Atentia este o aptitudine nu foarte clar definita.

Este descrisa mai bine ca stare de atentie: persoana intelege clar si percepe cu precizie ceea ce vrea sa inteleaga. De ce? Energia sa este concentrata, focalizata pe punctul esential. de aici putem trage concluzia ca exista o aptitudine sau o functie psihica care corespunde acestei stari de atentie.

Starea clara de constiinta poate fi influentata de:

procesul care se desfasoara;

intensitatea tensiunilor;

forta stimularilor.

Atentia nu inseamna cu necesitate mobilizare volitionala; poate fi spontana. Joaca un rol important in actele gandirii pentru ca, in absenta tensiunilor interioare nu poate avea loc un proces orientat. Daca acest proces nu are forta necesara, poate fi intarit prin alte surse de energie (teama de esec, ambitia, pot suplini lipsa de interes).

Atentia voluntara este necesara chiar cand este vorba de o munca interesanta, dar care dureaza timp indelungat pentru:

a mentine tensiunea necesara;

a se impotrivi altor stimulari, excitari posibile.

Datele experimentale nu justifica insa considerarea dependentei intre atentia buna si vointa puternica. de exemplu, poate fi dificil pentru un individ cu o vointa puternica sa se concentreze pe o sarcina intelectuala abstracta, daca natura sa este predominant practica.

In orientarea profesionala au fost definite, in functie de solicitarile practice, diferite tipuri de atentie, care au constituit repere pentru psihotehnica, aceste distinctii mentinand-se in diferite sarcini precise:

restransa - extinsa;

- rigida - fluctuanta;

- subiectiva - obiectiva;

- analitica - sintetica;

- statica - dinamica etc.

Deci se prefera definirea si testarea unor forme ale atentiei in functie de activitatea care cere atentie, pentru ca atentia nu exista in sine ci se exprima in functie de diferite activitati.

Astfel, dupa modul in care atentia se manifesta in diferite tipuri de activitati se testeaza:

1. concentrarea atentiei pe un proces precis pentru a-i permite acestuia derularea in conditiile cele mai favorabile si in forma sa cea mai intensa;

2.

capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbatii;

3. distributivitatea atentiei, respectiv mentinerea unui camp psihic liber pentru ca un eveniment sa atinga cea mai mare eficacitate. de exemplu situatiile cand fie in stare de pasivitate totala, fie in timpul executarii unei activitati mai putin intensa, ne indreptam, atentia la ceva care apare (conducere auto, control panou comanda etc.).

Tipul de atentie este puternic legat de personalitate. Ceea ce testam prin testele de atentie nu este atentia ca atare ci tipuri de sarcini in care subiectul trebuie sa fie atent pentru a reusi sa le rezolve. Pentru ca rezultatul sa nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (de ex. inteligenta) si pentru a masura cel mai pur posibil concentrarea de energie si rezistenta la distragere, testele de atentie se construiesc pe sarcini simple, cele mai simple: testele de baraj (baraj litere, baraj figuri - patrate sau cercuri, sau arcuri de cercuri etc.). In astfel de sarcini se urmareste viteza de lucru si exactitatea. Viteze: cate sarcini a parcurs in unitatea de timp standard. Exactitatea: raportul dintre corecte si totalul de corecte, omisiuni si erori. Numarul de sarcini corecte este de regula mult mai constant. Numarul de omisiuni si erori variaza in limite destul de mari daca repetam testul de mai multe ori. Metoda de lucru - lenta sau rapida - este fluctuanta dar, datorita faptului ca exactitatea nu poate creste cu viteza, creste numarul de erori. In concluzie: un numar de erori mare semnifica o viteza prea mare in raport cu atentia disponibila si nu o aptitudine slaba.

Este important sa se determine:

daca individul are tendinta sa-si depaseasca viteza optima sau daca, invers,

este prea prudent sau daca

lucreaza conform aptitudinii sale.

In practica, in testele de baraj de exemplu, individul trebuie adus la acea viteza care ii corespunde capacitatii de concentrare - examinatorul controland la plecare exactitatea si incitandu-l la o munca rapida si precisa (consemne).

Corelarea intre diferite teste de atentie este foarte slaba - 0.30 - si o schimbare a semnelor si tehnicii testului influenteaza rezultatele. Concluziile examinarii atentiei vor trebui utilizate la fel ca in testarea memoriei, in sensul ca nu este posibil sa tragi concluzii generale plecand de la concluziile unui singur test.

Se cere: prudenta in generalizarea rezultatelor - ele sunt valabile pentru tipul de activitate similar activitati din test. de ex., pentru testele de atentie tip baraj, valabilitatea este pentru munca intelectuala simpla si monotona. Verificarea empirica daca exista o relatie intre situatia practica si performanta la test. Testul Toulouse-Pieron -test de atenie concentrata!Testul se aplica de la 7 ani pana la aduli. Tehnica de aplicare a testului

Fiecare dintre voi a primit cate o foaie de hartie.Nu vei ntoarce aceste foi dect atunci cnd va voi spune eu.Deocamdata,scrieti numele, prenumele si vrsta pe foaia pe care ai primit-o,fara sa o intoarceti. Cnd vei ntoarce foile,veti vedea ca ele au aspectul acesta(examinatorul arata una din foi):o pagina cu ptratele mici, care au nite liniue orientate in diferite diretii,ceea ce face ca fiecare ptrat sa fie deosebit de celelalte. Deasupra patratelelor,in jumtatea superioara a foii,veti vedea 4 ptrate mai mari.Cand va voi spune sa intoarceti foile, va trebui sa privii cu atenie cele 4 ptrate mari. Apoi vei cerceta fiecare rnd de patratele,incepand de la stnga spre dreapta si vei tia (bara) cu creionul toate patratelele care au liniue orintate in aceeai poziie ca si la ptratele mari.Cand va voi spune ,va vei opri din lucru si vei pune o bara la ultimul patratel la care ai ajuns.

Dup comanda de execuie a sarcinii,subiectii vor fi lasati timp de 4 minute sa lucreze,dupa care sunt rugai sa aeze toate creioanele pe masa. Analiza rezultatelor Acest test permite diagnosticarea ateniei att sub aspect cantitativ, cat si sub aspect calitativ. In marginea din dreapta a foii se vor trece 3 coloane: -c-reprezentnd semnele corect barate -g-reprezentnd semnele greit barate -o-reprezentnd semnele omise. Dup ce au fost analizate in acest mod toate rndurile parcurse de subiect, se va face totalul pt fiecare coloana in parte. Pt determinarea aspectului cantitativ al ateniei se ia in considerare suma (totalul) semnelor barate corect, deci: Cantitatea=Tc Pt aprecierea calitatii,se aplica formula: Calitate=Tc-Tg/Tc+To Rezultatele brute vor fi raportate la etalonul testului. Testul Toulouse Pieron

Proba de baraj care masoara capacitatea de concentrare a atentiei. Sportivul are sarcina de a identifica un set de 4 semne (figuri geometrice) dintr-un numar mare de semne inscrise pe foaia de raspuns. In cadrul administrarii probei se cronometreaza timpul de executie propriu-zis. Interpretarea presupune stabilirea numarului de semne parcurse si corectitudinea acestora erori si omisiuni realizate de sportivi. Se calculeaza trei indicatori ai concentrarii si rezistentei atentiei: viteza de lucru, exactitatea, randamentul. Pe baza reprezentarilor grafice se evidentiaza dinamica concentrarii si rezistentei atentiei. Variatiile de viteza, exactitate si randament ofera informatii importante privind forma sportiva din punct de vedere psihologic.

Studiul prezentat reprezinta o radiografie a unor modificari (variatii) ale atentiei, ca aptitudine speciala, n conditii de solicitare psihica maxima prin inducerea unui stres provocat de rezolvarea unor sarcini simple dar n aceleasi timp si dificile prin intensitate si timp limitat la militari care trebuie sa faca fata unor situatii limita n misiunile din afara granitelor tarii. Dat fiind faptul ca, misiunile de lupta angreneaza combatantul la multiple situatii generatoare de stres, consideram ca acesta trebuie sa dovedeasca, pe lnga o structura de personalitate echilibrata si o rezistenta psihica maxima la oboseala, monotonie si stres. Experimentul realizat constituie un demers practico-aplicativ care se dovedeste a fi util, att n testarea rezistentei psihice a individului, ct si n aprecierea gradului de manifestare a unor aptitudini si comportamente pe care situatiile limita le solicita.

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA