Alexandru Lapusneanu

Costache Negruzzi

Nuvela Alexandru Lapusneanu de Costache Negruzzi apare n primul numar al revistei Dacia literara n 1840. n Introductie Kogalniceanu o da exemplu pentru nuvela de inspiratie istorica. Textul lui Negruzzi presupune toate caracteristicile nuvelei: un singur fir narativ, o actiune nu prea complicata, personaje nu prea numeroase, iar actiunea se desfasoara n jurul unui personaj care este si protagonistul. n conformitate cu clasificarea Gerard Genette din Seuils titlul nuvelei Alexandru Lapusneanu este unul subiectul pentru ca se refera la subiectul textual. Nuvela Alexandru Lapusneanu este o ilustrare romantica a programului Dacia literara. n primul rand se observa inspiratia de ordin istoric adica din timpul celui de-a doua domnii la tronul Moldovei a lui Alexandru Lapusneanu. Scriitorul are n vedere Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche de unde preia cele 4 motivuri folosite ca titluri de capitole n nuvela: Daca voi nu ma vreti eu va vreu; Ai sa dai sama, Doamna!; Capul lui Motoc vrem... si De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu. Din cronica lui Ureche sunt preluate si scenele uciderii celor 47 de boieri si otravirea lui Alexandru Lapusneanu. Aceste evenimente istorice care au constituit baza textului confera un caracter realist. Dincolo de pastrarea adevarului istoric exista si elemente de fictiune. Astfel boierii Motoc, Spancioc si Stroici desi sunt atestati istoric, n timpul celui de-a doua domnii a lui Lapusneanu se aflau n Polonia unde a fost si executati. Negruzzi se inspira si din croniva lui Miron Costin din scena uciderii boieului Batiste Veveli din vremea lui Alexandru Ilias. Scriitorul schimba numele lui Batiste Veveli n cel al lui Motoc si plaseaza omorarea acestuia de catre taranii nemultumiti n timpul domniei lui Alexandru Lapusneanul. Chiar portretul creat domnitorului este exagerat n nuvela. Intentia autorului a fost de a crea un personaj romantic bazat pe contraste puternice cum ar fi inteligenta, abilitatea politica, talentul disimularii, hotarare, ironie. n studiul Clasicism. Romantism. Baroc George Calinescu problematizeaza diferenta dintre personaj clasic si cel romantic. Clasicul se caracterizeaza prin ratiune, armonie, este ntotdeauna previzibil. n timp ce personajul romantic iese sin tipare actionand ntr-un mod surprinzator. Asa se comporta si Alexandru Lapusneanu cand ordona macelarirea celor 47 de boieri carora le taie apoi capetele asezandu-le sub forma de piramida. nssusi scriitorul se arata constient de propiai fictiune. ntr-una dintre scrisoriile incluse n volumul Negru pe alb intitulat Ochire retrospectiva Negruzzi sesizeaza ca faptele de atunci ale lui Alexandru Lapusneanul erau perfect explicabile ntr-o perioada n care domnitorii erau tradati de catre boieri. Totusi n nuvela autorul i creeaza un portret exagerat, accentuat si de imaginea doamnei Ruxanda. Ea este creata n antiteza fiind blanda, supusa, miloasa. Contrastul dintre angelic si demonic n cazul acesta ntre doamna Ruxanda si sotul ei, este o trasatura a romantismului. Desi nuvela este n primul rand romantica se observa si cateva elemente ce tin de clasicism. n primul rand actiunea este urmarita n mod cronologic, linear chiar daca anumite scene sunt absolut surprinzatoare. Simetria textului rezulta si din structurarea n 4 capitole fiecare fiind precedat de un motto. De asemenea fiecare capitol corespunde unui moment al subiectului. Primul capitol Daca voi nu ma vreti, eu va vreu echivaleaza cu expozitiunea si reflecta dorinta lui Alexandru Lapusneanul de a reveni la tronul Moldovei. Va primi solia celor 4 boieri: Motoc, Spancioc, Stroici si Veverita care venisera a-l convinga sa renunte la domnie. Dialogul dintre Alexandru Lapusneanul si boieri se va transforma treptat ntr-un monolog al primului dovedindu-se darzenie, hotararea, luciditate dar si setea de razbunare ale lui Lapusneanul. Motoc corespunde

tipologiei boierului intrigant, prefacut si lingusitor. Simtind ura domnitorului datorata curajului de a-l fi tradat n trecut Motoc ncearca sa recastige ncrederea lui Lapusneanul. La randul sau acesta i promite ca nu-l va ucide pentru ca l considera necesar pentru a-l mai usura de blastamul narodului. Se anticipeaza scena macelariri lui Motoc de catre multimea razvratita. Capitolul al doilea Ai sa dai sama, Doamna! se identifica intrigii continand avertismentul premonitor pe care doamna Ruxanda l primeste de la vaduvele boierilor ucisi. Doamna Ruxanda ca ncerca sa-si convinga sotul sa renunte la sacrificarea boierilor. Ea este un personaj eminamente pozitiv si chiar hotararea de a-si ucide sotul nu trebuie interpretata n sensul decaderii morale a personajului. Ea se lasa coninsa pentru a-si salva viata ei, dar si pe cea a copilului. Punctul culminant se dentifica partii a treia a nuvelei precedata de mottoul Capul lui Motoc vrem.... aici vor fi narate uciderea celor 47 de boieri, din capetele carora Lapusneanul face o piramida pe care o arata d-nei Ruxanda ca sa-i fie leac de frica. Lapusneanul si va tine promisiunea data lui Motoc la nceputul nuvelei si nu l va sacrifica el nsusi. Dand dovada de abilitate politica domnitorul l va arunca pe Motoc taranilor nemultumiti care l vor macelari. n acest del poporului i se creaza impresia ca Lapusneanul este un domn bun, iar Motoc singurul responsabil pentru birurile impuse taranilor. Defapt Motoc actionase la poruncile domnitorului, dar personajle colective l considera responsabil pentru toate faradelegile. Lapusneanul este un personaj alcatuit prin contraste puternice. Trasatura de baza este cruzimea care atinge patologicul. n deosebire de dna. Ruxanda, Lapusneanul este nemilos, dornic de razbunare, viclean, un excelent actor, foarte hotarat n toate actiunile pe care le ntreprinde di extrem de sadic. n acest capitol talentul sau de a se disimula atinge apogeul. El va sustine n fata mmitropoliei de ziua Sf. Ioan un discurs menit sa castige ncrederea boierilor. Naratorul si machiaza omniscienta nsa da cateva indicii care anticipeaza evenimentele. El observa ca dupa ce Lapusneanul saruta moastele sfantului , racla Sfantului ar fi tresarit. Pentru a-i determina pe boieri sa creada ca nu le mai este dusman Lapusneanul citeaza n discursul sau enumite extrase biblice. El ntradevar pare ca se caieste pentru omorurile savarsite anterior. Singurii care nu cred n aceasta desantata cuvantare sunt boierii Spancioc si Stroici. Ceilalti ,47 la numar, vor veni mpreuna cu slugile lor la ospatul la care i invita domnitorul. n momentul n care intra n curtea domneasca eu observa cu neliniste ca portile erau strajuite, iar paznici aveau porunca a nu lasa sa iasa nimeni. Dupa ce se ospateaza din vinul si bucatele aduse n belsug cei 47 de boieri sunt ucisi pana la ultimul din porunca lui Lapusneanul. Scena macelului este cea mai dramatica din tot textul. Sangele boierilor se prelinge pe mesele mbelsugate si podele amestecandu-se cu vinul cazut din pahare. Lapusnenaul priveste totul razand, fiind n acest caz regizorul si spectatorul scenei. Alaturi de el Motoc se sileste sa rada ca sa i faca pe plac domnitorului. Destinul sau nu va fi mai putin tragic decat al boierilor ucisi. Cruzimea lui Lapusneanul culmineaza prin estetizarea crimei. El nu se multumeste doar cu omorarea celor 47 de boieri ci le mai taie si capetele pe care le aseaza n functie de rang si de importanta fiecarui boier. Piramida capetelor sangerand ste o dovada a patologicului personajului. Ultimul capitol intitulat De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu... se identifica deznodamantului. De romantism apartine si evolutia neobijnuita a protagonistului: dintr-un simplu stolnic este observat domnitor al Moldovei si apoi este ucis chair de catre cei care se temeau de el. Acest capitol ncepe prin imaginea lui Lapusneanul aflat pe patul mortii. Simtindu-si sfarsitul aproape, Lapusneanul le cere supusilor sai, ntr-un delir al bolii, sa-l calugareasca. Revenindu-si domnitorul doreste sa se razbune pe cei care i ndeplinisera voia. Mitropolul Teofan o convinge pe dna Ruxanda sa-i ntinda lui Lapusneanul un pahar cu otrava pe care acesta va fi fortat sa l bea pana la capat de catre Spancioc si Stroici. Acesti boieri apar atat la nceput cat si la sfinalul nuvelei accentuandu-se n acest fel ciclicitatea textului. n clipa mortii descrierea spasmelor domnitorului capata accent naturaliste (naturalismul este un curent literar derivat din realism pe care l adanceste prin notarea tuturor amanuntelor, chiar si a

celor crude si grotesti). Astfel de imagini naturaliste sunt spumele pe care Lapusneanul le face la gura, dintii care i scrasnesc si ochii nsangeratii care ii se holbasera. Moartea sa readuce armonia nsa lasa o pata de sange n istoria Moldovei asa cum observa naratorul omniscient si extradiegetic. Nuvela lui Negruzzi este n cea mai mare parte romantica prin ineditul unor scene, prin trasaturile protagonistului, prin antiteza ntre el si dna Ruxanda si prin inspiratia de ordin istoric. Sunt nsa si elemente ce tin de clasicism, realism si naturalism. Nuvela devine un model pentru textul de inspiratie istorica.