AGRESIVITATEA LA COPII

Pe parcursul procesului de dezvoltare, copiii au tendinta natural de a-si controla din ce n ce mai mult agresivitatea n cazul n care printii i ncurajeaz. Un copil de 2 ani furios l musc pe altul fr ezitare; la 3-4 ani ns a nvtat deja c astfel de manifestare agresiv nu este permis. Cu toate acestea i place s pretind, n joac, c-l mpusc pe personajul negativ. ntre 6-12 ani jocul de-a rzboiul devine mai violent, dar este guvernat de o serie de reguli. S-ar putea s fie presrat cu certuri, dar btile adevrate sunt rare. n adolescent, sentimentele agresive devin mult mai puternice, dar copiii bine educati le canalizeaz spre sporturi sau alte competitii similare, ori n glume pe seama colegilor. Tinerii sunt din ce n ce mai mult victimele unor acte de violent si sunt ei nsisi agresivi n raport cu altii. Se pare c violenta social se amplific de o manier dramatic, dar amploarea real a fenomenului este putin atestat. Datele sunt adesea incomplete n acest domeniu, de teama rzbunrii si prin lipsa ncrederii n politie si tribunal. Adolescentii risc de 2 ori mai mult dect adultii s fie victimele unui act criminal si de 10 ori mai mult dect persoanele vrstnice. Forme de manifestare a agresivittii sociale Delicte minore : vagabondajul, furturi minore (de ex. stergtoare de parbriz), provocarea de pagube (spargerea geamurilor unor cldiri nelocuite). Delicte majore: furtul armat, incendierea, btaia, violul, crima Agresivitatea bietilor n adolescent poate duce la comiterea unor delicte minore, dar astfel de delicte nu au de obicei o mare important din punct de vedere psihologic dac biatul nu le comite dect o dat sau de dou ori si antrenat de un grup. Totusi, repetarea acestor delicte n cazul unui biat crescut ntr-un fie cerc c si are sever o si tulburare despre educat, de nseamn: comportament, lui,

- fie c nu a fost niciodat iubit n mod adecvat si nu-i pas prea mult ce cred printii societatea persoana - fie c printii si au tendinte subconstiente ctre delicvent si n ciuda manifestrilor exterioare ei se bucur pe furis de escapadele biatului, - fie c biatul are o tendint compulsiv de a fura (cleptomania). 1

Repetarea unor delictele minore n cazul bietilor care provin din cartiere srace cu rat crescut a delicventei, frecvent nseamn doar dorinta acestuia de a-si dovedi brbtia n fata prietenilor prin sfidarea autorittilor. Delictele majore includ mult agresivitate si arat nu numai c biatul a fost crescut fr dragoste, dar si c a fost n plus supus cruzimii si ostracizrii. Fetele manifest n medie mai putin agresivitate dect bietii, ele avnd mai mult tendinta s supere printii dect s sfideze autorittiile sau s atace alte persoane. O form particular de manifestare este fuga de acas, care apare la fetele imature si instabile emotional, aflate de foarte mult timp n dezacord cu printii. Alt exemplu ar fi antrenarea fetei n activitti sexuale cu caracter de promiscuitate, din dorinta de a-si scandaliza printii, dar care implic n plus un sentiment al fetei de "nimicnicie". n aceste cazuri de mai sus exist conflicte grave n snul familiei si o deficient n ceea ce priveste dragostea printilor fat de Cauze educati frustrare Mediu si de familial ale tinerii disperare, ostil, cu tendinte frecvente compulsive maltratri fat. delicventei

Srcia, somajul, promiscuitatea si un control insuficient al modului cum sunt Factori individuali: abuzul de droguri si alcool, sentimentul de esec, de Frecventa crescut a actelor de violent pe strad si n programele TV Anturajul; multi oameni dau vina pe anturajul adolescentilor pentru orice fel de probleme ar aprea, dar un adolescent normal, dintr-o familie normal, nu ajunge s aib necazuri serioase numai datorit influentei anturajului. Msuri respectarea de prevenire drepturilor si altor combatere oameni. Tnra generatie trebuie educat n spiritul unui respect sporit pentru lege si O prim cale ar fi dezacordul fat de programele de televiziune care contin violente si nclcri ale legii, precum si fat de fabricarea jucriilor care imit armamentul de rzboi . Vizionarea la televizor a unei fete umane desfigurate de lovitura unui pumn are mult mai mult impact asupra personalittii unui copil, dect atunci cnd si imagineaz acest lucru n timpul unui joc. Depistarea tulburrilor adaptative prin anchete scolare, precum si cunoasterea cauzelor care au dus la aceste tulburri pentru stabilirea msurilor de 2

readaptare Practicarea sistematic a sporturilor. Exercitiile fizice au rol important pentru sistemul nervos: tonifiant al SNC, stimulator al functiilor corticale si de coordonare a centrilor nervosi. Auditiile muzicale pot contribui la relaxare si odihn. Prin atmosfera bogat n emotii pe care o genereaz, muzica face s dispar indiferenta fat de ce se petrece n jur si reduce strile de agresivitate, timiditate etc. Efectul muzicii este n functie de elementele sale componente (ritm, nltimea notei, sonoritate). Astfel ritmul rapid excit, pe cnd cel lent linisteste, destinde si adoarme; notele nalte au efect stimulator, iar cele joase calmeaz; sonoritatea puternic irit, pe cnd cea de slab intensitate calmeaz. Dansul ritmic disciplineaz si nveseleste, contribuie la destinderea moral si la armonia gesturilor; dezvolt stpnirea de sine, autocunoasterea, ncrederea, ndemnarea, imaginatia, elibereaz de anxietate si fantasme, avnd un rol cert n formarea caracterului. Dansul clasic, mai mult dect cel ritmic, dezvolt vointa si tinuta corect a corpului. Pedeapsa; obiectivul urmrit de persoana care pedepseste este acela de a asocia teama cu greseala comis de copil si de al face pe acesta s se poarte cum trebuie. Pentru ca pedeapsa s fie eficace si s nu provoace efecte negative (relatii agresive, timiditate, supunere, respingerea altor activitti normale) se impun cteva dect explicatii acesteia, s fie suficient de dureroas si s nu fie urmat de nici o compensatie, comportarea sau greseala sanctionat odat nu trebuie s fie alt dat recompensat. greseli simple de principii: o dar anumit gravitate, aplicarea pedepsei trebuie s aib un caracter exceptional si s nu sanctioneze s fie nsotit (cnd copilul este suficient de mare ca s poat ntelege) de convingtoare, s fie dat n acelasi moment sau imediat dup greseala comis, sau depistarea