bandonul de familie obligatia legala de ntretinere ori nu plateste timp de doua luni pensia de ntretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Savrsirea acestei fapte n oricare din variantele sale afecteaza relatiile de familie. Astfel de fapte sunt contrarii celui mai elementar sentiment de solidaritate si ajutor reciproc ce-si datoreaza membrii familiei ntre ei.Pericolul social pe care l reprezinta abandonul de familie aduce atingere institutiei familiei care este considerata ca o valoare sociala primordiala n societatea romneasca. Pentru aceste considerente, aceasta infractiune a fost incriminata si sanctionata de legea penala. Delictul de abandon de familie este prevazut n art. 228 alin. 1 din noul C. pen. Din analiza textului incriminator, rezulta ca acest delict constituie o fapta ce are o pluralitate de continuturi alternative. Aceste continuturi alternative exprima formele diferite n care se poate prezenta cu gradul de pericol social specific unei infractiuni ncalcarea obligatiei de ntretinere n raporturile dintre membrii familiei. Diversitatea modalitatilor de comitere a infractiunii de abandon de familie are drept efect o auutonomizare a fiecarui continut, care, n acest mod, caracterizeaza singur existenta delictului. 1.Situatia premisa a acestei infractiuni o constituie existenta unor relatii de familie generatoare de obligatii de ntretinere. Conform art. 2 din Codul familiei, relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca dintre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Situatia premisa reprezinta o cerinta esentiala a realizarii infractiunii, deoarece, n lipsa acesteia, nu avem infractiune. 2.Conditii preexistente A.Obiectul infractiunii a)Obiectul juridic specific al acestui delict l constituie acele relatii de familie ce impun respectarea obligatiilor de sprijin material si moral reciproc. Nu este vorba de un sprijin moral si material general si abstract, ci de sprijinul concret, constnd n furnizarea mijloacelor de ntretinere aceluia dintre membrii familiei care se afla n nevoie.Acest sprijin, nscris ca obligatie legala n dispozitiile codului familiei, desi are, obiectiv, o expresie materiala, constituie si un sprijin moral, caci mpiedica suferintele morale pe care lipsa mijloacelor de ntretinere le poate pricinui.Obligatia de ntretinere are un caracter concret, ea fiind acea ndatorire impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului. b)Obiectul material al infractiunii l constituie bunurile de care este lipsita persoana careia i se datoreaza ajutor sau ntretinere (adapost, hrana, mbracaminte etc.). Aceasta parere este mpartasita si de prof. Vintila Dongoroz. Prof. Vasile Dobrinoiu considera ca aceasta infractiune este lipsita de obiect material. Acest punct de vedere nu poate fi nsusit, deoarece, dupa cum argumenta prof. Vintila Dongoroz, bunurile de care este lipsita persoana care este ndreptatita la ntretinere formeaza obiectul material al acestui delict deoarece, prin lipsirea victimei de aceste bunuri i se cauzeaza persoanei vatamate suferinte fizice si morale. Pricinuirea acestor suferinte fizice sau morale reprezinta o alta cerinta esentiala a infractiunii. Asa cum s-a statuat n practica judiciara , daca nu s-au produs asemenea consecinte (de exemplu, copiii minori au ramas n grija tatalui care are venituri proprii si a altor doi copii majori, de asemenea cu venituri proprii) nu se poate retine infractiunea prevazuta n art. 228 alin.1 lit. a. B.Subiectii infractiunii

a)Subiectul activ nemijlocit al acestei infractiuni este calificat, acesta fiind persoana care are obligatia legala de ntretinere. Conform art. 86 C. fam., obligatia de ntretinere exista ntre sot si sotie, parinti si copii, cel care adopta (adoptatorul) si cel adoptat (adoptatul), bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si ntre celelalte persoane prevazute de lege. n ceea ce priveste celelalte persoane care nu sunt cuprinse n enumerarea art. 86 C. fam., acestea sunt prevazute n alte texte ale Codului familiei (art. 24 alin.1, art. 41 alin.2, art. 84 etc.). De exemplu, n cazul fostilor soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, sotul divortat are obligatia de ntretinere fata de celalalt sot, numai daca acesta se afla n nevoie din cauza unei incapacitati de munca ivita nainte de casatorie ori n timpul casatoriei sau n termen de un an de la desfacerea casatoriei. n aceasta ultima situatie, obligatia trebuie sa fie consecinta unei mprejurari n legatura cu casatoria. Uneori, obligatia de ntretinere are caracter reciproc, nsa, alteori, aceasta obligatie este unilaterala. b)Participatia penala este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii. La comiterea acestui delict pot participa n calitate de instigatori sau complici cei care nu au fata de persoana vatamata o asemenea obligatie. c)Subiectul pasiv al acestei infractiuni este calificat, si anume persoana ndrituita la ntretinere. n ipoteza n care este vorba de copil, acesta este subiectul pasiv, iar, n ipoteza n care sotia a obtinut pensie de ntretinere, aceasta este subiectul pasiv al infractiunii. n general, pentru ca o persoana sa aiba dreptul la ntretinere si, eventual, sa devina subiect pasiv al infractiunii, se cere o conditie (potrivit dreptului familiei), anume sa se afle ,,n nevoie, si aceasta sa rezulte din incapacitatea de a munci si a avea un cstig din munca. Subiectul pasiv poate deveni subiect activ al abandonului de familie si invers (de exemplu, daca parintele se mbolnaveste grav, obligatia de ntretinere o au copiii, de la o anumita vrsta).