SUBCAPITOLUL III ORGANELE ( VISCERELE )

Posted on 31 octombrie 2012by veritas85

Organul (din greac organon- unelt) reprezint o structur difereniat n cadrul organismului, alctuit dint-un grup de esuturi (dintre care numai un tip de esut poate fi predominant), care ndeplinesc unele funcii determinate n cadrul organismului dat. Organ numim o parte a corpului de o anumit form i construcie, care ocup un loc determinat n organism i execut o funcie caracteristic. La formarea fiecrui organ particip diferite tipuri de esuturi, ns unul dintre ele este principal efector. n encefal esutul principal este cel nervos, n muchi esutul muscular, n glande este cel epitelial. Stomacul, de exemplu, este alcatuit din mucoasa gastric de natur epitelial care protejeaz cavitatea gastric i produce sucul gastric, iar stratul urmtor este un esut muscular neted care asigur prelucrarea mecanic a coninutului gastric i contactul mucoasei cu alimentele. Grupri de celule i esuturi care s-au difereniat n vederea ndeplinirii anumitor funcii n organism, funcii care se reflect fidel n forma i structura lor. Organele nu funcioneaz izolat n organism, ci n strns corelaie. Organele pot fi asociate n sisteme sau aparate pentru ndeplinirea unei functii. Viscerele reprezint totalitatea a organelor care se afl n cavitile cranian, toracic i, mai ales, abdominal. Organele i aparatele corpului uman pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. Una din clasificri le mparte n: - organe ale vieii de relaie; - organe ale vieii vegetative. Organele vieii de relaie efectueaz n principal funciile vieii de relaie sau de legturi cu mediul. Din aceast grup fac parte: - organele aparatului locomotor, care formeaz partea somatic a corpului, avnd ca funcie esenial locomoia. Aparatul locomotor cuprinde oasele si articulatiile membrelor si coloana vertebala, precum si ligamentele, muschii si tendoanele care le leaga unele de altele sau le actioneaza. Locomotia, care este o functie complexa, face sa intervina, in afara acestor organe, organele senzoriale (ochi, ureche) si receptorii senzitivi (organe microscopice), care culeg informatiile privind mediul si pozitia ansamblului corpului, precum si cele despre tensiunea muschilor. Sistemul

nervos intervine si el: analizeaza aceste informatii si transmite ordinele catre muschi, care pun oasele si articulatiile in miscare multumita contractiilor lor succesive si coordonate. -organele de sim ( cele cinci simturi ) i sistemul nervos, care coordoneaz att relaiile cu mediul nconjurtor, ct i funciile tuturor organelor interne. Organele vieii vegetative la animale mai sunt denumite organe interne sau viscere. Din aceast grup fac parte: -organele aparatelor digestiv i respirator cu funcii principale de import asubstanelor nutritive i a O2 deci funcii predominant metabolice; - organele sistemului cardiovascular organe de transport a sngelui i a limfei; - organele de excreie cu funcie de export sau de eliminare a produilor rezultai din metabolism aparatul excretor sau urinar; - organele aparatului de reproducere sau genital, care asigura perpetuarea speciei; - organele sistemului endocrin, cu rol n reglarea funciilor organismului prin hormoni, produi de secreie a glandelor endocrine. Detalii cu privire la anatomia, fiziologia si afectiunile fiecarui organ in parte sunt cuprinse in prezentarea pe larg a sistemelor corpului uman.