat
de patriarhul de Constantinopole, a se le/Ada de vechea sa mumrt spirituala', patriarhia din Ohrida, i a se supune acelei din Bizant, care D. primete sub a ei ocrotire, impunndul bine inteles con-

Ohrida nu putea conveni bisericei din Constantinopole, de indati-i ce vzii ea' In t5.rile romane se organizeaz6 nite State, in care

Mitropolit pe Grecul lachint Cristo pulo, fost mitropolit- al Viti-

ditia ca sa' nu mai cear Muntenia mitropolit de aiurea deck de la Constantinopole. Patriarhul randuWe In Muntenia de nului din Albania's'', infiintandu-se astfel mitropolia UngroVlahiei In Muntenia. In anul 1391 Oisim o scrisoare adresat de Patriarhul din

Constantinopole Antoniu ctre Balk i Drag, Voevozi din Maramure, privitoare la m'an'astirea arhanghelului Mihail din acea regiune, mnsstire ce se pusese sub protectia patriarhuluiI40.

tirea peste m.'sur a poporului din Muntenia, pentru a ca'ruia ingrijire sufleteascsa nu ar mai ajunge un singur Vstor, Infiiiiteaza o a doua mitropolie In Severin, care ambele aceste nu erau subordonate una alteia, ci cu acelai rang i supuse amndou direct patriarhului. Aceasf organizare neobinuit s'a impus probabil bisericei muntene, pentru ca prin rivalitatea ambelor scaune arhipstoreti, s impiedece desbinarea bisericei muntene, de patriarhat141. Titlul mitropolitului din Valahia Mare, al crui reedinVi era In Arge, apoi ui Targovitea, In
care orae se strsamutase pe rand i capitala politic, cobortindu-se,

Inc mai innainte pe la 1370 patriarhul pretextnd Imrnul-

cum am v5zut, de la munte la amine, era : Mitropolit al Ungro-

I" Acta patriarchatus Constantinopolitani, ed. br. Miklosisch et los. Miiller, Vindobonnae, 1860, I, p. 387 : ,occtit cop.(Fieov Tor) c691. xptaTtuv6p.ou uoi; ii.stetial 6 cpt6TaTog 11.11-cpossoXivqg Bv. OUTOg 6xtip Tgeztvto ;at Tilg YSVOILLCIiiing irrp400 GOVOCIttg tr,96scog ErtEclav... /tat gt:PCf. T6 &SC. TOFAC Xat Sig T6 itg Tviicto Etpxtepek rcciarigs 06-(Tpo3?.cezEctg, ?,(ey) Rztcei etc."

N. Iorga, In Istoria bisericei ronzeine, I, p. 18, stabileste Vitinul prin Dobrogea


151.10 Dungre.
p.

1.6TE4avotten airci8E4ot... 6v.: poYpacc 6 111frci156, anno 1391 : XecCac xcel 6 NapTo, Exouz: p.ovaariiptov Filt6 1oytxtyr:o5 =pi ti, 7.61I6V TO Ma. Ty.lip.z.-vov 7.65 Ttp.:00 Taitetp(00 T6510 CIVO) ov6p.ecuy pa1J.6peao elg

iie Acta Patriarchalus Constarzlinopolitani, de. Miklosisch et Miiller,

Acta patriarchatus, I, p. 533. C5 instituirea acestui al doilea Alirtopolit er f Acut In scopul de a mentine pe ce151alt In ascultare, se vede din o scrisoare a lui Daniil numit mitropolit de Severin, din 1370. In care el promite a
nu jign1 Intru nimic pe fratele sAu fare Hristos,.Afitropolitul Ungro-Vlahiei (Ibidern p. 532).

www.dacoromanica.ro

196

ISTORIA ROMANILOR

Vlahiei", iar acel al Olteniei, era: Mitropolit al prulilor Ungo-Vlahiei din spre Severin", cu resedinta in acest oras"2. Cu toat aceastrt recunoastere a suprematiei bisericei din
Constantinopole, se vede Ca' Muntenia nu se desfAcuse Inc6 cu

o legrttur cu o femeie Intr'un grad de Inrudire ca acela in care Mircea se afl cu aceea pe care vroia sil o iee ; dar intru cat arhiepiscopul vostru de la Ohrida a recunoscut Odsritoria ta, eu nici o aprob nici o resping, ci te srtuesc numai s fii milostiv ctr bisericrt, spre iertarea Ocatelor tale" 143. De pe timpul lui Alircea ns legrtturile cu patriarhia de Constantinopole se intriresc necontenit, si ea devine In curnd singurul cap de care ascult biserica Munteniei. Nu numai atAta, dar Mircea sileste chiar si pe biscrica moldoveneascrt care purt tocmai pe atunci o grea luptil cu patriarhia de Constantinopole, spre a ea'spinge uzurp'toarele ei tendinti, a se plecil acestei suprematii si scoate din Moldova pe Iuga al II-lea care nu vroia incu nici un chip s recunoase autoritatea patriarhal", locuieste cu Alexandru cel Bun, al Ca.ruia prim mAsurl, dup intronarea lui. fu plecarea bisericei moklovene sub acea autoritate. Politica cea a lAt de supus cAtre biserica constantinopolitan a donmului Munteniei isi griseste, cum am v5zut, explicarea In purtarea prietinoas" a tmOratului bizantin de atunci, Manoil Paleologul (1391-1425), fa-VA cu uneltirile fiului lui Mircea, Vlad, care fugise din Ungaria Constantinopole. In scrisoarea amintitA mai sus, prin care patriarhul r6spunde la cererea lui Mircea, de a i se bine-cuvnt cilsAtoria, el adauge la sfArsit cuvintele : Aflati deci c puternicul, sfntul meu st6pan i ImpArat siiptiternica i sffinta mea imp5..raeasil s'au

totul de vechiul sriu scaun patriarhal din Ohrida, de oare ce patriarhul de Constantinopole, rrtspunzAncl unei cereri a lui Mircea de a binecuvant o cs-torie nou contractat de el, spune domnului Munteniei, c' ar fi foarte greu de Incuviintat

/42 Mitropolitul Ungro-Vlahiei subsamnil totdeauna In actele patriarliatului t oticsob; /1.11SporroVvri 'OtSyypop.,Axiav). (Acta patriarchatus, II,p. 8, 27, piv&v, (si al plaiurilor), Acta. II, p. 494: acel al Severinului este numit
T5t)

39 etc.). Un act din 1401 fi at UMW decgiapxo.:-, netata OoTypof3XxxEaa

LIkoz-

DErrypo@XerzErz It; itetTet Tb^) 142pivov. (Ibidem, II, p. 519).


Cr) VIXIL ()VV.,

"S Acta partiarchalus, II, p. 230-31 :


Azp4.8(B..

auviv.ms01

itvaltpivop.vd, otke rxercetaiop.ev,

cze6-Xorriotv ezinat . . . tut% Sore luivov kiyotosvD etc. D-1 Dobrescu, Intemeierea Mi-

CZnsp 'Acti

iipzieTtimcono ISpAv

tropolillor, 1906, p. 8, crede c 111.71pio de care vorbeste patriarhul In aceast scrisoare nu era Mircea al Munteniei, ci un principe albanez : Mircea Zarkovici (1391-1414). D-1 Dobresca nu admite o atarnare a,a de tArzie a biserireiromArte de Oltrida.

www.dacoromanica.ro

ORI,ANII4RhA PRIMITIVA A 1ARILO1 ROM INI+.

197

nevoit mult pentru slujba voastril, dupA cum veti aflA mai pe larg din gura lui chic Atanasie"144.
In Moldma. Si vedem insA care au fost imprejurArile bisericei moldovene, in care Mimen trebui sA se amestece, sine
vremile cele dintAi ale existen-Vi ei. Pe timpullui Latcli intAlnim

a supune si pe aceasta sub puterea patriarhiei. Am vAzut cA biserica moldoveneaseA, stAteA si ea sub scaunul de Mida, in
biserica moldoveneaseA supusA autoritittei mitropolitulni din Haliciu, mai intAi din pricina apropierei acestui episcopal de hotarele Prei, apoi din aceea cA RomAnii din Marainures de mide

venise deseAlecarea. eran de mai innainte In legrituri en episcopii

din Haliciu.- Moldova scapA in curAnd de aceastA autorilale, prefAcAndu-se pe timpul lui Laten a trece sub autorital ea papalit reprezentatA prin un episeop catolic din Siretin"6. Moldova pArAseste insA in curAnd supunerea eare papA, revenind iarAsi la vechea ei autoritate spirituairt, patriarhia din Ohrida, ceca ce se face prin higa Coriatovici Ja 1374 care, din o reactie a ortodoxismului contra InvAtAturilor papistrisesti, infiiniazA, si pentrit IntAia oarA, mitropolia in Moldova prin hirotonisirca din parten Ohridei a unui mitropolit al &rida nume nu se *Lie 146. Scaunul constantinopolitan ins,' totdeauna la pAndri, ea

papii din Roma, spre a pescui noi supusi ai autoritAtei lor, nu mult timp dupA constituirea Moldovei in Stal, ii intinde mrejele sale si in aceste pArti, spre a Iriti jurisdictia sa si filtre
Moldoveni. Anume murind pe la anul 1387 episcopul cel pus de

higa Coriatovici cu binecuvAntarea Ohridei, domnul de pe atunci al Moldovei, Petru Musat, rAndueste mai mult din pro-

al cAruia sfintire o cere mai grabnic si iarAsi de la scaunul Galitiei. Patriarhul de Constantinopole furios pentru accasiri re'44

prial autoritate mitropolit in Moldova pe Iosif, rudenia lui,

Ibidetre, II, p. '231 : cvXripo(fov/Y,Ta 8i, 4.rt y.a:


7.

Itou iityteri.pic:op
fmcip

Y.p6T.C5T6; y.al tlyt6 E 6; %al Itoci rCa iou izno:va IcoUa. "Coo),.zEog acc, -iccui.)64 p.i).kETE. tiab.fiv 2-49q.;(7; r.np& -ou -45p 'Aerct-

va7:000.

1" Mai sus p. 112. Asupra legaturilor (Entre Maramureseni $i vezl N. Dobrescu, Intemeierea Milropoliilar, 1906, p. 73. i" Mai sus, p. 116. Totusl aceasta ascultare intermediara de cativa ani de mitropolia I-Ialiciului, ajunge spre a face ca Moldova sa fie nuinit In unele acte patriarhale Rusoviahia. Acta palriarchalus, II. p. 243 reproduce mai multe documente In care-Moldova este numitli Intre altele o scrisoare adv.-

sata lui Stefan Musat (la 1395). Se Intalnesc uneori de aceste abateri de la sfintirea regulata a mitropolitilor de catre scaunele de care atarnau. Asa Eustratie Logoftitul In o nota la Ureche (Letopisefele. I. p. 113) apune ca Intfun rand

mitropolitul Moldovef fu hirotonisit de catre acel al Serbiei de la Ipek. Ureche spune ch ar fi Teoctist. N. Dobrescu. /. c., p. 78 si uno., combate aceacta Cu drept cuvant. D-sa combate lns i aratarea ca mitropolitui M dolcrver sa fi fost sfintit de patriarhul Ohridei. (Pag. 81 si unn.).

www.dacoromanica.ro

198

IBTORTA ROMANILOR

pe-tare a nerecunoasterei autoritatei pe care el o pretindea asupra 4ntregului Rasarit, nu incuviinteaza asezarea lui Iosif, orandueste mitropolit "In Moldova pe episcopul Ieremia care
atunci arunc anatema asupra intregei Moldove, ceea ce turbur'k

ma este alungat cu rusine de care Moldoveni. Patriarhul

In un chip foarte greu constiinta religioasa a locuitorilor. Prin Maiu 1395, pe (and domnia. Stefan Musat, o deputatie moldoveneasca cu protopopul Petru In fi-unte apare In Constantinopole. Patriarhul sileste pe Petru, prin amenintarea aruncarei blastemului asupra c,apului sau, sa primiasca a conduce trebile mitropoliei moldovene pana la impacarea dihoniei. Petru Insa reuseste tot atat de putin ca si al doilea delegat al papei, mitropolitul din Mitilene, si al treilea (1397) acel din Betleem. Moldovenii nu voiau sa renunte la clerul lor bastinas si nu vroiau

Moldova suferi greu sub anatema rostit de patriarh asupra intregului ei cler. Mircea cel Baran vazand Incapatanarea lui Iuga al II-lea, de a nu se supune patriathului, Il ataca, iea prins, punnd In locu'i pe fratele salt, Alexandru rpune cel Bun, care consimte in 1401 a se impaca cu patriarhia, cu
conditie totusi ca patriarhul sa recunoasca de canonica alegerea

s primeasca, precum Meuse Valahia, mitropoliti greci 147 Totusi

lui Iosif care lima se supune autoritatei sale, lucru ce mai la urma era tinta patriarhului 1". Supunerea bisericilor romne sub patriarhia Constantinopolei nu -tina insa mult timp. Grecii ameninta-ti pe fie ce zi mai greu de Turci, cautasera s determine pe papi a provoca. In lumea apusana o cruciata In contra necredinciosilor pgani. Papii puneau, drept conditie a ajutorului lor, inchinarea biserieei orientale sub a lor autoritate. Innaintea marimei pericolului, temerile constiintei amutira, i patriarhii din Rasarit se hotarara mai curand s piece capul sub jugul rivalului de la Roma, de cat sub a tot nimicitoarea sabie turceasca. Pentru
ca ins ajutorul ce le va veni din Apus sa fie cat se poate de insemnat,

puteau mai multi partasi la ideea unirei (as se Infrumuseta uricioasa incirinare) cu biserica catolic, unire ce era sa se In-

dar, nu numai biserica din Constantinopole, ci intregul Rasarit. Ei incepura deci a lucra In toate partile pentru a ca.stigacat se

i patriarhii brtodoxi se hotarara s aduca papei ca

chee In sinodul de la Floret-4a, deschis in anul 1437. Tratrile pentru acest mare act Incepusera bine 1nteles cu mult innainte, si Inca din 1435 aflarn o ambasad4 constantinopolitana la papa
Dupil Iachint Cristopulo 1380 urmeaz Hariton (Acta palriarchatus II, p. 19), apoi Antim Cristoputo, fratele lui Iachint Greci ca si dansul, dela 1381

Innainte, -In once caz piin la 1389 (Ibidem, II, p. 48 si 129). 148 Ibidem, II; p. 528-530. Un document dela Iosif din 1407 din Arh. 1st., I., 1, p. 190. Asupra intregulni conflict vezi N. Dobrescu, 1. c., p. 88-108.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TXRILOR ROMANE

199

Eugeniu al IV-lea. In anul 1435 papa intr In corespondent


Cu mitropolitul Moldovei care pe atunci erg. Grigore Tamblac 149 Pe acest Tamblac papa caut cu ata mai mult 8i:V1 ademeniase,

cu ca 11 cunoscuse personal inteo alt misiune a lui in Italia, la sinodul de Constanta In 1418, ca mitropolit al Litvaniei, trimis acolo de ducele Vitold, partizanul unirei cu CatoliCii 159.

Tamblac, nu rspunse ateptailor exprimate prin scrisorile papei. Vznd patriarhul i cu impratul aceast rceal a
Moldovenilor pentru cauza unirei, fac iari 1.111 act de autoritate fat cu ei. Se randuete anume un cAluga de neam grec, Damian,

Se vede &A Mitropolia Moldovei sub poviltuirea lui Grigore

care sil reprezinte Moldova la sinodul din Florenta, unde 11 i gsim subsemnat ca mitropolit al Moldovlahiei 151 Tot pe atunci Ins ne spune Miron Costin punnd ins greit sinodul florentin pe timpul lui Alexandru cel Bun trimis'a i Alexandru Vod cu voia Wei soli cu Grigorie Tamblac. N'au aflat solii lui Alexandru Vod nici pe patriarhul, nici pe impaatul In Tarigrad, ci iar se 1ntorceau neisprvind nimica ; nu le-au prut a fi cu cale, ci s'au dus la Ohrida, uncle &And pe episcopul i

andu'i solia la dnsul, cai erau trimii pentru 1nvttura

legei, luat'au de acolo i preoti i cati sabeti de toatil oraldar trebui s pstreze oare care crutri, Intrziase Tuna dins ajungerea lui la Constantinopole, pentru ca- s nu mai apuce
duiala bisericei" 152. Se vede c. Tamblac care er protivnic unirei,

acolo pe patriarhul i pe impaatul, i apoi folosindu-se de aceast Imprejurare, se dusese la Ohrida care i ea refuzase unirea, i

unit cu tirea dat tot de Ureche cs Iuga Coriatovici ar fi


trimis la Ohrida spre a lu blagoslovenie i a sfinti pe mitropolitul Moldovei 153, precum i cu atanarea netgaluit a mitropoliei muntene de acel scaun bulgar ne face a primi ci Moldova

reinnoiesc legaurile vechi cu acea bisericA. Aceast. Imprejurare

trebui s se fi tinut In acele vremi tot de el 154

149 Vezi Le Quien, Oriens christianus, I, p. 1252 51 Sincal, I, p. 393, care reproduce dup Aloisius Guerra scrisoarea papel. AmAnuntimi asupra acestei chestii In articolul lui Melchisedek, In Revista lui Tocilescu, III, p 37. 1,5 Melchisedek, 1. c., p. 15. Allatius, De perpetua concesione, p. 1387, apud Melchisedek, Revista lui Tocilescu, III, p. 39 : c TaTCLV p.7,rporro),Etrig Mo).801),&xia Aoitttivo., Letopisefele, I. p. 106. Comp. Melchisedek, 1. c., p. 34 "8 AlPi sus, nota 146. 1" Corespondenla lu Stefan cel Mare cu arhiepiscopul Doroteiu publi-

eatil In Mag. ist, I, p. 275, 5i In originalul slaN de Nicolaescu, Doc. slavo-rometne, p. 126-130, este un fa15ificat mai nou. Vezi I. Bogdan, Documente fa4e atribuite

tui .fe fan cel Mare, 1913, unde Intrebarea este tratatl cu toate arniinunOrnile.

www.dacoromanica.ro

200

ISTORIA ROMANILOR

Din cercetrile de mai sus urmeazil deci c bisericile romne,

putan asupra lor autoritatea spiritual, se intoarser iar5. vechea lor matc, patriarhia din Ohrida, sub care RomAnil fuseseril supui incil din timpul nthiului Imperiu Bulgresc. De i aceast patriarhie se grecizase aproape cu tau], de la
cderea ei sub Bizantini, bisericile muntene i moldovene rmn

dupil mai multe oviyi h&c deosebitele chiriarhii care ii dis-

totui statornice in forma slav a cultului lor, i de aceea am vzut c Tamblac aduce de la patriarhia din Ohricla cyti s.rinc'S dela cderea Bulgariei dunrene sub impratul bizantin Zimisces. Pe timpul Imperiului celui al doilea de peste Dunre, acel RornAno-Bulgar, ei nu mai intrar sub stpnirea lui, cu toat strlucirea dinastiei Asnetilor, de oare ce Inc5.9userA, In rstimpul eAt Bulgarii, sttuser sub Bizantini (101g-11g5), sub alte stpAniri politice, i anume sub Unguri, Pacina-ti i Cumuli. Cu toat. propaganda Catolicilor, cll toate prigonirile supui din pricina credintei lor oytodoxe, chora Ron ei nu prsir religia lor ; ba am vtizut cum, pentru a o mntui de loviturile Unguyilor catolici, un insemnat numr de Romni, din clasa mai innalt a societtei trece muntii i caut o adpoMire in drptul lor, in Muntenia i Moldova. Apstirile ins aveau efectul lor neaprat, de a intri forma de gandire prigonit, prin o fireasc reactie. De aceea Cu cat se siliau mai mult papii i Ungurii, instrumentele lor, a
a scoate din mintea Romnilor credinta ortodox.51, cu atAta ea se beti, i nu greceti, de religie. Romnii ieiser de sub suprematia politic bulgar

inrdciu mai puternic, i fijad c RomAnii aveau in biserica lor forma slav a ortodoxismului, aceast form se impliint tot mai adnc in inima lor. In Transilvania i in pytile de peste munti ins improtivirea contra siluirei catolice er mai greu de sprijinit, intru ct tocmai in tara de batin a neamului romnesc nu existA o organizare bisericeasc. Romnii de acolo erau lipsiti la inceput de un cap bisericesc i triau cu o ierarhie numai presbiterian. Inceputurile unei concentrri a autotittii bisericeti se face abiA pe la 1456 sub un episcop grec, Ioan de Caplia,

care ins pare a fi fost mai mult un episcop preumbltor decat unul statornic. Despre acest episcop se tie cA el opuse cu nrare energie propagandei catolice care pe atunci lucr cu tot dinadinsul in Transilvania i izbuti chiar In Moldova, a ademeni

pe Petru Aron ctre credinta catolic. Legatul papei Ioan Capistranus prinde, cu ajutorul lui loan Corvin de Huniade,
pe episcopul ortodox i'l silete s se lepede de legea lui i se boteze dup yitul catolic. Silintebe papilor nu izbutir ins nici acuma a face pe poporul romn lepede credinta
nici in Transilvania, nici in Moldova, unde Stefan cel Mane

rsturnand pe Aron pune un capt i tendintelor de trecere la


www.dacoromanica.ro

ORGANIZ AREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANIC

201

Catolicisinu 155. Dup alti ativa viclici, amintiti, Ins cu ne,sigurant, g4sim tocrnai In 1579 pe vldica Ghenadie care 1i iea
acestei SAri 156. Aceast imprejurare este i dovada cea mai puternic a infiintArei unei mitropolii ortodoxe a Ardealului dup intocmirea celei din Muntenia (1359 Iakint Ceistopulo), de oare ce,

sfintirea in Tara RomneascA, dela Mitropolitul Serafiru al

Aquarela monasticA din 1540

filici-" -oe
1)11' Feb C
CO

INAHHCA

HT4 0.401

11

HA

t HiiM AH BbATTO LUECTO1'4 rOHEH IA. (-)4511AYeA012fieG6lTilTHCAY


MAE at OJT HO
Farsiinil dupil scrisoarea lui Nicodim

MO

dac mitropolia ortodox a Ardealului ar fi fost mai veche,


ar fi firesc lucru a vede pe mitropolitul Munteniei luAnd bine
Documentele ce pornenesc pe loan de Capita ca mitropolit ortodox al Ardealului au fost descoperite de mine In biblioteca Muzeulul din Pesta. Ele au fost publicate In Revitaa peritru istorie, etc. a lui Grigore Tocilescu, vol. VIII, p. 386, loan de Capha este pomenit si de N. Iorga In Art. Acad. rom., II, Toni. XXVII, 1904, p. 2 si In 1st. Bisericei romeme, I, p. 23. 114 M. Ionescu, Isloria mitropoliei Ungro-Wahiei, 1906, p. 102. N. Iorga,
1st.

titeraturei.religioase, p. 89.

www.dacoromanica.ro

202

ISToRrA RomANII.OR

cuvAntarea i sfintirea lui de la acel al Ardealului, pe cAnd lu-

crurile stau tocmai dinpotrivA. Ghenadie ave resedinta lui In Prislop in Tara Hategului in frumoasa mAnAstire zidit de

tituleazA mitropolit a tot tinutul Ardealului si al Oilzei".

Zamfira fata lui Moise Voevod din Muntenia. Ghenadie se In-

In 1585 urmeazit lui Ghenadie Ioan din Prislop si de acolo innainte se tine neintrerupt iru1 mitropolitilor ardeleni 157 Dup intemeierea principatelor, Crestinismul slavon, in loc de a slbi, prime necontenit tot noue puteri ; CCj Cu cAt Turcii se intindeau la sudul Dunarei, cu atata calugrtrii i preotii

bulgari autau adapostire In prile de la nordul fluviului,


mai ales In acele romne ce le stitteau in cale.

De aceea vedem ea milnilstirile Cele d'iniAi mnlsliii. cele mai vechi ale titrilor roinne au fost intemeiate de cithigitri

t.

.,

, .....,7, S .','
1;1
......,:.,,:

..... -1,!.., , c

,z,

".,,- -,Mt4.
:f r
s -.s.

::- ..

. ,,,,

';
-

it.,

:
: ;.'" ...

.
-

. .
,,,.

,1'.3,,,.1..-;:--,..4K1

.r. 1.

..
,

'. i,e..!._:frt

-:i:_.

'

Buinile de la Manastirea Vodita

de peste Duniire, care alungati din localurile lor, diutau prin muntii Munteniei i ai Moldovei alte sl1uinti. Ccl dinai a fost

Nicodim, clugr macedonean. Acesta era originar din Sf. Munte,


Asupra infiintarei mitropoliei ortodoxe in Ardeal a urmat o ceart5
f oarte vie intre d. N. larga, Sale si preuti In Ardeal, si del. canonic Augustin Bunea Ver/die Episcopii ale Ardealutui, care sustine dupa istoricul ungur Pesti Frigyes, Szreny bansag, ca mitropolia ortodoxa romaneasca In Ardeal fu intemeiata toe-, mai in 1599 sub NIihal Viteazul. Si istoricii mal vechi Klain, Petru Malar si altit

sprijin o origina mai veche. D. T. V. Pacatianu a reluat chestia sprijinului


vechei teorii Istoriograli vechi f i istoriografi noi, 1904. Dupa cele spuse in text, lucrul se limpezeste. Asupra mandstirei zidite de Zamf ira, f iica lui Moise Voevod, vezi Dona Zamfire de I. Puscariu, in An. Arad. mm., II, tom. XXIX, 1907.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARRA PRIMITIVA A TARILOR ROMANI/

203

om foarte fnvtat i inzestrat cu cugetare filosoficA, cum se vede


In care Nicodim intreab4 cu smerenie pe Eftimie, c: ce mai are

lucrul din corespondenta lui cu Eftimie patriarhul Td-novei,


nevoie Creatorul de fngeri si de sfinti, and el umple prin sine

11

t;
t

1,
.
,

:41

nA'.=

*-

s-.

i pmtIntul ; care este sensul rului in lume, i alte talcuiri filosofice de acelasi fel ale credintelor religioase. Nicodim cunoste lim.ba slavon6 fiind de obArsie sarb, i limba greceascA,
i cerul

er Inzestrat Cu darul vorbirei

scrieit foarte frumos, cum

40Vedeste Evanghelia cea 1,copiat6 de :dnsul. El :refu2A senuntil

www.dacoromanica.ro

204

ISTOR1A noniriN11.0R

patriarhiei sarbesti oferit lui de Lazr despotul Serbiei, acel ce moare in btlia de la Kossova, si treat Dunrea pentru a pune propovduirea lui la adpostul Turcilor care inaintau asupra Vrei sale, cutnd prin muntii Olteniei un loe potrivit pentru infiintarea unei mnstiri. Cea dintai a lui plsmuire a fost la Vodita pe teritoriul comunei Varciorova, apoi la Topolnita i in sfarsit la Tismana uncle a intemeiat o frumoas manstire tot odat cea mai mare din trile romne 158. Mnstirea Neamtului se intemeiazA cam pe acelasi timp de ciltr clugri veniti de asemenea de peste Dunre : Sofronie, Pimen si Silvan. MAnstirea Bistrita din Moldova, a fost infiintat pe la Inceputul veacului al XV-lea de Alexandru cel Bun, tot din indemnul cAlugrilor imigrati de peste Dunre, precum putem deduce din pomelnicul slavon ce s'a facut la fundarea manstirei, care a fost purtat de acei cialugri prin toate trile slave de la sud si de la nord, pentru a adun eleimosin, dupil pilda clu-

acolo, an fundat o shstrie prin munti la Bisericani, apoi in urm o mnstire care pentru aceea s'a numit Bisericani, did in ea a fost introdus oranduiala exceptional, ca i in uncle innstiri din Orient, numite ale neadormitilor, pentru c acolo serviciul bisericesc nu contenia nici odat, nici ziva nici noaptea" 159. Tot atunci se infiinteaz i alte mnstiri in Moldova
Ata aceste mnstiri intemeiate de csalugrii slavoni veniti din prtile de meazii-zi, cat i acele ce furai infiintate mai tarziu de etre evlaviosii domni ai Moldovei i Munteniei, devenir locul de scpare pentru cdlugrii prigoniti de peste Dunre.

&nor din Orient. Tot pe atunci alti clugni veniti tot de

si Muntenia.

astfel necontenit forma slavo-bulgar a bisericei romane. Aceste

Ei aduceau cu ei cArtile sfinte, scpate de nimicire, ca niste odoare scumpe; invtau pe ucenicii romani limba i scrierea slav ; Ii puneau la prescris deosebitele manuscripte, i intriau

mnstiri erau adevrate scoli de slavonie, din care iesiau toti acei cunoscaori de carte ce erau de trebuint nu numai in slujba bisericei, dar si in aceea a Statului, precum si pentru punerea

pe hrtie a daraverilor private. Cultura intru cat exista In trile romane era slavon, numai prim exceptie se va fi intalnit unde i unde eke o form romneasc. Trebue s ne inchipuim acel timp precum era in adevr, adeca lmbrAcat in haina greoae a slavonismului, prin

lU Vezi Hasdeu, Isl. cril., p. 138-144. Reposatul Stefulescu a sciis o monografie a Tismanei, Miindstirea Tismana, 19J9, unde se pot ceti toate arniiruntimile izvoarele din care stint luate. Vezi i N. Iorga, Isl. bisericii romdne, I, p. 40. Vezi mai sus reproducerea Tismanii, p. 73. Melchisedek, fn Revista lui Tocilescu, I/I, p. 49. (Comp. p. 41). Ma sus, Cap. Alexandra cel Ban, reproducerea mn. Bistrita.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARRA PRIMITIVA A TARILOR ROMiNK

9(15

care numai cu mare g,reutate strbti gndirea national.. Nu rmne indoial c precum In timpurile noastre, de modd a frantuzismului, toat societatea mai innalt vorbeste limba
fra,ncez5.,

mului, oamenii mai alesi vorbiau greceste, tot as in timpul


ca trimis al patriarhului Matei, si tine niste cuvAntri in biserica catedral din Suceava, se indreaptil ctri auditorul seu ca spre

i precum in epoca fanariot sub predomnirea grecis-

stpAnirei limbei slavone, in sferele superioare ale societtei se vorbi. slavoneste. De aceea 1111 trebue s ne mirAm de loe daa

Grigorie Tamblac, and vine pentru prima oar in Moldova,

unul ce l'ar intelege, de si el, tine invederat cuvAnfrile sale In limba slavon. Auditoriul su fiind compus mai ales din boierii mari ai Moldovei care indeobste stieau slavoneste, er firesc lucru ca discursurile sale s fie intelese i apretuite 10. In poporul de jos bine inteles, limba slavon ptrunda prea putin, i toate nevoile i gndirile sale si le rostia in graiul strmosesc. Astfel intAlnim Ina' din aceast epoc, in privirea culturei, acel dualismu ce nu ne va prsi In nici una din perioadele istoriei noastre : clasa superioar de obiceiu instrinat de gndirea poporului, rupAnd astfel unitatea lui moral : in
perioada slavonismului cu limba slavon ; in cea a grecismului acea greceasc ; in timpurile mai noue cu acea francez, tot

deauna deci primind i lirnind cu puterile trunchiului stilt un altoi strin, iat in scurte cuvinte caracteristica intregei desvoltri culturale la RomAni. Pe and la alte popoare, cultura ajunge de la un timp a deveni bunul comun al intregului popor la noi, a rmas in tot deauna pn acum atributul clasei domnitoare. Limba slav i formele culturale legate de ea apsau ca un munte asupra mintei poporului rornAn. Strin de firea i cugetarea lui, ea impiedea desvoltarea lor, si aceast innbusire a gAndirei romnesti tin timpul uries de aproape opt veacuri (900-1650), In care rstimp toate kleile mai inchegate flint! rostite in o limb strin, si nu in acea fireascti, gndirea yiimase pironit pe loe, invrtindu-se necontenit in acelasi cerc strimt ingust, filr a putea rod din ea o propsire intelectual. Nu se poate asemn predomnirea slavismului la RomAni cu acea a 1411_1)6 latine In apusul Europei. Aici, de si idiomul

cultural er necunoscut poporuiui, el ii aduca ins nespusul folos de a imbogt mintea clasei sale culte cu o sumd de idei
cugetri noue, productul unei vaste i adAnci civilizaii, acea a popoarelor antice. La Romani slavonismul innbusi numai
cAt, fr a smnd nimic ; nici o idee nu se rskli din el in rnintea
16* Nu putem prinil parerea episcopului Afelchisedek core, hazandu-se pe faptul c poporal roman nu inteiegeh glavona, admite ca Tarnblac, pentru a fi fnteles, a trebuit sa vorbeasca rom5neste. Revista NI Tocilescu. Ili, p. 6.

www.dacoromanica.ro

2011

ISTOR1A ROMNILOR

acelora asupra cArora predomniA, de oarece er limba unui

popor barbar. De aceea, dacA poporul romAn er sA redeschidA odatui ochii la luminA, trebuiA sA i se rAdice intAi perdeaua cea groasii nestrAbAtutA ce'i intunech vederile. RAsturnarea slavonismului vom vedeft cui a fost datoritA grecismului, care se inplA.nt

in cugetarea romAneascA mai ales in interesul s'Au, dar

15.s4

totusi sui strAhatui la lumin. si un colt al gAndirei romAnesti 11

Fiind cui acest vlAstar, la inceput subred si. slab, er singurul ce aveA dreptul a trAi pe pAmAntul romAnesc, el invinse

cu timpul in lupta pentru viatA asupra tufrisului grecesc ce'l inconjurA, si se desvoltil in timpurile noastre tot mai puternic, hrAnindu'si trunchiul din putrezirea acelor albusite de el. GAndirea latinA a poporului romAn nu se puted desvolt decAt la atingerea cu o cMlizatie latin., si aice este secretul inriurirei covArsitoare dobAndin de cultura francezA asupra
acelera a poporului romAn cu toate cui. aceastA culturA nu atinse
o cale strAinA i neasteptatA 162.

decAt o parte din acest popor si se introduse in mintea liiipe

4. STAREA ECti NO:RICA

SA ne coborAm privirile cAtre stratul de temelie al fiecArei

spre a vedeA. In ce conditii pute onuil s'A trAlasc pe atunci.


Exportul. Poporatia tArilor romAne se indeletniciA cu agricultura si cresterea vitelor. Cea dintAi er mai restrAnsA, Cu toate CA nu trebue s. ne inchipuim cui sluji numai cAt la indestularea lAuntricA. Se cultiyau cereale si mai ales grAu pentru export, pe uscat bine inteles numai pentru regiunile apropiate : Brasovul, Suibiiil, Bistrita, Moldova pentru Tara RomAneascA si vice versa, Bulgaria si Rusia mArginasA. Mult mai insemnat er ins exportul pe calea maritimA prin cele

societAti, cAtre jata materialA a timpurilor pe care le cercetAm,

douil porturi : Chilia a cArei stA.'pAnire sovAi. futre Muntehia

Moldova si Cetatea AlbA port ce fu totdeauria al Moldovei.


Cea dintAi pomenire a unui asemenea negot este fAcut. de Flo-

tentinul Balduin Pegoletti care spune in 1335, cA grAul din Cetatea AMA stA alAturi cu acel din Chilia i costA tot un pret,
cu toate cii. acel din Chilia este mai bun si se pAstreazA mai bine
Aceastil insemnatil parte a desvoltrirei culturei la BonnAni va fi stabilit in volumuol al VII-lee al acestel scrieri. Gap. Introducerea limbei romdne In biseried. ,62 Pentru introducerea culturel franceze vezi vol. X, cap. Cultura apusand.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARIL OR ROMINB

207

In timpul plutirei 184 Alai multe documente din anul 1360 si ur-

matori contin raportarea unor neintelegeri dintre Venetieni Genovezi de la comertul de grane din Chilia, spunnd unul din ele ca Genovezii care stall in portul Licostomos (Chilia) i in alte parti unde sunt scheli pentru grail (carricatoria frumenti) pe Marea Neagra opresc pe Venetiani a eumpar acel product".

Mai are documentul cum dou corabii venetiane au fost


nevoite a plec in 1359 din Licostomos numai cu jumatate
incarcatura" 168.

Aceasta exportare a graului catre Statele malitime apusene ne arat deci ea in vremile mai vechi ale existentei tarilor romne trebui s se cultive pamntul in o msura oarecare, de aici se explica cum de aceste tad devenira, mai tarziu, and aproape intreaga lor viata economic fu confiscat. de Turci, grAnarul (chelerul) imparatiei lor 166. Se gaseste Insa une ori i g,rAu importat in -Wile romane atunci cand vr'o recolt rea
pricinui lipsa 167.

tarilor romane ramneau animalcle : vite cornute, porci, oi, cai, precum i piei att de la aceste animale Cat si de la cele selbatece : vulpi, iepuri, lupi i veverite ; apoi productele al-.
bin elor : mierea i ceara 168 Caii cei buni moldovenesti, trebuitori

Cu tot acest cornett de gran, ca export de capetenie al

ostirei, jderii din ai caror blana se faceau Vestmintele scumpe, aurul ce slujia la facerea pocloabelor, argintul din care se batea moneda erau oprite a se export. Exportul se facea din Muntenia catre Venetia prin Bosnia ; apoi catre Ungaria i partile tataresti ; din Moldova catre aceste din urma precum i mai ales catre Litvania, Polonia, Silezia, Brandenburgul i In deobste toata Germania.
155 In un hrisov al lui Brancovanu din 1698 Iunie 10, se spune ca a oprit exportul de gran catre Brasov din pricin eS daca nu se va face 'Arnie estimp, va fi lispa i flmanzie in parnantul acesta, cdci nu numai spre partea dv. o trag, ci mal mult i despre Tara Turceasca i despre Moldova cautii sa o traga". forga, Studii si documente, X, p. 43. 158 Pegoletti, Practica della Mercalura, VIII, p. 25 : Grand del Moncastro
conservarsi meglio a navicarlo" apud Nistor, Die Auswartigen Handelsbeziehungen der Moldau, 1911, p. 188, nota 2. Acelast Handel und Wandel in der Moldau, 1912,

p. 51, crede Iru euOnt ca cei mal vechi negustori din Moldova au fost Nemti.

Gel mai vechiu Neaort amintit este din 1382. Iorga, Chilia i Cetatea Alba, p. 49. 166 Totusi nu putem primi parerea d-lui I. Nistor, Auswtirtige Handelsbeziehungen, p. 6, eS s'ar fi exportat din Virile romane riesige Mengen von Getreide, en toate cele de 100.000 chile de care se vorbeste mal tarziu pentru aprovizionrile turcesti. "7 Hum., Doc., XV, p. 75 (1470); p. 207 (1516); p. 301 (1528).

165 Exista si un comert de sclavi, mal ales femei. Nistor, Ausw. Beziehungcn, p. 192. Asupra pieilor vezi un doc. - din 1513 in care se vorbeste de pieile importate din Muntenia in Transilvania prin pasul Turnutui Ros, Hunn., Doc., II, 3, P. 133:

altul, p. 312.

www.dacoromanica.ro

208

1STORIA ROMINILOR

Despre bog4ia trei Moldovei in deosebi, i prin analogie si a Munteniei a cArei conditiuni economice eran identice, un sir intreop de mArturii vin sil o arate in chip concordant. Ah Giovannt Maria Angiolello secretarul sultanului Mohamed al 11-lea laud in 1176 boglia Moldovei in vite, boi i cai buni". Matei de Mariano medicul ce asist la moartea lui Stefan cel Mare spune in 1502. CA tara este imbelsugatA in animale i c'A num'Ar pAnii la 100.000 cai" Reischersdrlfer in scrierea lui Chorographia Moldaviae 1540, insamifA rodirea cea mare a ptimAntului si a marea boggie in vite pesti a Moldovei". Paulo Giovio viilor' in 1547 se minuneazA de imbelsugarea gt Anelor si pestilor si mai ales de frumosii cai ai cAror nAri ar fi spintecate pentru a le spori rAsuflarea". Graziani 1561 autorul vieei lui Iacob Heraclide Despotul aminteste rodirea imbelsugatila pAmAntului Moldovei si nepilduita ei bogAtie de animale

pe care le export nu numai cAtre Orne vecine ei, dar si OVA Germania, Polonia si indepArtata Italie". Blaize de Vigenre 1577 spune c Moldovenii trimit dobitoacele lor nu numai in Ungaiia si Rusia, tArile cele mai apropiate, dar si In Polonia, Prusia, Silezia, Germania, Italia si Turcia. Cea mai mare bogAtie a lor sunt caii, minunati de buni si de mare eAsuflare" 169 In o descriere a luptelor lui Sigismund Batori cu Turcii din 1595 cetim : Dar Valahia care produce VArbati i femei ascmntori prin firea i portal lor cu acei din Transilvania, este mai mult sesii decAt deluroasA, plin de priduri plAcute imbelsugate in riuri, roditoare in grAne si pilsuni pentru toate felurile de animale 170 Mai multe documente adeveresc negotul de bol vAnduti din Odie romftne cAtre cele strAine. M anal din 1559 Vorbeste de un Florentin si un 'Venetian care s'ar fi dus la domnul Moldovei (al signor di Bogdania) pentru a curnp'r o mare cAtime de boi i a'i duce in Germania". Un altul din 1560 ne spune c boii vAnduti In Ungaria eran pltititi parte In galbeni unguresti. parte in stofe : catifea tesuffi ca aur altele" in.
Importul. Impoitul constA mai intAi In lcnhi originare din sudul Europei : zahAr, 179, piper, vil' grec,esc numit cvas ; apoi fAmAie, scortisoafA, sofran ; fier, aram6, plumb pentru acoperemAntul bisericilor, arme si instrumente de fier ; frAnghii, ceasornice, unelte de cancelarie pentru scris ;
," Ved Nistor, Ausudirlige Beziehungen, p. 8-11, unde sunt citate toate
izvoarele afvril de Blaise de Vigenre.

Parls. 1573, p. 38 verso. "G Hurm., Doc., XII, p. 80. 171 1559 Ibidem, VIII, p. 87; 1560 Ibidenz. p. 88: velutum mixtum auro, pilosum, sericum, carmassium, damascum, atlanticum. genus serici panique, scariatum, granatum. condicii. starumati, pergand etc.".

.Descriplion dtt royaume de Pologne,

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMANE

209

chipiuri, uniforme, papuei, mrtsurii alte multe obiecte fabricate.

Apoi doctorii, boiele. Din Italia, prin Kaffa, se importA stofq aurit numitA Candul, stofA de itas nitmitl Tebencil, catifea postavuri mai fine care toate, fijad aduse din piktile Grimeei, se numiau m`rfuri tritiireti sau de peste mare, indicAndu-se astfel adevikata lor origine. Mai veniau apoitesilturi scumpe ca vilarele (veleours=catifea), din Ipern i Louvain din Belgia, apoi din Colonia. Se mai aduceau testituri din Polonia precool postavuri, pAnz'A, litVai, pi1Z de Krosno, pAnzi7i albastril
mai ales postavarile, se descrircau In Suceava, i multe din ele treceau numai prio Aloldova pentru a merge in Ungaria. Vechile aez'Aminte vamale ale Moldovei previld taxele ce trebuiau
un soiu de pAnzrt de 1AOA aspr numitil bars. Aceste tesAturi,

plaite atAt pentru milrfurile ce eran sri fie desfikute in taril cAt i pentru acele ce treceau numai prin ea 1". Cel mai insemnat comert al trtrilor romAile Iii ceca ce

privete importol se fceA pe mare. Inceputurile lui le-am arritat mai sus ca datorite Genovezilor 174 care rAmaser i dups intemeierea Principatelor tot reprezentantii lui cei mai de samA. Pentru a ormiki mai departe pe negustorii genovezi, gsim In 1381 in Chiba pe consulul genovez Pietro Embrone, iar ID 1387 Genovezii inclrie un tratat comercial cu Ivancu fiul lui Dobrotici cloinnol Dobritei (Dobrogiei) 175 Genovezii st4Aniau din cAnd In dad i Chilia, de oare ce

pe la 1444-1417 sub domnia lui Stefan alAturea cu Roman i cu Petro 176, doi Genovezi Anghelo i Craveotto .Tustiniani, pretinzAnd cit au fost despoiati de 4500 de galbeni, se jilluesc Senatului Republicei Genoa spre a obtioe o cart- de rePresalii i a relu banii de la ori ce Moldovan pe mare sau pe uscat, in
sfera de stApAnire a Republicei 177. Chilia trece ns in iiistimpori
1112 178.

in stlipAnirea Moldovei in care o all tratatul de la Lublan din


373 Pentru vezi o scuiire de Villtik a unui transport trimis de Venetieni )ui Mihai Viteazul, Hum., Doc., VIII, p. 207 : sei panni de zuccaro". "3 Nistor, Auswiirlige Ilandelsbeziehungen, passim. Cf. PriN ilegiile vamale ale lui Alexandru eel Bun, 1407, Atli. ist., I, 1, p. 130; dela Mircea eel BiltriM 1418 In Bogdan. Relcdrile Cu Brasovul, p. 3-5; [ed. II, p. 3-6] dela Vlad Draeul 1439 Ark ist., I. 1, p. 84; $lefan eel Mare 1460, Ibidem, II. p. 172 dela, Neagoe Basarab In ColecIia de doc, rom, allale la Wiesbaden, p. 11. Vol. II. 1" Vezi mai sus, pcest vol., p. 72. Asupra tratatului vezi Le eambrate apo i Grnovezi. p. 109. Canall, Storia di Genova. 1858, I, p. 441. Notices el extraits

de la bibliothe que du roi, 1838. X, p. 65, 1116n-wires de l'Acadmie des in.scriptions,

VII, 1824, p. 292. "4 Mai sus, p. 137. 3" N. Iorga, Acte sl Fra., III, p. 16: altc acte de represalli venilor. 'bittern, p. 20, 23.
174 Mai sus, p. 127.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. III.

c. Moldo-

14

www.dacoromanica.ro

210

ISTORIA ROMANILOR

insernnat in comeitul de atunci al tarilor romne. Mai tot comertul Lembergului si al Poloniei er pe mnile Armenilor
'unite nume.

pomeniti de documente, mai gasim i Armeni care joac un rol

Pe langa Genovezi care sunt cei dintai negustori straini

din care socotelile i dosarele de procese ale acelui oras amintesc

1375, dupa cucerirea ei de sultanul egiptean Saban, Ei cautara adapost in Europa si hied din 1379 ii gasim dobandind privilegii In Galitia i anume in orasul Leopol (Lemberg) 179 Din Polonia ei se coboara in Moldova, unde gasim in 1395 o biserica a lor, Infiintat in Iai 18. In 1418 pe timpul lui Alexandru eel

Armenii fusesera imprastiati din tara lor, Armenia, in

all cavalerul Guillebert de Lannoy care spune ca In acel oras a gasit Genovezii, Valahi si Armeni" 181. Mai apoi gasimArmeni asezati In Galati, Vaslui, Botosani, Hotin i Suceava 182. In 1462

Bun, 3000 de familii armenesti, alungate din Armenia prin cumplita navalire a Turcomanilor, vin in Moldova si se asazd In porturile ei sudice precum in Cetatea Alba, unde in 1421 ii

gsim pe o Armeanc ce calatoreste la Suceava. In 1464 se trateaza un proces foarte interesant p...ntru istoria Moldovei,
fare Gheorghe Pollo din Cetatea Alb imputernicitul lui Dorino Cattaneo vamesul genovez al lui Stefan cel Mare, cu Armanul din

Suceava Ko kcza (Cocea) pentru o datorie de 416 galbeni de pe timpnl cand Arinanul i cu Genovezul erau tovarasi la arenda vamil or Moldovei. Cocea mai este amintit i in 1472. In anul 1465 gasim

Moklasi (Polonia) 198 de galbeni pentru 6 iepuri de mosc, vanduti cu cate 33 de galbeni bucata ( ! !) 183. Simco Arinanul din Siretiu imprumuta de la un pargar din Lemberg 240 de ughi. In 1477 doi Armeni din Lemberg recunosc o datorie de 128 de ughi
1" F. Bischof, Gesch. der Armenier In Lemberg in Archiv fr oesterr. Geschichtsguellen, XXXII, 1862.
zid l piistrat la biserica arman din Iasi : Cu mila:lui Dumnezett s'a zidit templul

pe Agop Armanul din Suceava primind de la un Arman din

,80 Iat traducerea inscriptiei armene ce se af IA pe o piatrii deslipit de

sfintei nsciltoare de Dumnezeu, cu osteneala printelui Iacob Hagi Macarie si Gr. 1395" 0 Evanghelie veche pstrat la aceast biseric poart insemnarea : Dar pomeniti pe cel din urna dolanditor al acestei sfinte Evanghelii, sfnt carte prin cheltuiala lor, si au dat-o ca ainintire la sfnta nsctoare In Iasi, i oricare ar Indrzni s scoat aceast sfnt Evanghelie, din sf data rasc-

pe Iacob Hagopica si pe fratele lui Leul si pe printii lor, care au cApiitat aceast toare, fie dintr'ai mei, fie din strini, un asemene s fie blestemat si sia fie dat setanei. S'a scris In arm, 900, (a erei armenesti. crre Incepe la 551 d. Hristos, adecil la 1451), Din alt Insemnare se vede ca Evanghelia fusese scris In Caffa cu 100

de ani mai Innainte, la 800. Traducerea rcestor texte o datoresc bunei vointi
fi privit ca hotriloare. Ve5i si N. Iorga, Armenii si Romnii, 1913, p. 25. 191 Arh. ist., I, 1, p. 129: Gnvois, Wallackues et Hermins".
162 pray, Disertaliones, Vindobonnae, 1775, p. 170.

lui Grigore Buicliu. Inscriptia fiind Insa numai reproducerea unel amintiri, nu poate

1" Trebuie s fie desigur o gresit cetire a cifrei.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA PRIMITIVA A TIRILOR ROMNE

211

catre Neculai Branza din Siretiu. Mai sunt pomeniti Armenii Sahac, Tole, Zaharia, Hulubei, Stefan Ruteanul, Ivascu din
Botosani ginerele lui Sahac din Suceava, Iatco, Sabdei, Sarchin, toti din Suceava 184.

Cat despre intaiele relatii ale tarilor romane cu Grecii calea mai mult materiala a comertului, ele se dovedesc intai prin faptul c porturile cele mari ale trilor romane, Chilia Cetatea Alba, purtau nume grecesti : Licostomos i Asprocastron, mostenite de la vechile colonii eline de pe tarmurile Marei Negre. Amintirea Grecilor ca negustori in documente este insa posterioara acelei a Genovezilor i Armenilor. Cele dintai urme

ale prezentei Grecilor in Wile romane se arata in 1438 cand intalnim un boier cu numele Manoil Grecin 185 care ii aveit numele de la mosia Grecii numita astfel fr indoial de la
ca.tiva. Greci locuitori ai statului 188. Un document de la 1453

ne arata chiar Greci locuind in sate. Prin el Alexandru Voda porunceste sa se scutesca taranii manqtirei Itcanii, Rusi,
Greci sau ce ar fi 187. Stefan al 111-lea tovarasul lui Ilie la domnia

Moldovei cand reintocmeste intriturile Cetatei-Albe In 1410, rune inscriptia amintitoare in greceste 188 In anu11409 gasim o scrisoare a lui Neagu palatinul domnului muntean, Radu-celFrumos, comunicand municipalitatii din Sabin cursul judecatei i. hotarirea data' de el in o pricina. Intre un Sas, un Italian patru Greoi pentru niste piper 188.

Pe langa Genovezi, Armeni i Greci, apar i Evrei care, daca nu sunt aratati la inceput ca stand in Moldova, sunt cel putin in cu Moldovenii. Asa Haim i Avram din Lemberg intrebuintaza carausi moldoveni pentru transportul unor marfuri : Iosef din Lemberg este tras in judecata de Rusu Moldovanul ; alt Evreu cumpara de la balciul din Sneatin boi moldovenesti. Moldovenii Ionita si Stan din Iasi due la Lemberg 12 cara cu buti de yin pentru Abram Garulas, Evreu din Constantinopole 190 Pe timpul lui Stefan cel Mare gasim chiar un Evreu

locuind in Moldova, anume un sol al principelui litvan, Ale184 lorga, cu Lembergul, p. 9, 19 (21 si 23), 20, 21, 23, 37 si 185 Ar h. ist., 1, 1, p. 4.

xandru, venind in Moldova in 1499, gaseste prilejul a rascumpar

1' Mai tr7iu gsim arMarea lui Paul de Aleppo cA eran Greci In satul
Green, Ibidem, 1,2, p, 109 [traducerea spune numai di au rmas in un sat de Greci," cari .erau adusi de Vasile Lupu din Rumelial. 187 Iorga, Sludii si doc., V., p. 393.
18, I. Bogdan, Inscripl tile dela Celaba Alba in An, Acad. XXX, 1908. Mai sus, p. 136.

II, tom.

iso Col. hit Tr ai cut, 1874, p. 127. 1,a Jorge,. Retail ile cu Lembergul. p, 46-47, 58, 86.

www.dacoromanica.ro

212

ISTORIA ROM_LNILOR

de la un Evreu o doainna litvana pe care. Evreul o liberase din prinsoare de la Tatari ; dar solul ne avand cu ce plat" pretul rascumpararei, un boier mold ovan Toader, starostele Hotinului, se pune chezas pentru suma de 120 de galbeni care Evreu191.
Eran insa si multi negustori romni care se indeletniceatt nu numai cu negotul launtric ci i Cu exportul marfurilor bastinave i cu importul celor strttine. Socotelile Brasovului si ale Sabiului enumara sute de nume de negustori romani din Moldova

si Muntenia. Ash gasim negustori romni din Barlad, Baia, Suceava, Rucar, Ocna, Roman, Trotus, Vaslui, Mircesti, Jai,

Prin urmare cu toata coplesirea comertului romnesc de straini, nici Romnii nu erau indepartati de aceasta indeletnicire. Astfel dispar dou sprijiniri deopotriva false asupra trecutului trilor romane : intai ca ele nu ar fi cultivat si exportat gran; al doilea c Romnii nu s'ar fi dedat negotului. Adevarul ambele aceste dou ramuri de productie elan in floare in vremile mai vechi. Dac ele slabira si aproape disprura cu cat

pe langa multi Armeni, Greci, Unguri, Sai ialte nationalit ti 192,

istoria Ittrilor romne inainteaza, aceasta tocmai este datorit conditiilor launtrice si afarnice ale desvoltrei noaStre carevor fi aratate la locul lor. Ori prin cine era insa mijlocit comertul, raportul intre export si import se cumpeni tot (lemma in folosul tarei, de oarece valoarea obiectelor importate nu ajungea nici odata sti Intreactt pe acea a exportului, si de aceea Moldova Mina oara pute imprumut bani marei craii a Poloniei.
Industria si meseriile. Cele mai de samtt din marfurile aduse in frileromaneerau acele de lux. Cat despre acele mai de rand, ele nu reprezentau catimi mari, cele mai multe din fabricatele trebuitoare tranilor fiind intocmite de ei Insusi, si mai ales de elementul femeiesc al pTturei de jos. De aceea i numai obiectele cele grosolane si primitive erau produse in Odle

romne, iar indata ce era nevoie de o lucrare mai subtire, ea era incredintata unor mesteri strini. Asa in 1436 intalnim pe un croitor roman trimitand pe fiul ski s invete brbieria in Brasov, In 1472 un pielar Sas din Suceava, Iohann Rymer,
scrie unui conational al sau din Bistrita ca s dee o marturieunei

calfe. Basarab cel Baran cere de la Sabin un meter cilruta


In 1476. Tot la Sbiu tocmeste in 1492 Vlad Calugarul un policandru pentru manstirea Cozia. Stefan cel Mare cere intocmirea unor platose (za/e) la Brasov in 1502, si aceleasi arme le cere nepotul &Au Sternita in 1522. In 1553 Alexandru Lpusneanu
oi Ulianitzki, Maleriald, p. 182, Comp. Uricarul, Ilf, p. 78. Vezi I, Nistor, Handel and Wandel in der Moldan, p. 52-53.

www.dacoromanica.ro

PRIMITIVA A T1211.011 ROMANE

213

pune sa se lucreze in Braov 4300 de cingatori. Chemarea de argintari in taril precum i comanda peste hotare a podoabelor bisericeti se intalnete de tin) multe ori. In 1307 vestitul Celestin din Sabin are cu Neagoe Basarab o incureatil afaeere "3. Afara de policandrul lui Clugru pomenit acuma, mai bitalnim In 1528 pe unul Peter Marei luerator in aur (auricult or)
i pe langa caretaul cerut Sabienilor de Litiot Basarab, mai gasim un altul venit din Braov la Radu dela AfllIllati in 1528. *tefrinitil. voind s transporte In Aloldova nikite marinura din 1-Iateg

i avand nevoie de cara tari, comanda. nite roti ferecate in


Sabiu In 1567. In 1585 Petru Schiopul din Aloldova cere scutire

de vama de la Bistriteni pentru un leagan (triisura pe arcuri),

i In acelai an mai comanda alte trasuri prin vainetil de Trotii precum i un radvan in felul acelui cerut de Alexandru Lapu-

neanu In 1557. Vasile Lupu ii intocmete o cartrta la Liov"


(Lemberg) 194. Mai ales era nevoie de zidari i cioplitori de piatra

pentru zidirile de biserici. Ad Neagoe Basarab cee de la Sabin sapatori de piatra la 1522. Multa zvoana face afacerea zidarului bistritean loan care ridicase In Aloldova o biserica ce apoi

Zidarul care se amestecase i in o Ora contra unor boieri i temed capul, nu vrea s raspunda chemarilor dommilui. Un all zidar, Luca este chemat din Bistrita de Ilie urinaul lui Rare. n 1548, pentru a'i zidi o biserieil in Roman. Un document din

prbusise, pentru care este chemat in tara de Petru Rare.

pietrari de rand de care lipsim". Acest ine*r Manole a lui Laptineanu era de sigur i el vre un strain. Alai cere tot Ldpuneanu

1560 ne arata lipsa de sapatori de piatra in Moldova. In el, Alexandru Lapuneanu spune ca din vointa celui prea innalt ar ave de ridicat in tara lui cateva cladiri de piatra ; dar sapritori sunt la noi foarte putini i lipsa lor este foarte simtit", Alta aratare tot a Lapuneanului este tot atat de interesanta ; el spune In o scrisoare catre Bistriteni, in 1564, In privirea zidarilor : nu va cerem un rnester mare, caci avem unul ; dar
nite zidari pentru o baie i pentru o fantana din Iai In 1560 i alti zidari Inca In 1564. Tot ait ceruse Lapuneanu nite pitan i de la Bistrita ; dar In urma revoaca cererea, de oare ce gasise o pitare,asa in tara. Alai cere i nite iglari pentru hive-

litul cu zigle al manastirei Slatina. Tot ad gasim pe Petiu Schiopul cerand niste meteri pentru zidirea manastirei Ga14-2_ p_ Hurm., Doc., XV; 1436. p. 154-2, p_ 156: 1522 p 260; 1533, p. 496, Despre Gelestin. vezi mi Jos vol IV. ezp. Ming Ile e lamoaie ole lui Rada al 1V-lea i Neagoe Bascrrai "4 Hurm., cit. : 1528, p. 306: 1567, p. WI. 1565. p. St5. 1557_ p Vaslle Lupu vezi N. Iorga, Shunt t doe V. p. 12, Nun atom jicA. ye eau final, Arta.

www.dacoromanica.ro

214

ISTORIA ROMSAILOR

lata 195. De si s'ar ptire c industria pielei era strinA de tririle

romane, dupA cum se vede aceasta din mai multe documente care pomenesc de exportul de piei crude ciltre Transilvania 196,

totusi intainim si un import de piei crude in trile romane,

ceea ce nu se poate intelege deck, in scopul de a fi argsite (tbcite) aici. De aici se explic cum de mai tarziu tAbAcirea pieilor este o industrie destul de infloritoare in Moldova si mai ales in Muntenia, clovada breslele de acesti mestesugari din ambele tri.

Acest imprumut de mesteri si de obiecte lucrate mai subtire se mentine si In veacul al XVII-lea. Asa portarul de Suceava, Dimitrie, aduce in 1601 din Bistrita niste cuie de
sinciril. Stefan Toma cere in 1614 tot de acolo 11n meter tiglar. Vasile Lupu cere din acelas oras in 1641 niste dulgheri ; vornicul

In 1644 si 1654 Matei Basarab cumpr in doti rAnduri postav de la-Brasov si apoi de la Bistrita. Inteun rand gsim chiar pe Ionascu Rotompan cumprnd grail frumos de smnt de pcste munti in 16211".
cercetran si o alt indeletnicire care de si este intemeiat pe un element intelectual, totusi mai ales pentru acele timpuri, ave mai mult caracterul de meserie, anume s veciem cum stteau lucrurile etc medicii. Vom vede la domnia lui Stefan cel Mare, cum marele voevod trimesese in mai multe randuri la Venetia duptt medicamente si cum el i aduce medicii din

de Cmpuhing Stroescu aduce un ceasornic de la Bistrita In acelasi an ; in 1642 tot Vasile Vod repetrt cererea de tiglari, pietrari si de olari pentru piste case ce se zidia in Suceava, iar Matei Basarab aduce niste clopote din Transilvania In 1642. In acelas an niste boieri cumprtr argintririi de la Bistriteni ;

cetatea Adriaticei, lar la boala cea grava' care ii rpi vieata, el chemase in consultatie Pe WO' medicul su curant,
un altul din Buda si un al trcilea, Evreu, de la Hanul ttresc 198. Alfa stiintrt asupra medicilor avem : de la Radu Vodtt din 1508

1522, Ibidem. p. 260. Asupra lui Ion Zidarul, Ibidem, p. 448, 452, 454. 460, 470. 471, 476, 516-517. Procesul pentru sequestrarea i vinderea caselor lui Ion se prelungeste pAn la 1555. Ibidem, p. 520, adauge studiul d-lui Alex. Lapedatu asupra lui loan Zidarni lui Petra Rare In Buletinul monumentelor islorice. V. 1912, p. 83-86. 1548, Hurm., Doc., XV, p. 466; 1560 Ibidem, p. 556: sed lapicidi in regno nostro quam panel et rarissirni comperiunetur et illis plurimum in modum indigemus" 1564, Ibid., p. 600 : nos magistri magno non indigemus nam magistrum primarium Laberrius ; verum muratoribus eommunibus". 1560 Ibidem, p. 557; 1564, Ibidem, 604. Pelru 5chiopul, ibidem, p. 669. ," 1489, Hum., Doc., XX, p. 130. i" 1601. Hurm., Doc., XV, 2, p. 783; 1614, Ibid., p. 860 ; 1641, lbid.,

p. 1076; 1641 (ceasornicul) Ibid., p. 1088; 1642, Ibid., p. 1090, 1102 si 1103; 1642 (elopotele), Ibid., p. 1091; 1642 (2rgintrii) Ibid., p. 1118 si 1142; 1644 si 1654, Ibid., p. 1127 bi 1185; 1621 (grAu) Ibid., p. 921. '98 Alai jos vol. IV, Cap. Viata privalcl a lai

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PlithirTIVX A TARILON. utiNtAbut

2115

care avea la curtea lui pe ,,Fizicul" Francesco, originar din Sbiu. Petru Rares se plange Bistritenilor pentru un medie
pe romaneste In Andrei 200.

al ski fugit de la curtea lui luandu'i si o sumil de ha ni, In 1528 ". Lapusneanu suferind de o boalli de ochi, cere de la Bistriteni un

medie care este tnsa i brbier, anume pe F,nclerlein prefileut

In 1560 Upusneanu cere alt medie pentru o umflitturrt la picior ; apoi tot pe atunci, gsim alt medie chemat din
trita pentru niste boieri bolnavi din Iasi, 1564 201. Tot Iii treburi medicale se cere de la Bistrita, vat pentru ochi i apil distilatil,

apoi pentru doamna Ruxandra prune si ciresi randuite pentru


o curil 202 Mai tarziu, pe la 1630 gsim pe un brbier chemat sil lecuiasc o ranl. de topor 20. Ostenii In britriuii erau adusi

la brbieri spre a'i lecui. Cand erau multi era foarte grey' a'i ingriji, cei mai mutti muriau, putini scApau 204

ite

Dacri starea poporului trebuia sik fie huna din punctul de vedere economic, sri o cercetm din acel al indatoririlor hanesti ce avea de rspuns ciara Stat, cilei acest
raportut intre ceea ce omul castiga i ceea ce el d, stabileste singur gradul ski de prosperitate. Poporul de jos se deosebea cum am vzut de elasa not)ieste esential In vieata economicg a oamenilor, de oare c

Mor, In privirea darilor, mai ales Inteun punct insernnal, in


plata birului d''! care nobilimea era scutitrt. Birul impus poporatiei de j'os, mosneui i rani supui, acesti din urm serbii de apoi ai pamntului, er acelasi care In tarile Apusului i, dupri exemplul lor, In Ungaria, se numea tributum. C birul a fost una din cele dintai drin crtrora a fost

mentul de la 1247, care vorbeste dc veniturile i foloasele concedate din vocvodatele tomarte cavalerilor de Ierusalim205, apoi din faptul ca poporatia bstinase a trtrilor rornne, chiar acea lsat neatinsa In alte priviri, eta supus acestor dru, la

supus poporatia trilor romane, se constat inti din docu-

1508 Horm., Doc., XV, p. 180; 1528, Ibidem, p. 301. 200 Medicus et barbitonsor 1558, Ibidem, p. 833. Mal vezi 51 pag. 562. Enderlein, p. 644. Asupra hirnigilor bArbieri p. 586-588. Brbieri 51 medid de ochi, p. 589. 201 Ibidem: 1560, p. 553-554, 559, 1564, p. 601, 607 si 603.

Mihail Seybriger. 1610-1621 In N. Iorga, Studii si doc., IV, p. 124 : etliche Hunden

202 Vat, lbidem, p. 602, 621; ap dist, p. 623; prun 5i cire5, p. 61'1. ", Doc. Bistrifei de N. Iorga, I, p. 66. 2" Helatie asupra luptei dela Bra5ov, tutre Rada 5erban 5i Batea de

verwundete in der Stadt bracht, zu den Barbierern".AltearAtrl a b5rbierewr ca doctori 1621 Hurmn., Doc., X V, 2, p. 925.

"5 Vol. II, p. 208.

www.dacoromanica.ro

216

18TORIA ROMINILOR

dovadrt directrt c birul er impus locuitorilor unor sate maralstiresti, care stim CA de asemene cu cele domnesti i boieresti, erau locuite de poporatie supusii, in un document din 1448, in care Petru Domnul Moldovii, scuteste satele mnilstiresti Pobrata, lute alte indatoriri si de plata birulai cAlre el, lsAndu'l In folosul mnstirei 207 Bhul se strfingea dup sistema cislei, adecA era iinpus lute sum oare care pe 1i . ce sat, si locuitorii apoi hatriau intre ei, ct are s rspund fiecare, dup puterea 89. In toate timpui ile istoriei Romanilor, luarea birului in forma cislei a fost semnul osebitor al poporatiei de jos, pentru care si adese ori cisla Inlocuieste terminul birului. A Nihon Barnovschi scuteste in 1629, satul Borilestii de toate celelalte dri precum ili, sulgiu, unt, lup indatoreste s dee numai cisla lor cAt va hi scris in vistiarul (vistieria) domniei mele" 208. Un alt document de la acelas clonm spune chiar c cisla o pltiau vecinii. Anume in anul 1628 Barnovschi, cind ascultare jluirei mazililor i boierilor de tar, &A din pricina" invluirei slugilor domnesti li s'ar fi pusliet satele, domnul ordona s hie tari i puternici cu crtile domniei mele alugrii i feciorii
de boierie
s

semn de plecai.e &Are desciilecAtori 206. In sfArsit posedm o

ori de unde i'or afl, ducil cu toate bucatele lor inapoi, care'si pe la locurilc sale si cisla sa se mute dupel ei, ins de aici
personale. De aceea ordonri Al. Moruzi in 1803, ca acel dintre mazili, care va cere sri fie cisluit, s piard raugul su de mazil, sri fie aruncat in tagma vecinilor 210 In afae de aceast dare a birului, de care am vzut nobilii erau scutiti 211, domnul percepe veniturile ocnelor, vAnzarea srei fiind un monopol al su, i oil mile care pe atunci 11U se pltiau numai la intrarea sau iesirea din tar a mrfurilor, ci in fiecare oras prin care treceau. Astfel am vzut Inc din thnpul Statului bat-Mclean, ea' principele acelui Stat, Ivanco Rotislavovici, Incuviinteaz ca o favoare negustorilor din Mesembria, ca s nu prtiasc vanfA la descrcare in Galati, ci
o dovadii Inyederatii at i mo5nenii sau Oranii liberi erau.supu0 birului, anume un document din 1693 (Condica logojet(ei tut Brancovanu needitatil, p. 35), care N,orbe5te de : ace0i oameni ce nu s'a pomenit dela pArintii lor sS fi fost rvinni, ci au fost toll megiesi de bir". CA' megiet. insamt0 !Aran Ilber, cu mole, monean, r'zi15. Vezi mai sus, p. 52. I" Arh. ist. I, 1. p. 153. 2.6 Arh. ist., 1, 1, p. 119. "I Arh. ist., I, 1, p. 175. '44 Uricarul, IV, p. 81. Vom vedea la locul s.0 mal pe larg ce erau mazilli Vol. VI, cap. Starea (dranilor.
2o

vecinii, mns sel le lee i cisla,

iee vecinii

coboriau din boieri, nu plteau clisl ci erau impusi la dri

griji vecinii si cisla" 209Mai1ii, adec 1-121.7,41i ce se

2" Mal sus, p. 184-185.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMITIVA A TARILOR ROMA!R

217

numai in Barlad, Tecuci si in celelalte orase ale Statului s'au 212

De asemenea in aseztimantul vamal al lui Alexandru cel Bun din 1408 se vorbeste in mai multe randuri despre plata repetata a vamei. As d. e. pentru vitele ce se duceau la 'Mari se platia In Suceava 4 grosi de vila, in Iasi 2 grosi si 2 grosi in Tighina iar de pe 100 de oi, in Suceava 60 de grosi, in Iasi i Tighina
cate 30 de grosi 213. Grosul fiind a 30-a parte din o grivna, care la randul ei era egala cu valoarea a 1/2 pfund de argint 214. Ba inca Alexandru ce! B1111 declara prin hrisovul srut ca scade vii-

mile din ce fusesera pana atunci, facandu-le mai usoare. Vama insa se numi pe atunci si taxele pentru vanzarile tuturor luerurilor, precum ale mancarei i altele ce se luau prin orase. Asa huna oara gasim c hrisoavele Campulungenilor din Muntenia, confirmau privilegiul, dat lor de Radu Negiu, de a nu

plati vaina pentru ce ar vinde sau ar cumpara, macar cal,

macar bou, macar oae, macar paturi, macar peste, macar once, tot sil n'aiba a lita de la dansii vaina, cum au fost obiceiul lor, cum au fost iertuti si din zilele acelor blagosloviti batrani domni", intre care pune reo pe Rada Negru en hrisovul sau
din 1292 215.

Vama deci fiind o dare ata asupra daraverilor launtrice cat

asupra celor din afara, i fiiiid perceputa in chip regulat, se intelege ca ori cat ar fi fost ea de mica, tot trebuea s constitue pentru domn un venit indestul de rotund. Domnul mai ave inca zecimi, si anume de la ceara si de la vinul ce se fama in tala. Asa gasim c Alexandru al II-lea domnul Moldovei, harazeste manastirei Probota zecimea vinului ce i se cuvenia de la crasmele din Thrgul Frumos, si un alt hrisov al lui Petru Voevod din 1447, da aceleiasi manastiri ,,ase buti cu vin din zecimea domneasca fie de la HArlau, fie de la Cotnari. fie de la ori i care podgorie", i ambele aceste documente mai dan manastirei si ceara de la Targul Frumos 216 Zecimile se luau rara indoiala de la toate averile fie ale taranilor fie ale boierilor, fara deosebire. Tot de pe averea locuitorilo,
213 Arh. ist., I, 1. p. 131. Hasdeu deteaz;1 gresit 1407. Vezi Bogdan, Inscriptiile dela Cefalea Alba, in An. Arad. rom., II, tom. XXX, 1908, p. 310, (30)

211 Vol. II, p. 204.

nota 8.

2" Asupra valoarei grivnei vezi Evers, Das aelle.ste Redil drr Russen, Dorpat, 216 aspri sau banl, Voni vedea c mai tArzin leul are 133 de aspri, lar zlotul sau galbenul 200. Grivna era deci un soiu de galbAn. 215 Hrisovul lui Mate] Basarab din 1636, Maq. ist., V, p.336. Se vede clec' cd veniturile de capetenie ale domnului proveniau din dArile indirecte care apAsau si asupra boierilor, i c. greutatea impozitului nu c5dea numai asupra Oranului,

1828, p. 271. Grosul 6 aspa Grisma avea deci

precum se intamphI in timpurile mai noua, cand birul sporeste pe atta pe cat
se mIcsoreazA impozitele indirecte.
215 Arh.

www.dacoromanica.ro

I,

1, p. 102 si 113.

218

ISTORIA ROMANILOR

Ora dcosebire se luau oieritul, porcaritut (gostina), albindritul (desetina), care aceasta dare in bani era deosebita de zecimea cerei ; apoi galetdritul adeca darea pe gleata de grail 217, vindriciul, darea pe cra.sme, neatarnata de zecimea vinului, posadul, clarea pentru intretinerea garnizoanelor de prin orase, i alte eateva. In afara de aceste dari, mai era supus fara ndoial numai
precum caii de olac, boii de podooadii, carotid bufilor, facerea rnorilor, pescuitul moronilor 218. Domnul ins mai ave un venit insemnat din vanzarea cardurilor si a turmclor crescute pe intinsele pamanturi domnesti care erau cu atat mai cuprinzatoare, eu cat ne urcilm mai sus in timp. Negotul de vite al domnilor care trebue sa fie aclmis i prin firea hicrurilor, este adeverit de mai multe ori. Asa Iacob Eraclide Despotul vinde multi boi pc fiecare an de pe mosiile clomnesti; Alexandru Lpuneanu trimite boj de caspie la Bistiita pe care negustorii ii plateau foarte bine. Un agent al lui vinde in Sneatin 1800 de boj in anul

poporul de rand, la mai multe prestatii in natura constAnd mai ales in deosebite lucrari savarsite in folosul domnului,

Din aceste venituri domnul jertfea o parte spre rasplata slujbelor boierilor dregatori, precum de exemplu In Moldova, \eniturile din tinuturile Cefatei Albe erau atribuite logofatului, lar vornicului de tara de jos acele ale tinutului Chiliei. In Muntenia er concedat boierilor birul plait de unele clase de oameni, precum crucile calarasilor, i asa mai departe. Se mai desbrac domnul adese ori de veniturile sale si In folosul manastirilor, precum am aratat-o mai sus din mai multe documente. Multamita insa" de capetenie ce se dade boierilor pentru slujbele lor si manastirilor in scop de sfintenie, erau mosiile, ale caror izvor curgea manos, in primele timpuri dupa intemeierea tarilor romne.
In acest -Limp cleci, cu toate tulburarile de care este plin,
poporul de jos em inc apArat de asuprire. Boierii cautau foloasele lor in multamitele castigate pe eampul de batAlie, si pe care

1581 219.

domnul putea sa le incuviinteze cu o mare darnicie, avand in stapanirea lui intreaga imensa intindere de panaant ce nu apartinea proprietarilor alodiali precum i celelalte mijloace de a o spori aratate mai sus. Cncl se va fi sfarsit acest izvor ce prima
217 Brezoianu, Veclzile instituliuni ale Romilniei, Bucuresti, 1882, p. 33. 'I' Vezi pentru aceste d'art i prestatiuni dote' hrisoave, unul al lui Mircea din 1399 (Arh. ist., I, 1, p. 97), sialtul deja Petru Voevod din 1448 (Arh. ist., I, 1. p. 153). "9 Asupra acestui izvor de castig al donmilor vezi I. Nistor. Handel und

Wandel in der Moldau. 1912. p. 4, unde sunt reproduse citptele.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA PRIMIT1VX A TXRILOR ROMINE

919

tendinta% adogandu-se care alte imprejurri, va restringe necontenit numrul proprietarilor liberi, i va indruni criderea lor in clasa serbilor. Boierii la rndul lor vor eut tot mai Inuit

nesecat al piimnturilor donmesti, boierii vor cAut s sporiascil intenziv averea pe care 'Ara atunci o ltise extenziv, anume prin apsarea elementuliii poporan, ce locui pe mosiile lor. Aceast

a se alipi de curte, a incApe in functii, in cat peirea pmnturilor domnesti va indrum o intreagA schimbare In raporturile dintre clasele poporului.

spre a lor infitptuire el-A pus de pe acuma, anume in ajar organizatia social a creia schitare am incercat'o, si a creia urmri erau s se arate inteun timp mai indeplirtat. Trebuifi atras luarea aminte asupra rdcinei din care erau s purcead, ca o coroan prea bogat, toate relele viitoare. De o cam dat aceste clociau ascunse in mruntaele viitorului, si poporul energic, viteaz, nestirbit inc' in starea lui de avutie, constitui un element cu vlag pe care se pute dminta de ma-Lai-flare ce cuprinsese pe Romni, de indat ce simtiser pe capul lor apsarea maghiar.

De si aceste prefaceri se intmpl mai tarziu, imboldul

Inteadevr nvlirile anterioare acesteia Ii lsaser tot deauna aproape neatinsi, In ascunzisurile muntilor lor.

Acea a Slavilor, neam ce cutti alturea cu ei adpostire, Meuse din el un tovadis in vieata cea grea dar liber a muntelui. Maghiarii ins surprinseseril pe Romni, dup o perioad de liniste comparativ, In esul uncle ei se coboriser. Nefiind izbanzile popoare primir jugul lor, la inceput brand, ilISA care ascunde,

lor asupra Romilnilor si a Slavilor as de covrsitoare, accste

sub o mascil perfid, realitatea unci crunte apsri. De indatil ce elementele mai nandre ale neamului romnesc sinitir ingreuierea apsrei ce le czuse dup gt, ele prsiiii chiar Ora

lor de batin, pentru a cut in afar de cetatea Carpatilor

o vieat mai linistit. Pentru a scp de apsarea ungureasc ei nu mai urcar indrpt adpostirile muntilor, ci se coborir dincoace de ei, spre sesurile dunrene, curtite de barbari prin orcanul nvlirei tatare, si care asteptau cu bueurie o sporire i un adaos intritor de popora tie de acelas neam. Asa dar ceea ce impinsese pe Romnii Ardealului la constituirea Statelor Munteniei si Moldovei, fusese un dor dupri libertate i neatrnare, acel dor cumplit, nealinat care tot deauna a frmntat omenirea de la primele ei miscri ; care impinge pe popoare necontenit a rzboi si inghiti pe celelalte, spre a mi fi inghitite de ele ; acel dor care inearca si descarc5 necontenit marele nerv al istoriei, si fr de care progres, eivilizatie, dernnitate i onoare ar fi nurnai niste zadarnice cuvinte.
5i tocrnai in aceste timpuri primitive ale organizrei societAtii

romneti, se intlnesc elementele trebuitoare pentru a realiz www.dacoromanica.ro

220

ISTORIA ROBIANILOR

autoritatea absolut a domnului; in cea cultural ideea


de p'a.mant, fie el fiber, fie supus, apArand in mosia lui cea

sau cel putin a incerca s. se realizeze aceast mare imboldire. Toate elementele Ii sunt simple dar puternice. In sfera
nesupusA nici unui control, si dominand in spirite fa'r nici o piedec; in sfera economic fiecare locuitor proprietar

mosia cea mare, patria comun5.; clasa boierilor e.utand a dobandi pozitii i avere prin vitejia rzboinic care aduce ca ea'splat Oruirea de mosii, Re umbland dupA dregAtorii, nici dup." asuprirea celor mici; cci izvorul boeutiilor lar fijad deschis de iat In putine tra'sAturi sus, Ell aveau nevoie a'l cAuta in jos caracteristica acestui timp, care ori cat ar fi de vijelios, ori cat

ar fi de cumplit, totusi contine In el o adevArafa' mArire. Puterea destoinicia rilor romne nu sMea. ins5. In multimea poporatiei care er Indestul de rarsa." 220, ci in vrednicia elementelor

ce o alctuiau si In acea a organizrvei ce le inchega, cu toate


insemnatele ei metelme.

Relatia lui Franois de Pavie, 1585. N. Iorga, Acie ;i Frg., E, p. 38: traversant la Valaquie ce pays si peu habit".

www.dacoromanica.ro

ADAOS

www.dacoromanica.ro

IPOTEZELE ASUP1U DESCALE(ASEI 11UNTEMEE

Cea inti'd pe care voim s'o Ipoteza d-lui 1). Onciul. supunem unei analize entice, ca acea care pune originea Statului
d-lui D. Onciul care desface acest Stat unitar al Munteniei din acel al Imperiului Valaho-Bulgar din peninsula Balcanului. In rezumat, prerea d-lui Onciul este urmAtoarea : Romnii din Bulgaria i. Valahia, din titulatura impratilor Asnesti, s'ar referi, pentru Valahia, la Muntenia de astzi, Inct Asnestii ar fi fost imprati ai Bulgariei de dincolo de Dunre i Valahiei de dincoace de ea. CAnd mai trziu Muntenia se desface din Imperiul Valaho-Bulgar si se constituie in Stat deosebit, dispare terminul de Valahia din titulatura imperiului sud-dunrean, rmnnd numai un Stat bulgresc 1. Nu poate fi supus la nici o indoial /aptul stpiiirei bulgresti la nordul Dunrei in vremile intdiului Impeiiu Bulgdresc, intemeiat de Asparuch in 687, slbit .mult prin cucerirea Bulgariei dunrene de impratul bizantin Zimisces (969-976),

muntean mai departe de cuprinsul lui teritorial, este acea a

Tocmai ins pe cnd puterea hulgar se intunec la Dunre, se ridicA in Panonia, i apoi in Transilvania si asupra regiunei transalpine a Munteniei, puterea ungureasc care se substitue, parte la stpnirea, parte la suzeranitatea bulgreasc a sttisoarelor romnesti din cuibul Carpatilor si de pe marginile

desfiintat deslivrsit la

1018

de Vasile al II-lea Bulgarochtonul 2.

acestor murrti 3. RrtM4ite1e regiunei nord-dunrene parten cmD. Onciul a Intat aceast chestie in mi multe randuri : Intai in slu-

diul d-sale, Rada Negru Originile Principatului Trei Ronuine5ti, in Convorbiri Literare, XXIV, 1890, si XXVI, 1892 ; apoi In Originile Principatelor Rom(ine,

1899, si in sfarsit in Tillurile tul Mima, In Corte. Lit., XXXVI, 1902.


2 1511i sus, vol. II, p. 80, capitolul Bulgaria nord-duntireand

Vd. II, cap.

Ungizrii.

www.dacoromanica.ro

924

ISTORIA ROMANILOR

pului cade tot pe atunci sub jugul Peceneghilor (970), inlocuit mai tArzin prin acel al Cumanilor (1057), Inca de acolo innainte,
intrucAt JIU mai gsim nici o "incercare a Imperiului Valaho-Bulgar de a recAstigA posesiile de la nordul Dunrei ale intAiului Im-

perfil Bulgresc, nu mai este cu putint de inchipuit vre-o

stpnire a Asnestilor la noidul fluviului, care s se fi substituit stpAnirilor intervenite In rstimpul intuneckei puterei bulgresti. Se intelege c iesirea poporului romAn din sfera a Bulgarilor nu a stAns inriurirea cultura% in biseric i limba scris, primilA de la ei n vremile intAiului lor imperiu, de oarece

inriuririle culturale nu au nevoe de cadrele politice pentru a

se introduce sau a se mentineA. Dar puterea Bulgariei reinvie mai tyziu, dup aproape 200 de ani, in 1185, in o form nou, cea valaho-bulgarti, sub dinastia aromAn a Asnestilor.
lalio-bulgar 4.

desfacere din acel de peste Dunre are deci n vedere Statul va-

Teoria ca infiintarea Statului mantean a provenit din o


Iat argumentele de cpetenie pe care se razim prerea

de la nordul Dunrei, de oarece mkturisiri din cele mai vredDice de credint aran &A, dup infrAngerea suferit in prima lupt, Asan si Petru se retraser peste Dunke in Tara RonAneascil, i ca ajutor dela Romdnii de dincoace si dela vecinii Cumani, artati ca numerosi In ostirile Asnestilor in toate fkboiaele lor urmkoare, Asan si Petru repuratar victoria asupra Imperiului Bizantin" 5. Textul lui Nicetas Choniates, singurul scriitor bizantin pe care se intemeiaz sprijinirea singurul care aminteste imprejurarea, nu pomenete ins nici
prin un cuvdnt de Romdni, i vorbeste exclusiv numai de Cumani.

d-lui Onciul La rtiscoala urmatil sub Asnesli se insotiseril i RomAnii

Choniates spune anume, c Petru si Asan s'au repezit spre n'Are, i luntrrind'o s'au dus la vecinii lor Cumanii", repetAnd arkarea mai j os cu cuvintele c barbarii ce hitovrsiau pe Asan (adec. RomAnii din Hemus) trecAnd Dunrea se intdlnir cu Cumanii i strAnser acolo mare multime de suti de arme clupsd
voie, si se intoarser in patria lor Mysia. AducAnd cu sine gloatele ajuldloare ale Cumanilor ca pe 'liste cete de duhuri, (au hot'drit) s intregeasc domnia Valahilor (de peste Balcani) si a Bulgarilor

precum a fost odinioar" 6

Aceastil teorie nu este noud. Innainte de d. Onciul ea a fost sprijinit


de mal mulfi istorici. IncepAnd cu C2ntemi:. Vezi istorlcul el In Onciul, Originile pag. 158. 5 Vezi Onciul, Originile, p. 27, i Tillurile lui Mireea, in Conv. Lit., XXXVI, 1902, P. 33, 34. Nicetas Choniates. p. 485 5I urm. : O Ilitpog.6-rXan/ .ttai Acetv... iteXt Tofrro; atch7c).o.qae4p.svoL 7.oT5 "et TEcT6vwv Ixaong (numele CuIstpoy

www.dacoromanica.ro

1POTHZELE ASUPRA DESCXLECAREI MUNTENIE1

225

In tot cursul acestei arfri a scriitorului bizantin la care d. Onciul se rapoart. pentru Intemeidprerea, nu se gsete nici o vorbd despre Romcinii ce ar fi venit din nordul Duncirei impreund cu Cumanii, spre a ajulei Valahilor lui Asan. De unde-i iea, d. Onciul? FICA indoial. cs. RomAnil se aflau pe acel timp la nordul Dunkei i anume chiar in Muntenia ; dar noi am vAzut ocupau mai ales partea de sus, muntoas." a Orei 7, i nu este de inchipuit c. Asan i Petru s'a" fi autat ajutorul lor prin Car-

patii munteni sau poate chiar in Transilvania, (And ei aveau la indemana lor pe Cumani, chiar pe malurile Dunkii. In once caz izvorul citat de cl. Onciu DU pomenete de Romnii de la nordul Dunn-H. Tot atht de putin incheietoare este arkarea

d-lui Onciul, imboOtit cu multe citatii, despre prezenta Cumanilor aldturea cu Valahii In otirile as.neti 8. Dac Cumanii apkeau in acele armate ca ajutor dela -nordul Dunkei, Valahii erau acei din Ilemus care se r6sculaserti chiar de la inceput, i nu erau Valahii de la nor dul Dunkei, pentru care d.Onciul
nu poate aduce nici o dovad a implitlirei lor la r.scoala As"netilor.

v."zut c nu poate fi mentinut, un altul tot a-tat de putin temeinic, sustinnd ea' din corespondenta papei cu lonit reiess, c Valahii

D. Onciul adaugl insi la acest argument, pe care l-am

din Imperiul Valaho-Bulgar se aflau in vecin.tatea Ungariei, de oarece se pomenete de nite neintelegeri de hotare intre Bulgaro-Valahia i Ungaria. Valahia Imperiului Romno-Bulgar, pentru a fi vecin." cu Ungaria, sustine d. Onciul, trebue &A fi fost la nor dul Dunkei, ceea ce, dup d-sa, se mai intkete i prin mkturia clugkului francez de Rubruquis, care, in enumkarea tkilor tributare TAtarilor, cobordnd spre Constantinopol pane inicii pe Valahia lui Asan, apoi pe Bulgaria, iar ccind le inird in chip invers, de la Constantinopole in sus, pune pe Bulgaria si dupei ea pe Valahia. Valahia lui Asan, incheie d. Onciul, fiind artat ca situat la miaz noapte de Bulgaria
vecin. cu Ungaria, nu poate fi decAt Tara RomAneasc." 9.

manilor in autorii bizantmi) ecpocrilmay.; oi nepi tbv AvpeLppapoe


1vrE TXET.3TOV ixei0ev oop.p.aztx6v xarik 4-ipo6rpco XeTeCOvoc itveop.ecT.cov yip/ ix /xoGiii.., inalrp..evot cOvapotv... 17.s.Kia.kobveat... rv riiv MOGLBV TalY BoATcipwv 8oafietwce; v.r.a ,ozg I-460ac a

Ctputo)..oripaytec el; Tip 7caTplaa

vacrielocv ei; iv coveiy000tv cl.); eccaat zot v, (ASatiti); 4iveixovto". Gitam in text traducerea d-lui G. Alurnu din Nichila Acominalos Honialtzl, Analele Acad.

Rom., II, Tom. XXXIII, 1906, p 25-26 (381-382). D. Onciul Oraseste pentru acest singur loe bunul d-sale obiceiu de a reproduce in original textele pe care se intemeiazA. De aceee l'am reprodus noi. Alai sus, Vol. II, p. 207.

www.dacoromanica.ro D. A. Xenopol. Istoria Romanilor.

Originile, p. 129. 9 Originile, p. 28-29.

15

296

1STO1tIA RODIANILOR

al III-lea, terminii de Bulgaria si Valahia se aplica totdeauna


la totalitatea imperiului lui
ldr niel o deosebire teritoriald,

Alai inti, In corespondenta dintre Ionita si papa Inocentin

inda im se ponte scoate din ea nici un argument pentru intinlui Asan in Muntenia noastra. CAt despre ealuderea

garul Rubruquis, el spune anume, c. Tatarilor sunt supuse de la gula Tanaisului catre apus, pdnd la Dundre, toate Odie

(deci d2la iiodul fluviului), dar si peste Dundre (adecd la sudul ei) catre Constantinopole sunt : Valahia, care este tara lui Asan, Bulgaria cea mica" (cea mare er Bulgaria de Ifinga Volga)1Q. .kpoi (And Rubruquis spune anume c Valahia lui Asan se afla la sudul Dundrei, cum sa poata fi ea stramutata, prin argumentare, la nordul ei? Argumentul cel intAi al d-lui Onciul cade, fiindca izvorul la care se indreapta nu pomeneste faptul raportat ; al doilea pentru c documentul spune tocmai dinpotriva. S vedem celelalte aigumente : D. Onciul adauga, ea in timpul navlirei tataresti, Tara Romneasca er inca unita cu Bulgaria in imperiul Asanestilor. Din aceasta cauza cronicarul persan al acestei Fazel Ullah Raid, d Tarei Romnesti numele de tara Bulgarilor. Aceastd Bulgarie de la nordul Dundrei este invederat identica ca l'alubia Imperiului Roincino-Bulgar al AsdneVilor 11. Cronica lui Raid spune irisa lamurit chi in primavara anului 1210 (corect. 1241), principii mongoli trecurd muntii Galitiei pentru a intrd in Tara Bulgarilor i a Ungurilor" 12. Prin muntii Galitiei nu se patrunde irisa' in Aluntenia, ci in Transilvania. Aceasta de pe urm tara ramasese cu numele de Bulgaria din amintirea stapAnirei asupra ei a intAiului Imperiu Bulgaresc. Numai dupa ce Tatarii coboara toata intinderea Transilvaniei de la Rodna plIna la Brasov, Bugek, unul din capii loe trece in Muntenia Mare asupra ducatului Karaulaghilor al voevodului Semeslau. Daca acest argument al d-lui Onciul ar fi de primit, el ar dovedi pica mult, anume stapnirea Imperiului RomAnoBulgar i asupra Transilvaniei care er insa n chip invederat pe la 1204 sub acea a Ungurilor. Aceasta intindere a denumirei de Bulgaria asupra regiunilor romanesti de la nordul Dunrei fiind o reminiscenta a stapkiirei vechi bulgresti asupra acestor regiuni, nu poate dovedi nimic in ceea ce priwste o stalnire efectivd a Asanestilor in acele parti. Mai aduce d. Onciul in sprijinul teoriei sale si impreju10 Hurm., Doc., a 1254, L p. 265: Etiam ultra Danubium versus Conquae est terra Asani et minor Bulgaria". Rubrnquis scri in Franlie, prin urmare la nordul
stantinopolim VilaIii 11 Originile, p. 36. 12 Mai sus, Vol. 11, p. 87. www.dacoromanica.ro

IPOTP.ZELE ASUPRA DESCLECAREI MUNTENIEI

227

rarea ca. regii unguri, dupa o lupta purtata cu loan Asan al II-lea In anul 1230, infiinteai la hotarele Imperiului ValahoBulgar, care partile Bulgariei", banatul unguresc al Severinului, luand regii Ungariei de atunci innainte i titlul de regi ai Bulgariei i Cumaniei. Aceasta Intitulare a regilor Unguri nu s'ar pute explica altfel, dupa d. Onciul, decat prin aceea c Banatul Severinului intinzandu-se i asupra unei regiuni din Oltenia (judetul Mehedinti), iar aceasta regiune fiind pe
atunci stapanita de Bulgari i cucerita de Unguri de la dnsii, le-ar fi dat dreptul a se Intitula i regi ai Bulgariei )3. Dar d. Onciul singur aminteste despre o cucerire a.nterioara facuta de Unguri in hotarele Imperiului Valaho-Bulgar pe la riul Saya. Cu toate c stapnirea acestui din urrna teritoriu fu mai tarziu pierduta de Unguri, regele Ion pastr titlul alipit, de aceasta cucerire trecnoare i pentru timpurile de mai tArziu 14, dupa cum astazi se mentine In titulatura imparatilor Austriei, zadarnica pomenire a Imperiului lerusalimului. Intre argumentele cele 2 d'intai i acele cercetate ID urrn, exista ins o desavarsit imponcisare, de oarece aceie dintai cata sal dovedeasca existenta Valahiei nord-dunareana sub domnia Asanestilor, iar aceste din urrna pun in invederare numele de Bulgaria pentru aceiasi intindere de pamant. Din faptul Muntenia s'ar ri numit Bulgaria i c era cunoscuta sub acest nume, regii Ungariei luandu-si chiar titlul de regi ai Bulgariei

unei Valahii a Asanestilor la nordul Dunarei. Mai adauga d. Onciul Ins i consideratia, c Imparatut lonita al Romanc-Bulgarilor ar vorbi In o scrisoare a sa cat% papa despre principii din imperiul sau, si ntru cat in Bulgaria nu s'ar af/a. pomenit de scriitorii bizantini decat un singur principat, acel al lui Chrisos, cu capitala sa Prosacon 15, ar urma ca ceilali principi sa fi fost voevozii din Oltenia si Muntenia Mare, predecesori lui Lytuon i Semeslau din 1247. Din faptul ca Choniates, caci el este singurul izvor asupra acestor Imprejurari, nu vorbqte de alti principi, nu se poate conchide cri DLL au existal astfel de vasali ai lui Ionit. peste Dunare In Imperiul Valaho-Bulgar. Logica nu invoeste o asemenea Incheiere. D. Onciul mai recurge In sfarsit si la alte combinatii de fapte, foarte iscusite, din care ar trebui sa rezulte cri Inchinarea Basarabilor Olteni catre Radu Negru al traditiei, inchinare
pe care d-sa o primeste, nu poate Insemna decat inchinarea catra imparatul romano-bulgar ; cri numele de Negru Voda nu ar fi

din cauza unei cuceriri in hotarele ei, Dll se poate scoate existenta

" Originile, p. 42-44. " Vezi Onciul, In Titlurile lui Mircea, In Calm. Lit., XXXVI, 1902, p. 37-38, nota 3. Originile, p. 35

www.dacoromanica.ro

228

ISTORTA ROMANILOR

dect personificarea clomnitoare a


de Negra pe popoarele

Negrilor Valahi, care la

T Andul lor ar fi dobandit acel nume de la Negrii Cumani i Negrii

Ifasdeu, care admite ca epitetul de Negra dat acestor popoare, cum i Marei Negre i prin urmare i descalecatorului Munteniei, ar proveni din intelesul fals de Negru ce se dadea. cuvantului Arab din numele propriu Bas-arab 16 D. Onciul mai sustine c UngUrii nu numesc nici odata pe Asanesti imparati ai Bulgariei i Valahiei i ca tot asa fac Papii in corespondenta lor cu Ungurii nednd acel titlu Asanestilor. Lucrul nu este exact : Papa Inocentiu al 111-ea In o scrisoare care Arhiepiscopii din Ungaria vorbeste de Bulgarorum et Blachorum ecclesia" 17. Prin alta scrisoare, 1204, Papa dojeneste pe regele Ungariei Emeric ca nu a invoit dusul intorsul unui legat apostolic in Bulgariam et Blachiam" 18. Toate aceste argumente sintetizate In o singura Intinsoare
cu constuirile logice si istorice. Cugetatorul competent Insa se va intreba totdeauna, ca ce siguranta istorica se poate trage din o ipoteza care nu este intemeiata cel putin pe fapte statornicite,
a getndirei pot produce oare care efect asupra mintilor nedeprinse

acest din urma popor obisnuind a boteza cu epitetul i arile supuse, iar cu Alb pe acele staptinitoare. In piivirea aceasta d. Onciul se deosebeste de

ei numai pe presupuneri tot ipotetice, precum interpretarea

titlului de rege al Bulgariei al regelui maghiar, apoi pe intinderea

stapnirei Asanestlor la nordul Dunarei, precum si pe fapte dovedite invederat ca neexistente, ca ajutorul pe care Romanii

nord-dunareni 1-ar fi dat lui Petru si Asan, sau pe arataret

lui Rubruquis despre existenta unei Valahii de la nordul fluviului ea tara a lui Asan, Cand el spune lamurit tocmai lucru dimpotriva.

teniei din Imperiul Asanestilor se opune un fapt netagaduit : succesiunea capitalelor Munteniei de la nord la sud, care au fost, cum s'a vazut, Intai orasul din munti, Campulung, scobofndu-se dupa aceea capitala din nord catre Durtare, intai la Arges apoi la Targoviste si in sfarsit la Bucuresti, indiand deci o obarsie a Statului muntean In muntii Carpati, lar nu precum ar cere-o ipoteza d-lui Onciul, o intemeiare din valea Dunarei i deci o ureare a acestor capitale de la fluviu care
munti 16.

In contra Insia a intregei acestei ipoteze a desfacerei Mun-

la Onciul, Originile, p. 198: Hasdeu, Isl. Crit.. p, 93 i urm.


19 Hurm., Doc., I, p. 36 si 40. Comp. Onciul, Tillul lui Mireea in Cony. Lit., XXXV, p. 34, nota 2. '9 Vezi mai sus, p. 22.
Originile, p. 39.

www.dacoromanica.ro

IPOTEZELE ASU PEA DESCXLECXREI MUNTENIEI

229

eonditie de verosimilitate a unei ipoteze este insa ca ea si fie armonici, adeca s5 nu inf5.1iseze contraziceri inliuntrul ei, niel In mintea celui ce o inchipuieste. Anume, d. Onciul admite, interpretand prea larg documentul din 1285, c5. Lytuon din Oltenia ar fi cucerit voevodatul luiSemeslau din stanga Oltului. refuzand a plati regelui unguresc tributul pentru aceastd now lui agonisitd; c in urma acestui refuz, ar fi fost atacat de magistrul George, omul regelui, care l'ar fi bitut i ucis, fratele lui Lytuon, Barbat, si-ar fi riscumpirat iertarea de la mge prin mari sume de bani, In urma cirei intrare a lui in supunere ar fi pdstrat i ducatul lui Semeslau. In puterea acestei interpretiri, d. Onciul admite, ce e drept la inceput numai ca probabil, ca. Barbat si fi unit intr'un singur principat ambele voevodate de pana atunci" 20. Aiurea insa d. Onciul schimbi aceasti probabilitate In fapt neindoelnic, spunand, ca. Lituon, rani atunci numai voevod al Olteniei, uneste ambele voevodate intr'un singur Stat. Astfel Basarabii din Oltenia devin intemeietoril Principatului a toatel Tara Romdneascli" 21.

de insisi faptele aduse de d-sa pe calea unor alte ipoteze. Prima

In afari de aceasta, ipoteza d-lui Onciul este risturnati

preuni cu fratii sii, prin a lor necredinti, ocupaseni. pentru ei o parte oare care din regatul nostru afltoare peste munti, si nu se Ingrijiau a ne (IA tributurile ce ni se cuveniau din acele Mai ades numitul magistru nostru George a fost trimis de noi contra lui Lytuon, pe care (George luptandu-se cu cea mai mare

terpretare, spune ns numai atat, cli Lytuon voevodul im-

Documentul din 1285, caruia d. Onciul Ii dii aceasti in-

-din acele parti ne-a fost iar reintregit" 22. Rscoala lui Lytuon nu a avut deci de scop cucerirea voevodatului roman de dincoace de Olt, ci s'a mirginit la refuzul tributului cuvenit regelui Un" Tillurile lui Illircea, In Cono. Lit., XXXVI. 1902, p. 43.

credinti contra rasvrititorului), l'a ucis, iar pe fratele Barbat, l'a prins i l'a dus innaintea noastri, de la care am ficut si se stoarci o sumi nu mici de bani, i astfel tributul nostril

" Originile, p. 51, comp. Radu Negru, In Corm. Lit., XXIV, 1890, p. 555 Barbat (dupd ce este iertat de regele maghiar) unified cele cloud &irate In until singur". 22 Hum., Doc., I. p. 451, 1285 : Lythuon voywoda una cum fratribus
suis, per suam infidelitatern, aliquam partem de regno nostro ultra Alpes existentern pro se occuparat el proventus idius parlis nobis pertinentes nullis admonicionibus

redire curabal. Saepedictum magistrum Georgium contra ipsum misimus. Qui summa cum fidelitete opera pugnando cum eodem, ipsum interfecit et fratrem suum nomine Barbat captivavit et nobis adduxit, super quo nos modicam quantitatem pecuniae fecimus extorquere, quomodo tributum nostrum in iisdem parlibus nobis pill restauralum". Comp. alt doc. din 1288 Ibidem, I. p. 483. Vom vedeir mai jos cum din o interpretore analoag5, extensivh si im9ginaril, a altui Hascleu scoate cucerirea Fagarasului de cutre Olteni.

www.dacoromanica.ro

230

ISTORIA ROMNILOR

beste numai de tributum restatiratam" 23 Dar admitAnd chiar aceast interpretare a documentului din 1285, ar urrna, dupil d. Onciul, crt Statul mantean sd fi lost intemeiat de Basarabil Olteni, chestie in care vom veded c' d. Onciul pare a primi, in fond cel putin dac nu si in form', erea lui Hasdeu ; dar pe de alt parte tot d. Onciul sustine c sunt acei ce aa pus temelia Statului roman din stanya Olfului i lor li se inchind Basarabii din Oltenia 24, i d-sa llimueste 'MCA Ondirea lui prin urmAtoarele adaosuri explicative anume, c preponderenta p'rtei rsilritene (Muntenia Mare), nu ar fi putut proveni (lela Basarabestii Olteni nii ; ea emanil de la o domnie anterioar lor in aceast parte rsritean, cum ara L i traditia despre inchinarea Basarabilor 25 Apoi care din cele dous sprijiniri este cea adevbirat cucerirea ducatului lui Semeslau din Muntenia Mare de dire Basarabii din Oltenia, prin care acesti Basarabi devin intemeietorii Principatului a toat Tara Romfineasck sau predominarea anterioar'A a Astinestilor asupra Munteniei Mari, crora Basarabii vin s li se inchine? Cki amandou'd nu pot st impreun5., dc oare ce se exclud mutual. In adevtir, Muntenia n'a putut fi infiintat decAt sau de Olteni sau de AsAnesti. Aceste sovAiri ale gAndirei d-lui Onciul sunt rezultatul incercArei d-sale de a'si sprijini ipoteza desfacerei Munteniei de Statul Asnestilor numai pe fapte as de putin dovedite i asA de putin concludente.
Ipoteza lui Hasdeu. Hasdeu criticA cu destul6 vioii Catr ciune Orerea d-lui Onciul ; dar acea sustinut de el care aluneed si d. Onciul in contrazicerea la care se expune ch. desclecarea Statului muntean si'ar ave obArsia in Basarabii din Oltenia, nu are o frie mai mare dect ipoteza d-lui Onciul. Incil in Istoria Crilied, Hasdeu cercase ss r6stoarne cu

gariei pentru voevodatul sdu din Oltenia. De aceea i regele vor-

totul fabula despre Radu Negru ca intemeietor al Prei Romilnesti" 26, sustirand cA Radu Negru este domnitorul cel
adeverit istoriceste ca domnind mai tArziu, dup. constituirea Statului muntean, si pe care fantazia poporan5. il aruncase

's G. Kogalniceanu, Basarab 1 zis Negru Vod, 1908, p. 7. E straniu ca (lupil aceastil sanatoasa interpretare, sii &ill' pe d. Koglniceanu suslinand tot fnfiintarea statului muntean prin o cucerire a unui Bas2tab Nenit din Oltenia. De ce atunci sil nu admita ca Lytuon voevodul oltean ar fi cucerit voevodatul lui Semeslau2 Toate argumentele d-lui Kog. se zdrobesc fata de faptul vasalitafei Otteniei fatei cu Muntenia Mare. u Radu Negru, in Cono. Lit., XXXVI, 1892, p. 37.

u si. chi., p. 116, Comp. Radu Negru, in Elymoogicum Magnum, IV, p. XIX i urm.

Originile, p. 34.

www.dacoromanica.ro

IPOTEZELE ASUPRA DESCALEWIREI MUNTENIEl

231

indArApt la originile lui. Cu toate aceste Hasdeu nu tAgAduieste luarea in stApAnire a Munteniei Mari de cAtr un voevod coborit din FAgAras ; dar sustine cA acest voevod el-A originar din 01tenia, si cs dupA ce el cuprinsese FAgArasul, a fost nevoit din motive strategice" a intinde stApAnirea lui i asupra judetelor Muscel i Arges, punAnd astfel bazele Statului muntean. Pentru a pune aceastA prim piatrA la anevoiosul sistem al teoriei sale,
cA in intreita expeditie organizatA de impAratul Manoil Conmen

Hasdeu recurge la o interpretare absolut arbitrarA a cuvintelor scriitorului bizantin Cinamus, care, cum am vAzut aiurea, spune

contra Ungurilor, Leon Batatze cu o armat tot atAt de puternick 'in care se aflei mai ales un numdr lnsemnat de Valahi,
care se zic a fi o colonie italicd, fu trimis din o allei parte, din spre Marea Neagrei, pe unde Ungurii nu fuseserd niciodatei atacali".

Hasdeu vrea s inteleagA indicatia din spre Marea NeagrA" 27 ca InsemnAnd Oltenia, In contra sAnAtoasei interprefri care ar indicA Moldova, de oare ce Oltenia nu este asezat in spre Marea NeagrA. Hasdeu, siluind textul in aceast privire, It intinde fantastic in toatA rAmAsita conceptiei lui, sustinAnd
din ele ar rezult, cA Oltenii de la Severin, profiteind de dap-lc-olio dintre Imperiul Bizantin qi regatul maghiar, se aliazd ca cel dintdi ,si cuprinde Fdgerqul". Interpretarea lui Hasdeu nu'si gAseste nici

umbra unui sprijin in cuvintele lui Cinamus, de oare ce din aceste cuvinte tot ce se poate scoate stiintificeste este numai,

cA Valahii din armata lui Batatze erau din partea locului pe uncle
Cinamus 28.

el atacet, incheiere ce noi am si tras-o din ele, pentru a art aflarea unei poporatii romAnesti in Moldova pe vremurile lui
Lui Hasdeu insA Ii trebui ca acest cuceritar al FAgArasului

s'A se coboare in Muntenia pentru a intemei aici scaunul domniei tri. Referindu-se atuncea la traditie, el afirmil cA Tare anii 1200 1210 un Bas-arab (de aici numele de Negru, si de Radu Negru, prin aruncarea la inceputuri a figurei istorice al tatlui lui Mircea), nvleste anume din Tara FIgArasului in Muscel i apoi gradat asupra celorlalte judete mai din ses 28. A.sA expuneA Hasdeu in 1875 infiintarea Statului muntean de cAtr un Basarab din Oltenia, care venise ins din cucerirea lui, FAgArasul, pentru a intemei Muntenia Mare. Hasdeu mentine conceptia lui fundamentar, a descAledirei Statului muntean din Oltenia, si in ultima lucrare mai IntinsA a vietei

lui, studiul asupra lui Radu Negru, studiu pe care-I d ca


o suprem sfortare a mintii lui, ca un nec plus ultra dupA msura
grecesc.

Locul intreg mai sus, Vol. II, p. 216, uncle este reprodus In not:i i textul

" si. Crit., p. 116.

ist. Vol. II,

1.

c.

www.dacoromanica.ro

932

ISTORIA ROMRNILOR

In acest studiu, Hasdeu p5rsete prerea unei cuceriri vultuicti" a jucletelor de sus ale Munteniei Mari prin zboruf unui Basarab Oltean din Fgrn i atribuie desclecatul Munteniei domnitorului Alexandiu Basarab, pe care'l face O.' domniasc5 mai bine de jumtate de veac 1310-1364. Hasdeu repet
In mai multe randuri c acest domnitor este adevaratul i marele intemeietor al Statului Tarei RomeineVi" 31. Cum se face MO, fat cu o asemenea sprijinire, ca Hasdeu sal priviasc5 i pe Radu

puterilor sale", fiiud convins ea' a reuit pe deplin in dselegarea acestei anevoioase piobleme" 30

Negru cel adevarat, fiul lui Alexandru i tatAl lui Mircea cel

Maro, ca pe autenticul intemeietor al Statului muntean?" 32. Care

din doi puse te nelia acestui Stat : Alexandru Basarab sau fiul

situ Radii Negru, cel adevrat"?. Este de observat apoi

a fost lucrul cu Basarab cel anonim, care zboar vulturete.

aici nu mai avem a face cu o evolutie a ideilor lui Hasdeu, precum

din Fdtra, pe cand Hasdeu scrie Istoria Critic5, i Alexandru Basarab din Etymologicum Magnum, i care, luceari sunt despytite prin un rstimp de 18 ani (1875--1893), ci atri&Urea intemeierei Munteniei cumulativ lui A lesandrii Basarab liului su Radu Basarab se face in aceeqi lucrare, la indepartarea numai de 100 de pagini. Nu este vorba aici de evolutie, ci de curat5 contrazicere. Este curioz de constatat identitatea rtcirilor d-lui Onciul cu acele ale lui Hasdeu. Ambii cad in pcatul de a atribui desclecatul Munteniei la dou feluri de personaje : d. Onciul Basarabilor Olteni i Asalnetilor, Hasd.cu. lui Alexandru i lui Radu Basarab. Hasdeu ins5 cade Trite alt contrazicere i mai bttoare la ochi, cum se intAmpl totdeauna cand tiinta 1i iea datele din combinalri mintale i. nu din puternicul izvor al faptelor care controleazA i mentin adeva.'rul pe tramul lumei aevea. Anume Hasdeu stabilise in Istoria Critica un fapt pAn atunci neobservat de nimene, anume c5. Basarab care domnia In Muntenia la 1332, este dat in o diplom din acest an a regelui Carol Robert Neapolitanul ca fiul lui Tugomir (Thocomer), i c5. acest
Basarab, dat fr nume de botez, de diploma citat, era Alexandru Basarab, se vede din cronica contimpuran5 a lui Ioan de Kikul-

lew 33. Hasdeu mentine cu oarecare mult5mire


3 Elymologicum Magnum, IV, Pre". ,'Antare, p. I. 31 lbidem, p. CCIII. (?)
32 Ibidern, CCITT.

cum era

33 Fejer, VIII, 3, p. G25. Reprodus de Burin., Doc. I, p. 1, p. 625 : Iii terra transalpina per Bazarab filius Thocomery". Cn" era vorba de Alexandru 131,sarab, se vede din loan de KilculIew, cronicarul ungur contimpuran, reprodus in cronica lui Thurocz (Schawandtner, Scriplores rerum hungariccmum, I, p. 217); Alexander Waiwoda, transalpint s qui tempore quodam Cat oli Regis (1307-1342) rebellaverat et per multa tempora in rebelionne permanserat". www.dacoromanica.ro

1POT1.ZELE ASUPRA DESCALECXREI MUNTENIEI

233

in drept F. o fac.

mental, i in studiul slu asupra lui Radu Negru, mide spune, ea' in Istoria Critica eu cel Mica am constatat numele tatalai

aceast pArere care este adeverit i docu-

Alexandru Basarab, menfionat in o diploma din 1332 de la regele u nguresc Carol Robert, sub numele de Tochoiner". Hasdeu deci rAlmite i in Etym. Magnum, i nici nu se pute altfel, 61 Alexandru Basarab era /jai lui Tugomir Basarab 34. Hasdeu iris:A.116.nd, in acest studiu, din Alexandru Basarab iirtemeietorul Statulu muntean i voind cu ()rice prets mntin.

prerea lui, c desclecarea Munteniei a purces din OlLenia,

originar din Oltenia, i sub presiunea acestei nevoi, Ilasdeu uiL de paternitatea stabilit de el in persoana lui Tugomir Basarab i furete lui Alexandru Basarab, dupa cronici,

ave nevoie neapraf de a aidt pe Alexandru Basarab ca

alta, aceea a lui Mircea (altul decAt Mircea cel Mare), ce ar fi fost voevod sau poate ban al Olteniei. Hasdeu sustine aceast nou paternitate in mai multe locuri. A el zice in unul din ele, c. sub Mircea Vod trebuie s fi inceput dej a se ilustr fiul
mai la vale, c. pe cncl Mircea er retinut in Hateg, /fui s'atto Alexandra, viitorul intemeietor al Statului Trei Romneti, incepuse a se Cali la lupf" 35. Aiurea Hasdeu mai indirete aceast filiatiune spurAnd, c`a. Romeinalanul Basarab Mircea
Vod erei tatul lai Alexandru Voda" 36. Intrebm i aici, curia am flcut-o mai sus
c.nd am M'u Alexandru cale nu mai el-A copil", adlogrAnd cteva induri

care din doi? Care din doi este Olteni, cnd As`ne*tilor tatul lui Alexandru Basarab : Tugomir din documentulluiCarol Robert, sau Mircea din cronici? Noi nu stm nici un In.oment
documental.

gsit pe Hasdeu sprijinind doi intemeietori ai Munteniei, pe Alexandru Basarab i pe Radu Basarab, sau cA.nd am aflat pe d. Onciul atribunid desc.lecatul Munteniei cand Basarabilor

la indoial pentru a respinge paternitatea dat de traditie ca fiind a lui Mircea, i a admite pe acea a lui Tugomir dovedit
O ipotezd ru, pentru a se pute mentinea i a ateptt confirmarea ei prin descoperiri ulterioare, trebue cel putin nu cad in contrazicere cu fapte dovedite ca existente, c.ci atuncea ea trebuie respins chiar de la inceput, lucru ce vom
" Etym. Magnum, IV, p. CLXX. Alexandru Basarab, este arAtat In mamulte alte documente ca fiul unui altui Basarab, In care doc. el este numit Alexander Bazarati (in genial', ariltnd deci pe tatlin. Apoi inscriplia pusa pe mori mntul lui Alexandru Basarab, la Cmpulung In 1364, inscriplie descoperit
de Tocilescu, si controlat de d. Onciul, spune c inmormilntatul Alexandru Voevoil

era liul marelui Basarab Voeuod. Onciul, Originile, p. 181. lbidem, p. CLXXXIVCLXXXV. lbidem, p. CCIII.

www.dacoromanica.ro

-234

ISTORIA ROMINII,OR

vede ca se intampl tocmai cu desclecatul Trei Romnesti din Oltenia. Aceast ipotez ende anume in cea mai bttoare contrazicere cu faptul bine addverit al situatiei Olteniei de Sial tasal i supus Munleniel Mari, in cl'cursul intregei istorii a acesiei tri, cum s'a dovedit blend mai sus 37. Dar dac inchinarea Olteniei sub Muntenia Mare este un
fapt mai presus de indoial. cum se poate Impaea aceasta inchinare

cu intemeierea Statului mantean prin voevozii Olteniei? In acest

caz ar trebui, dup logica mintei omenesti, ca Muntenia s.t fi


fost, supus Olteniei, iar nu ca raportul s fie tocmai dimpotriv. Trebuie ns observat, ci atunci cAncl spiritele cele mai de sam

se contrazic, fie cu ele inssi, fie cu faptele, aceasta este totdeauna un semn c. adevrul a fost lovit i di el i rzbun nesocotirea sau nenimerirea lui, pum incurditurile in care pune mintile ce nu sunt in stare s.'i limpezeas firea. Rin urmare, nici ipoteza Onciul cu desfce-ea StaMunteniei de care 13-Barabii.Olteni, nu se pot sustinea si de aceea am primit ca cea mai apropiat de adevr ipoteza desclecrirei din Ardeal.

tului din acel al Asnestilor, nici acea a lui IIasdeu, a intemeierei

3" Alai sus, p. 51.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pa gin a

Intioduccre
Calm' II. Deseillecarea thrilor romane parui la $lefan eel Mare I. Desciilecarea tdrilor rorndne DescAlccarea Muntenk I. Negru Vods Dovezile indiree le ale existentei lui Negru Vod Radu Negru
Cauzele desclilecArei

9
11

11

11

20 25
31

De sclecarea Moldovei. Drago s sau Bogdan Limpezirea contrazicerei Caracterul descS.leciiei. RumAnii i ecinii

35

Indoitul nume al Valahiei


Predomnirea descillecittorilor II. Muntenia panel la Vlad Tepe.$

42 46 49 55
59

Predecesorii lui Mircea eel Mare. Radu Negru Ivancu Basarab Alexandru Basorab Vladislav Basarab

59 64 65
70

Radu al II-lea Dan I


Nicopoli

72
73
76 81

Mircea cel B5tran. Cosova si Polonis


Amestecul lui Mircea in rAzboF iele civile turcesti Supunerea sub Turci Intinderea Munteniei pe timpul lui Mircea Urnylsii lui Mircea. Sistemul urmlirei la tron
Mihail

87

89
92 95 96 93
99

Dan al Mart
Alexandru al II-lea Aldea Vlad Dracul Dan al III-lea Vlad Dracul a doua aril Dan al 111-lea a doua ()aril
Vla dislav al II-lea UrmArile rivlitS.tii III. Moldova nand' la .5/elan cel Mare

102
103 103 104 106 106
109 109 110 112 114

A. Predecesorii lui Alexandru cel Bun. Dragos, Sas si Balk Bogdan I. Latcu Iuga Coriatovici

www.dacoromanica.ro

236

TABLA DE MATERII

Pagina

Petru Musaf Roman Musat Stefan I Musat j fiii lui : Stefan al II-lea si Petru al II-lea Roncan a doua oar'' higa a 11-lea 2. Alexandru cel Bun. Anii cei din lai Usa toi ia lui Alexandru ce] Bun 3. Urmasii lui Alex. cel Bun. Tue
$Lefan al II 1-lett

117 120
.

121

122 122
125

123
134 135
13G

Pie si *tetan domni impreun Stefan al 111-lea, Roman al II-lea i Petru al 111-lea toLdeodatri
dornni

Roman al II-lea Petru al 111-lea a doua oar. si Alexandru al II Bogdan al II-lea

137 1 33 139'
141

Alexandru al II-lea a doua oar si Parir al III-lea a treia oarS . Petru al I II-lea a lreia oaril
IV. Organizarca primitiva a frilor romilne 1. Domnul. Voevodul Daruirea satelor locuite ProprieLatea superioar a dornnului Judeclile Averea Statului

142

143
146
14G

148 151 157 160


161 165 171

Urmarea la tron
2.

I3oierii. Nobilimea de siinge Originen nobilimei si a boierilor Dregatoriile Boierii netiLrati i cei titrati

172

170
180
184-

Preaderea boierilor netitrati


Privilegiile nobilimei (boierilor)
Knezii

18G

Plata dregatorilor
OcArmuirea oraselor. Soltuzii i pArgarii

190

192
194 197

3. Biserica. In Muntenia
In Mol dova

Gele dintl manstiri 4. Starea economie. Exportul


Importul Industriile si meseriile IJrile Adaos. Ipotczele asupra descilleckei Munternei Ipoteza d-lui Onciul Ipoteza lui Flasdeu

292
20G
298

212 215
221
22 3

230.

www.dacoromanica.ro