Você está na página 1de 2

Avangardismul Dupa 1910 incepe sa circule termenul de avangarda.A.

Marino il descopera intr-o scrisoare a lui Gala Galaction catre Garabet Ibraileanu datand din 1912:Voi face un mic volum de avangarda pe care il editeaza Cocea. Un modernism categoric, de fronda, alcatuind asa-zisa miscare de avangarda artistica, a fost promovat la noi de revistele Contimporanul, Punct, Integral, Urmuz, unu, Alge.E.Ionesco definea astfel avangarda:Prefer sa definesc avangarda in termini de opozitie si de ruptura.In vreme ce majoritatea scriitorilor,artistilor isi imagineaza ca sunt ai timpului lor, autorul rebel are constiinta ca este impotriva timpului sauOmul de avangarda este un dusman in interiorul cetatii, pe care se indarjeste s-o disloce. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nonconformist si anarhic cunoscut sub numele de dadaism, initiat la Zurich in 1916 de romanul Tristan Tzara. Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei Contimporanul condusa de Ion Vinea, care a solicitat colaborarea nu numai a scriitorilor, dar si a altor artisti:pictori,sculptori,actori,regizori:Tudor Arghezi, Ion Barbu,Camil Petrescu, Constantin Brancusi.Pozitia teoretica a revistei se precizeaza in 1924 intr-un Manifest activist catre tinerime,nesemnat, dar scris de Ion Vinea:Jos arta, caci s-a prostituat! Poezia nu e decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta... Ideea esentiala a constructivistilor era ca arta trebuie sa imite tehnica moderna plasmuind si ea forme pure complet imaginare.Se incuraja astfel picture abstracta.nonfigurativa sau cubismul stilizarea sculpturii,sincretismul artelor,colajul poetic.Alte reviste constructiviste au fost Punct, Integral. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele unu, Contimporanul, Alge.Dintre colaboratori pot fi amintiti:Tristan Tzara,Marcel Iancu,Geo Bogza,Sasa Pana,Gellu Naum. Pornind de la dadaism manifestand acelasi spirit teribilist de negatie suprarealismul-initiat de poetul francez Andre Breton-a dat cateva nume ilustre cum ar fi Louis Aragon,Paul Eluard,Jaques Prevert sau pictorii Salvador Dali,Pablo Picasso. Tehnica de realizare artistica era dicteul automat care consta in incercarea de transcriere rapida a cuvintelor,propozitiilor,ca si cum ar iesi spontan din fluxul continuu al subconstientului.Conditia esentiala era ca ratiunea sa nu exercite nici un control. In proza suprarealismul a incurajat reportajul care le parea mai authentic:Jos cu poetii!Jos ziduri!Sa vie adevaratul poet!Sa vie reporterul!Dintre poetii romani ai avangardei cel mai valoros este Ilarie Voronca. In concluzie avangardismul romanesc fara sa produca mari scriitori a dovedit receptivitatea literaturii romane la procesul European de modernizare radical ape care l-a si influentat in anumite privinte, prin intermediul unor artisti de origine romana care au contribuit la constituirea unor atitudini ideologii sau estetici avangardiste.Avangarda a pregatit terenul pentru aparitia unor noi forme artistice a impus numele lui Urmuz si al altor personalitati care si-au desfasurat activitatea in afara limitelor avangardei.

Chei Ion Vinea

Ion Vinea strabate toate experientele poetice intre traditie si modernitate cu proclamatii si gesture polemice ancorate uneori in plin avangardism.Scriitorul debuteaza in revista Simbol editata impreuna cu Tristan Tzara.In prima etapa a creatiei Ion Vinea este un symbolist cu influente din A.Samain, H.de Regnier,J.Laforgue conservand insa traditionalismul lui Ion Pillat.A doua etapa a creatiei situaita chronologic intre 1923 si 1944 este faza constructivista si modernista desfasurata in reviste de orientari diverse avangardiste, Punct, Reporter une publica cele mai importante creatii literare ale sale. Limbajul lui Ion Vinea este symbolic abstractizat pana la scheme transcendente ale tipologiei ontice;numele de constructivism genereaza o supraordine rationala a frazei opusa irationalitatii din compunerile suprarealiste. In poezia Chei sensul central al textului este gasirea cailor spre lumea transcendenta care determina contorsiunea materiei, aglomerand elementele constitutive ale unui univers banal:In portul vechi pogoara arborii numai noaptea,/din umbre se aleg paunii cu aripi de vant,/aici se sfintesc stelele fara panze ale trecutului.Dintr-o data peisajul devine abstract ca in picturile lui Chirico:apare motivul portului cronotop al limitelor spatiului.Portul este vechi sugerand nemiscarea lumii incremenita ea insasi la marginea spatiului si a timpului.Tot aici aparpaunii cu aripi de vant care sugereaza sub semnul inserarii imaterialitatea trecerii catre spatiile onirice iar stelele din amintire sunt impinse de forte atemporale spre viitor.Sfintirea stelelor reprezinta un act hierfanic capabil sa reitereze neantul,necuprinsul,haosul primordial. In a doua strofa din acest orizont de mister al cheiului invaluit de umbrele noptii se desprind simboluri ale trecerii, corabia-fantoma cu fulgerul ei mort plutind intr-un spatiu onoric, in veninul verde al orelor.Poezia inregistreaza o eroziune lenta a materiei, a stancilor ce inca viseaza o muzica celesta a insesi sunetelor care s-au prafuit sub lumina lunii. Impresia finala este de peisaj crepuscular apocalyptic prin stingerea vremurilor prin abolirea curgerii timpului si intoarcerea materiei in structuri amorfe intro toamna a pietrelor si o podgorie e beznelor primordiale.Aici vesnicia are ochiul de cocleala povestile se intorc in cuvantul originar timpul izvorat din creatia divina alcatuit din particule fara moarte pare sa fi trecut intr-o alta dimensiune,imbatraneste, ajunganduse la un fapt paradoxal, moartea timpului. Toate povestile lumii se inched unele in altele redevin cuvantul prim intrun punct terminus al timpului ochiul de cocleala al vesniciei dincolo de care nici Cuvantul divin creator de Lume nu mai este posibil.Povestile lumii eternizate sub forma Logosului dispar si ele inghitite de nou hau temporal.Imaginea finala a lumii care se ingroapa pe sine in neant este a miilor de sicrie din toate timpurile care se inghesuie pentru ziua de apoi pentru judecata finala:La judecata din urma/de-aci au pornit sicriele.

Você também pode gostar