Aståzi în¡elegem mai bine cum decurge procesul de

îmbåtrânire ¿i ¿tim ce obiceiuri bune trebuie så adoptåm

pentru a råmâne tinere. Alimenta¡ia sånåtoaså
¿i lupta cu radicalii liberi, osteoporoza ¿i diabetul?
Eliminarea stresului prin terapii alternative?
Îngrijirea zilnicå? Re¡eta unui ten strålucitor?
60 de sfaturi demonstrate ¿i practice pentru
a-¡i påstra tinere¡ea.

ISBN 9786065130586
ISBN 606513058-3
Pre¡: 31,50 RON

9 786065 130586
SUMAR
Pag. 6 Este mai bine så previi decât så vindeci

Pag. 36 Sfaturi pentru diminea¡å

Pag. 72 Sfaturi pentru prânz

Pag. 90 Sfaturi pentru dupå-amiazå

Pag. 110 Sfaturi pentru searå

Este mai bine så previi decât så vindeci

Ce înseamnå
01 a îmbåtrâni?
Tinere¡e fårå båtrâne¡e... acesta este visul, de la începutul
lumii! Aståzi ¿tim mai multe despre mecanismele
îmbåtrânirii ¿i despre bunele obiceiuri pe care trebuie
så le alegem pentru a råmâne tânårå.

Ce înseamnå a îmbåtrâni? Vastå între-

bare! Stråbunii no¿tri ar fi råspuns:
este via¡a care se scurge, încetul cu
încetul, ca seva care, pu¡in câte pu-
¡in, se retrage dintr-o plantå… Ei ar fi
spus: oboseala care se instaleazå, pri-
mele riduri care apar, apoi cutele care
se adâncesc, ovalul fe¡ei care se laså,
auzul care nu mai e atât de fin, ve-
derea care nu mai e atât de agerå, cor-
pul care devine prea comod…

Prea mult din... toate

Despre toate acestea, ¿tiin¡a epocii
noastre a gåsit explica¡ii mai exacte:
aståzi ¿tim cå ceea ce ne face så îm-
båtrânim este, în mare parte, ceea ce
mâncåm. Prea mult zahår, prea mul¡i
hidra¡i de carbon rafina¡i, prea multe
gråsimi industriale. Cei mai mul¡i
cercetåtori au cåzut de acord cå
principala cauzå a îmbåtrânirii acce-
lerate î¿i are originea în daunele pro-
vocate de radicalii liberi ¿i cå antioxi-
dan¡ii (legume proaspete, fructe, za-
hår nerafinat…) ar fi cei care ar con-
stitui cel mai bun mijloc de luptå
împotriva efectelor negative ale vârs-
tei. Putem adåuga consumarea regu-
latå a câtorva suplimente alimentare,
a unui întåritor al imunitå¡ii ¿i o bunå
igienå a vie¡ii, înso¡itå, în mod plåcut,
de câteva exerci¡ii fizice…
Respectând toate acestea, ave¡i toate
¿ansele så råmâne¡i tânårå mai mult
timp.
6
TEHNICI ANTI-ÎMBÅTRÂNIRE
® Favoriza¡i gråsimile bune: acizii
gra¿i esen¡iali apar¡inând grupei
omega-3 (cereale, plante, gålbenu¿,
pe¿te oceanic – scrumbii, somon,
ton, morun – alune, ulei de in…) ¿i
cei din grupa omega-6 (legume cu
frunze verzi, cereale, afine…)
trebuie inclu¿i în alimenta¡ie, de cel
pu¡in douå ori pe såptåmânå.
® Face¡i exerci¡ii: este dovedit faptul
cå o activitate fizicå regulatå (mersul
pe jos, înotul – câte o jumåtate de
orå de trei ori pe såptåmânå)
îmbunåtå¡e¿te sånåtatea inimii,
diminueazå presiunea sanguinå ¿i
scade nivelul colesterolului.
Este mai bine så previi decât så vindeci

Cre¿terea
02 longevitå¡ii
Speran¡a noastrå de via¡å cre¿te fårå încetare! Iatå încå un
motiv pentru a fi optimiste! În plus, a avea 50 de ani în
urmå cu douå decenii ¿i a avea 50 de ani în zilele noastre…
nu este deloc acela¿i lucru.

Cum putem måsura vârsta unui om?

Oricine poate observa cå bunica sa, la
70 de ani, pårea cu mult mai în vârstå
decât fiica ei ajunså la aceea¿i vârstå.
În fond, vârsta cronologicå este o no-
¡iune relativå. „Avem vârsta arterelor
noastre” sau, cum se spune, avem
mai ales vârsta epocii ¿i a progresului
din timpul în care tråim. Suntem mai
pu¡in solicitate (gra¡ie ma¿inilor de
spålat rufe ¿i vase ¿i mul¡umitå robo-
¡ilor de bucåtårie), suntem mai bine
îngrijite, mai preocupate de aspectul
nostru.
Dintr-odatå, pårem mai pu¡in îmbå-
trânite. Medicina ¿tie så adauge ani
anilor. Altådatå, cataracta era un han-
dicap serios: vederea slabå antrena SPERANºA DE VIAºÅ, ÎN CIFRE
sfâr¿itul vie¡ii sociale, al lecturii, în- ® În Fran¡a, în 2001, speran¡a de
singurarea, izolarea. Acum, o opera- via¡å la na¿tere era de 83 de ani
¡ie cu laser ¿i, iatå, vå regåsi¡i ochii pentru femei (valoarea cea mai
din tinere¡e… ¿i starea (aproape) co- ridicatå din Europa) ¿i 75,5 ani
respunzåtoare acelei vârste. Ne re- pentru bårba¡i.
luåm activitå¡ile din timpul liber ¿i ® Femeile nåscute în 1950 pot
refacem rela¡iile cu televizorul ¿i cu spera så tråiascå 69,2 ani, iar
prietenii. Pe scurt, trebuie så îmbåtrâ- bårba¡ii 63,4 ani.
nim conform timpului în care tråim: ® Cât despre femeile nåscute în
så trecem toate examenele care ne 1900, ele puteau spera så tråiascå
permit så verificåm bunul mers al 48,8 ani, în compara¡ie cu bårba¡ii
„ma¿inåriei” (vezi sfatul Programa¡i- care abia ajungeau la 45,5.
vå un control general) ¿i så profitåm ® Diferen¡a în ceea ce prive¿te spe-
de progresul medicinei, atât în ma- ran¡a de via¡å între bårba¡i ¿i femei –
terie de tratament cât ¿i în materie de care a cunoscut punctul maxim în
chirurgie; nu trebuie så vå identifica¡i 1987 – are acum, din nou, tendin¡a
prea mult cu propria mamå ¿i cu mo- de a se mic¿ora; aceastå diferen¡å
dul în care ea ¿i-a tråit båtrâne¡ea. este aståzi de 7,5 ani.
8