ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Analizatorul acustico-vestibular este format din doua componente acustica si vestibulara, avand rolul de a asigura auzul respectiv echilibrul. Din punct de vedere functional, cei doi analizatori sunt independenti, dar anatomic, receptorii ambilor analizatori se afla in urechea interna, iar caile de conducere sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian (VIII).

SEGMENTUL PERIFERIC

SEGMENTUL PERIFERIC, situat in partea laterala a capului, este reprezentat de ureche, care este un organ pereche, constituit de trei segmente: urechea externa, medie si interna.

URECHEA EXTERNA

Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern. Pavilionul are o structura cartilaginoasa (cu exceptia lobului, din partea inferioara), fiind acoperit de piele si fiind mobilizat foarte putin de trei muschi pielosi, atavici, muschii auriculari. Conductul auditiv extern, continua spre inauntru pavilionul, avand o structura fibrocartilaginoasa in partea laterala si osoasa in partea interna, intrand in componenta osului temporal. Acest conduct este tapetat de o mucoasa, care reprezinta un tegument modificat, cu peri rudimentari, glandele sudoripare si sebacee modificate glande ceruminoase, ce secreta cerumenul. Orificiul intern al conductului auditiv extern este ocupat de o membrana membrana timpanului, ce il separa de urechea medie. Urechea externa are rolul de a capta si dirija undele sonore din exterior spre membrana timpanica.

URECHEA MEDIE
Urechea medie (casa timpanului) situata tot in osul temporal, este ingusta transversal si comunica posterior cu niste cavitati osoase celulele mastoidiene, iar anterior, printr-un canal stramt trompa lui Eustache, cu nazofaringele. Pe peretele intern al ei se gasesc doua mici orificii ferestrele ovala si rotunda, ocupate de cate o membrana, ambele corespunzand urechii interne. In interiorul urechii medii sunt trei oscioare articulate intre ele, si fixate lateral de membrana timpanului prin ciocan, iar inauntru de membrane ferestrei ovale prin scarita; intre acestea doua se gaseste al treilea oscior nicovala. Interiorul urechii medii este tapetat de o mucoasa care se prelungeste si in cavitatile si trompa lui Eustache cu care comunica.

Urechea medie

URECHEA INTERNA
Urechea interna este sapata in stanca temporalului, si corespunde in partea laterala urechii medii, iar intern conductului auditiv intern, care se deschide endocranian. Urechea interna este formata din mai multe cavitati mici ce alcatuiesc labirintul osos, care cuprinde: vestibulul osos, trei canale semicirculare osoase si melcul osos. In vestibulul osos se deschid trei canale semicirculare, orientate in cele trei planuri ale spatiului. Inspre anterior si inauntru vestibulul osos comunica cu melcul osos, un canal spiral, ce face doua ture si jumatate in jurul unei structuri conice - columela (modiolul), care are baza posterior spre conductul auditiv intern si varful spre anterior.

LABIRINTUL MEMBRANOS

In interiorul labirintului osos, dar de dimensiuni mici, se afla labirintul membranos, reprezentat de formatiuni cavitare inchise ce comunica numai intre ele si contin un lichid numit endolimfa. Intre peretii labirintului osos si labirintul membranos se gaseste un alt lichid numit perilimfa. Labirintul membranos este format din: utricula si sacula, doua mici vezicule unite intre ele si situate in vestibulul osos; trei canale semicirculare membranoase, care se deschid in utricula si prezinta la un capat cate o dilatatie numita ampula; melcul membranos, ce comunica cu sacula, si urmeaza aceeasi turatie in melcul osos pana la varful columnei.

La nivelul melcului membranos se gaseste receptorul acustic (organul lui Corti) care este format astfel: o membrana bazilara, vibratorie, a caror fibre conjunctive constituiente au diferite marimi, fiind mai lungi spre varf si mai scurte spre baza melcului; pe membrana bazilara se gasesc printre celulele de sustinere, celule senzoriale cu polul apical prevazut cu cili inclavati intr-o membrana tectoria. La polul bazal al celulelor senzoriale se infasoara dendritele neuronilor dintr-un ganglion spiral a lui Corti, situate intr-un sant spiral sapat in columela. Axonii ganglionilor lui Corti dupa ce au patruns prin columela prin canale mici paralele cu axul ei, ajung in conductul auditiv intern, se unesc si alcatuiesc nervul acustic, care se alatura nervului vestibular.

Mecanismul auditiei se considera, de catre majoritatea autorilor, ca s-ar produce astfel: excitatiile sonore preluate de urechea externa sunt transmise de la membrana timpanului spre membrana ferestrei ovale prin intermediul lantului de oscioare. Vibrarea membranei ferestrei ovale se transmite perilimfei urechii interne ca unde vibratorii, care ar produce intrarea in vibratii rezonatorii a fibrelor membranei bazilare (e aceeasi frecventa cu a undelor sonore) din organul Corti al melcului membranos pentru sunetele joase la varful melcului, iar pentru cele inalte la baza melcului. Aceste vibratii imping si celulele senzoriale, a caror cili de la polul apical vor lua contact cu membranea tectoria, realinandu-se un potential de actiune in dendritele neuronilor din ganglionul Corti care infasoara baza celulelor senzoriale.

La nivelul utriculei, saculei si ampulelor canalelor semicirculare membranoase, se gasesc epitelii senzoriale a caror celule senzoriale sunt stimulate de accelerarea sau incetinirea miscarii intregului corp sau numai a capului. Aceste epitelii senzoriale alcatuiesc receptorul vestibular. La nivelul utriculei si saculei formeaza macule acustice care contin, printre celule de sustinere, celule senzoriale cu cili la polul apical, peste care se suprapune un strat gelatinos prevazut cu concretiuni calcare (otoliti), numit membrana otolitica. In dreptul ampulelor canalelor semicirculare se gasesc creste ampulare prevazute tot cu celule de sustinere, iar printre ele celulele senzoriale au cilii patrunsi intr-o masa gelatinoasa, dar fara a mai contine otoloti. La baza acestor celule senzoriale din utricula, sacula si ampulele canalelor semicirculare se dispun dendritele neuronilor vestibulari a caror corpuri celulare se gasesc in ganglionul Scarpa, situate in conductul auditiv intern. Axonii acestor ultimi neuroni formeaza nervul vestibular.

CALEA DE CONDUCERE
Calea de conducere este reprezentata de: Calea acustica cuprinde fibrele axonice ale nervului acustic ce fac sinapsa in nuclei cohleari din jonctiunea bulbopontina, a caror axoni sinapseaza in neuronii din corpul geniculat medial (metatalamus). Axonii ultimilor neuroni se proiecteaza in aria auditiva corticala. Calea vestibulara este formata din nervul vestibular (VIIIv) al caror fibre fac sinapsa in nuclei vestibulari din jonctiunea bulbopontina. Axonii ultimilor neuroni intra in circuitul vestibule-cerebelo-vestibular, in legatura cu arhicerebelului, pentru mentinerea echilibrului. Calea ascendenta spre o arie corticala vestibulara este incerta.

SEGMENTUL CENTRAL
Segmentul central este reprezentat astfel: Ariile acustice sunt 41, 42 si 22 din girusul temporal superior, unde se formeaza senzatiile acustice. Ariile vestibulare, incerte, s-ar gasi in apropoierea ariilor auditive.

BOLI ALE URECHII

este lipsa total sau parial a auzului. De multe ori este vorba de un defect din natere, o consecin a unei boli sau a unui accident. Oamenii surzi nu percep o gam mai mic sau mai mare din frecvenele pe care le percep oamenii sntoi. Cel mai mic nivel al auzului pe care oamenii obinuii l pot percepe este numit prag de audibilitate. La oamenii cu probleme de auz acesta se afl la un nivel mai ridicat sau nu exist deloc, n cazul surzeniei totale. Exist diferite tipuri de aparate speciale care pot msura senzitivitatea auditiv. De asemenea exist aparate minuscule, plasate n ureche, care amplific sunetele pentru o compensare a surzeniei pariale. Copii surzi din nscare pot fi totui ajutai s nvee s vorbeasc - de ctre personal i medici specializai n logopedie.
Surzenia

Otita este o inflamaie a urechii, nsoit de dureri puternice la nivelul urechii i, uneori, la nivelul capului sau frunii. Un sindrom al otitei este inflamaia urechii medii, care are loc n urma infectrii cu microorganisme patogene. Se disting, n funcie de localizare: otit extern, inflamaia conductului auditiv extern.; otit medie, inflamaia urechii medii; apare frecvent la copii mici.

otit medie acut, de regul de origine viral sau bacterian, care este nsoit de durere i febr; otit medie cronic simpl , prezint perforaia timpanului (epitimpanita), otoree cronic, hipoacuzie de transmisie, distrucii osiculare fr osteoliz; otit medie supurat cronic, asociat cu perforaia timpanului (mezoepitimpanal), otoree purulent, polip, colesteatom, distrucii osiculare cu osteoliz;

otit intern (labirintit).

OTITA MEDIE

Este o infecie dureroas viral sau bacterial survenit n zona urechii medii. O infecie bacterial este provocat de regul prin traseul trompei lui Eustachio dinspre mucoasa infectat a aparatului respirator, dar poate lua natere i hematogen, prin snge. La infeciile virale infectarea vine frecvent pe cale sanguin, cnd de exemplu, prin o infecie a cilor externe respiratorii un numr mai mare de virui pot s declaneze i o otit.