Regiunile craniene superficiale, Regiunile Profunde ale Fetei

Regiunea palpebrala Este o regiune pereche. Limitele regiunii sunt date de marginile orificiului orbital. In profunzime se continua cu regiunea orbitara. Regiunea palpebrala este formata din pleoape. Fiecare pleoapa are o fata anterioara care este convexa si una posterioara care este concava. Fiecarei pleoape i se descriu 2 margini: una aderenta si una libera care este prevazuta cu cili. Inspre extremitatea mediala se gaseste tuberculul lacrimal. Cele 2 margini libere delimiteaza fanta palpebrala. Extremitatile marginilor libere se unesc si formeaza comisurile palpebrale laterala si mediala. Stratigrafie: Pielea care este foarte subtire si mobila este urmata de planul subcutanat care cupriinde un strat subtire de tesut conjunctiv lax. Urmeaza planul muscular alcatuit din muschiul orbicular al ochiului, planul fibros alcatuit din tarsii palpebrali si din septul orbital. Septul este o lama fibroasa, intinsa intre tars si marginea orbitei. Urmeaza stratul mucos, format de conjunctiva palpebrala. Regiunea nazala Este o regiune nepereche, situata in centrul fetei si cuprinde piramida nazala. Are urmatoarele limite: -superior o linie orizontala care corespunde suturii fronto-nazale -inferior orizontala trasata pe marginea posterioara a orificiilor narinale. -in partile laterale limita este data de santurile nazo-orbitale si cele nazo-geniane. Piramida nazala are urmatoarele componente: -Radacina nasului se gasseste in partea superioara si reprezinta varful piramidei. -Baza nasului este orientata inferior, pe ea se gasesc cele 2 nari, separate de septul nazal. Piramidei i se descriu 2 fete laterale care se unesc pe linia mediana si formeaza dosul nasului. Partea inferioara a dosului nazal este numita varful nasului. Partile inferioare ale fetelor laterale sunt aripile nasului. Stratigrafie: Pielea care este mobila in zona radacinii si a dosului nasului si este subtire si aderenta la nivelul aripilor nasului. Pielea este urmata de tesutul celular subcutanat care este dispus sub forma unei lame subtiri. Urmeaza planul muscular format din muschii pielosi ai nasului. Urmeaza planul osteo-cartilagios, alcatuit din oasele nazale si dintr-un numar de cartilaje: -cartilajul septului nazal: este situat in partea anterioara a sptului nazal -cartilajele nazale laterale: stanga dreapta, situate intre cartilajul septal, osul nazal si maxila. -cartilajele alare mari: sunt pereche, au o forma de potcoava cu 2 ramuri: una laterala si una mediala. Acestea delimiteaza inspre anterior orificiul narinar. -cartilajele alare mici: pereche, dispuse lateral fata de cartilajele alare mari. -pot exista si cartilaje accesorii de mici dimensiuni. Urmeaza mucoasa nazala.

Regiunea maseterina

Este o regiune pereche, simetrica , situata in partea postero-laterala a fetei. Are urmatoarele limite: -superior: arcada zigomatica -inferior: marginea inferioara a ramurii mandibulei -anterior: marginera anterioara a muschiului maseter -posterior: marginea posterioara a ramurii mandibulei In profunzime se intinde pana la fosa zigomatica. Stratigrafie: Pielea, urmata de tesut celular subcutanat in care se gasetse prelungirea glandei parotide cu ductul parotiodian. Urmeaza apoevroza muschiului maseter, periostul si ramura mandibulei. Loja cuprinde muschiul maseter cu manunchiul vasculo-nervos maseterin care patrunde in regiune prin incizura mandibulei. Manunchiul este situat intre mandibula si muschi. Regiunea mentoniera (regiunea barbiei) Este situata inferior de regiunea labiala. Are urmatoarele limite: -superior: santul labio-mentonier -inferior: marginea inferioara a mandibulei -in partile laterale: verticala trasata cu 1cm lateral de comisura buzelor Stratigrafia: Pielea este groasa, mobila, prevazuta cu peri(la barbati). Urmeaza tesutul celular subcutanat in care se gasesc fibre musculare din muschiul platisma. Urmeaza un plan muscular format din muschii coborator a comisuirii bucale, coborator al buzei inferioare, mentonier. Urmeaza planul scheletic alcatuit din mandibula, acoperita de periost.

Regiunile profunde ale fetei

Regiunea fosei zigomatice O regiune pereche care ocupa partea laterala si profunda a fetei. Are urmatoarele limite: -superior: arcada zigomatica, fata infra-teporala a aripei mari a sfenoidului -inferior: un plan orizontal, tangent la marginea inferioara mandibulei -lateral: se gaseste fata mediala a ramurei mandibulei -medial: procesul pterigoidian si faringele -anterior: tuberozitatea maxilei -posterior: fata anterioara a glandei parotie Loja contine muschii pterigoidieni, artera maxilara, plexul venos pterigoidian, nervul madibular cu ganglionul optic, linfatice, tesut celulo-adipos. Regiunea fosei pterigo-palatina In fosa se gasetsc: portiunea termina a arterei maxilare, nervul maxilar, vene, tesut adipos. Regiunea cavitatii bucale Reprezinta prima portiune a tubului digestiv, localizata in regiunea inferioara a fetei, inferior de fosele nazale, anterior de faringe si deasupra muschiului milo-hioidian.

Are forma unui ovoid cu diametrul antero-post de 7 cm, transversal de 6-6,5 cm, vertical este un spatiu virtual cand cavitatea este inchisa si se mareste pana la 7 cm cand aceasta este deschisa. In partea anterioara comunica cu exteriorul prin orificiul bucal. In partea posterioara comunica cu faringele prin istmul buco-faringian. Are mai multe functii ca: prehensiunea, insalivarea, masticarea si deglutitia alimentelor. Intervine in respiratie si in fuctiile de relatie: fonatie, fizionomie. Arcadele alveolo-dentare impart cavitatea bucala in 2 compartimente: vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa. Vestibulul are forma de potcoava cu concavitatea posterior. Spre exterior este delimitat de buze iar spre interior de arcadele alveolo-dentare. La locul de intalnire dintre acesti 2 pereti mucoasa se reflecta de pe unul pe celalalt si formrmeaza santurile vestibular sau gingivo-labial: unul superior si unul inferior. In ambele santuri pe linia mediana se gaseste cate o plica mucoasa, dispusa sagital, numita fren sau frau al buzei superioare sau inferioare(mai dezvoltat al buzei superioare). Pe peretele lateral al vestibulului bucal se gaseste orificiul ductului parotidian care este situat in dreptul coletului molarului 2 superior. In timpul ocluziei vestibulul comunica cu cavitatea bucala prin spatiile interdentare si prin spatiul retro-molar. Atunci cand cavitatea nazala e larg deschisa, e larga si comunicarea intre vestibul si cavitate. In port posterioara a vestibulului se gaseste plica pterigo-mandibulara determinata de rafeul pterigo-mandibular. Atunci cand cavitatea bucala este deschisa, plica este vizibila si se poate palpa. Rafelul are o consistenta ferma si se intinde intre carligul lamei interne a procesului pterigoidian si linia milohioidiana a mandibulei. Peretii cavitatii bucale sunt in nr de 6: anterior, 2 laterali, posterior, superior si inferior. Acesti pereti sunt tapetati de mucoasa bucala care desi este unica are caracteristici si denumiri diferite in functi de peretele pe care se gaseste (labiala, geniana, palatina, sublinguala, linguala). Peretele anterior formeaza reg labiala si este format din cele 2 buze: superioara si inferioara. Buzele sunt formatiuni musculo-membranoase cu un deosebit rol fizionomic. Conformatie exterioara Fiecarei buze i se descriu 2 fete: una anterioara sau cutanata si una posterioara sau mucoasa. De asemenea i se descriu 2 margini: una aderenta si una libera. Fiecare buza are 2 extremitati: una dreapta si una stanga Fata anterioara Pe buza superioara se observa un sant median numit santul sub-nazal sau filtru. In partea inferioara santul se termina printr-un tubercul numit tuberculul buzei superioare. De o parte si de alta a santului se observa cate o suprafata triunnghiulara cu varful inspre lateral. Aceste portiuni se numesc mustati si la barbati sunt acoperite cu par. Pe buza inferioara se observa o depresiune mediana care la barbati este prevazuta cu un smoc de par. Pe partile laterale este plana sau concava.

Fata posterioara a buzelor este acoperita de mucoasa si este presarata cu proeminente determinate de glandele labiale. Acestea sunt glande salivare mici. Marginea aderenta la buza superioara corespunde narilor si santului nazolabial pe partea cutanata si santului vestibular cu fraul buzei superioare pe fata mucoasa. La buza inferioara marginea aderenta este separata de regiunea mentoniera prin santul mentolabial pe fata cutanata si de santul vestibular cu frenul buzi inferioare mai putin dezvoltat pe fata mucoasa. Marginea libera a buzelor este rosie si uscata. Tuberculul buzei superioare patrunde in foseta de pe buza inferioara cand orificiul este inchis. Extremitatile buzelor se unesc si formeaza comisurile labiale. Orificiul bucal este delimitat de buze, si de unghiurile bucale care sunt comisurile. Are un diametru de 5 cm la barbati si de 4,5cm la femeie. Stratigrafia buzelor La suprafata se gaseste pielea care este groasa, adera de fascia musculara, este prevazuta cu peri, glade sebacee si glande sudoripare. Stratul muscular format de muschiul orbicular al buzelor in care patrund fibre din ceilalti muschi pielosi orofaciali,.. Urmeaza stratul gladular care contine glandele salivare mici labiale. Stratul mucos de culoare rosietica, palida sau cenusie, mucoasa este umeda. In aceasta regiune se gasesc vase si nervi. Arterele provin din cele 4 artere labiale, ramuri din arterele faciale. Aceste 4 ramuri se anastomozeaza si formeeaza un cerc arterial situat intre stratul muscular si cel glandular. Venele insotesc arterele si sunt drenate de vena faciala. Limfaticele formeaza 2 retele: una cutanata si una submucoasa. Sunt drenate de nodurile submentale si submandiblare si se incruciseaza pe linia mediana. Inervatia motorie este asigurata de facial iar cea senzitiva de trigemen prin nervul suborbital si nervul mentonier. Peretii laterali ai cav bucale(obrajii) formeaza regiunea geniana. Dpdv topografic aceasta regiune este mai extinsa decat cavitatea bucala. Superior este delimitata de marg inferioara a orbitei iar inferior se intinde pana la marg inferioara a mandibulei. Fata externa (cutanata) este bombata la copii si la indivizii grasi. Este deprimata la varstnici si la indivizii slabi. Pielea este prevazuta cu peri, glande sebace si sudoripare. Fata interna este tapetata de mucoasa in portiunea vestibulului bucal. Marginea superioara adera de maxila, cea inferioara adera de mandibula, marginea anterioara se continua cu buzele iar marginea posterioara corespunde marginii anterioara a ramurei mandibulei. Stratigrafia: Pielea Stratul celulo-adipos cu corpul grasos al obrazului. Stratul muscular in care se gasesc muschii pileosi(buccinator). Mucoasa care adera de m buccinator. Vascularizatia si inervatia regiunii: Arterial: artera bucala, ramura a arterei maxilare si artera transversa a fetei , ram din art temporala. Venele sunt drenate de vena faciala. Limfaticele sunt drenate de nod parotidiene, submandibulare si geniene. Inervatia senzitiva este asigurata de trigemeni prin nervii bucali infraorbitali iar nervul motor al regiunii este cel facial.

Peretele superior este format de palatul dur care desparte cav bucala de fosele nazale. Inspre posterior se continua cu valul palatin (palatul moale). Confuratie exterioara Pe linia mediana se observa un rafeu care este mai proeminent in parrtea anterioara iar spre posterior se deprima si ia o forma de sant ce se poate prelungi pana pe lueta. Uneori pe linia mediana se gasetse un relief osos care este torusul palatin. Pe linia mediana inapoia incisivilor centrali se gaseste appila incisiva (proeminenta conica ce corespunde orificiului canalului incisiv). In partea anterioara se gasesc 3 pana la 5 plice palatine transversale. In partea posterioara, paramedian se gsesc 2 fosete numite foveole palatine in care se deschid canale excretoare a unor glade salivare mici. Bolta palatina prezinta un schelet osos acoperit de periost. Inspre cavitatea bucala, in partea anterioara periostul face corp comun cu mucoasa, in timp ce in partea posterioara intre mucoasa bucala si periost se gaseste un strat glandular ce contine glande salivare mici. Veeninchof numeste partea anterioara a boltii, bolta de frecare. Aici se gasesc si rugile palatine. Partea posterioara o numseste zona de alunecare, deoarece in aceasta zona se secreta saliva vascoasa, mucoasa de glandele palatine si bolul alimentar aluneca catre faringe. Vascularizatia arteriala este asigurata de artera palatinala mare, ramura din artera maxilara, care ajunge in cavitatea bucala prin gaura palatina mare si se indreapta spre anterior, fiind situata in santul dintre procesul palatin si cel alveolar. Art sfeno-palatina , ram din art maxilara, care strabate canalul incisiv. Venele insotesc arterele. Linfaticele sunt drenate de nodurile jugulare. Inervatia senzitiva este asigurata de nervul nazo-palatin care trece prin canalul incisiv si nervul palatin mare care trece prin canalul palatin.