AGA Adunarea general este colectivitatea organizat a asociailor n cadrul creia asociaii i manifest prin vot drepturile cu caracter

colectiv aferente prilor sociale i aciunilor. Natura juridic a hotrrii adunrii a asociailor este controversat. Soluia radical, conform creia nu ne aflam n faa unui act juridic, ca manifestare de voina fcut cu intenia de a produce efecte juridice, ci a unei instituii aparte, nesupuse regulilor referitoare la valabiliate i nulitate i soluia conform creia ne aflm n prezena unui contract complex, de majoritate, supus nu numai regulilor nulitii ci i rezoluiuni sunt exremele acestei controverse avnd in vedere modificrile intervenite n Legea societilor comerciale prin apariia Legii nr.161/2003, se poate afirma c hotrrea AGA este un act juridic supus aciunii in nulitate, inclusiv din partea unui ter care justific un interes. Mecanismul acestui act juridic poate fi explicat prin ideea reunirii ntr-un sumum, cu individualitate propie, distinct de prile componente, a unor acte juridice unilaterale de voin. Hotrrea AGA este un act juridic sui generis care nu se ncadreaz in clasificrile tradiionale ale actelor juridice. Nu trebuie uitat totui c actul juridic de care vorbim este o hotrre a AGA, i nu a societi, iar n aciunea n anulare societatea este prt nu pentru c hotrrea ar fi un act al su, ci pentru c soluia dat n litigiu nu trebuie s i fie opozabil socieii aa cum este opozabil i hotrrea AGA n sine. Publicitatea hotrrilor AGA este necesar fie pentru opozabilitatea sa fat de teri, fie pentru valabilitatea sa. ntr-adevr societatea nu este numai un contract, ci i o persoan juridic, supus nmatriculrii sau nregistrrii in registrul comerului. Lipsa formalitilor de publicitate poate face ca hotrrea AGA de modificare a actului constitutiv s nu aib efecte fa de asociaii care nu au participat la vot, administrator, societatea nsi ,etc. Hotrrile AGA se iau cu majoritatea voturilor, si nu prin consens, ceea ce nseamn o derogare esenial de la regimul juridic al formrii si modificrii conveniilor, dar aceste hotrri se impun i acionarilor dizideni, dac ele sunt luate n condiile legii i al actului constitutiv. Regula majoritii este, de altfel, un principiu de baza al democraiei.