Arhitectura gotica

Arhitectura gotica reprezinta unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum si cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale, incepand cu secolul al XII-lea si incheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact in timp si spatiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice acopera perioada 1140 - 1500, fiind construite din Romania pn in Portugalia si din Slovenia pana n Norvegia, Suedia si Finlanda. A fost precedata de arhitectura romanica si a fost succedata de arhitectura renascentista, o transformare a stilului romanic, odat cu Renasterea, inceputa in Florenta secolului al XV-lea. Doua dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frant, sau ogiva, care este de fapt o intersectie longitudinala a doua bolte clasice ale stilului romanic, si arcul de sustinere al ogivei, asa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe cladiri gotice, nefiind insa omniprezent, este rozeta, prezenta atat n basoreliefuri cat si in alte forme ornamentale. Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aparut din necesitatea de da o alta dimensiune verticala cladirilor. Goticul flamboaiant, adica goticul tarziu, a fost faza de apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundentei detaliilor, in parte pentru a diminua greutatea pe care cladirile gotice o impuneau, respectiv pentru a ncerca o salvare a stilului. In Anglia, la inceputul secolului al XIX-lea, goticul cunoaste o re-evaluare si o noua recunoastere, de fapt o "renastere" denumita gotic renascut (conform termenului original folosit n engleza, Gothic Revival architecture) sau neogotic, producand cladiri memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost total refacut dup devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu memorabil de gothic revival. Mai tarziu, la sfarsitul aceluiasi secol i inceputul secolului 20, arhitectura gotica are o ultima "tresarire de orgoliu", producand opere durabile, n stilul numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii, asa cum ar fi Canada, Filipine, Germania, India, Norvegia, Romania, Statele Unite ale Americii i Ungaria.

Stilul care ulterior avea sa aiba identitatea definitorie sub numele de gotic, originase odata cu construcia numit Saint Denis Basilica, biserica abatiei bisericii din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare fizic a sfntului Ierusalim printr-o cladire de o verticalitate i liniaritate impuntoare. Asfel, faTada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp ce nava a fost adugat sute de ani mai tarziu. Catre mijlocul secolului al XII-lea, n plina epoca de dominatie a romanicului, isi face aparitia un nou stil n arhitectura. Numele i-a fost dat de oamenii veacului al XVII-lea, care dispretuiau aceasta arta, vzuta ca o arta "barbara", "gotica" de la numele celor mai cunoscuti "barbari" ai sfirsitului antichitatii.In realitate, arta gotic a dat Europei capodopere comparabile cu cele mai mari creatii ale geniului uman. Monumentele romanice le pareau arhitectilor secolului al XII-lea greoaie, masive i intunecate, datorita ferestrelor putine si nguste. Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spa ial romanicului prin dou inventii: ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta semicirculara este inlocuit cu o bolta in forma de arc de cerc frant, sau ogiva, la care presiunea verticala este mult mai redusa.Mesterii inaltau pe patru coloane, dispuse in plan ptrat, cate dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este sustinut de dou coloane diagonal opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obtine o constructie foarte solid, capabila sa sustina, prin incrucisarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de sustinere, cealalta inventie, sprijina, din exterior, peretii inalti ai navei centrale, alaturi de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a boltilor. Aceste soluii au ingaduit o nou organizare a spaiului bisericii, in care planul cu o nava este cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de inaltime ametitoare, al carui varf impunge bolta cereasca. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au ramas neterminate din lipsa de fonduri, cum ar fi n Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale gotice au aparut n inima Franei, pe domeniul regal. Cea dintai este biserica abatial de

la Saint-Denis din Paris, inaltata n deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub indrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este NotreDame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o fatada admirabila.Intregul ansamblu degaja echilibru i armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din Franta.In sfarsit, cea mai frumoasa rmane catedrala din Reims, comparata cu Partenonul, loc de incoronare a regilor Frantei. In Germania, goticul patrunde mai tarziu, influentat de monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica edificiilor germane este planul "bisericii-hala", cu trei nave de inaltimi egale.In Anglia, trasatura monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscuta pe continent.Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln si Salisbury.Si Spania st sub influenta goticului francez, adus de pelerinii sositi n Peninsula Iberic de dincolo de Muntii Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele din Burgos si Toledo.In sfarsit,Italia rmne refractara inovatiilor gotice,datorita puternicei rezistente a influentelor bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este domul din Milano,inaltat pe parcursul a cinci secole,al doilea mare monument religios din lumea crestina, dupa catedrala Sf. Petru din Roma.In schimb, Italia, mai mult decat orice alt tar europeana, a dat admirabile monumente gotice n arhitectura civila.Zeci de palate comunale din orasele italiene preiau elementele stilului, ce le ofer elegant si armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se numra Palatul Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceeasi cetate din laguna.