Você está na página 1de 118

~ -,: ~ ~ ,

NICOLETA DUMITRESCU MIHAl' MANEA CRISTIAN NITA , ADRIAN PASCU AUREL TRANDAFIR MAD ALINA TRANDAFIR

ISTORIA ROMANILOR
A

MANUAL PENTRU CLASA A XII-A

)\ .}jU

'I,

(VJJ,).

"u,,~

(I
l--.}Jj0~

..-l71tA~

,1P,

~G

.'

h_
'_~'

'
,

-~.
/
(,',

''--</,,--:-. ;:::bIG OJ '<c., ., .


. '7, (....
.J~/"",

(.J.

"

'/7

l/hA

V ,

/ Q:...
C'

""/.("~:

r(~J?(J/J V
_Of!,

I <I
/ /
y

O.

A(>,
J'/,.-I I

-:

1.
c/

.J

)-7 ~-rfl ,

~'

/ r '

/1 /~

.Ie,

..I

::r1HUMANITAS

::uEDUCATIONAL ,

In troducere
tmilor

ROMANII IN EUROPA
in clasele anterioare, la istorie am invatat ce este Europa. Cum au evoluat limitele aeestui spaiiu istoric de la Europa vechilor greci si Europa romanilor la Europa romanicd si la Europa goticii, la Europa catedralelor, in general. Am cunoscut apoi prima descriere a Europei, cea a lui Erasmus, precum si modul in care a aparut ideea unitiiiii europene. De asem:enea, am aflat care sunt principalele modele ei curente politice ale Europei moderne, ce reverberatii au acestea, pe masura ce, ~ ultimele decenii, se discuta despre noua construciie europeana. In sfarsit, am aflat in ce consia cultura europeand, indeosebi cultura politicii a democraiiei, denumita azi culturii civicii, tocmai pentru reliefarea pregnanta a principalelor valori europene [D1] Manualul de Istorie pentru clasa a XII-a incearca sa raspunda la noi intrebari: Ciind au apdrui romanii in Europa? Cum? Unde? Care este locul lor geografic? Dar eel istoric? Mai precis, 'in ce epocd sunt cunoscuti de europeni? Pe masura "inventarii" lor ca popor ori a constituirii propriei ideniiidii? Ce imagini contradictorii au ei in Europa? Care sunt vechile stereotipii pe care este alcatuita imaginea moderna a europenilor despre romdni? Dar imaginea europenilor in constiinia rcmdneascii? De ee, la cumpana secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, carturarii romani scriau despre dubla aparienenid a poporului lor? Si de ce aceastd dubld trimitere, la cioilizaiia Orientului si la ciinlizaiia Occidentului, a pregatit "prima intrare a romdnilor in Europa" in a doua jumatate a ultimului veac mentionat? Astazi, in schimb, de ce este necesara 0 noua paradigmii? Asadar, pentru apropiata dar dificila reintegrare europeana, de ce numai Occidentul ofera modelul socieiaiii democratice? in acest context, cine trebuie sa opteze in societatea romaneasca pentru acest model? Care sunt implicaiiile politice ei culturale ale unei asemenea optiuni ferme, lipsite de ambiguitate? Evident, sirul intrebarilor poate continua [D2]. a insemnatate deosebita au raspunsurile. Acestea sunt cuprinse in capitolele si lectiile prezentului manual. Asupra unora dintre ele atragem atentia in aceasta Introducere. Astfel, pretutindeni in manual, este subliniata dimensiunea culturala a incercarilor romanilor de a se inscrie in istoria Europei. La inceput, prin scolile latinesti instituite pe langa vechile resedinte episcopale si mitropolitane de la Milcov, Siret, Arges, Severin, Apoi, timp de mai multe veacuri, prin convietuirea cu membrii. unor comunitati central-europene stabilite la Orastie, ~., . Brasov, Bistrita, Baia, Suceava, Campulung Muscel, Tfugo . Concomitent, in cancelariile voievodale este folosita cl:rrlV"C' .aceasta limba politica si sacra" a Europei sud-esti.ce, domnii 0 "invatasera [...] in casa la ei, de la mame1e de ori~

isiarie de
.;;::.-::;:"';;,iiqii nerezoiuaie."

Cvherine Durandin

- inseli, dragul nostru elev din clasa daca speri ca,in acest manual, .~ toate "contradicjiilenerezolla care se gandeste autoarea
~<I

~a.
z, primul rand, pentru ca manualul

.:- fata prezinta numai douasprezece


e din Istoria romanilor, Cateva in vedere geneza etnica, cea __ tala si cea nationala; celelalte zaarile familii de idei social-politico ~~ secolele al XIX-lea si al Xx-lea. ~, asadar, un manual care relie:caza numai "tensiunea ivita din e contradictii" nerezolvate, cum soune istoricul citat la inceputul tui Avertisment. 0 tensiune izta din faptul ca fiecare generap.e .vaja/ scrie Istoria romanilor in ort cu propriile aspiratii. Roman,-,-cll, cu credinta ca discursul lor :amane decisiv pentru afirmarea - Ientitatii nationale. Cei cu spirit critic, pragmaticii, in general, cu speranta ca "povestirea" trebuie - . eiata, adevarul despartit de mit.,
A

tu, inainte de a te alatura ultirni~probabil,sa incercisa-p.limpezesti ndurile, pentru a intelege ca "ten- ea."amintita este menita sa proce ,,0 nevoie de seninatate".
:..a aceasta claritate, la propria liniste eteasca nu pop. ajunge decat daca legi ca manualul 'de faja isi pro-

e sa prezinte locul romanilor in pa. Para alte amanunte, el tre_ aie sa-p.reaminteasca ce a insemnat prima intrare" a romanilor in :::::"!lIopa, ce reprezinta integrarea de ...stazi - mult mai complexa, contraorie, poate. 0 integrare imposibila participarea ta ... Bafta!

ROMANI! iN EUROPA

ro:
"Europa inseamna drepturile omului; apartenenta la 0 cultura europeana este indicata de faptul ea dreptul promoveaza individul ea seop si subiect [...], iar Iibertatile individuale sunt eoneepute ea garanpi ale autonomiei. Prin autonomie, individul nu se izoIeaza, ci iese din barierele soeiale si interactioneaza eu alti indivizi. Prin autonomie, individul isi poate stabili singur soarta, libertatea, dar aeeasta in eadrullegii."
Eduard Hellwig, Unificarea se constaid, nu se inuenteaza

ro;
"In cunoastere, in general, importanta inainte de toate este intrebarea."
Andrei Marga, Filosofia unificarii europene

D3

..

.Domnul este un om foarte intelept, vrednie de multa Iauda si iubit de supusii sai, (la randul lor) oameni viteji (palenti homini),. oameni de fapte (homini de Jatti) si nu de stat pe saltea (so li pimazi), ci in razboi."
Matei de Murano, Raportul din 7 decembrie 1502

slava, bosniace in Tara Romaneasca (sotia lui Alexandm-\~t-: care s-a nascut Vladislav-Vlaicu), rutene In ~1o Latcu, cu numele asa de rusesc). Stefan eel in aceasta limba cu solii rusi trimisi de rege1e PoIorria..' Istoria inviifiimantului romdnesci. Despre ultimul voienri sai "vorber;;teun cunoscut medic venetian [D3]' In Evul Mediu, cand apar ca popor, apoi in timpuriJe ~=--:e, cand se afirma ca natiune, romanii sunt prezentati ci~ pe continent de numerosi calatori si demnitari straini. In I memorialistice si rapoarte oficiale, scrise in latina, neogresct, italiana, franceza, germana sau engleza, aprecierile sunt ~ In unele, romanii sun! descrisi pe temeiul elementelor defuri::.t!:::B.., pozitive si negative. In altele, defectele au prioritate, lID fiind exagerate [D4' Ds]' Raportul identitate-alteritate devine eel firesc pe masura unor mari boieri romani invata la universitati din Cracovia Praga, Padova si Roma, Viena sau Paris, Berlin ~i Bonn.Indeosec; in ultimele trei centre culturale mentionate se formeaza intelectuala careia Ii datoram "prima intrare in Europa". Sc gandim la generatia lui Mihail Kogalniceanusi la cea a [unimii, Cei mai multi urmasi ai acestor generatii de carturari au privir "Europa" dintr-o perspectivii romdneasca. Punctul lor de vedere "european" corespunde momentelor istorice pe care Ie parcurge societatea romaneasca.Jn mod civilizat, indiferent de polemidle vremii, ei au propagat ideile active ale continentului: la modu, figurat au adus "Europa acasa" la romani, in asa fel incaconstiinta acestora a asimilat valorile si atitudinile democratice, $i tot elitei intelectuale romanesti, iar prin ea, celei politice, revine astazi indatorirea de a implini cele patru conditii ale reintegrarii europene, despre care vorbeste Adrian Marino (Pentru

Europa. Integrarea europeand. Aspecte ideologice si culturale):


~' ,,[...] Gospodari rai, aplecati spre hope si rautaciosi [...], invaluiti intr-o cumplita nestiinta si dispretuiti de toata lumea (romanii sunt) oameni vrednici de compatimire [...]"
Carl Josef Eder, Adnot4ri la Supplex Libel/us Valachorum Transsilvaniae

"l.ier;;irea definitiva din izolare, pe toate planurile, a Romaniei: 2.orientarea decisa spre Vest si spre toate structurile euro-atlantice; 3.integrarea europeana progresiva si iesirea bine calculata din sfera de influenta rusa, profund negativa: 4.formarea unei paturi rnijlocii urbane si rurale. Ea singura poate avea aspiratii si convingeri efectiv europene." _ Cei care inteleg acest mesaj nu au altceva de facut decat sa constituie impreuna aceasta "patura mijlocie" si sa paseasca in lumea civilizatiei europene potrivit exigentelor acesteia.

D5

AUTORII

Kia din itia lui atelege .Iorga, supusii xlerne, ilor de lucrari greaca, lierite. nitorii, ori ele :i ce fiii ovia si leosebi a elita 1". Ne mimii. 1 privit vedere ifcurge emicile modul l incat :ratice. itice, ii le rein-

:Pentru
naniei: cturile ata din ingura ecat sa asca in

ITORII

__. ....k--,,:,""

~.~;_

~~
~lir

r: ,",(,

_ '..-~

'!t.

" ,';:- . '9.i.:.


,Is'

~!MI!kzd/

.~

'ad"-

3rt

!."

I.

~.

....;-.~~

.~

\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

~!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AI

GETO-DACIIt STitAMOSI RVLVI ROMAN


" I

POP

Semnificatia denumirilor
D1
"Inainte de a ajunge la Istru, regele persilor birui [... ] Ee getii care se cred nemuritori. Cad tracii-;1OCUitoridin Salmydessos si cei care ocupa pnutul asezat mai sus de orasele Apollonia si Mesembria - pe nume scirmiazi si nipseeni - s-au predat lui Darius (fara lupta). Cetii, insa, pentru ca s-au purtat nechibzuit au fost indata robiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traei."
Herodot, Istorii

Getii sunt mentionati indeosebi in izvoarele grecesti.

In

secolul

~LS~::ltl_a ...Q!.r"Sofocle nu-i raporteaza insa la un spa!!E geografic.


In aceasta privinta, mai utile sunt informatiile transmise de Herodot [I419i Tucidid.~JD2J: Nici ei nu precizeaza daca respectivul ethnonim estc eel prin care insisi getii se desernneaza. La fel stau lucrurile cu alp traci de la nord de Haemus. Moesii, al carer teritoriu este strabatut de Istru. sunt considerati de catre Sallustius, istoric roman din secolul I a. Chr., ca fiind "tot una cu vechiul neam aprig al getilor-". .Spre sfarsitul erei vechi, termenul "gep", dat initial unei grupari de triburi dintre Balcani,Dunare si Marea Neagra, este deja extins si pentru zona din stanga fluviului. Un fenomen asemanator are loc probabil si in cazul dacilor. 0 prima stire despre ei este atribuita tot unui autor grec. Menandru, poet comic din a doua jumatate a secolului al N-lea si de la inceputul secolului al Ill-lea a. Chr., acorda unui personaj (sclav)numele de Daoe ("lup", in limba traco-frigienilor). Pare indreptatita, astfel, afirmatia de mai tarziu a lui Strabon, referitoare la numele initial al daci1or,daoi ("lupi", "cei care sunt asemeni lupilor", cum explica Mircea Eliade acest ethnonim cu semnificatie religioasa arhaica). In acest caz, termenul Dacii trimite la originea totemica a numelui unei confrerii de razboinici. Exista si alte opinii. Potrivit uneia dintre ele, la inceput termenul .xlacii" reprezinta denumirea unui trib local. Alp istorici si lingvisti cred ca este un nume pe care vecinii (illirii, celtii) 11dau unui grup de triburi inrudite. Acest nume este preluat de autorii latini din secolul I a. Chr., incepand cu Caesar. Pe atunci, dacii si getii alcatuiau doua grupuri diferentiate teritorial, fiecare cu propriul prestigiu istoric [D3J. Pentru Trogus Pompeius, un contemporan allui Octavianus, "dacii erau un vlastar al getilor"-. In decenii1e urmatoare, Pliniucel Batran scrie ca getii sunt "numip daci de catre romani". Denumirile regionale ale geto-dacilor se pastreaza si in izvoare (epigrafice, narative) din prima jumatate a mileniului I p. Chr. Intre altii, sunt atestati dacii apuli, biefii, buridavensii, carpii, costobocii, piefigii, ratacensii, sucii, tyragetii [D4]. Pentru unii istorici de azi, geto-dacii reprezinta 0 denumire conventionala [DsJ.Ea reprezinta sintagma sub care sunt cunoscute triburile nord-tracice, adica locuitorii autohtoni care traiesc la Dunare, Pont si Carpati, incepand din Hallstatt-ul mijlociu. Geneza cioilizatiei. Premise interne ~i influente externe Individualizarea geto-dacilor in cadrul populatiei tracice de la miazanoapte de Muntii Ba1cani este raportata adesea la cultura Basarabi. Vestigiile acestui ansamblu material si spiritual provin indeosebi din Banat (inclusiv eel sarbesc), Campia Romana, Moldova

D2

,,[Getii loeuiesc] dineolo de Haemus, intre fluviul Istros si Pontos Euxeinos, mai mult spre mare. [Ei] si populatiile aeestui tinut se invecineaza cu scitii, au aceleasi arme si sunt top. arcasi calari."
. Tucidide, Istoria rdzboiului peloponesiac

--'

t
~

rr

Identifleati caracteristiclle globale ~i de detaliu ale celor doua fragmente dooumentare. Pe acsasta baz!, reliefati metodele diferite prin care autorii respectivi cerceteaza aspectele istorico-geografice. Sesizati, in acest context, care este raportul identitate - alteritate.

,,[Romanii] numeau Danubius partea superioara a fluviului si eea dinspre izvoare pana la eataraete. Tinutul de aid se afla, in eea mai mare parte, in stapanirea daeilor. Partea inferioara a fluviului, pana la Tyras, de-a lungul careia traiesc gepi, ei 0 numese Istru. Oacii au aceeasi limba ca si getii, Acestia sunt mai bine cunoscuji de eleni, deoareee se muta des de pe 0 parte pe alta a Istrului si totodata multumita faptului ea s-au amesteeat cu tracii si eu misii."
Strabon, Geographia

03

.Este [... ] clar ca prin notiunea de getodaci trebuie subintelese toate aeeste farfunitari teritoriale si nu 0 unitate istorico-sociala si politica, nu 0 limba comuna si nici neaparat 0 cultura materiala si spirituala comuna."
Alexandru Vulpe, Geto-dacii?

D4

~
GETO-OACII, STRAMO$I

-.~

t, '\'vI/1i

' ,

AI POPORULUI

ROMAN

para] lnforrnatllle din citatele [D31~i Care sunt diferentele evidente dintre ele de vedere ale celor doi autori? ce credeti c~, la sfAr~itul studiului ssu, lea autor; membru corespondent al miei RomAne, folose~te semnul inrii?

n secolul

~eografic. Herodot

hnonim
rurile cu este strafman din zetilor-" . :> , upari de si penadlor.O znandru, nceputul e de Daos ifirmatia ilor, daoi Eliade ~az, terifrerii de

barea este: pana unde termenul aci- reprezinta doar 0 conventie e unde incepand, utilizarea lui poate implicatii nedorite. Desigur, imixtiupoliticii in domeniul istoriei reprezinta mpala cauza. Dar este si vina istoricilor - arheologilor de a fi subestimat conse.epe care le prezenta stradania de a mereu in evidenta trasaturile de in- e, in special pe plan material si spirima 0 analiza critica: de asemenea si chiar istoria comuna- ale difegrupari tribale din spatiul carpato- an. Fie din naivitate, fie chiar in constient, multi cercetatori romani ai '70 si '80 au raspuns solicitarilor ~ acelor vremi si au scris in sensul x.: rnai sus. Subsemnatul nu este nici el cu o exceptie, desi s-a straduit sa evite "a syntagmata absurde ca statul ~c, centralizat si independent etc."
Alexandru Vulpe, Geto-dacii?

"

Igrup de secolul I au doua

b;~~
[D3]'
" "dacii

'ati aprecierile de mai sue, in maxi ei propozitii referitoare la raportul - tstorta oa I?tilnt~,

mc

Batran

lire conte triDunare,


~A
OAMBIERA) DIN ARGINT CHR., DESCOPERITA iN DOBROGEA

rnn, I A.

meridionala, Basarabia centrala si de sud, bazinul Muresului. Indeletnicirile agricole si pastorale, produsele metalurgice si ceramica, obiectele de cult si podoabele din aur trimit la forme si omamente_ din epoca ,bronzului si din Hallstatt:.uhimpuriu. - La aceste aspecte locale sunt asociate influente venite dinspre sud. Astfel, pe langa necropolele de incineratie, cum sunt cele semnalate IaBleiesti (jud. Teleorrrian) si Soldanesti (R. Moldova), sunt atestate si cimitire de inhumatie din sud-vestul Olteniei. Ele denota patrunderea in zona a unor comunitati de illiri (secolul al VIII-lea a. ChrlDin veacul urmator, influente meridionale resimt mai ales getii din spatiile dobrogean si nistrean. Prin intermediul coloniilor grece~ti, ei vin in contact cu civilizatia Antichitatii clasice.Tnraurirea este confirmata prin cercetarile efectuate in teritoriul agricol (ch6ra) al oraselor Histria si Tyras: sate ale vremii (identificate la Tariverde, Tiraspol): fortificatii indigene (serrmalate la Babadag, Beidaud-Tulcea); necropole (Enisala, Satu Nou etc.). Unele dintre acestea dateaza de la sfarsitul secolului al VI-lea a. Chr., cand are loc expeditia condusa de Darius I. Cam in acelasi timp, un grup scito-iranic patrunde in Transilvania. Din aceasta cauza, puternicul centru tribal autohton de la Teleac (jud. Alba) l~i inceteaza brusc activitatea. In schimb, la est de Carpati, in vederea apararii getilor din zona, apar "cetatile" de la Cotnari, Stancesti-Botosani. In ultimul caz, suprafata fortificata era de 22 de hectare. 'Geto-dacilor le este atribuit si eel mai insemnat complex arheologic din H4:11statt-ul tarziu. Atestat cu precadere in regiunile subcarpatice, el cuprinde mari necropole de incineratie. Inventarullor funerar ilustreaza influente scitice (indeosebi piese de metal, decorate in stilul zoomorf), ca la Ferigele (jud, Valcea), dar si grecesti (ceramics Iucrata la roata, podoabe din aur ~i-argmt aurit, monede), Ia Barsesti (jud. Vrancea) si ill alte locuri. Obiectele grecesti denota 0- orientare accentuata a autohtonilor catre Dunarea de [os, zona.unde patrund elemente de civilizatie din regatele Macedoniei si Traciei. La Anadol au fost recuperate peste 0 mie de monede de aur din secolele al IV-Iea-al III-lea a. Chr., de provenienta elenistica. Incepand'cu secolul al III-lea a. Chr., getii din bazinul inferior al Prutului realizeaza primele monede, adaptari dupa emisiuni greco-macedonene. De 'pe la mijlocul aceluiasi veac, continuand cu prima jumatate a secolului al II-lea a. Chr., are loc trecerea "spre cultura geto-daca clasica" (M. Barbulescu). Aflati deja ill cea de-a doua "varsta" a fierului (epoca Latene), autohtonii ridica primele asezari de tip dava. Ele sunt asemanatoare centrelor protourbane ale celtilor, Patrunsi anterior pe vaile raurilor Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega, apoi in sud-vestul Olteniei pe amble maluri ale Dunarii de [os si in bazinul Nistrului, acestia ofera geto-dacilor si 0 serie de "cuno~tinte tehnice", indeosebi "inAmetalurgie si ill olarit". In secolul al II-lea a. Chr., cand rolul civilizator al celtilor seade pe aceste meleaguri, ~ .Jumea geto-daca" patrund primele elemente de civilizatie romana ..

te de la
I~t~ra ovm moldova

rt, prszenta in "spatiul asemenea obiect .de metal, de solda~i greci. r

Limba
Strabon nu argumenteaza si getilor. De altfel, opinia afirmatia sa referitoare la limba cunoscutului geograf grec
' w

rZ~~7:- --

--------------~~::::::::~~:-:-:.::::::::::::::~

-'

--:::=- -'

'==-=-""C~ _ -

=se:

&A

DE LA GENEZA ETNi'cA LA GENEZA STATAL.A

VESTIGII ALE INCINTEI SACRE DE LA SARMIZEGETUSA BASILEION

romana nu este confirmata de alti autori antici. In consecinta, d limba geto-dacilor stim destul de putin. Cateva nume de plante tamaduitoare ale dacilor sunt consemnate de medicul grec Dioscoride (secolul I p. Chr.); hidronime si topo . de catre geograful Ptolemeu din Alexandria, ill veacul urmator, Ani ponime ale celor mai indepartati stramosi ai poporului roman ~ indeosebi in inscriptii latinesti din primele secole ale erei cresti De "origine geto-daca" sunt considerate circa 160-170 de cuvinze ale limbii romane. Etimologia lor nu este insa explicata. Conventional, "geto-daca" este considerate 0 limba indo-e peana din grupa satem. Ea se inrudeste, astfel, cu limba tracilor, cea a illirilor, cu limba vechilor loeuitori baltici si eu idiomurile slax mai mult, cu limbairaniano-persana ~i cu cea iraniano-scitica, p si cu sanscrita. A~a se explica, de altfel, asemanarea unor cuvinte, substrat, ale limbii romane, cu termeni din limbile albaneza, le lituaniana, din diferite limbi vorbite in Caucaz si, mai departe, in valea Indusului. Religia

D6

..

.Inierpretatio graeca a lui Zalmoxis il plaseaza pe acesta in categoria speciala a vizionarilor si vindecatorilor apollonieni [... ]. Principiile religiei lui - nemurirea sufletului, vegetarianismul etc. - sunt intr-adevar apropiate de pitagorism. La origine, Zalmoxis pare sa fi fost un profet si un asociat a1regelui get. Legenda sa comports un scenariu de ocultare si de epifanie care seamana vag cu acela a1zeitatilor care mor si invie, precurn Attis, Osiris si Adonis." M. Eliade, P: Culian:u, Diciionar al religiilor Corelati informatiile din citat cu cele din lectie. Pe aceasta baza, definiti termenii "epifanie" l?i"acultare".

.:'t\}.., Ci ('

j'

;i).~V-J. \
.~~

'1

,. (

-'-\ .
C'

~)'i\f.tV\)v .

--\ ,

tJ

~.X.9..-\t

~~

". Geto-dacii credeau in mai multe divinitati. Numai cateva acestea sunt nominalizate in izvoare literare antice. Astfel, numele lui Cebeleizis (sau Nebeleizis) este amintit doar Herodot. In afara de aceasta initiala divinitate suprema, urano-so a traeilor nordici, "parintele istoriei" scrie si despre Zalmoxis, in perioada (secolul al V-lea a. Chr.), deja un alt mare "zeu de prin tile Getiei". Pus in relatie cu Pitagora si cu medicina psihosomatica, p__, de Platon, Zalmoxis ar fi propagat ascetismul si "existenta f, dupa moarte". Ritualul sau, care cuprinde initierea taini. minunea, este organizat intr-o pestera din .Muntele Sfant" (Kogl . la un autor ulterior). Reformator religios si taumaturg, potri Socrate si contemporanilor acestuia, Zalmoxis - "omul" - leaza moartea si invierea [D6]'Treptat, aristocratii geto-daci "inif=:.il apoteozeaza, suprapunandu-l zeului suprem initial. Cu noua nitate, al carei cult devine preponderent, ei comunica, la fiecare ani, prin mijlocirea sufletului unui razboinic sacrificat. Alte divinitati din spatiul carpato-istro-ponticsunt aminti poetii latini din perioada secolelor I a. Chr.-I p. Chr. Vergiliu, oara, scrie despre "Gradivus tatal,/ Cel ce vegheaza geticele .Ovidiu il remarca pe "g~tul care se inchina'lui Marte". Sunt, pro:e:::n. corespondente locale pentru divinitatile agrare si razboinice ,_~ Marte) din lumea greco-romana. Similitudinile pot continua-si falegatura cu Bendis-Artemis-Diana, fara 0 nominalizare certa. In timp ce Strabon reia legenda zalmoxiana si confirma G--;i.tarea getilor din Moesia, care se hranesc numai cu branza, miere, istoricul Flavius Iosephus evidentiaza ,,,sfintenia au:: La daci", pe care Ii denumeste pleistoi. Acesti purtatori de bonete _ raportati la nobilii daci (tarabostes, pileati), eare poarta 0 caciula""'- dupa cum arata Dio Cassius Cocceianus si Iordane~~ ( ~ " Ultimul istoric amintit, un got romanizat, nascut in spatiul ~ apreciazain mod deosebit preotimeageto-daca. a considera ps toarea tainei scrierii, detinatoarea unor date stiintifice (mate::;::;;ct ! astronomie) incifrate in piatra sanctuarelor, propagatoarea ~i filosofico-morale si juridice ale Antichitatii.
I

,
.\

GETO-DACII, STRAMO~I AI POPORULUI ROMAN

a, despre
isemnate )ponime, lr.Antranan apar crestine. ! cuvinte do-eurotcilor, cu ileslave: ,precum zinte, de l, letona, te, pana
~-4D5

Logie
a. em. Sofocle, mare tragedian atenian, opera Triptolemos mentioneaza =OJCducltor politic al getilor, 339 a. Chr. c.. ltroUa lui Atheas in Dobrogea, la a silo) careia conducatorul scitilor - de oastea lui Filip al Il-lea, _._cedoniei. 290 a. Chr. ~ dintre ostile lui Lysimachos si -:,; .. :::c:Jchaetes; ultimul conducea gepi - ga Dunarii, cu resedinta la
2IJO a. Chr.

Sinteza politicii: de la uniunile tribale getice, la regatul dacilor Inca din "secolul de aur allui Pericle", Sofocle 11pomeneste intr-o tragedie pe Chamabon, care "donme;;te peste geti". Alt conducator politic si rnilitar al acestora poate fi considerat acel anonim "rex Histrianorum" ("rege al istrienilor", al autohtonilor de pe malurile Dunarii de [os, intrucat Histria era condusa, in secolul al IV-lea a. Chr., de magistrati). Acest "rex" se confrunta cu scitii condusi de Atheas. Sefii militari ai uniunilor tribale din "spatiul getic" sunt confirmati arheologic prin "morrninte prineiare" si tezaure datate in secolele al IV-Iea-al III-lea a. Chr. Exemplelor cunoscute din gimnaziu le adaugam pe cele de la Craiova si din imprejurimi, pe eel de la BunestiAveresti (jud. Vaslui); in ultimul caz, este vorba despre 0 "diadema princiara" din aur. Unele obiecte pretioase, de parada, provin din atelierele grecesti: altele sunt realizate de mesteri itineranti, care lucreaza la comanda aristocratiei geto-dace din zonele influentate anterior de persi ~i sciti. . Mari uniuni de triburi getice sunt raportate si la tipuri monetare mai importante, ernise in secolele al III-lea-al II-lea a. Chr. Una dintre . acestea uniuni 11are in frunte pe Dromichaites, un "basileus al tracilor" din secolul al Ill-lea, mentionat in izvoare narative ulterioare. Din acelasi veac este si Zalmodegikos, mentionat intr-un decret histrian. EE-sileos Masko.t!-os apare pe 199t!n~r !!lone~ grecesti descoperite in judetele Constanta si Tulcea. Din secolul al II-lea a. Chr., dateaza Rhemaxos si fiul sau, Phra[damon], care despresureaza cetatea Histria, atacata de traeii sudiei condusi de Zoltes: Episodul denota 0 posibila continuitate dinastica, intr-o perioada cand "simbioza geto-celta" pare posibila in spatiul carpato-nistrean. Un alt "rege" get - Oroles, la Trogus Pompeius - se lupta, !n doua randuri. eu bastarnii, germanici de pe ambele maluri ale Prutului. In secolul I a. Chr., bastarnii sunt aliatii ~tiIQr. Impreuna apara Histria si celelalte or~e grecesti vest-ponIice in fata unei armate trirnise de Roma sub comanda proconsulului provinciei Macedonia. Dupa victoria asupra romanilor, Burebista este indemnat de Deceneu sa unifice triburile geto-dace. Potrivit lui Strabon, Burebista este un "barbat get". Iordanes, care mentioneaza sosirea lui Deceneu la una din resedintele (inca neidentificate) ale conducatorului rnilitar ce avea sa devina "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia" (potrivit unei inscriptii de la Dionysopolis), nu precizeaza etnia marelui preot. Acesta apartine, probabil, celeilalte mari grupari politice din Dacia, la fel de insemnata ca aceea a lui Burebista. Monarhie militara intinsa, statullui Burebista se dovedeste efemer. Dupa moartea conducatorului, el se destrama in patru, apoi cinci formatiuni politice. Cea mai insemnata este situata in zona Muntilor Sureanu, unde continuitatea eonducerii este reconstituita pe temeiul izvoarelor narative si epigrafice. Datorita prestigiului lor ca mari preoti, Deeeneu, Comosicus '$i-Coryllus)de{r'M~uccesiv, regi ai acestui "nucleu statal". In jurul acestui .riucleu". cu capitala la Sarmizegetusa Basilei: Decebarreuneste celelalte formatiuni politice din teritoriile neocupra!e inca de romani. Dacia redevine un stat mai putemic [0,]. Domni lui Decebal reprezinta perioada de "apogeu" a procesului isforic care N. Iorga il considera "pxima_smteza' autohtona - ~.! fla~il.Qt'.

t Rhemaxos.
186-150 a. Chr.

Iui Oroles (;,Vulturul") cu -44 a. Chr. conduce eel mai intins stat

ra dintre doar de solara, , in acea trin parpretuita fericita inica si

ea geto-daca".
!k-106 p. ~l este N. I~.erape Chr. rege al formatiunii politice Iorga 0 numeste "noua daca".

\. l..I'r-/\,'"

gaionon,
rivit lui - simu!nitiati" ua divirepatru rtite de L, bunatarini". robabil, ~(Ares, si in Ierumpalapte si rumitor pot fi , 'Ueus),
rJ
'

ka
'"-t.

r t~

I.CJ...

fl\Ci~\)r

. iiL.~l daco-getic, unificat din nou prin r:::::::.::::::a cutezatoare a 1ui Decebal, ame~i::I-numaLpozitia Romei in bazinul c, ri i provinciile noi din Balcani si c5::.tE:cnpa Centrala. fruntea unei coa~or razboinice, tracice, sar- ~ germanice, e1 ar fi devenit in =.=:: ~ un nou Mithridate; deja victorepurtate asupra legiunilor lui ~ zdruncinasera linia de aparare is!g, :;;;s - si 0 pace nesigura Ii lasa ragaz ~Ieascii, cu mijloacele pe care i le furniza, un atac inca si

rn

Ghl. Bratianu, Marea Neagra

pontic,
pastra-

rnatica, cipiilor

condus de Decebal cu timpuJ lui Bure- vedere intinderea l?i sta-

e.

10

DE LA GENEZA

ETNIC.A. LA GENEZA

STATAL.A.

.~~~~~~~CIVILIZATIA

IN
Cronologie 229-228, 219a. Chr. .Razboaiele illirice" 215-205,199-196,171-168,149-148 a.Chr. .Razboaiele macedonice", la sfarsitul carora este constituita prima provincie romana din Peninsula Balcanica, 158a. Chr. "Razboiul dalmatin" 129a. Chr. Roma orasul Pergam, care devi cucereste it 1 .. .A . evme capi a a provmClel sia. 109a. Chr. Dacii si scordiscii (celti din sudul Dunarii) atacagarnizoaneleromane din vestu1 Peninsulei Balcanice; s.~t respinsi de guvernatorul Macedoniei. 89-84,83-82,76-66,66-63 a. Chr. . 1 R . Mith id t 1 Razb oaie e omei cu I ri a es a VI-lea, regele Pontului. 48a. Chr. Acornion din Dionysopolis, sol al lui B~ebista, ~ose$tein cartierul general al lui Pompei, . 29-28a. Chr.,lama La Corint, Octavian 11 declara pe Roles socius et amicus populi Romani; teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra este organizat preprovincial, intr-o praefectura, trecuta sub controlul roman de catre guvematorul Macedoniei M. L. Crassus. cca9-10 p. Chr. Int . tV .. P . Es te e m emera a provmCla annorua. cca.15 p. Chr. Este constituita provincia Moesia. A 46 p. Chr. Imp~a~ Claudiu transform~ Traciain ~r~~Cl: romans: zona danubl~o-pon-. tica6~~.fgas~~~a vechea orgarnzare.
v

ROMANA SPATIUL DACOMOESIC ,


.

vespasia:. conduce Imperiul Roman; el "instaleaza durabil" cele dintai trupe auxiliare intre Dunare si Marea Neagra, fapt care indica anexarea zonei respective la Moesia. Im;~~~h~Omitian reorganizeaza spatiul moesian;teritoriuldanubiano-pontic este indus in provincia Moesia Inferior. 87-89p. Chr. "Razboaiele dacice" declansate de Domitian. 101-102,105-106 p. Chr. .Razboaiele dacice" initiate de Traian.

Cai ~i etape D x b . 1 illir ". . al 1 doni " V' uRa raz oaie e." ~ce si, ~al es, ce e "mace oruce : toate vaile din vestul Peninsulei Balcamce sunt cunoscute de romam. De-a lungul acestor vai, agricultori, pastori si negustori porniti din preajma metropolei ajung la Dunare. Inaintea armatei romane, unii dintre ei trec la miazanoapte de fluviu [D ]. AIn_. al II- 1ea a. Chr . tr 0 prima etapa, care tine d e11a filJ"Iocul seco lului U1 A VI' .. 1 . d 'al d il . . ial pana a mstituirea ce U1 e0 ea triumvirat, aspecte maten e romane patrund In Dacia pe 0 cale neoficiala, ill general pasnica. Tot mai intens, schimbul de prod use cu reprezentantii civilizatiei Romei este insotit de 0 noua preocupare a autohtonilor - tezaurizarea denarilor republicani de argint. Alt bi t d . tV tit d I . lnici . eo iec e e proveruen,a romana sun pre ua e e oca CI1?l ale vi 1 AIn ial d I d . . ib I pe c e VlO enta. specI, e catre une e capetenn e urnurn tri a e, care organizeaza campanii de "pradaciuni In Sudul mai bogat". A doua etapa a lungului proces istoric de patrundere a elementelor civilizatiei romane In spatiul daco-moesic incepe In jurul anului 43 a. Chr. si se incheie In timpul imparatului Vespasian. Alaturi de I till . d laborare economi d 1 li . . re .~, e pa~ruce, ~ co a ~rare econo~ca, se extin ce e p? tice 91 militare. Acestea din urma sunt uneon de ~ooperar~, ~lteon de con: fruntare. Cele de cooperare sunt atestate pnntr-o errusiune monetara de aur cu legenda Ko[ti]son, dar si de alianta lui Octaviancu Roles, capetenie getica din Dobrogea actuala. Expeditiile initiate sub acelasi conducator al Romei impotriva lui Dapyx~t(1)~si Zyraxes ilustreaza al doilea mod de mamfestare politico-militara amintit. P' d anil 69 106 Chr incid . enoa a or p. . comer e cu a treia etapa a procesului istoric care ne intereseaza. Pentru autohtonii din dreapta Dunarif aceasta etapa suprapune primele decenii din "opera de romanizare oficiala" (N. Iorga), In cadrul careia getii din "Dacia scitica" Invata limba latina si "se fac romani" (cum scrie Vasile Parvan). Noi elemente de viata materiala si spirituala romana patrund, concomitent.in stanga Dun~. As~el, In tim.rul ~uiDecebal,.lnc:pe u~~~a scz:ie~ cu alfabet latin, de catre ,,0 mmontate foarte firava a societatii dacice , care cuprinde "preop.mea, functionarii cancelariei regale, constructorii, sefii de ateliere" (M. Barbulescu). ~ ' In anul Iflo incepe ultima etapa, decisiva, de patrundere a civiliv v v v v v v ' : ~---. -; ~ ..' v

zatiei romane In Dacia, indeosebi In teritoriile cucerite de Traian.

Triisiituri genera le ~iparticularitdti


Inca din epoca principatului, pretutindeni unde teritoriile sunt transformate In provincii, statul roman propaga ,,0 civilizatie In esenta urbana". ~ reprezinta, asadar, 0 trasatura a noului mod, superior, de organizare a societatilor din spatiile incluse In sistemul administra-

,
'\

CIVILIZATIA ROMANA IN SPATIUL DACO-MOESIC

_~pe cestalalt mal adriatic [... ] orasele ~....erli, fara ordin de colonizare, 0 in:=? populatie romana. In muntii vecini, _ .-un paralelism preistoric, aceeasi <=::sfunnanta li,iiperinda an de an miscaulare. Scriitorii romani cari vore agricultura ii descriu pe acesti - din Pind intocmai ca pe semenii penini. . " _ aJaturi de aceasta penetratie de elenee ,toate -e=e agricole si pastoresti, initiativa nemani. De-a _::s:a:easca [ ] a fast semnalata pana [... ] !in preajma '-I ~c [ ]. Ea vine si din alt Apus, ni dintre ei ~ pana in Moldova monedele de
- Iorga, Istoria Romiinilor, 12' Sigiliul Romei

[-lea.a. Chr. :':::.a.;i cronologia cu [D,]. l~entifiCa~! atenale ro- ::.:::..;le interne /?iexterne ale patrunderu asnica. Tot : ~i romans in spatiul daco-moesic. lp.ei Romei rizarea de.=.:::onumentele comemorative sau fune-

Iocalnici si ~ =:asitein deosebite localitati din Dacia uni tribal~ =.rIa 0 multime de nume d~ barbati si b t" '.J:. i::oei care nu sunt nici latine, nici greoga. ~ care aduc cu numele ilirice si pe care ~a elemen- """"::riesa le privim ca purtate de daci urul anului :=:::uri ~ morti in Dacia sub stapanire Alaturi de ~ lata [una dintre] cele mai insem~politice si ...::::::eiin aceste inscriptii: Aia lui Nando .d ' ~ 5U de ani, Andra lui Bituva a trait 80 ori e con- ..z. ~ Bricena a trait 40 de ani, Justa a e monetara -=-='.:L de ani, Bedar 12. Dupa moartea ei, n cu Roles, -~ libertul a pus [aceasta piatra] sub acelasi -=:::Enei sale drept recunostinta. axes, ilu~oontinute in aceast~ insc~iptie ~~ . tit ~ !!I\-ederat pe membrn unei familii

=r!..

tiv al Romei. Trasatura aceasta este evidenta si in spatiul daco-moesic. Exi~ta insa 0 diferenta intre provinciile Moesia si Dacia. In primul caz, traditia urbana este anterioara cuceririi romane. Ora~ele grecesti vest-pontice isi pastreaza autonomia interna, institutiile, magistraturile colegiale si teritoriile rurale. Dupa ce Vespasian instaleaza in zona unitati auxiliare, in jurul acestora apar propriile asezari civile (canabae, vici). Cum vechile forme de habitat autolitone au statut de vicus, dar ~icivitas, noile comunitati au caracter dublu: civitates / canabae. Epigrafic, eel mai bine documentat este, in aceasta privinta, Troesmis, care, dupa ce legiunea a V-a Macedonica este dusa la P.otaissa, devine municipiu. Acelasi statut 11 dobandeste Noviodunum, principala baza fluviala. Un alt oras nou din Moesia Inferior, Tropaeum Traiani, tot municipiu, este la origine 0 asezare civila. Populatia lui este alcatuita din ro~ani, din greci si din autohtoni. In timp ce, intre Dunare si Marea Neagra, noile autoritati extind urbanizarea, in provincia Dacia, civilizatia orasului incepe numai datorita cuceritorilor. 0 contributie importanta are factorul militar. Sub imparatul cuceritor, este intemeiat un singur oras - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Urmasul sau, Hadrian, adauga trei municipia: Napoca, Drobeta si Romula. Ulterior, Marcus Aurelius organizeaza Apulum ca municipiu, devenit colonie sub Commodus. Activitatea edilitarg. constituie 0 alta trasatura generala a civilizatiei rom~ spatiul daco-moesic. Forul de la Ulpia Traiana are aproape 3 000 m2. Amfiteatrul din acelasi oras, dar si cele de pe litoralul pontic, apeductele, sistemul de canalizare si cel de incalzire. termele castrense, depozitele de grane, instalatiile miniere, mestesugaresti si comerciale of era 0 imagine cat mai completa a progresului general inregistrat dupa cucerirea romana in spatiul daco-moesic. ~i!!-~QJJJ9IJ. este ilustrat si prin reteaua de drumuri. De asemenea, podurile construite in Dacia. In schimb, in Moesia Inferior, semnificative sunt amenajarile portuare.

~.
t

..:.z....,. zzre adoptase

moravurile

romane,

Impactul asupra autohtonilor~V\\fI

a procesu- ""!2::::Z reise intai din punerea insil.iJia pierta Dunarii, ::'!!.::i::Xei roman, apoi din imprejurarea romanizare 1- ~em posedand liberri [... ]." lica" invata AD. Xenopol, "Colonizarea Daciei", in Istoria Romdnilor din Dacia Trauma ) N . l' n.Oleecomitent, in :area scrierii ~pi dacice", onstructorii, ~ Lere a civilie Traian.

...: ~

itoriile sunt tV =:--~ fL~t:RAR 'tle ill esen,a ---------------

DIN DACIA ROMAN A

Ki, superior, I administra-

J paragraf al lectiel, numai la aspectele mentlonate I 9i la eele rezultate din

Anterior cuceririi spatiului daco-moesic, autohtonii "lmprumuta" aspecte de viata materiala si spirituala romana. Acestea sunt lesne de urmarit in arhitectura, armament, ceramica. instrumente medicale si monetare, obiecte de podoaba si de cult, vase de sticla, ritualuri, scnere. Adoptarea modului de viata roman dupa cucerirea treptat~ a unor parti ale spatiului daco-moesic este usor de demonstrat. Imbracamintea si incaltamintea din Imperiu, noile indeletniciri ale autohtonilor, vechile -activitati economice realizate eu noi elemente tehnice constituie dovezi convingatoare in acest sens. Autohtonii celor doua provincii dispun de resurse financiare pe baza carora se integreaza in noile structuri sociale si confesionale [D2l. Acelasi nou mod de viata este ilustrat de existenta unor necropole birituale, altare si alte monumente funerare, sarcofage din piatra, Autohtonii isi asuma in mod constient procesul asimilarii civilizatiei romane. Pe acest temei isi insusesc aspecte ale culturii cuceri rilor si, mai ales, limba latina. Cum vom vedea in lectia urmatoere, se ajunge astfel nu numai la IImodificari comportamentale", - "schimbari esentiale etno-lingvistice".

12

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

,
EPIGRAFE care confirma adoptarea de catre dad a spiritualitatii romane: "Zeilor Mani: T. Aeliu Ariort quattourvir anual al municipiului Drobetilor, ucis de talhari, a trait ani 57. Digna, preaiubitului ei sot, Publ. Aeliu Valente, fiul, si Udal', nepotul, spre recunostinta i-au pus [aceasta piatra de mormant]." .Juliu Secundinul, veteran rechemat in slujba (evocatus), al cohortei III a salariorilor, care a trait ani 85, de nape dac, Atticia Sabina, sojia lui, si Iul. Costas, fiul si mostenitorul, spre recunostinta."
Dupa A.D. Xenopol,

ETNOGENEZA ROMANEASCA: SEMNIFICATIA SINTEZEI ,


.

Integrarea sau "prima asimilare": dacii fnvata limba latina, ~ar lasii mostenire cuvinte proprii
Pe masura ce civilizatia romana patrunde in toate domeniile de activitate dintr-o provincie, autohtonii invata limb a latina si "uita' treptat propriul idiom. La tel se intampla in Moesia, in Dacia Augusti Provincia, in structurile politice vecine, unde dacii continua sa vietuiasca in epoca romana. Miile de inscriptii latinesti - ata de cele cateva zeci in greceste si alte foarte putine, de ordinul unitatilor, in limba siro-palmireana (ultimele semnalate, mai ales, la Tibiscum) - dovedesc "preponderenta absoluta" a limbii oficiale. lntr-adevar, latina este limba administratiei si justitiei, a armatei si a veteranilor, a comertului si fiscului. Este utilizata de colonistii adusi ex toto orbe Romano. Cu timpul este invatata de daci.initial, de catre cei tineri, inrolati in unitatile trupelor auxiliare (ala sau cohors) de pe limes-ul danubian si de pe eel alutan (ulterior, transalutan). Inscriptiile dovedesc unitatea limbii latine vorbite in Moesia, Dacia, Pannonia. Abaterile de la latina clasica, observabile in textele epigraice, sunt comune cu cele constatate si in alte provincii ale Imperiului Roman: confuzii intre vocale, intre cazuri, intre declinari etc. Stiutorii de carte sunt numerosi. Problema a fiecarei arni1ii, instruirea copiilor este realizata cu invatatori si proesori privati. Monumentele funerare descoperite la Germisara, la Micia si in alte locuri din bazinul Muresului infatiseaza copii cu stili in mana. La Tomis, un sarcoag de copil contine, printre altele, un penar perttru stili si o tablita cerata. Mai multe tablite cerate recuperate la Albumus Maior dovedesc existenta unor scribi de proesie, care redacteaza contracte pentru activitatile minerilor din cunoseuta zona aurifera. In sfarsit, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Tomis, la Romula, la Apulum exista dovezi epigrafice in versuri (epitafuri in hexametri), unele inchinate divinitatilor. Semnificativ este in legatura cu acest ultim aspect si un altar intru cinstirea lui Hercules Invictus, deseoperit la Sendreni (judetul Galati). El este ridicat de Lucius Iulius Iulianus, primar timp de cinci ani intr-un sat din nordul Moesiei Inferior; inscriptia confine numele (Rundacio) purtat de acest autohton anterior primirii cetateniei romane. Da~ romamza~ este, neindoielnic, Valenus. ~arcu~,.ost~ ~ Legio XI Claudia (cu ganuzoana la Durostorum). Ongrnea lui etnica este atestata de prenumele celor trei baieti nascuti de sotia sa Faustina; primul este botezat Decibalis, a1 doilea, Seiciperis, iar al treilea, Mumutzis; eei trei fac parte dintr-o a treia generatie de daco-romani, care le cuprinde si pe cele doua surori ale lor, Macaria si Matidia, evident, cu prenume greco-romane. Exemple asemanatoare sunt atestate in zona castrelor de la Tropaeum Traiani si Troesmis.
' .
A'" A'

lsioria romaniior din Dacia Traiana

Motivati suecint sublinierea antroponimelor ~i a reterintei etniee din cele doua inscrlptii reproduse mai sus.

Cititi cu atentie urmatoarele

cuvinte:

(a) anina aprig balta barza bordeiu brad branza (a) bucura
Carpati caciula capusa catun

codru crang (a) cruta (a) dezmierda Dunarea (a) gata (a) intarca mire mistret mO$ (a) necheza vitel prunc pururea (a) rabda soparla tfirana undrea urda . vatra (a) viscoli.
Regrupati euvintele de mai sus avand Tnvedere:

elemente naturale ~i de habitat; o~ul~ obiectel~ ~~relatiile sale; "partl de ,"orblle. .

Toate cuvlntels de mal sus au aceea91 origine. Cunoscand din gimnaziu sorgintea termenului m09' precizati care este aceasta origine. Ce alte euvinte prelatine, rnostenite in limba romana, mai cunoastetl? Cum explicali faptul in limba romana eel mai important oronim are 0 asemenea origine? Dar eel mai cunoscut hidronim?

ca

\r' .~ '~~, r-I\~

I,

\\

D-'\'V'\"\~L)

-l-

. \

}.\

ETNOGENEZA

ROM.A.NEAScA:

SEMNIFICATIA

SINTEZEI

13

La Drobeta si in alte vechi asezari dacice devenite centre urbane infloritoare dupa triumful antonin, inscriptiile latinesti confirms spiritual exista 0 sinteza existenta unor autohtoni (barbati si femei) care adopta cognomene, . ~ aIaturi de cea a limbii." credinte si obiceiuri romane. Unii patrund in noua elita sociala. Altii ~ Nicolae Iorga. indeplinesc functii administrative. L.ocul romiinilor in istoria unioersalii Integrarea autohtonilor in amplul proees de intrepatrundere culturala si etno-lingvistica desfasurat in Dacia si Moesia sub stapa. =_ t:;;;mile crestinismuluinord-danu- nirea romana explica persistenta in limb a romana a unor cuvinte pre:=..i::::::Cependent de poporulla care s-a latine (circa 160-170, cu peste 1400 de derivate, majoritatea in dialectul ~-cprezinta, atiltca fenomende is- nord-dunarean). aLatina, Aceste cuvinte alcatuiesc substratul dacomoesic, ~ -, ~ cat si cametodade cercetare, care - alaturi de adstratul slav - asigura limbii romane un caracter .. ::z', ~ depl:i:na analogie cu chestiunea individual mai pronuntat intre celelalte limbi neolatine. omeniile de _ . -cy natiunii noastre." ina si uiHi"-' - Vasile Parvan, Contribuiii epigrafice la istoria Sinteza spirituala: crestinismul la daco-romani crestinismului daco-roman ria, in strucInca din primele ei etape, sinteza romaneasca cuprinde un aspect ----------------~~~ spiritual semnificativ: trecerea de la credinta in vechile divinitati la in epoca ro-: =~ lnsernnatateanoiireligii pentru ::iin greceste ~ ~i poporuluiroman~ia limbii o noua religie, crestinismul [D1, D2]. Din pacate. pentru inceputul acestei treceri, izvoarele arheologice, epigrafice si literare sunt mai -palmireana ..:.-:-=:::a=-=:e=~ ~ _ putin concludente [D3]' "prepondeAstfel, atat in Dacia, cat si in Moesia, ca de altfel in majoritatea provinciilor romane, obiectele paleocrestine din secolele II-III p. Chr. ~,a armatei sunt rare. Inca numeroase sunt monumentele pagane. Explicatia este ::Iecolonistii simpla: pentru a evita persecutiile puse la cale de autoritatile imperiale, ci; initial, de crestinii din perioada respectiva i~i manifesta credinta cu precautie. ill cohors) de Vreme indelungata, ei apeleaza la simboluri din mitologia greco-roilutan). mana. Intre acestea, delfinul, care IItransporta mortii in insulele feoesia, Dad ricite" si "preinchipuie pe Iisus Christos", Cel ce "duce spre limanul xtele epigramantuirii carabia Sa (Biserica crestina)": tridentul, care strapunge 2 Imperiului delfinul si, asemenea crucii, mai tarziu, este ,,instrumentul mantuirii ri etc. credinciosilor": vita de vie, care prin incrucisarea vrejurilor indica 0 milii, instrucruce florala; paunul, care pentru primii crestini devine simbolul vati. Monuinvierii trupurilor. Asemenea simboluri, datate in veacul al III-l~a al n alte locun erei crestine, apar pe un coronament de altar funerar de la Poiaissa a. La Tomis si pe alte monumente asemanatoare semnalate la Apulum si la Micia. en tru stili ~ Descoperite in preajma castrelor, aceste vestigii ilustreaza contributia urnus Maior " .soldatllor la raspandirea crestinismului in Dacia romana. Pentru ~OCRESTINE DESCOPERITI) , !z3 contracte <', Moesia Inferior, aceeasi semnificatie au obiectele paleocrestine desco:A BIERTAN (JUD, SIBIU)" ra. In sfarsit perite la nord-vest de Dinogetia, indeosebi cruciulitele semnalate in _la Apulurr. "- .:...:.formatdintr-otabula ansata, zona castrului de la Barbosi (judetul Galati). Cat priveste rolul colori), unele in- i::s:::f;:;;ie in limba latina, din litere nistilor si al negustorilor din orasele pontice in prozelitismul crestin, ultimaspe trei randuri: EGO ZENO / acesta este confirmat de alte obiecte specifice, opaite, mai ales, exisI UM POSVI("Eu,Zenovius, tente la Tomis. t la Sendreru 00anda1J); , nmar .' tim o perioada favorabila propagarii monoteismului crestin in proiP F ~ disc?lidal db' ipp.a contine :'~ ~._ ~ e !o~ p~ove:ut vinciile romane din spatiul carpato-dunarean coincide cu domnia im. ... tV - - ~ (Italla),avandm interior,aJumrruru ce a- 'JgIdITl ul 1 . Chnstos, . ill red at cu paratului Severus Alexander (222-235), un spirit sincretist si tolerant. Unii crestini i~i fac publica apartenenta la nouareligie, asa cum dove:l~~: X (=H) si P (=R). ~ m Legio XI;. ~ .:E. ambele piese, provenind pro- deste, printre altele, 0 inscriptie funerara provenita tot de la Tomis. !icaeste ates-:::-...:Iec2. un candelabru, au apartinut Potrivit acestei inscriptii, in cadrul diferitelor familii unii membri stina: p~ul--=::~ de cult ~ lemn..E!e.dem?nraman pagani, iar altii devin crestini. Muri:lUtzis'~' ::2!sfa$ unei comurutaticrestine Concomitent, in nordul Daciei romane apar obiecte paleocrestine . I 'J: ~.-~ pe valea Tarnavei Mari, cu imagini si texte tot mai sugestive. Astfel, 0 gema de la Potaissa naru, care z: ~ al V-Jea . Chr. prezinta scena cu Bunul Pastor, care 11simbolizeaza pe Iisus . .Al dia, evident. p t atestate ir.- ;;;:'........ 3:::atie are descoperirea unei obiect este prevazut cu acrostihul IX8YC, insemnand in limba greaca - asemanatoare Ia Porolissum? peste, care atesta inlocuirea, in simbolistica crestina, a deJfur:-: ::rl
I~
r "
A !

,
\

14

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

TRAIANUS DEeIUS, IMPJ\RAT ROMAN (249-251) BRONZ DE LA ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA

~ "In legatura cu raspandirea crestinismului la nordul Dunarii de Jos, este in parte cunoscut faptul ca informatiile transmise de unii scriitori laici sau bisericesti din perioada veacurilor II -VI d. Hr., ca de exemplu Origene, Tertullian, Justin Martirul, Comodius, Hipolit Romanul, Epiphaniu din Salamina, Eusebiu din Caesarea, Auxentius din Durostorum, Paulin de Nola, Nicetas din Remesiana, Hyeronimus, loan Gurii de Aur, loan Cassian, lordanes, Procopius si multi altii, precum si alte scrieri ca Pdiimirea Sf. Andrei, Mar-

tiriul Sf. Sana Cotul, Faptele Apostolilor, Acta Sanctorum si altele de mai tarziu,
desi aparent numeroase, nu ofera totusi stiri directe si suficient de conc1udente despre inceputurile acestui amplu fenomen de spiritualitate. Cu toate acestea, ele lasa sa se intrevada existenta, la nordul Dunarii de Ios, a unei opere de propovaduire a Evangheliei, inca din primele secole ale erei crestine, iar ulterior, chiar din secole1eIII si IV d. Hr., 0 crestere progresiva a acestei actiuni, adesea prin misionarism riguros organizat, 0 sporire a numarului celor convertiti si 0 tot mai temeinica organizare a vietii religioase, dupa modelul celei din alte pi\rti ale Imperiului Roman, pe masura ce si Biserica, devenita oficiala, se organizeaza si se intareste tot mai mult in numeroase centre ale lumii romane.'
Dan Gh. Teodor,

Urmeaza 0 lunga perioada de reprimare a crestinilor. Initiate d imparatul Decius, ea atinge punctul culminant ill timpul domniei 1 Diocletianus. Dupa ce acesta organizeaza ill anul 2~4) 0 nou provincie, Scythia Minor, cu capitala la Tomis, cre;;trrui din zon pontica sunt din nou persecutati. Mai mult, prin edictele din anii 30 si 304, imparatul condamna la munca silnica sau la moarte mai mult misionari. Se pastreaza inscriptii cu martiri de la Axiopolis (Cemavoda Halmyris (Murighiol), Noviodunum (Isaccea) si din alte locuri. In anul313, imparatii Constantin eel Mare si Licinus acorda Iiber tate de cult crestinismului, dar accepta, pe mai departe, practicile p gane. Astfel se explica de ce ill continuare sunt martirizati alti pa misionari amintiti in inscriptia de pe monumentul funerar descoperit 1 Niculitel (judetul Tulcea).Cateva decenii mai tarziu, pe valea Buzaul este martirizat Sava Cotul. Interzicerea cultelor pagane, ill vremea imparatului Theodosi (379-395), este urmata de organizarea Bisericii Crestine, la Dunare de [os. Episcopii de la Tomis se remarca pe plan local si univers Cel mai cunoscut este Teotim I, de origine "scit", deci localnic, di Scythia Minor. Scriitor de limba greaca, "abil dialectician si priete devotat al lui loan Gura de Aur", arhiepiscop apoteozat la Co stantinopol, Teotim I apara opera lui Origene, propaga crestinism printre goti si huni, ultimii supranumindu-l Zeul Romanilor. Tot in secolul al IV-lea,este atestata basilica.de la Slaveni (judetu Olt). Noul loc de cult, specific crestinismului, N~~!ica.L_poar9_UI nume provenit dintr-un termen latinesc. Aceeasi sorginte 0 au si al] termeni de baza ai noii religii: altar (din altafium), a boteza (din bap tizare), cruce (din crux, crucem), Duminica (din dies/ dominica), Inger (00 angelus), Pasti (din Paschae), Scriptura (din scriptura) s.a. Noua organizare bisericeasca se extinde in secolele al V-lea ~ al VI-lea, la Sucidava, la Drobeta-Theodora si in alte centre nord-du narene recucerite de Iustinianus si inaintasii sill. v

Romanici ei migratori in Dacia: "a doua asimilare" Dupa retragerea aureliana, in afara hotarelor imperiului ramaru un prim grup de populatie romanica - locuitorii fostei provinci Dacia. Acestia sunt fauritorii unei noi entitati etno-lingvistice ~ culturale, romanitatea nord-dunareana. In stanga fluviului, asadar viata romana continua dupa incetarea autoritatii imperiale. Rupture de "intreg" este numai de natura politico-administrativa, fiscala si partial, militara. Legaturile indeosebi comerciale, dar si cele spiritual! cu locuitorii romanizati din dreapta Dunarii sunt dovedite arheologic epigrafic, numismatic, istoric si literar. Cu atat mai mult cu cat 1< miazazi de limesul danubian sunt constituite treptat noi provincii Scythia Minor, Moesia Secunda, Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea Dardania, Mcesia Prima. . In spatiul nord-dunarean, incepand cu ultimele decenii ale seco lului al III-lea si intreg secolul al IV-lea, exista 0 diversitate de cul turi arheologice, care reflecta intr-o anumita -masura situatir etno-demografica complexa. a realitate "polietnica" denota, d exemplu, cultura Santana de Mures-Cerneahov (dupa statiunih eponime din Romania si Ucraina). La formarea ei contribuie influ entele romanice (transmise de daco-romanii de la Dunareade Jos 9 din zona carpatica), dacice (prin costoboci), sarmatice, nord-ponti

Cresiinismul In nordul Dunani de los, In mileniul I d. Hr.

Corelati afirmapile de mai sus cu cele doua citate din scrierile istoricilor N. lorga ~i V. Parvan.

,
-\

ETNOGENEZA ROMANEASCA: SEMNIFICATIA SINTEZEI

15

~.Initiate d. domniei lui ~84) 0 noua ii din zon din anii 30 te mai multi Cemavoda) curi. icorda liberrracticile pa lti alti patr ieseoperit 1 ea Buzaul .

;i univers localnie, din n si priete zat la Cor.restinismu nilor. eni (judetui oarta ur --------20 au si alt za (din bap' I), inger (clir ~al Vdea re nord-du

si germaniee (gotiee). Dupa anul330, cand Athanaric, regele gotilor de apus (thervigi sau vizigoti), domina Campia Dunarii, purtatorii eulturii Santana de Mures-Cerneahov patrund in sud-estul si in eentrul Transilvaniei. in seeolele al Vdea si al VI-lea, sunt atestate centre de putere germaniee (ale ostrogotilor si gepizilor, in Transilvania) si turaniee (ale hunilor, in nordul Moldovei, apoi in Pannonia). in secolul al VI-lea, locul aeestora este luat de eentrele de putere ale avarilo! (nomazi veniti din Mongolia) si longobarzilor (de neam germanic). In ciuda distrugerilor pe care le provoaca, romanitatea nord-dunareana se mentine. Tot in seeolul al VI-lea are loe migratia slavilor, care tree prin Moldova, ajungand in Campia Romana (Vlasca - "tara romanilor"). Patrund in sud-estul Transilvaniei, iar in veaeul urmator in restul spatiului intracarpatic, apoi in Banat si Oltenia. Pretutindeni, intalnesc 0 cultura materiala de factura romanica relativ uniformizata. Pe acest temei, sunt asimilati de catre romanici, mult mai numerosi, in schimb, slavii imbogatesc voeabularul bastinasilor eu termeni referitori la institutii, viata religioasa, hidronimie, toponimie, forme de habitat, viata economica. Asemenea exemple sunt cunoseute din gimnaziu (vezi Leciia de evaluare).
AVIFORMA DIN TEZAURUL _~U. APAHIDA (JUDETUL CLUJ) /

Explicatt sueeint ee Inlelegeti din anrrnana istoricului 9i arheologului Radu Vulpe: ,,[...J suntem romani fiindea suntem crestini l?i crestini fiindea suntem romani". Comparati rolul slavilor in etnogeneza romanitor cu eel pe care II au germanieii In aparitia popoarelor roman ice ~i a limbilor neolatine din Apus. Stabilili legatura dintre rnormantul princiar de la Apahida ~i centrul de putere germanic din nord-vestul Transilvaniei.

ilui ramane ei provinci ngvistice -, rlui, asadar de.Ruptun a, fiscala , !Iespirituak ~arheologic lit eu cat l, Ji provincii

ifediterrane.
nii ale see [tate de c ITa situati denota, d a statiunik ribuie infl rea de [os s ord-ponti

16

~\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A.

CIIITI 51 "REDE5CQPERITI" principalel


"Statul dac pierise si pe ruinele lui era sa se inalte unul roman. Daca msa elementul nou care venea sa se altoiasca pe vechea stirpe tracica din poalele muntilor Carpati era superior acesteia in cultura si inteligenta, in caracter nu putea sa 0 intreaca, incat radacina poporului roman e prinsa in paturile istorice prin doua vite tot atat de energice, de trainice si pline de virtute. Sa nu ne fie deci sila, daca si sangele dacilor se va gasi amestecat in nationalitatea noastra."
A.D. Xenopol, Istoria romdnilor din Dacia Traianii

teorii istoriografice referitoare la etnogenez romanilon teza continuitatii si teza imigrationista


\J 1 ,

.Limba romana este lirnba latina vorbita neintrerupt in partea orient a Imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate (Dad Pannonia de Sud, Dardania, Moesia Superioara si Inferioara) din momen patrunderii lirnbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre ['0 Aceasta limba a suferit insa transformari neincetate, atat prin evolutia normala, cat si prin influenta exercitata de lirnbile cu care a venit in contact.
AI. Rose Istoria limbii ro

"Cre9tinismul daco-romanilor, ca si limba lor, este de caracter latin adoptarea lui a avut loe treptat, prin difuzarea in masa locuitorilor, niddecun printr-o hotarare a unei autoritati centrale (rege, principe), ca si in alte paT!: Prezenta crestinilor in teritoriile nord-dunarene ca si in Dobrogea ' secolele al IV-lea-al VI-lea este atestata printr-o serie de obiecte: opaite lut si de bronz, geine, cruci, statuete, ceramica cu fragmente de inscripti tip are de turnat cruci, vase de cult, ex-votouri, aflate, prin sapaturi arhe logice, la Biertan, Porolissum, Napoca, Apullum, Ampellum, Cherl Budum, Potaissa, TIbiscum, Diema, Drobeta, Romula, Bumbesti, Racari, I~ Botosani, Bacau, Davideni etc. etc. La Niculitel, intr-o cripta, s-au descope osemintele a patru martiri binecunoscuti in istoria inceputurilor crestinis mului, fara sa se stie - pana de curand - unde fusesera inhumati. Ei sunt Zoticos, Attalos, Romasis, Philippos."
Dinu C. Giures Istoria ilustratd a romdni.

.Jnfluenta elementului slav la formarea nationalitatii noastre este asa evidenta, incat putem zice, fara exagerare, ca nici nu poate fi yorba de pop roman inainte de absorbirea elementelor Slave de catre populatia bastinas romana in cursul secolelor VI-X."
0

Ion Bogd Istoriografia romana ?i problemele

ALEXANDRU D. XENOPOL (1847-1920) FILOZOF AL ISTORIEI, CARE A COMBATUT TEORIA ROESLERIANA

"Fara a pierde din vedere 0 clipa existenta populatiei bastinase romani zate (daco-romane) ar trebui studiata problema daca procesul de forman a slavilor de rasarit a avut loc Partial, sau nu a avut loc, si pe 0 parte a teri toriului tarii noastre [...]. Existenta in vecinatatea tarii noastre a puternicul stat feudal din Kiev, cu 0 civilizatie inaintata, care se rasfrange asupra intre gului rasarit al Europei.Iuptele duse de statul din Kiev impotriva citadele reactionare pe care 0 reprezenta in acea vreme Bizantul si apoi cuprinden unei parti din teritoriul tarii noastre in cadrul statului feudal din Kiev contribuit la dezvoltarea relatiilor feudale si au grabit procesul de organizan _ feudala in tara noastra. Intinderea statului feudal bulgar in secolul al IX-l, si al X-lea pe teritoriul patriei noastre este un fapt de necontestat si a a urmari asupra dezvoltarii tarii. Aceasta influenta a slavilor de Sud co pleteaza pe cea a slavilor de Rasarit, care i-a premers si care totodata ~--urmeaza in secolele XI-XII, cand 0 parte a teritoriului tarii noastre a f cuprinsa in cnezatul de Halici."
Mihai Rolls Cu privire la unele probleme din domeniul cerceiarilor istoni

\\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

17

,,[...] neputand scapa dinaintea romanilor, ei [dacii] in de ei se omorara."

tncipalel ogenez

Petru Maier, Istoria pen tru incepu tul romiinilor in Dachia

,,[...] foarte multi lacuitori au adus in Dachia din toata lumea romanilor, dar mai ales din Roma si din Italia [...]./1

Gheorghe !;>incai, Hronica romdnilor ~i a mai multor neamuri

partea orient ianizate (Daci dinmomen ~e noastre [... ~rin evolutia but in contact.

IlMisiunea noastra, a romanilor, in arheologie este mai cu seama sa definim ce au fost dacii? care a fost inceputul lor? care au fost credintele lor? in ce grad de civilizatiune ajunsesera ei cand i-au cotropit romanii si le-au luat tara? ce au adoptat ei de la romani si ce au adoptat romanii de la dansii?"
Cezar Bolliac, Despre daci

.Daca, dupa asa-zisa teorie a lui Rosier, romanii ar fi venit abia in secolul al XIII-lea din Peninsula Balcanica, cum se face di nume~de_localihlti si de rauri nu le-au luat de la unguri, [...] ci de la slavi?''--. .,
E. Petrovici, Dovezile filologiee ale continuiiaiii

AI. Rose lstoria limbii TO

taracter latin b icidecun: ruor, ruci 1 si in alte pill p' Dobrogea iecte: opaite ' I :. le de ei inscripti sapaturi arhe ellum, Gherl Racari, I~ s-au descoperi blor crestinis mmati. Ei s

PETRU MAlaR (1756-1821) i:IFEU AL $COLII ARDELENE, ADEPT AL LATINISMULUI

F'

"I-a trecut cuiva prin minte sa nege sau sa conteste continuitatea poporului francez in Galia, a celui spaniol si portughez in Peninsula Iberica sau a celui italian in Italia? A admis oare vreun istoric ca galo-romanii si-au parasit locuintele plecand din Galia, peste Alpi sau peste Pirinei, pentru a se intoarce mai tarziu, dupa secole, indarat acasa? Sau ca spaniolii au trecut stramtoarea Gibraltar, in Africa, pentru a reveni, dupa sute de ani, in vechiul teritoriu? Simpla formulare a unor asemenea intrebari arata lipsa lor de temei, totala lor inanitate."
Constantin C. Giurescu, Formarea poporului roman ~i a limbii romane

Dinu C. Giures lustratd' a romam

::IFK __

"

care este teoria din care fac ~'oarele idei:

da :; <IT :fi fost distrusi ca popor in stre este asa ll! __ ~elor cu romanii. orba de popa -,..- - r .. d . fi di t llatia bastinas - e::f"? aJPOmnue acica ar sparu -rc:::;::;. 6:iorita acestei exterminari. Ion Bogd a putut fi romanizata in 165
v v

rin4 ~i problemele

~a$eromam 5Ul de forman ~0 parte a teri : ~a::"": roman si limba romana soar fi a puterniculu ~ ]a sad de Dunare (argumente: asupra intre &- ~ a.:mentelor germanice din limba btriva citadele 1 + -:- : :- existenta unor elemente lexiIicuprindera ~ ::x =:- Pin limbile albaneza si romana: W. din Kiev ai ::. ..is'' ' ;;; :area dialectelor dac~roman si l de organizan influenta slava primita ecolul al IX-Ie. -n:=:=ol2. .-;-;j;mlV de fluviu, unde romanii !estat si a avu ~~ 9i preiau limba slavona, ! de S~d com no oc: ,.:. L::tg limp in Biserica lor). . erre totodata i ~ .~ ar fi un popor de pastori nonoastre a f "::::2 eri5ia izvoare istoricecare sa ateste :mnfurilor la nord de Dunare, Mihai Rolli ~ 'cercetarilor isto z:e:i:x sa:oIuIui al Xlll-Iea.
0 , --~~)

"Insistenta deosebita asupra formam poporului particularizeaza istoriografia si constiinta istorica romaneasca. Chestiunea este insa dublata si amplificata prin intrebarea privitoare la spatiul formarii poporului roman si limbii romane. Aici se inscrie faimoasa chestiune a continuitatii care, atasata etnogenezei, a contribuit la crearea unei adevarate obsesii nationale, intretinuta prin jocul ideologic si politic. Problema continuitatii nu este de altfel decat manifestarea extrema a unei nelamuriri mai generale privind inserarea geografica a inceputurilor poporului roman. Ne aflam, din nou, in fata unei situatii particulare in istoriografia europeana. Potrivit multiplelor teze divergente romanesti si straine, romanii soar fi format sau pe teritoriul corespunzator Romaniei modeme, sau intr-o zona limitata a acestui spatiu, chiar foarte limitata, in unele variante, sau intr-o regiune depasind cu mult extinderea actuala a poporului roman, pana la cuprinderea unei bune parti din Europa centrala si sud-estica, sau, in sfarsit, undeva la sud de Dunare [...]."
Lucian Boia, Istorie Iii mit in constiinia romiineascii

Care este explicatia faptului ca pana la 1600 autohtonismul rornanllor nu este o contestat? variante ale .autohtontsrnuiur' cunoastetl? In ce consta .Jattnisrnul pur"? Dar "dacismul"? Cand au aparut exagerarile panslaviste?

pe

Explicati de ce teoria roesleriana are caracter politic. De ce Dimitrie Onciul spune despre acsasta tsorie ca neste, i lui Sulzer, expusa intr-o forma mai 9tiintifica 9i completata cu la argumentele istorice ~i lingvistice"?

t---...--

,,:p~.

----;-.. ~:

-':,4c-"

_" wc::

"........",

,
'\

18

DE LA GENEZA

ETNICA. LA GENEZA

STATALA.

J~(~t

~~~~~~~,

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE


rTRANSILVANIA~R~ Ro~ANEASS"
De la IIducatele romiino-slaoe" la voievodatul Transilvaniei, vasal regelui Ungariei Convietuirea romano-slava din secolele VIII-IX are loc in cadr unor formatiuni politice medievale timpurii. Asemenea state inci piente, sase dueate din jurul anului 900, sunt atestate in "regiune daco-pannoniana" (1. A. Pop). Trei din ele, situate la est de Tisa, s cele mai cunoscute: ducatul lui Menumorut, intre Tisa si Portile Mesesului (Munti Apuseni), de la gura Somesului pana in valea Muresului inferio (eu eentrul in Crisana de azi); ducatul lui Glad, marginit de Tisa, Mures, Carpati si Dunare C Banatul de mai tarziu): ducatullui Gelu, de la Portile Mesesului si valea Somesului pan, la cursul mijlociu al \Muresului jpartea apuseana a Depresi . Transilvanieil.Xji ',/c. ;:.:' ,~,t\ " Vtlv Etnia primilor doi "ducil/'nu esfe mentionata de Anonymus. D spre al treilea "duee", Gelu, aflam ca este "un anumit roman" (quida Blacus). Supusii sill sunt romani si slavi (Blasii et Sclavi), pe care cr nicarul ungur II considera "eei mai sarmani oameni din toata lumea' Ei traiesc insa intr-un spatiu ("tara de dincolo de paduri") caracteriz prin "bunatatea" sa (bonitatem terre Ultrasilvane); un pamant fertil, I roadele caruia Anonymus adauga bogatia in aur si sare [D1]. In fata frecventelor atacuri initiate de perenegi, armata lui Gel 19iapara traditionalele fortificatii (cetati de pamant) numai cu arc et sagettas. Situatia ramane aceeasi si in vremea luptelor cu ungurii pana cand "ducele romanilor" (dux Blacorum) este ucis langa ra Copus (Capus), in drum spre castrul sau (castrum suum) de pe vale Somesului. Cand vad moartea conducatorului lor (videntes mort domini sui),loealnicii fraternizeaza cu inamicul. aleg ca nou .riomn allor pe "Tuhutum, tatallui Horea". Acceptat de romani si de sIaVl,Tuhutum preia conducerea "tar' de peste paduri" pentru sine si urmasii sai. Constituie un dominiu propriu si 0 dinastie separata de cea a ducelui Arpad dill Pannoni Autohtonii II jura credinta intr-un loc numit de atunci Esculeu Aschileu (de la cuvantul maghiar eskiindi - "a jura"). Timp de aproape un veac, Tuhutuni. si urmasii sai stapanesc par tea apuseana a Transilvaniei in "pace si fericire" (pacifice et feiiciien, cum serie Anonymus. Insa la inceputul secolului al XI-lea, un stran pot allui Tuhutum, ducele Geula eel Tanar (Gyula, Gylas, Iula, Iulus se impotriveste misiunilor apostolice ale regelui Stefan eel Sfan nimeni altul decat nepotul de sora al ducelui "ultrasilvan". Ultim capturat de suveranul ungur, este inchis pe,viata, intrucat refuza lIS. fie crestin". Potrivit aceluiasi Anonymus, regele Stefan ocupa intreag "tara" de peste padurea Igfon; totodata, el desfiinteaza episeopi ortodoxa (situata probabilla Alba Iulia), ~meiata de Hierotheus

~~~[tlJ

D1 ....povestire istorica de genul epic, sensa la jumatatea veacului al XII-lea, care ar adauga [... ] fapte 91imprejurari din veacul al X-lea si al XI-lea la istoria propriu-zisa a cuceririi Ungariei din ultimii ani ai secolului al IX-lea. Anacronismele Anonimului 19i afla astfel 0 limita cronologica: ca terminus ad quem, ele nu ar depasi in acest caz inceputul veacului al XII-lea. A9a eel putin ne indrumeaza Iogica [... ] d-lui Balin H6man [din] contriblltille sale istorice la Caniecul Nibelungilor: Impletirea anacronica a evenimentelor deosebite si de legenda in cadrul povestirii istorice, respectiv poetice, e 0 caracteristica a literaturii epocii cavaleresti. Dar trebuie sa accentuez in aceasta privinta ca, in literatura istorica si poetics a intregului Ev Mediu, nu se gaseste un singur exemplu ca vreun scriitor, oricate libertati ar fi luat fata de cronologie, sa fi transpus intr-un trecut departat pe contemporanii sai sau intamplarile vrernii sale."
,,[... ] 0

TI~,\

Gh.l. Bratianu, Traditia isiorica a intemeierii stateIor romdnesii

c;J
ldentlflcati .povestirea lstorica" la care se retera istoricul roman. Redati aspectul critic care prilejuieste citarea autorului ungur. Stabihti locul ocupat de Gesta Hungarorum In cadrul izvoarelor istoriei Europei medievale. Hecltiti partea din lectie referitoare la "bunatatea UltraITran/silvaniei" si la locuitorii sai .sarmani", Care este raportul identitate-alteritate, In acest caz?

---

I~~(~ c:r::s
[ell
~p BAS~A

~~~/'\~
FORMAREA

~\
STATELOR

-()IJ,)MEDIEVALE

~vrtl~
19

~d

care fusese hirotonisit de patriarhul Theofilactos din Constantinopol I in timpullui Geula eel Batran, fiullui Horca [D2l. Sub urmasii lui Stefan cel Sfant incepe organizarea Transilvaniei ca entitate politica vasala regelui Ungariei. ~stfel, in 1075, cancelaria &i2adiana emite un document referitor la cetatea Turda, menita sa stavileasdi atacurile pecenegllor ~l romarulor. Dupa anUI1100;""in teritoriUI intracarpatic, regalitatea maghiara incearca sa impuna modele religioase, politico-administrative si socio-economice apusen~.", ~!lJJ.11t e~te ate stat un episc0t!.us Ultrq..i1P.a'1It~ Simion, catoHy. Itu~eli!;;1..9ll1 da.r.S}rf lIU~ocu1JJ.entde.amintesc ~ pr~s UltrasjIvanus, Mercurius. Se pare ca, in ambele cazuri, cei K: in cadrul dOl nu locuiau efectiv lfl Transilvariia. I state inciin a doua jumatate",a secolului al XII-lea, regii unguri daruie oame= "regiunea nilor lor de ineredere noi-Getati si feude din Transilvania. Administra->e Tisa, sunt tiv, acestea sunt incluse in noi comitate, institutii politico-teritoriale aduse de cuceritorii care incearca, insa fara deplina reusita, sa info cuiasca vechile tari, voievodate si cnezate. Pe la 1164 este atestat un comite de Dabaca. Din 1176, acesta devine Dunare (in capetenia tarii, sub numele de Leustachius Voyvoda. Pentru conducaPAGINA DE TITLU A SCRIERII HAGIOGRAFICE INTITULATE torul Transilvaniei, r~venir.e<Ll~~le_ traditional de voievod __ est.g VIATA SFANTULUI GERARD esului pana 9 Qp"yada a existentei E9PY.:!~tiei romanesti. De altfel, din toate tarile Depresiunii cucerite si incadrate in regatul Ungariei, numai Transilvania pastreaza "formula voievodala ca institutie politica cenfrala" (I. A. Pop), pana :.;e aspecte ale vietii economice, mil catre jumatatea secolului al XVI-lea. ~Y;r:'lus .. De ?a, politice ~i religioase din voievodat an (quuiam _ -Vdum va amintiti din gimnaziu? Voievodul Transilvaniei este un vasal al regelui Ungariei. Initial, pe care cro' I!!l autoritatea sa era exercitata asupra a sapte comita!e: S~ocul Interior, am lumea". Dabaca, Cluj, Turda, Alba, Hunedoara, Tarnava, In celelalte zone-ale' caracterizat '1or A . nu s-a Transilvamei, cuceritoru i'icolonizeaza pe secui ~i pe sasi, organizati ~ . .::.:.:pta ungUrl in Trans ilvarna ant fertiI, la s::;::sit repede. ~JQ.02,Stefan, mare1erege in scaune, ai caror c~nducatori sunt subordonati direct regelui [DIl =x [cre9tinan~)e unguri] 19isalvase Un$ariti: rta lui Gelu ~ 9i-1facuse sa intre in concemul In secolul al XIII-~, cucerirea si organizarea Transilvaniei de catre nai cu arcus :::;:oarelor europene, a trebuit sa lupte cu unguri par a fi incheiate. Asezarea noilor veniti conduce, desigur.Ia cu ungurii, =.unchi al sau, Gyula, care o~upaAtro~ul o noua structura etnico-demografica. Romanii raman insa locuitorii , langa raul ..::::e:zde Tuhutum de la Gelu, 91l-a mvms; I z:xi s-a intors impotriva unui anume Kean cei mai numerosi. Prin 1210, alaturi de sasi, secui si pecenegi, ei fac de pe valea .;...am Balachorum et Sclavorum, care-si parte din oastea comandata de c!2-mitele Ioachim din Sibiu. In 1241, ntes mortem .::!r::::se un.ducat in regiunile sua-orientale impreuna eu seeuii (Olaci et Siculi), aparau trecatorile Carpatilor IOU "domn Transilvaniei si in locul lui a pus. 0 Orientali in fata tatarilor, "Tarile" romanilor - Maramuresul, Lapusul, .~pe nume Zoltan; a trebuit de asemeZarandul, Hategul, Fagarasul, Barsa s.a. - l~i pastreaza traditiile sa se lupte si cu conducatorul voievocere a "tarii . care fusese inainte allui Glad, un voievodale si cneziale . in dominium Ahtum, de religie ortodoxa: l-a Spre sfarsitul veacului al XIII-lea si la inceputul celui urmator, ~ Pannonia, si pe acesta si astfel a recucerit voievozii Transilvaniei Roland Borsa (1282, 1284-1285,1288-1293) si Esculeu teritoriul dintre Cris 9i Dunare.] ... ] Ladislau Kan (1294-1315) l~i asuma prerogative sporite. Primul, in romana [... ] ne releva, cu numarul numeleunui regnum Transilvanum, ~on~aca la Qgy& in 1288. prima_ anesc par- -::::t: de cuvinte maghiare, lucru aratat ~et feliciter), .:.era de insusi Roesler,ca in epoca invaziei Adunare ob~teasca (Congregatia generala), la care participa nobill dID I, un strane-:;:ne;;ti, romanii din Transilvania aveau cere sapte comitate, clerul superior, orasenii si reprezentantii Iula Iulus) .:.cE.oculturaa lor,la care ~fea prea putine tararumii libere. Ultimul voievod amintit l~i constituie in cetatea Deva t ..;.c3laugat limba invadatorilor; impruo adevarata curte, unde primeste soli ai suveranilor straini, Kart n, ce an rrile luate de la unguri sunt putin profita de criza politica declansata de stingerea dinastiei Arpadu n '. Ultimul, -=::::!eIOase, dar de 0 certa valoare cultuitlre fuzaa "sa -::..lm ansamblullor ,si pentru a-;;i exercita atributele de ~dal unui stat autonom: ~ se refera in gene, tip a intreaga "L.Z vocabularul militar, administrativ si cetati, erase si domenii interne si incheie intelegeri cu jari ia episcopia statatoare. Curand, AngID'"inii:-readuc Transilvania la stat.uf!l! Mario Rufini,~, Hierotheus, lstoria romiinilor din Transilvania voievodat vasal regelui Ungariei. -

ll

{ {sr

---

(if

,
"-\

20

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

'{Regele Bela al IV-lea, Cavalerii Sf. loan I ~i structurile politice dintre Carpati ~i Dundre

{~~

l- ~.u.6'

ro;
,,0 precizarefacutade regein diplomade danie acordataIoanitilorse refera la germanii din Transilvania.Regeleinterzice intregului ordin sa-si aseze pe domeniul sau taranidin regat,indiferentde originea lor etnica,precum si sa colonizezeacolo [lasud de Carpati]sasisi teutoni.Acestea s-arputea facenumaicu pennisiuneaspecialaa regelui." h . .. I
Tomas Nag er, A~ezarea sasilor In Transilvania

D4'

"Iar cand au fost la cursul de la Adam fund in Tara Ungureascaun voevod, ce l-au chiemat Radul-Negrul [... J, mare herteg pre Almas $1pre Fagaras radicatu-s-au de acolo cu toata casa lui'$icu multimede noroade:rumani,papistasi, sasi,de tot fielulde oameni,pogorandu-sepre apa Dambovitei,inceput-au a face tara noao."
6798 (1290),
v

III secc:lul

Cronica anonima romaneasca,' reda,ctata al XVII:lea, lsioria ram. Roman~~t,l de cand au descalecat praooeiaonicii crestini; letopiseiul cantacuzinesc

La inceputul secolului al XIII-lea, cand armatele apusene cucere Constantinopolul, regti unguri incearca sa-si extinda stapanirea asup regiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv, ei ap leaza la~cavalerii teutoni, care primesc vremelnic in sti:ip~e J:,'Barsei. Invingatori ai cumanilor, teutonii actioneaza inci(dmpri ani pe cont propriu atat la miazanoapte de CarFrafi;taC~nal11iaza Ca urmare, pe la jumatatea celui d-e-al treilea deceniu al veacul al XIII-lea armata regala ii alunga din Transilvania. Dupa marea invazie tataro-mongola din 1241-1242, regii ung reiau planurile de colonizare in vederea apararii zonelor meridion .ale stapanirii lor, indeosebi Banatul si sud-vestul Transilvaniei. M mulf, formuleaza tot mai clar obiectivul principal al politicii extem stapanirea drumului spre Dunarea de [os si Marea Neagra. Prin diploma din anul 1247, Bela al IV-lea daruieste Cavalerilo: Ordinului Sf. loan de la lerusalim Tara Severinului pana la Olt, m putin acea parte at,tarii" respective, organizata anterior in Banatu de Severin. Colonizarea Ioanitilor este efemera, dar "contractul" can o consacra ramane un izvor istoric semnificativ [D3l. Intre altele, atesta existenta, unor formatiuni statale romanesti din spatiul carpa to-dunareari, doua voievodate si doua cnezate: voievodatullui Litovoi, care cuprinde Tara Hategului (in sud-ve tul Transilvaniei) si nordul Olteniei (Depresiunea Targu Jiului voievodatullui Seneslau, care include Tara Fagarasului (in sudu Transilvaniei) si nordul Munteniei (Arges, Muscel, Dambovita cnezatul lui Farcas, situat intre cele doua voievodate, la sud d munti (in Valcea): cnezatul lui loan localizat ipotetic intre [iu si Olt aproape d D unare ill JUd e, tul' Romana,! ti d e mal. t~ ')' , arZlU. C .. d tul . 1 . S I . denumi U exceptia voievo a ill UI enes au, vecm cu zona enUffilLe.-.::::: Cumania, celelalte formatiuni politice mentic:nate sunt controlate d -regalitatea ungara, prin lIpanul" de Severin.~yoi va incercasa~est raport de vasalilate--tata de Coroana Arpadiaria Dcis in lupt~ armafil regara; el este urrrraf'la conducerea voievodatului de fratele sau Barbat. Aceasta transrnitere ereditara a pute-=-~ denota existenta unor structuri politico-sociale medievale bine contu . rate, 0 viata econorruca prospera (dovada suma foarte mare plahtt~ de Barbat pentru rascl.JIDparare~din prizonierat), armata condusa d I!~~od, biserici coordonate de 0 episcopie ortodoxa. ,
v (~

v'

Ij5" P.!s
,,[ ... J multi sasi si unguri au insotitpe un voievod roman pe numele de Radul Negru-Voda in drumul sau din regiunea Fagarasuluisi s-au stabilitcu locuintein ~allachey,asa cumscrieintr-o Walachische Historie,"
Josef Teutsch, Jahr-Geschichte

~~

.Descalecatul

lui Negru- Yoda"

'v. \ -

~~~~~

Corelati cele trei citate cu tntorrnatlile corespunzatoare cuprinse in lectle, Ce aspecte contradictorii sesizati?

In iama dintre anii 1284 si 1285, statul mongol al Hoardei de A organizeaza 0 noua invazie in Regatul l)ngariei. Criza politics, evidenta in ultimii ani ai domniei lui Ladislau Cumanul, se agraveaza Vasalii sai din fruntea structurilor teritoriale, inclusiv voievodul 'Iransilvaniei, manifesta tendinte de independenta. Ultimul reprezentart--=:!XI al dinastiei arpadiene, Andrei al III-lea (1290-1301), incearca sa evi destramarea regatului in principate de sine statatoare. Astfel, in primavara anului 1291, noul rege soseste in Transilvania pentru a readuce sub ascultare pe voievodullocal. Cu acest prilq consolideaza privilegiile nobililor unguri, ale secuilor si sasilor, dar anihileaza autonomia romaneasca din Pagaras.

WQ~~
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
A ~

~o/clf'

(3
2,
~ ~

sene cucere inirea asup ectiv, ei ape-, apanire Tar, dmpririll ililniazazi r l al veaculul

~-~~

ca

trece Carpatii. Se instaleaza la Campulungsediul unei comunitati catolice, fermata din sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este explicata prin situarea ei e drumul comercial ce Ie a Transilvania de ~ Jos ~i Marea Neagra, D D, . ' - "Desca1ecatuf'la Campulung este urmat de intemeierea tarn. Formatiunile politice existente se unesc treptat in jurul "descalecatorului". Actiunea pomita din Campulung cuprinde Argesul, apoi capeteniile din teritoriile de la apus de Olt se inchina puternicului voievod ~ stanga raului':-~~~-"-=~

N~~ll- ~tI, In acest context, voievodul se:fu1Iegendar RaHu ~gru

NLSo' ~

regii ungur, . meridionale alvaniei. Ma ticii externe agra, ~ Cavalerilo mla Olt, ma )r in Banatu rtractul" can ntre altele, patiul carpa
l

Basarabii - mari voievozi, domni r' $i singuri stapiinitori in "toatii Ungrovlahia" -TahA..,~
La incewtu1 sfC,ciyJJ.!i..,gI2<IVlea este atestata ca stat Valahia norct-dunareana. Izvoarele menticlteaza titlurile conducatorului acestui stat: J:?Jg~e ygieJ,od (c,o.tld.l.tcatot W,@aILsi ,gomn (lat. Dominus), stapan al t~ii. . _. Denumifea statului romanesc apare in izvoare diplomatice exteme. Cele mai multe provin din .cancelaria noilor regi ai Ungariei, Angevinii. De orig~e franceza, aceasta dinastie restaureaza unitatea Regatului Ungar. Inceputul procesului dateaza chiar din timpul domniei lui Carol Robert de Anjou (13~.: 1342), care este sprijinit de papalitate. ' ~,~ Cu ocazia luptelor purtate in Banat, armata noului rege al Ungariei are de infruntat si ostilitatea statului romanesc din apropiere, al carui conducator, Basarab (?-1352), se dovedeste nu numai un priceput sef militar, ci si un bun diplomat. In 1324, el incheie un acord prin care regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de .Bazarab, voievodul nostru transalpin". La randul sau, voievodul recunoaste suzeranitatea regelui Ungariei, dar si faptul ca Terra Transalpina (Terra Bazarab) este inclusa "in aria spiritualitatii catolice" (Serban Papacostea). Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii unguri il conving pe rege sa suprime statullui Basarab. Este organizata campania din toamna anului 1330. Soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert de Anjou, la o.PflSMiii,aceasta campanie nu aduce restaurarea dominatiei regatului Ungariei la sud de Carpati. _ denta statului condus de Basarab. vrei.'fte:a-re~rui Ludovic I de Anjou (1342-1382), Ungaria si cea mai apropiata .Vlahie" de langa ea, Tara Romaneasca, actioneaza impreuna impotriva dominatiei tatare exercitata la gurile Dunarii si la est de Carpati. Urmasul lui Basarab, Nicolae Alexandru (1352-1364~ i~i ~suma un rol insemnat in aceasta lupta. In 1359, Nicolae Alexandru Basarab isi ia titlul de domn autocra (de sine stapanitor) si intemeiaza Mitropolia Ungro-VlahieYFiUl ~ Vladislav I (Vlaicu-Voda, 1364-cca 1376) trece cu pricepere peste conflictele militare, politice si religioase cu regelt:;,1:7f-ovie I, respinge un prim atac otoman la Dunarea de [os, orgaih~aza institutiile civile si ecleziastice ale statului, in final intitulandu-se ,,10 Vladislav, voievod, domn ~i s~gur stapanitor a toata 11.9~ovlahia" [OJ!toll J... \\oUOblN\ ~ AutL AO.~

-:ANTUL

DIN PRONAOSUL BISERICII PRINCIARE NlCOLAE (CURTEA DE ARGE$)

~l~
'a, care nu are acest nurne decat la

ill SU . -V e~ -":':::1 Jara, e desemnat m gura locuitorilor argu JmIUl); ..-.:.. -:-rin doua alte nurne: Tara Munieneasca ilui (in sudul ~ a muntilor). Valahia fiind 0 tara de Dambovita] ~ ~ cea mai mare intindere a ei, nurnele te, la sud de :.r:c zrli a Muntilor nu-si poate avea obar~
A'

. (A

:;:-care straine, nurne cu totul necunos-

-l~6~

relieful pamantului ei. EI n-ar putea mrit decat prih--c~ea locuitoriaproape de muntii Transilvaniei, adica a Muntein regiunea sesului. Dar cum romanii na denumit iau, inainte chiar de intemeierea stacontrolate d - muntean, povarnisurile Carpatilor, :..itovoi va in- wmitele dinspre miazanoapte ale tarii, ;-A;padi~a -dusera nurnele poporului lor: Tara easca. Muntenii sosind si ridican::erea voievoca stapiinitori'ai regiunii si-au impus a puteri e: Munteneasca. Tot prin aceasta bine contueiere a statului muntean de catre mare platit~ rill din Transilvania se lamureste un a condusa d pt, cu totul neexplicabil, daca nu ~ aceasta origine: voim sa vorbim sdumbarea succesiva a capitalei tarii, incepe prin a fi Campulung, aproape ul Ardealului, pentru a cobori pe ardei de A ill - tot mai jos, intai la Arges, pe urma politica, evioviste, pentru a se opri in sfarsit in ;e agraveaza, ie la Bucuresti. Dad romanii ar fi de la miazazi de Dunare si daca ar ievodul 'Iran. sa cautam acolo originea statului reprezentant este evident ca intaia lor capitala ar fi earca sa evite 'Itsa fie asezata pe tarmul fluviului, -- acolo sa se urce mai pe urma spre ITransilvani malta a tarii. E insa tocmai con!l acest prilej care a avut IOc./I
A

bra

'. fu

rH

~ sasilor, dar

Gheorghe I. Bratianu, - tiitia istoricii a intemeierii statelor romdnesti

Ce semnificatie au denumirlle statului medieval al ~an l?i Dunare? , Oar titlurile Basarabilor? -

~~v>,,-I\~

\~~{).,' ~\Jl ~e~~,

22

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

~~~~~~!!!!!!!!!

':VLAl!~LCANICE, ~~6LpOVA
Bizantul ~i vlahii din Balcani

DOBROGEA

D1
,,[... ] poporatia romana fusese, in timpul Imperiului Roman, un corp intins si neintrerupt, de la Marea Adriatica pana la Marea Neagra si din nordul Transilvaniei pana dincolo de Hemus; insa [... ] in aceasta continuitate a poporatiei romane se introduse, ca un cui despartitor, navalirea slavo-bulgara, care repezi poporatia de capetenie a Moesiei catre muntii sudului: Balcanii si Pindul, absorbi ramasitele ce mai zabovira In sanul navalitorilor si dezbina trupul poporului roman din rasarit In trei trunchiuri deosebite: daco-romanii In Dacia Traiana, macedo-romanii In sudul Balcanului si istro-romanii In peninsula Istriei."
A.D. Xenopol, Istoria romiinilor din Dacia Traiand

\~

ungurii se consolidau, prin colonizari de straini, carora deocarndata nu li se dadea nici un statut, asa de nesigur si neordonat era totul pentru regaIitatea intrata in tara populara, taraneasca, a romanilor, In Ardeal, elementul romanesc din Balcani se punea in miscare prin rascoala fratilor: Petru, cu tendinte irnperiale: Kalopetru, Asan, cu nurne pecenego-cuman (acelasi cu Hasan), si loan, zis, dupa datina ciobaneasca din Tesalia a lui Niculita: Ionita."
Nicolae Iorga, Istoria romdnilor

--' .Pe cand

D2

D3 .....
,,[ ] punctul de vedere al istoricilor bulgari [ ] despre confuzia ctintre nurnele vlahilor I?i cele ale altar popoare balcanice: acolo unde sursele bizantine si relatarile cronicarilor vorbesc door de vlahi, noi trebuie sa inte}egern bul i v.. gan Gheorghe I. Bratianu, Originile $i f~!marea unitaiii romanesii
If

Vlahii din Peninsula Balcanica sunt urmasii vechii po~api rom nizate [Dtl. Ei sunt mentionati ill izvoare dupa ce, ill ~ Bizan] recucereste intinsul spatiu din dreapta Dunarii inferioare. Cronica K~drenos II aminteste pe j,vlahii chervanagii" (carausi) din aprl 'Pferea laCului Prespa. La sfarsitul aceluiasi deceniu, alt cronicar bi zantin, anonim, arata ca imparatul Vasile al II-lea acorda lui Niculi] conducerea (un comandament - arhe; peste "vlahii din Elada" (~ thema bizantina care include Thessalia si Eubeea). Dupa desfiintare;:----1 primului Tarat Bulgar, acelasi imparat bizantin da ill 1020 un edic prin care "vlahii din intreaga Bulgarie" sunt trecuti sub ascultan arhiepiscopului ortodox de Ohrida. Putin mai tarziu, ill dieceza' d Ohrida este atestat chiar un episcop al vlahilor. Cu timpul, tinuturile locuite de vlahi sunt cunoscute sub nume de Vlahia; cele maisemnificative sunt cele de Vlahia Mare \(Meg, Vlahia) ill Thessalia, Vlahia Mica (ill Etolia si Acamania), Vlahia Sus (ill Epir). La inceputul secolului al XII-lea, vlahii sunt atestati si ill~ Calcidica, langa Muntele Athos; de asemenea, ill zona Skutari-Ipe (I ill regiunea Nl?UlUl; ill;rrad..a de apus, Ee v~ea raului Mcirit~ precum si ill Muntii Haemus (Balcanii actuali). In jurul Sofiei, une loc~litati poarta nume romanesti (Cercel, Pasarel, Va~. ' In schimbul privilegiilor econoillice si al statutulul at; autono administrativa si bisericeasca, vlahii din Muntii Balcani prestea~ servicii militare Imperiului Bizantin. Stransa cooperare osta$"e-as~_ culmineaza ill timpul imparatului MJlIl\JSlI Comnenul (1143-118X Dupa acesta illsa, fil91i1iaAnghelos.[ care intemeiaza 0 nouadinasti ... bizantina, practica 0 fiscalitate apasatoare. Mai mult, incearca ~ anihileze autonomiile romanesti din Peninsula Balcanica; Ameninta sa dispara, acestea reactioneaza. Efortul de aparare marcheaza, d---fapt, trecerea vlahilor sud-dunareni de la cadrul politic traditionaL-. eel de tara, la stat [D2J. i grin rascoala din 1185, condusa de fratii Petru si Asan, vlahii din Muntii Balcani 19imanifesta tendinta de independenta fata dE Bizant. Cu sprijinul cumanilor si al romanilor nord-dunareni, ulteriorcr.-:;. ill asociere cu bulgarii, ei rezista asalturilor repetate ale armatelo bizantine. In cele din urma, autoritatile de la Constantinopol incheie paa cu statul vlaho-bulgar format ill nordul Peninsiilei Balcanice. Momentul este prezentat de cronicarul Nicetas Choniates, participant la evenimente [D3J. Cur and, ill timpul cruciadei a III-a sl al cruciadei a IV-a, noul st balcanic 19iasuma chiar 0 functie internationala. In timpul celui detreilea conducator al sau, Ionita eel Frumos (Calojoannes, 1197-120?), acesta recunoaste superioritatea spirituala a Romei. Ca raspuns
I-

p'~ ( l
lOGEA

\I ~
'-

tt

'If --

\\ ' o ~,
>

rc

64'lA-~O 4~~
v l

fOJU~
$1 MOLDOVA

,,~LAHIILE" BALCA~ICE,

DOBROGEA

2~

izvor e i rafic _1:': in . a JU a a e a seco wui al X-lea se ~ f a Ia ! D'" A d ..e... . , ,: wte era a }Upan1m1tn sa ar, maintea instaurarii stapa.mrll '""_ . ." " t~ ~~zantn:e la D~narea de J?S, ~!r: ~uv~u. si !armul ve~t-p0t;ti~ . ~ ~ificatle are?~ c&l\~, fiinteaza eel putin 0 structura pohtica $1rehgroasa (ortodoxa), a carer ~utonOmie este recunoscutade conducatorii rimuJ i Tarat BuJ . :~ ~'~~~~ In anii 971-1204, p~ pamanfii intre Dunare si Mare este atestata ~ f'J ~ ~ tfJiiii;a Pariwiim (sauJ)arac[unavon), circumscriptie militaro-adminis. ~r~~~ ~ ~",\ trativa condusa de un strate~~n Theodor "strateg de Distra" ite sub nume ~ ~ /\fo~ ~ste confirmat de un izvor sigilografic de la sfarsitul secolului al X-lea. l Mare \(Megl In acelasi timp, este mentionat conducatorul unei formatiuni politice aia), Vlahia d d~~heorghe. Numele acestuia apare pe 0 inscriptie probabil ro!iJP M maneasca, descoperita ill inventarul celei de-a pa~ra bisericute din si ill Peninsula , .\ complexul arheologicde la ~i-Murfatlar., s: d~ ~ a Skutari-Ipe ~ Timp de aproape trei veacuri, spatiul istro-pontic este invadat ere aului Maritza AJ~~~ pe~en:gi, ~zi, c~I?ani, ta.tari..l!nitati milit~re de granita apara a~est 11 Sofiei, 00cl tenton~ din ce!aple ve~ulu~ hm~s danu~lan: Dorost.olon (regedm:~a ~el:2. ~ conducatorului themei), Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis, de autonomi Dinogetia, Noviodunum, refacute si repuse ill functiune de bizantini. cani presteaza ~ I.' sarea l~ Ionita ca rege ~- .atat are ostaseiiS~ ,. '='" Inoeentiu III (care vedea ill titlul Acestia construiesc noi cetati, fie pe diferite ostroave dunarene, ca III (li4~1180) ~' ~ prim~dioasa ~retenti~ de st~- la Pacuiul lui Soare, fie indeosebi pe tarmul marii, la Mangalia care =mversala - de catre Vasile, pna fost cercetata recent. In interiorul regiunii, alti sefi loeali - Thtos de no~a dm~s~ ~~ :nsencii bulgarilor si vlahilor la Darstor, a oi Seslav de la Vicina si Satza (Saccea) de la Preslav ~, meear~a sa - %.H 'Pul de Tarnovo, consacrat astfel contribUle la apararea themei Para un " ,. ef"BUrgaria, :a-:Amenintate :..::' d -.. cardinalul Leon la 7 februarie , , organizata spre sud. Mentionati de Ana Comnena, ill Alexiada, cei trei marcheaza, de --.::: ..avut loc la 8 noiembrie, noul rege ilustreaza, toto data, pluralismul etnie 9i multiculturalismul zonei la tic traditional ~! ~t cu steagul papal, cu cheile '~Petru, cu coroana si sceptru.In sfarsitul secolului af'"'Xl::Wa4Jentru anul1094, acelasi izvor na:tativ Ii Asan vlahii ~ f:3.. statul dualist al lui Ionita era mentioneaza si un fruntas al vlahilor, pe Pudila.-A~ ~~ x f t~ d '""-,: :a; pe plan international, in ciuda Dupa cruciada a IV-a, cand la Constantinopol este constituit Im1den t a a ,a E ~ elui U .. ~ ~ ', '. . ~ reg ill nganel, care urmarea periul Latin, teritoriul danubiano-pontic trece sub stapanirea vremelnareru, ulterior .: ~:~ posesiunile in Balcani." nica a Asanestilor, apoi a conducatorilor celui de-al doilea Tarat Bulgar. ale armatelor Constantin Rezachevici, Chiar si ill aceste conditii, continua existenta unor strueturi politice Istoria popoarelor vecine ~i neamul romdnesc in Evul Mediu ,1 incheie pa, locale. Astfel, 0 traditionala "tara" este mentionata de pe la 1230, in1:E 3alcanice. 11~---------------------------Mangalia 9i V~ participant IE =etEza celor patru texte adiacente lee Sub imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282), stiipa, ~, iCsr1ffica\ipunctul de vedere al lstonirea bizantina este reinstaurata la Dunarea de [os. In primii trei . ani sl cel al istoricilor bulgari, ai domniei amintite, sunt acceptati in zona primii turci selgiudzi, ~. IV-a, noul sta; ..::J:!t::uare la ~Statul Asanestilor". pul celui de-a biliti ill partile Babadagului. Agezarea noului grup etno-confesi = cere doua parert contradictorii, are 9i)0 semnificatie militara, El contribuie la limitarea domina:Pei e5,1197-120 ~~va, pe rand, rolul unui istoric . respectiv, al unui istoric roman. , si a infiltrarii negustorilor italieni, venejieni si geno~ezi. A';PZOf,.' Ca raspuns
A' ~

rome Bizant are. Cronicarul si) din aprl alt cronicar bi tia lui Niculi] din Elada (IT )a desfiintarez ,1020 un edi sub ascultarez , ill dieceza d ~~atii
l~
1/

papa Inocentiu al Ill-lea 11 numeste pe Ionita "rege al vlahilor-si bulgarilor" [D 4]' I Statul vlaho-bulgar atinge apogeul sau sub loan Asan al Il-lea (1218-1241). Expansiunea teritoriala si largirea influentei sale internationale 11adue illsa ill conflict eu Imperiul Latin 'de la Constantinopol, dar si eu regatul ungar. Legatura eu Roma este rupta. Revenirea la eonfesiunea orientala si restabilirea relatiilor cu Patriarhia ~izantului favorizeaza renasterea traditiei politiee a taratului bulgar. In Muntii Baleani, rolulpolitic al elementului vlah seade. Unii vlahi tree la nord de fluviu. Ceixmai multi raman illsa ill peninsula, indeosebi ill spatiul situat intre Macedonia, Achaia si Thessalia, unde sunt atestati si ill veacurile urmatoare.

12 J2--114 ~
I

. ...' U-ENGOLPION DESCOPERITA LA DINOGETIA (SEe. X-XI)

De la "tara" la stat, intr. (';'Il. DuniireA:. si Ma e , l-'I.t..J (!,~~.'i -.

,~

wiWA:~

~(\\ ;J,.'

~ *~

-----------

y ~\L,i.~~/ ~

~.

.: =. ....

(,"1\.

24

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

~~/

(7

.-
D1.Dintre toate porturile enumerate de portulane pe coasta pontica apuseana, Anchialos, Mesembria, Caoarna, Consianza, din Tracia pana in Bulgaria si Dobrogea, eel al Vicinei, situat, dupa toate probabilitaple, pe cursul bratului inferior al Oeltei dunarene, pare sa fi fost atunci unul dintre cele mai importante. Superioritatea navala conferita imperiului lui Mihail Paleologul de intretinerea unei flote redutabile de razboi ii permisese sa-si continue opera de restaurare a puterii bizantine pana. la hotarele Imperiului mongol. Evident nu mai putea fi vorba de reineorporarea Bulgariei in posesiunile Bizantului: lipsind rezistenta locala, influenta Ungariei, pe de 0 parte, si a Hoardei de Aur, pe de alta parte, se intindea asupra statelor din Peninsula Balcanica. Oar la fel ca la inceputul dominatiei rornane, 0 hegemonie maritima putea sa-si asigure puncte de sprijin de-a lungul coastelor si sa controleze astfel principalele directii ale comertului [... ]. Elogiul retorului Manuel Holobolos, din 1273,precizeaza ea dupa victoriile sale din Moreea si Albania asupra latinilor si a despotatului grecesc din Epir, prestigiul bazileului restaurator s-a impus ungurilor, alanilor (ce ocupau pe atunci 0 parte din Moldova) si in tinutul nesfarsit al dacilor, prima aluzie la micile formatiuni care au precedat intemeierea viitoarelor principate romanesti [... ]. Aceste imprejurari ne fac sa intelegem mai bine de ce moneda folosita in tranzactiile comerciale ale genovezilor la Vieina este hyperperul bizantin, si nu asprul tatarasc, ca in porturile de pe coasta nordica a Marii Negre care depind de Imperiul mongol. Existenta unui arhiepiscopat grecesc in acest ori!-$dunarean confirma relatiile deplin restabilite intre Constantinopol si vechile sale posesiuni de la Pontul stang."
Gheorghe I. Bratianu, Marea Neagrii

Chilia, ultimii 11recunosc pe princeps Demetrius beneficiar -alcome tului lor. Majoritatea populatiei din teritoriul dintre Dunare si Mare es ortodoxa, pentru care se or anizeaza la Vicina,lnce and cu 1285, a~ie, apoi 0 mitropolie. Puternicu centru c a -religil de la Vicina este atestat indeosebi ill a..ctele sjDQdului ecumenicdi ~ 1305-1306. In jurul anulllj ~'2Q Patriarhia din Constantinop rtumeste ~ilin M'lrropolit de Varna ~i de Carbona [Ds]' Potrivit umligeograf stram, Ia 1321,lsaccea (Is-akgi) face parte di~ Alualak (Tara Vlahilor). Integrarea acestei regiuni in statullui Basar are menirea sa asigure controlul romanesc asupra gurilor Duni'ir:i~ Nicolae Alexandru Basarab continua sa stapaneasca spatiul nord-d ~rogean de mai tarziu, unde se desfasoara mai multe conflictecu tatarilllil In aceste imprejurari, mitropolitul lachint de Vicina este transfer la ~rge~. ' Intre timp, in sud, spatiul istro-pontic este condus de Balica. P terea politica si militara a acestui fruntas local este confirmata de pari ticiparea sa la luptele pentru tronul de tinopol din Paleologi si Cantacuzini. Astfel, A,<="anul1346, Balica rimite un co de ostasi, condusi de Dobrotici si Teodor, pentru a 0 ajuta pe Ar----. de Savoia, mama imparatului loan al V-lea Paleologul. Dobrotici remarca in lupte, obtine titlul de strateg si se casatoreste cu fuca un demnitar bizantin. Cand loan al VI-lea Cantacuzino devine impara acesta ataca zona istro-pontica, in nordul careia ii trimite pe turci. cursul acestei campanii Balica si Teodor sunt ucisi. Ramas singur stapanitor, Dobrotici se impaca cu imparatul , redobandeste rangul de strateg, ca supus vremelnic al Bizantul . Dupa ce este nurnit despot, unifica "tarile" dintre Dunare si Mare Neagra. Noul stat medieval, Dobrogea, se afirma pe plan intern tional gratie conducatorului sau. In 1366respinge 0 actiune crucia condusa de Amedeo de Savoia. Trei ani mai tarziu, 1m reuna Vlaicu Voda, 11ajuta pe Sracimir sa ocupe tronul Vi inului. .,- In 1386,la co~ereastmcrlui dobrogean autonom urmeaza fi lui Dobrotici, lvanco. Doi ani mai tarziu, acesta moare in luptele turcii. Dobrogea este inclusa in statul condus de Mircea eel Batra
A

~ "Tiiri", "Campuri", "Codri" fi alte structuripolitice romdnesti din "Cumania" $i .Tartaria" La est de Carpati, intre Milcov,Putna, Siret, Dunare, litoralul ponti si aproape intreaga vale a Nistrului, sunt atestate variate struc politice traditionale. Firesc, cele mai cunoscute sunt formatiunile te . toriale denurnite "tari". In izvoare narative externe, locuitorii acest "tari" sunt numiti volohi (ca in asa-zisa fronicii a lui Ne!!) sau ula!es (in Legenda despre Ogiiz han). Ambele denumiri etnice reprezin tIDmaciriale termenUIUlvlatti, utilizat reeventin izvoarele bizantin La fel se intampla si in cazul unei "tad" locuite de vlahii est-carpati . Ulak ili ("tara Vlahilor", in aceeasi veche cronica turca, Oguzname Pozitia geografica a acestei "tari romanesti" rezulta din asocien locuitorilor cu rusii si alte popoare est-europene, care se opun un nou val migrator asiatic de la cumpana primelor doua milenii ale en crestine. Pentru anul1000, traditia istorica localizeaza la est de Carpati Tara Sipentiului, care - impreuna cu structura politico-teritorialadenumi

y)~v.P

'-

BALCANICE, ~~~'\-t,/

DOBROGEA

$1 MOLDOVA

25

-. /1 iciar a comerie

J.

si Mare este - -i ~ episcopatul cumanilor sunt, dupa ~ 'd 1285 ~ .. ~ multe popoare care, desi se soan cU,e Addif ente ... ntun ~ .; ;zs:~, ... totusi, avan ~tural-re~lgI<:,; :..=::Umri. comit fapte necrestinesti. Caci, l ecumeruc din :....-s:..amnd biserica romana, nu primesc :onstantinopa -:::::e!e :liserice~ti de la venerabilul frate al

- ...:5;;;;;;:::. episcopul

cumanilor, care are die-

~face parte din ---, ~'. ci de l~ oare.cari.'ps~udoepisttul lui Basaral =-:=-::E 5n ntul grecilor. $1 unn din Regatul uril D v - -~ atat unguri cat si germani, 10or unarll ~ - :?IIIl . tre ei, . tr ec 1 ' din ta 1 . a ere or ~1, patiul nord-do ~ una cu acei Walati (valahi), priiflicte cu tatarii ~~ taine despretuind pe episcopul este transferat - --~-"

--=

de Balica. Pufirmata de pardinopol dintre rimi te un cOIf ) ajuta pe Aii.a il. Dobrotici Sf te cu fiica urun evine impar~t lite pe turci. ~ imparatul ., al Bizantului mare si Mare ~plan interna qiune crucia impreuna inului. n urmeaza fi reIn luptele rea eel Batrf

Papa Grigore al IX-lea, Diploma din 14 noiembrie 1234

in ultimele decenii ale secolului :Jea incepe sa se faca diferentierea constant intre terra Tartarorum si
'.;;;JJzdwrum. " Victor Spinei, Moldova In secolele XI-XIV

(}) '~?'k;-,~
,!J)/
I .~

,r

AI

/1{\1

Codrii Cosminului - grupeaza agez~rile intarite din secolele IX-XI, cercetate In jurul orasului Cernauti. In imediata apropiere, este plasata alta formatiune traditionala, Codrii Hertei, cu centrul in fortificatia de pamant, intarita cu valuri si palisade, cercetata de arheologi la Fundu Hertei. Aceasta "cetate" este asemanatoare celor identificate la Alba lulia, Arad- Vladimirescu, Cluj-Manastiur, Dabaca, Moresti. La randul lor, Codrii Lapusnei si Codrii Orheiului reprezinta formatiuni politice romanesti de la inceputul Evului Mediu situate in spatiul dintre Prut si Nistru. o semnificatie asemanatoare au diferitele "cfunpuri". Dintre acestea eel mai cunoscut este Campul lui Dragos. Pentru tinuturile Dorohoiului, Neamtului, Bacaului, Vasluiului, traditia istorica se refer a la "cobale", in timp ce alte state incipiente, denumite "ocoale", sunt localizate la Campulung, In Vrancea si alte zone est-carpatice. in schimb,literatura bizantina din secolul al X-lea denumeste spatiul de la rasarit de Carpati Paizinakia. Evident, dupa numele pecenegi1<}r, care migreaza atunci pe aceste meleaguri. Insa din secolul al XIII-lea izvoarele externe se refera adesea la Cumania, chiar la Cumania Nea~ apoi la TJl!taria, tot dupa numele principalilor migratori ai perioadei, cumanii si tatarii. De pilda, termenul Cumania apare intr-un act papal din 1227, care se refera la raspandirea catolicismului la est de Olt si de Carpati. Pentru crestinarea in rit roman a cumanilor este organizata 0 episcopie a acestora la Civitas Milcoviae (Odobesti). 0 diploma papala ulterioara confirma rezistenfa pe care Iocalnicii, denumiti Walati (valalri), 0 manifesta fata de catolicism. Acesti localnici au propriile structuri bisericesti de rit grec [D6]. Romanii de la est de Carpati 19imentin insa si structurile politice. l!lJ27;:t prin fruntasii lor, ei l;;i apara interesele In .fata TI1~i1or d!!! !ialici. In ultimii ani ai veacului al XIII-lea, impreuna cu romanii maramureseni, locuitorii est-carpatici lupta impotriva tatarilor. Aceste lupte continua si in prima jumatate a veacului urmator, adesea in colaborare cu lituanienii, rusii si unguriiHx].
A

.j Dublul .Descalecat": Drago;>;>i Bogdan;


{Moldova pana la sfar;>itul domniei lui Roman I

In timpul celei mai insemnate campanii contra tatarilor, desfasurate la est de Carpati din initiativa regelui Ludovic I de Anjou, are litoralul ponti loc .Descalecatul Iui Dragos". Fruntasul romatuIor maramureseni trece mate struc muntii insotit de "ceata" propriilor razboinici si preia In stapanire rmatiunile ten voievodatul de pe valea unde curge raul Moldova. Cu timpul, tinutuitorii acesto turile nordice ale spatiului est-carpatic, altele decat marc~ organizata ____ CA DE LA RADAUTl, pe valea amintita, preiau hidronimul. ~cl:t ~ ~r) sau, ula~ .::::JIOKJt..A OOEMEIETORlLOR MOL DOVEl rice reprezinta Stapfulirea Moldovei de dHre DragQ.9_~9ii saL Sas si Balc, arele bizantine, mentine dependenta fata de regele Ungariei, dar acest statut nu este ill est-carpatici acce12tat de locaWa, eafe'"'Se-raseeal.a-m-1359--..Li se alatur3. BOgdan dmCuhea, renumit pentru ostilitatea manifestaili"fata de politica lui ta, .Ogiizn~me).. - -'=<:.:-_-f:-,.--a----lec----t-u-::ril-o-r, -s-:-ta--:-b-:-:il::-:iti-:-: ---i dill asocierea _ :::::::fI s: roIulVicinei In viata econornica tUdOVlClaemgradire a autonomiei Maramuresului, structura politica traditionala a romanilor din nordul Transilvaniei. ~se opun unu: ::;; :2~-.Ialitatea dinspatiile carpato-du,,~escalecatullui Bogdan" este urmat de nroclamarea ~oldom milenii ale ere! -:--e: si ponto-balcanic; . ca stat independent. In perioada 1364:--1305, regele Onga:Iiei este ~ :"='3..,;;Ie dintre denumirileinterne ~I slructurilor politice din spatiile de Carpati Tara -gard~iurWe interna!ionale sa recunoasca ind~ec ,. mala denumits ae:aTdoilea stat romanesc cu capitala Ia Baia.
----------------------------~------.. -----""'-."'"".-=:;;:;;.--

26

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A

Identificatl statele medievale tn care traiesc romanl. Care dintre aceste entita.ti politice medievale uustreaaa dualismul statal romsnesc, despre care serie istorieul academician $erban Papacostea? Desenati contururlta spatlllor carpato-cunarean sl ponto-balanic; pe .harta alba", obtinuta astfel, plasatl eels mai cunoscute state incipiente ale rornannor din.stAnga ~idin dreapta fluviului.

Succesorul lui Bogdan, fiul sau, Latcu, intra in legatura eu pap tatea. In 1370 el accepta eonstituirea unei episeopii eatoliee la S' Drept raspuns, i se recunoaste titlul de "duce" al Moldovei, tara co siderata "parte a natiunii romane" (dux Moldavie partium seu natio Wlachie). In schirnb, Petru I intemeiaza 0 rnitropolie ortodoxa cu sediul Suceava, unde muta capitala Moldovei. Acorda un irnprumut . portant suzeranului sau, Vladislav Jagello, conducatorul uniunii p litice polono-lituaniene. lrnprumutul este garantat de Jagello p . eedarea temporara a orasului Halici si a teritoriului inconjurat Urmeaza Roman I care, in 1393, se intituleaza "mare singur st panitor", domn "al Tarii Moldovei, de la Munte pana la Mare". Stat riveran la Marea Neagra, Moldova este recunoscuta in Euro ca 0 tara romaneasca. In unele izvoare ale epoeii, ea este nurni Valahia Minor, pentru a fi deosebita de Valahia Maior, statul romane dintre Carpati, Dunare si Marea Neagra.

D D
_

c:::I Taratul Bulgaro Vlah sub Petru ~iAsan c:::J Cueerirl in vremea lui Caloian (Ionila) I:::J cucenrt In vremea lui Ivan Asan at u-lea c:::J Imperi.ul Bizantin rn Teritorlul bizantin la 1355
Teritoriul sarbesc la 1355 ImperlulOtoman Posesiunl venetiene

41
S"<;f

r
u(.

Granita Imperiului Bizantin la 1265 _._._ Granila dlrtre Bulgaria, Serbia ~llmperlu Blzantin la .355

\!)

~ ~ ~ ~ ~

Avkm

"
STATELE DE LA DUN AREA DE JOS, SECOLELE XII-XIV

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

...

...

27

ltura cupap atolice la S' :lovei, tara co 'urn seu natio ,xa cu sediul irnprumut' IIUluniunii de J agello p . ri inconjurat iare singur s Iii la Mare". scuta in Euro ea este n statul roman

despre traditia intemeierii state lor romanesti


I ,

SruDm DECAZ: Gh. I. Bratianu

Despre geneza statala in spatiul carpato-dunarean exista mai multe


lucrari semnificative. Una, intitulata Originele Principatelor Romdne,

cunoscutu1 om la Iasi, Cernauti fji Paris. ~ -' a:siIar 1aIasi (1924-1940), apoi este concomitent director --- - -- ~ _". Iorga" pentru studiu1 ~ ~e (1940--1947). Membru a1 I ~. ~ (corespondent in 1928, si al mai multor foruri stiin- _7IlOale. In 1941, se inroleaza ca .,~b campania pentru eliberarea a Bucovinei de Nord. Doispre~ ifuziu i9i pune capat zilelor =:-"::SEre comunista. A lasat posteri- istoriografica. :::::.'1Iri, in ordinea aparitiei: l.?~ gtnoiS de Pera et catfa de la - ie steele (Bucuresti, 1927); le commerce gtnois dans la XIIJ-e siecle (Paris, 1927); [mnchises municipales dans c~_'iljll (Bucuresti, 1936); -:;:::zc-- un miracle historique: Ie peuple ~:::a:m~ti, 1937); =-_7nes d' histoire economique et
=.:i

.c. Briitianu,

=-,

I.-

~-=--:.,,, --= _
~

1938);

apartine lui Dimitrie Onciul si impresioneaza prin metoda "de critica severa a izvoarelor [... ] inceputurilor existentei noastre ca stat" (Gh.1. Bratianu). Cu timpul insa concluziile acestei lucrari sunt rap ortate la noile descoperiri, la noile interpretari aparute "m domenii invecinate sau de aproape inrudite" istoriei. a asemenea raportare realizeaza insusi Gheorghe 1.Bratianu. E1 este eel dintai istoric roman care reuseste sa aseze, in lumina curentelor si preocuparilor modeme ale studiilor istorice, problema insasi a .valoarei traditiei ea izvor istoric". Prin trimiteri la aspecte universale, atat din Antiehitate, cat si din Evul Mediu, Bratianu reconsidera raportul istorie-legenda referitor la statul est-carpatic, Adauga "studii despre Roman ei Vlachata in iradiiia istorica a Descdlecaiului Moldovei si 0 noua miirturie (1277) despre un voievadat moldovenesc in veacul al XIII-lea". Mai mult, aceasta intregire a traditiei eu "contribupuni noua" este pastrata si in eazul intemeierii statului sud-carpatie. Cum, pana la acea data, scoala noastra istorica accepta traditia respectiva numai pentru Moldova, Bratianu ofera "temeiuri noi", indeosebi cele rezultate din "cercetari linguistice", si pentru Descalecaiui Tarii Romdnesii. Pentru a desavarsi paralelismul dintre cele doua state, istoricul reliefeaza existenta unor formatiuni politice locale anterioare . Cercetarea lui Gh. 1. Bratianu are in vedere, totodata, Tradiiia istorica despre voievodatele romdnesii din Ardeal. Para cunoasterea acesteia nu poate fi inteleasa "originea ardeleana a intemeierii statelor noastre dunarene" . Anexa lucrarii cuprinde Izvoarele istarice ale tradiiiei intemeierii statelar romdnesti. In final, un Rezumat cranologic readuce in atentie principalele momente ale atestarii organizarii statelor romanesti, incepand din secolul al X-lea pana in eel de-al XVII-lea cand eronieile muntene consacra traditia istorica a Descalecatului. a traditie istorica preponderent politica, pe care Gh. 1.Bratianu 0 imbogateste tocmai pentru a suplini lipsa unor date economice si sociale certe. A;;a cum se intampla, de altfel, peste tot unde izvoarele narative si diplomatice sunt sarace in asemenea inforrnatii.

'::::.-wire de l'Europe au Mayen :1ims Mer Noire au XIV-e Senai en 1332-1333 et (Bucuresti, 1939); de I'unite roumaine
111

"':' , -sti. 1938); :::~.Iedu =-:==.2CDri1e


i~

ELA DE JOS, XII-XIV

ldentificati studiile care se refera. la geneza etnica. ~i statala, Precizaf semnlficatia freeventelor referiri la Bizant ~i Marea N~ Baportati eele doua lectii despre principalele state medievaie rnanl la argumentsle tilologice, lingvistice !?i istorice formulate cE

28
Dl "Mentiunea unor voievodate sau ducate, romanesti sau slavo-romane, in partile de apus ale Transilvaniei si in Banat, in momentul in care ungurii au patruns in Ardeal, este una din problemele cele mai discutate [... ] ale istoriografiei [... ]. Ea se intemeiaza pe afirmatiile unui scriitor anonim, vestitul Notar al regelui Bela, singurul care da in aceasta privinta amanunte, de care celelalte izvoare istorice n-au cunostinta: este drept ca gasim 0 confirmare - nu in privinta numelor si datelor, ci a faptului in sine, a prezentei valahilor in epoca cuceririi - in cea mai veche cronies ruseasca, atribuita calugarului Nestor. Discutia are in mod firesc un indoit obiect: critica izvorului insusi si a increderii ce 0 poate inspira sau nu cercetatorilor si aceea a faptelor ce le relateaza, in masura in care se potrivesc cu informatiile de ordin general, pe care le avem despre imprejurarile din vremea denumita de istoricii unguri: Honfogiaiae, ocuparea ta.rii."
Gheorghe I. Bratianu, Traditia istoridt despre iniemeierea state/or romiinesii

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

LECTIE DE SINTEZA: Institutii si structu etnice in voievodatul Transilvaniei


Structurile institutionale, etno-demograficesi confesionale din Tr silvania sunt raportate de obicei la doua perioade istorice [D1l.

lnainte de "ocuparea tarii" ...

Corelaf aflrrnatiile din citatul de mai sus


cu cele din fragmentul redat, din aceeasi lucrare, la inceputul lecliei Transilvente ~i "Ungro-Vlahia",

Pana la cucerirea tam de catre unguri, realitatile politico-a trative sunt cele specifice convietuirii romano-slave. Ele coresp perechilor de termeni (duci-voievozi: juzi--cnezi/jupani) care dese neaza elita societatii locale din jurul anului 900. Termenul duci (singular, duca) provine din latinescul dux, -c Transmis de populatia romanica, el este asociat, treptat, termenul voievozi, prin care slavii desemneaza capeteniile cu atributii pred minant militare. Voievozii (din Tara Hategului, din Maramures) sunt alesi din cnezi (knezii - vechi cuvant german, preluat de romani prin interm diul slavilor). Cu timpul, cnezii care ctitoresc lacasuri de cult ortodo~ i9i spun jupani (influenta bulgara, resimtita si in Banat, si in Dobroge Pentru cnezi, termenul similar este eel de juzi. Ultimul, moste . din limba latina (iudices; la singular, iudex = "jude"), este perpetu in Transilvania chiar prin coexistenta jude - cnez. Dobandeste in] lesul de primar al asezarii (sat, oras), de membru al unui for de jud cata traditional. Corespondenta judecie--cnezat se mentine in toa perioada de organizare a formatiunilor politice medievale timpuririll"""'-precum si dupa cucerirea maghiara, insotind intreaga evoluti istorica a unei alte institutii traditionale, voievodatul.

Dupd Honfoglalds ...

CATEDRALA CATOLICA DE LA ALBA IULIA

"Ocuparea tarii" aduce schimbari in toate structurile populatu Crisanei, Banatului si Transilvaniei, care au loc inca din prir!la eta a cuceririi unor parti ale acestor teritorii. in secolul al X-lea. In Bih de exemplu, alaturi de romani - "vechi stapani ai locurilor" de aIte populatii (avzzari, bulgari, moravi), unele ramase di perioada migratiilor, se stabilesc noi grupuri etnice, printre care sectn.......-.. si khazarii, sositi in Pannonia inainte de unguri, pe care ii insote in actiunile de eueerire organizate la est de Tisa. Crestinarea ungurilor sub egida Romei este urmata de modifies confesionale in Banat si Transilvania. In prirnul caz, sub Ahtum, c a fost botezat dupa ritul grecesc in cetatea sa de pe Mures iur. Morisena), este atestata 0 manastire eu "hramul fericitului loan Bo zatorul", condusa de un staret (abbatem). Incepand cu secolul al XI-le'a, datorita lui Stefan eel Sfant si u silor sai, ocuparea Crisanei, Banatului si a Transilvaniei intra intr noua etapa. Regi apostolici, conducatorii Ungariei medievale or nizeaza noi structuri politico-administrative si religioase. Reprez tanti ai Coroanei Arpadiene sunt numiti in fruntea unor "comita eastrense" (comitatus castri). 0 asemenea structura este atestata jurul fortificatiei Byhor, devastata de pecenegi dupa Marea Schis Concomitent, la Oradea este intemeiata 0 episcopie romano-catoli

,
\

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

29

onale din Tr :orice [D1l. ditico-ad . . Ele coresp ni) care dese escul dux, - . tat, termenul itributii pred

mt alesi dintr _ . . . : t ,ow -~ grupun sau persoane II prm m erm~,.~=~_ "'---"'1-. . inca in penoa da I l!:.~varua, cul e t orto d0 -, t:::. mai era un lucru neobisnuit. ~ in Dobroge '"-~, anexate mai usor [... ], :imul, moste ~ Ce organizat si de supraveeste perpe .z:::! 3Z: efectiv in atentia acestor )bande~te in, ,~,~~. Numaica populatia rui for de jud "::, ~ destul de rara si de putina entine in toa ~ campia Pannonica. Pentru ev~le timp . ~bri era nevoie de noi imA V A

-=

reaga evo u'l


.

I"

impredi .:.c ~, ~ tre bui uiau sa vma m ~ :naghiar a fost inca de la .R!::=::::::-:':=""xJe un mozaic etnic." ~
v' v

.;..:::%:grafke care, datorita

Cuceritorii maghiari incearca organizarea Transilvaniei ca principat. Dupa cateva decenii, regele Ungariei desemneaza un voievod al Transilvaniei. Avand atributii administrative, judiciare si militm:,.e, voievodul Isi organizeaza 0 cancelarie alcatuita din apropiatii SID.In lipsa sa, treburile pub lice sunt conduse de vicevoievod. Pe masura colonizarii secuilor si sasilor, regalitatea limiteaza puterea voievodului. Regele desemneaza periodic un comite pentru fiecare din aceste doua grupuri etnice (comes Siculorum si, respectiv, comes Saxonum). Primul, avand rol administrativ, politic, militar si judecatoresc, reprezinta autoritatea central a in terra Siculorurn. Aceasta "tara" a secuilor cuprinde cele sapte scaune (sedes) ale locuitorilor respectivi. In fiecare scaun, un capitan (capitaneus sedis) conduce armata, dar are si atributii administrative si judecatoresti, iar in subordinea lui activeaza doi juzi scaunali. . Comunitatile autohtone secuiesti (universitates) se grupeaza intr-un , corp teritorial-etnic, dependent de regele care ii recunoaste statutul de "stare" (entitate privilegiata). incadrata in Congregatia Transilvaniei. Deschise la 1288, aceste adunari de "stari" ale Transilvaniei (congregationes) cuprind treptat si pe reprezentantii sasilor, Organizati in scaune, dar si in districte, ei obtin dreptul de a avea 0 "prepozitura libera" independenta de episcopia Transilvaniei inca de la sfarsitul secolului al Xll-lea. Prin Andreanurn (Bula de aur a sasilor, din 1224), ei primesc ca d,~r "padurea romanilor si pecenegilor" (silva Blacorurn et Bissenorum). Insa numai spre sfarsitul secolului al XV-lea este recunoscuta deplin Universitas Saxonum, institutie politico-administrativa superioara, corespunzatoare modelului lor specific de organizare. Deposedati de proprietati funciare, retrasi spre zonele marginase ale Transilvaniei, in traditionalele "tari", romanii i:;;ipastreaza unele institutii anterioare. Este cazul celor din terra Blacorum (1222), situata probabil in zona Fagarasului, ori al celor din Tara Hategului, ale carer Adunari districtuale sunt confirmate in intreg Evul Mediu.
PLURALISM ETNIC SI INSTITUTIONAL IN TRANSILVANIA (SECOLELE XII-XV)

irile popular lstoria Transilvaniei medievale lin prima etaPor-------------X-lea. in Bih ::.~pescurtafirmatia dinfinalul texlocurilor" ~..= c de IA. Pop. In ce masura le ramase .c=::='5 ...:.atie corespunde realitati i intre care se :E ~:;.;..-.....::; din Transilvania?

Ion Aurel Pop,

Principalele comunltatl etnice


I
!

Cele mai importante lnstitutll politico-administrative religioase


- Tari

ROMAN II

care iiinsote

.
I ,
I

I ,

UNGURII
,

VOIevodate Cnezate (iudecll) Aaunaridistrictuale ....---...-~ Principat CQIllltate


Congregationes

BisericaOrtodoxa (sub egida Mitropoliei


Unqro-Vlahiel)

a de modifies

ub Ahtum, c oe Mures (u :ului loan Bo

"

Scaune (sedes)
SECUII

UniVersitates

BiserieaHornano-Catolica (EpiscopiaTransilvaniei)

l Sfant si u

niei intra intr aedievale or iase. Reprez unor "comita este atestata Marea Schis omano-catoli

SA$II

(grupareacomuni.' tatilorautonome) SJ:.aune. Districte


.--.-tJniversitas Saxonum

BisericaEvanqhelica ("Prepozituraliberaj

Motivatl urmatoarele asocieri in cadrul elitei socletatii transilvane utterioare seeoluluial IX-lea:duei - voievozi: juzi- enezi (luparu). Precizati semnificatia expresiilor: cspiteneus sedis comes Saxr:lmJm
~.:: =:1.JL'\GHELICA. DIN SIBIU

comes Siculorum episcopus U/trasilvanus silva Blacorum et Bisser.Dru:::1 terra Blacorum terra Siculorum.

,
'\

30
Argumentati ell fepte ... caracterul "vizibil" al actiunii armatei si a veteranilor ca .factori necesari" ai romanizarii spatiului daco-moesian; contributia crestinismului timpuriu, raspandit in limba latina, la sinteza etno-confesionala romaneasca: rezistenta romaneasca fata de realizarea unui secular obiectiv al politicii externe a Regatului Ungar - stapanirea drumului spre Dunarea de [os si Marea Neagra. Deosebiti adeviind istoric de mit ... dacii conviejuiesc cu romanii; Traian este considerat "descaIecator" de "Tara Romaneasca": poporul roman are .radacini istorice de patru ori milenare": romanii sunt cunoscuti in istoria Europei la inceputul Evului Mediu; prin .Descalecat", este afirmata unitatea medievala a poporului roman; la inceputul istoriei lor, romanii traiesc in mai multe state medievale. Explicati, pe scurf, ce intelegeti prin afirmaiiile ... "in domeniul spiritual exista 0 sinteza religioasa alaturi de cea a limbii" (N. Iorga); "influenta elementului slav la formarea nationalitatii noastre este [... J evidenta" (1. Bogdan); "daca romanii ar fi venit de la miazazi de Dunare [... J intaia lor capitala ar fi trebuit sa fie asezata pe tarmul fluviului" (Gh. 1. Bratianu), Exprimati-ud punciul de uedere. referitor la ... titIul lucrarii lui Adolf Armbruster, Romanitatea romdnilor; parerile lui Mihai Roller despre rolul Bizantului si Kievului in evolutia societajii romanesti, la inceputul Evului Mediu; indepartarea treptata a romanilor de la lucrarile Congregatiilor din Transilvania. Identificati ~i analizati opiniile diferite referitoare la .. consecintele razboaielor daeice; "retragerea aureliana": veridicitatea afirmatiilor lui Anonymus. "Motivati" urmatoarele demersuri istorice ... preluarea de catre comunitatea autohtona a elementelor de cultura materialii i?lspirituala ale romanilor; rugiimintea lui Ionita eel Frumos, pentru ca Papa sa-l recunoasca "imparat al vlahilor si bulgarilor": "trecerea" lui Radu Negru din Tara Fagarasului in zona Muscelului de mai tarziu.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA

LECTIE , DE EVALUARE: Primele sinteze romanesti - etnica, spirituals, statala


I. Alegeti raspunsul corect privind: l.factorul romanizarii atestat prin termenul evQC~S: a. dreptul; b. reli c. ~eteranii; d. viata economica: \'~ ~ 2.faetorul neeesar al romanisarii, eonfirmat prin utilizarea unui sti a. aetivitatea economics: (b.')eultura scolara: c. urbanizarea; d. vi romana in sine; 3.cadrul politic traditional romanesc, existent pe ambele maluri Dunarii: a. camp; b. ocol; c. tarat; d. tara; 4. conducatorul politic eel mai eunoscut in nord-vestul Olteniei, d moartea lui Litovoi: a. Barbat: b. Farcas: e. loan; d. Seneslau; 5.regeclinta celei dintai mitropolii ortodoxe dintre Carpati si litor Marii Negre: a. Arges, b. Siret; c. Tomis; d. Vicina. (5 x 0,10 p.) 0,50 pun II. Corelati izvoarele cu personalitatile: A. Alexiada; B. Croniea bizantiria anonima: C. Diploma loaniiil D. Gesta Hungarorum; E. Leiopiseiul cantacuzinesc; a. Gelu; b. Lito c. Niculita: d. Pudila: e. Radu Negru. (5 x 0,20 p.) = 1 P

Hl.Comentati afirmatia urmatoare: "Romana este 0 limba neolatina": ail vedere: l. structura gramaticala (morfologia, sintaxa); 2. lexieul (fon principal de cuvinte). (2 x 1 p.) = 2 pun

Iv. Regrupati

urmatoarele cuvinte de origine slava: Bistrita; boier; co cnezat; DambDVifa;gasca; jupan; masiu; plug; precupet; secard; Snagov; staret; utrenie; vamii; vecernie; Vlasca; Vlasia; voievodat, folosind criteriile mentio la sfarsitul lectiei a doua. (20
x

0,10 p.)

= 2 pun

V. Cititi cu atentie enunturile

Nota: pentru fiecare raspuns corect, primiti 0,50 puncte; total 9 punete; un punct este aeordat din ofieiu.

de mai jos; notati cu A afirmatiile care legatura de cauzalitate sau conditionare; cu B, afirmatiile care nu legatura de cauzalitate/conditionare, dar sunt simultane; cu C, d primul enunt este corect, iar al doilea falsi cu D cand primul enunt fals, iar al doilea corect; cu E, cand ambele enunturi sunt false. I.Hidronimul Timis a patruns in limba romana prin "flliera slava": Antichitate, acest rau era numit Tibiscum. 2.Hidronimul Olt are 0 evolutie asemanatoare; numele initial, Alu atesta continuitatea daco-romanilor. -3.Centre de putere germanice existau in Transilvania in see. N-V; acea perioada dateaza tezaurul de la Apahida.1\ 4.Geula eel Batran accepta misiunile apostoliee ale regelui Stefan Sfant: la fel procedeaza Geula eel Tartar. \:: 5. .Descalecatul" lui Negru Voda nu avea legatura cu situatia roma . din sudul Transilvaniei; in schimb, el influenteaza evolutia eomuni maghiare de la Campulung. 6.Cel dintai comitat organizat Ib: est de Tisa este atestat in zona ve cetati romano-slave de la Biharea; mentionat pentru prima data in 1 .principele" Mercurius se pare ca nu a rezidat in Transilvania.( 7.Rascoala fruntasilor moldoveni contra regelui Ludovic I a fost de 9ata in 1359; mitropolitul lachint a fost transferat de la Vicina la Ar (7 x 0,50 p.) 3,50 pun Din oficiu 1 punct, total 10 pun

sinteze
'" a

32
I

..

CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEA~CA IN CONTEXT EUROPEAN

=======INSTITUTII MEDIEVALE iN

jJ TARILE ROMANE
In literatura de speeialitate exista 0 vasta dezbatere privind s tura lumii medievale. Desigur, !llildeluLdask-este-Europa Oe~~~' tal~,-.!!llge pot fi intalnite doua elemente fundamentale: dome f@dal, aflat in proprietatea nobilului si lucrat de taranii depend ~ignsamblul raporturilor feudalo-vasalice din eadrul clasei eongu toare!. Istoricii romani au evidentiat faptul ca in Tara Romaneasc in Moldova nu au existat formele clasice ale feudalismului europ Evul Mediu romanese s-a afirmat, asadar, in ~ud-estul Europ.ri.s,a tiE..ap~e-'llmodelYlui bizantin. Domeniul boieresc era detinui cl~e.9nducatoar.e~eare datora, in. principal, ascultare si supun autoritatii centrale, adica domnului. up~ parerea lui Serban Papacostea, statul romanesc mediev fost lIexpresia unei natiuni in devenire". Moldova, Tara Romane si Transilvania s-au eonstituit in Evul Mediu in voievodate. In see al XVI-lea, Transilvania a devenit principat. Struetura institutio a Tarilor Romane a fost, in cazul Moldovei si al Tarii Romanesti, inspiratie bizantina, dar forma de manifestare si atributele sale aVI puterniee trasaturi autohtone.

o
"Domnia nu este ill tarile noastre un factor izolat ill conduce rea statului, neschimbat in relatiile sale cu lumea dinlauntru si din afara [... ], ea trebuie cercetata in timp, ca orice fenomen istoric, si in raporturile, de intelegere sau de lupta, pe care conditiile generale ale vietii de stat i le impun, cu ceilalti factori de raspundere politica: boierii si tara."
Gheorghe I. Bratianu, Sfatul domnese si Adunarea stiirilor fn Principatele Romfine

'l.l Domnia I~~

f .

O2
,,10, Mircea, mare voievod si singur stapanitor, domn a toata Tara Urigro-Vlahiei, si a partilor de peste munti, inca si spre partite tataresti si herteg al Amlasului si Fagarasului si domn al Banatului Severinului si de amandoua partite peste toata Podunavia, inca pana la Marea cea Mare si singur staparutor al cetatii Darstor,"
Titulatura lui Mireea eel Batrtin, inir-un document din 23 noiembrie 1406

Institutia centrala ..o reprezenta domnia [D1l.Aceasta a luat.nas data eu formarea statelor feudale. Ea a eunoseut forma absolute momentw in care to~ datorau aseultare dornnului. Dol!1!1i.a .s,:at timat Ptj,n_Qrigine<!...? divina_~i prin credinta ca puterea vine de Qggmezeu. De aceea, domnitorul trebuia sa fie milostiv, cumpa drept si generos,-.&stel,-.dDnmitonll ~i jUpJifieapute:r:eiLlldin:mila Qtiinmize1L,~.cesiun.ea la eondueerea tam s-a facut fi~pe e~.e: ditara.fie.electiva- Domnul eraalespe viata, trebuia sa fi~ barba t'?A.~ bucure de integritate.fizica. El i9i aroga si titluri legate de sta ~a de teritoriiJl?zl. Astfel, ~_b,oi_erime alegea pe domnitor @nduLmembr-ilor familiei Basarabilor, in Tara Romaneasca, ~i pectiv a Musatinilori.in Moldova. 5-a practicat in mod frecvent cierea la domnie a fiului eel mare, inca din timpul vietii domnito Alegerea nu apartinea rnsa exclusiv boierimii, deoareee uneori un important avea si Adunarea Tarn, Dornnitorul dobandea insemnele puterii dupa ceoera uns cu de MitrQPolit si confirmat de Poarta. Numele sau apare in docurru tgle slave sub forma gospodar si in eel~ latine, dominus. Puterea sa a~solJ1ta~~ravea~earacter personal, El era proprietarul.intregului mant, comandant suprem al armatei, conduceaintreaga adminis tie, Qatea moneda.si stabile a _im~te,_ r~p~e~~stanta su12!!= judecatoreasca.Se bucura de 0 autoritate nelimitata si avea drept viata si de moarte asupra supusilor Lindife_rent d_erangullor cial. Boierii asteptau, "din mila Dornnului", danii de pamanturf dregatorii.

,
\

EUROPEAN

INSTITUTII MEDIEVALE iN TARILE ROMANE

33

..-"

)statuLdo1t!:n.es~
Doctrina politidi mediey..ala_arata ca dQIDIlitQIllLmLp_ute.e..l:..9l).du~ singur si ca In toate_problemele trebuia s~ consulte Sfatul domnesc. ~cesta eraformat din marii boieri, care ulterior au inim..JJ;lriegat9rt1_ principalele instrumente ale administrariitarii de catre domnitor, Numarul membrilor sai a variat In jurul cifrei de doisprezece. ~a principala In Sfat era Mitropolitul, care era urmat, In Tara RomaneasCK, de Marele Ban.al.Olteniei.Jar.in Moldova de Portarul Sucevei. Dintre --_. principalii dregatori sunt de amintit logofatul ~-~eful cancelariei., :yOrilicul ~ seful administratiei, vistiernicul tr: responsabilal finantelor, spatarul ~ purtatorul spadei domnitorului si apoi comandant al ostirii, paharnicul ~ responsabil cu pivnitele domnesti, postelniculr~sp0I1sabil cu camerele domnesti [SI]' Sfatul domnesc avea atributij a.dminj.~trative,_ politica.si.judecatoresti, jar jn _politica externa era. ~Qnsultat la incheierea.aliantelor si la declararea razboiului. lntarirea Sfatului a fost 0 cale de limitare a puterii domnului de catre boierime.
-

ere privind s Europa Occid entale; dom pmiidepend ~ clasei condu ra Romaneasc smului europ ~ E1JfQl2..ei ca sc era detinu ltare si SUplID anesc mediev lara Romane ~odate. In sec nra institutio rii Romanesti, butele sale aVI
~-C DIN SECOLUL AL XVI-LEA

\ Adunarea tiirW
La elaborarea politicii interne si externe.au.participat si Adunarea Tarn si Adunarile obstesti. Acestea au reprezentat a treia institutie fundamentala a structurii politice feudale. Ele rE:;un~au de obicei starile .prlyjlegiate,.din care.taranimea .. era.exclusa. Convocate periodic, aceste adunariau adoptat.hotarari importante In_<Jomeniul vietii politice, al fiscalitatii, al vietii religioase. Astfel, $!~ discutau probleme legate de stabilirea impozitelor, aplicarea corecta ajustitiei, problemele pacii si ale razboiului. In Transilvania, dupa diplomele din 1366 emise .de Ludovic.cel Mare si mai ales dupa Incheierea In 1437 a Unio trium nationum, romanii au fost exclusi In mod colectiv din viata politica si religioasa si au fost acceptati doar In calitate de indivizi.

ista a luat.nas orma absoluta Domnia .~a I, Iiterea vine ge ilostiv, cumpa dirn mil;Tea." J tit fie J2e cal~ ia sa fie barbat , legatede st pe ctQmnitor maneasdi, si ~od $ ii d omnrto .
I
V

/
Organizarea administrativii
$i judeciitoreascii Adminis~tia era s~~ata In tinuturi In Moldova.judete In Tara Romaneasca, districte, scaune si comitate In Transilvania, La condu~~rea acestora se aflau dregatori domnesti care aveau atributii importante In domeniul administrativ, judecatoresc si militar. Ace9tia vegheau la pastrarea linistii In tara, strangerea impozitelor, aplicarea corecta a d~reptatii, mobilizarea In caz de pericol extern. Sasii din Transilvania, care erau grupati mai ales In districtul Brasovului ~i al Bistritei, au constituit 0 forma de organizare politica si administrativa proprie, numita Universitatea Sasilor. plan juridic, pentru 0 lunga perioada de timp, obiceiul nescris al pamantului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de drept pentru romanii organizati In obsti libere, Din secolele al XIV-lea-al ~l.e.aJ!.!nceput uniformizarea Iegislativa, influentata pe larg de scrierile juridice bizantine - de exemplu, codullui Ji!stinian -, iar in Transilvania de unele coduri de legi maghiare. Astfel, In 1517, juristul Stefan Werboczi a public at codul Tripartitum. Un rol important - . cau In justitie scaunul de judecata al nobilului si eel de la nn-elul. unitatii administrative. Cea mai inalta instanta era cea a vaievodnlui sau a' principelui, care a~dea verdictul final:

Domnitorul

f~;c~e~t

_?ATUL DOMNESC ROPOLITUL Marele Ban al Olteniei (Tara Romaneasca) oqotatut istiernicul Spatarul ostelnicul aharnicul

1n

'I?

1,

34

CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN I _._. ~-,

XYiseJici~~
Bisericaa, ~01?t un aliat de nadejde al voievozilor romani ill E Mediu .A&itsta .$i-a afirmg,t_pro12riadoctrip.[J:u.priyge la reg! .llluncii si al proprietatii, la rolul Iegiiifi societate, l?isE:'ric(l ortod era supusa, dirlpi!nct de vedereaogmatic, P'ltriflJ'J:iieLdeJa,Col}S ljpop6l.Jvfitropoliilt~-.d:iu.Moldova_$i+axa-Romaneasca_-"11tr~Q.p,' orice amestec al acestei autoritati ill chestiunile .administrajive, , 12omnjt().rol-ll-llun:l(~ape,mih:~p.nli!$L12e e12isco.ri.Ace$tia au s jinit politica ,domneasca de protejare a ortodoxiei $i'au combatut a siva cafolicismului, declansata cu pld.tere19finele secolului al XNAstfel, ii.1359./ Nic<?!.e.~~c;p?-i1!~~sarah- a oranizgt~oRQlia !? CU~~~L~e_Arg~~-:~nii l~Ol $i 140~triarbia~~s tlll1fI161 a recurtoscut Mitropolia deJQ..S.l:!c~v~~DomrutoIlJ, care.e primii ctitori.ai, tarii,-.-ai:LCQiiS:fr.u-il=f1:u,rji'"ffoaseJJjs.eri.ci si mAnas precum Vodita, Cozia, VOIQ!let,llumor,Yutna, Hurez, Amota. A tea au deveriif iillpoftante centre ale vietii culturale. -. ~
A

MANASTIREA PUTNA, CTITORIA LVI ;iTEFAN CEL MARE


(1466-1469)

'-!-

Armata
-

.~

CETATEA HOTIN A AVUT UN IMPORTANT ROL STRATEGIC IN AP ARAREA MOL DOVE I

Importanta razboiului ill Evul Mediu s-a relectat si ill inter, domnitorilor romani pentru organizarea militara. In.caz .de.pe . !!lfljor, la chemarea domnului, se reunea Oastea ceaMare.jor din poporul inarmat. Astfel au procedat ill1462 Vlad Tep~$_$i in~ Stefan.eel Mare. Lln important rol operativ.avea.si.Oastea cea sa!!.Curtea, care cuprindea cetele boierilor si garda domneasca._A tea erau antrenate pentru tactic a "pamantului pariolit". Transfor rile din domeniul strategiei $i al tehnicii militare nu au oeoIit T!l Romane ill Evul Mediu. Armele de foc au adus un plus de forta confruntarile militare din secolele al XIV-lea-al XVI-lea ill sud-e Europei. Iancu de Hunedoara, Stefan eel Mare si Mihai Viteazul folosit ill armatele lor mercenari.~Tari~ ~man. e erau aparate de .~ .meroase fortificatii ridicate la hotare, precum 'cetatile Turnu, Giur~ si Braila ill Tara Romaneasca, Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, C . Cetatea Alba, Moldova, Timisoara, Oradea, Pagaras, Arad, in Tr silvania.

/
Dictionar
PRINCIPAT, teritoriu condus de un suveran care are titlul de principe. VOIEVODAT, formatiune statala condusa de un voievod in Moldova si Tara Romaneasca in Evul Mediu.ln Transil~~ ea a fiintat din secolul al XIII-lea pana in 1541.

1.Definiti termenii: dinestle, mitropo/it, dreqeton, ertitette. 2. Explicati raporturile dintre domn si Sfatul domnesc. 3.Alcatuiti un eseu (nu mai mare de 25 randuri) cu titlul: Biserica $i stat In
Mediu.

\
:UROPEAN TA.RILE ROMANE $1 POARTA

35

J ,ARI~ ;M~
Cadrul general

SIPOARTA '

in secolele al XIV-Iea-al XVI-lea, statutul international al Tarilor , , Romane a depins in mare masura de raporturile dintre marile puteri vecine si de obieetivele politicii exteme romanesti. Mijloacele domnitorilor romani au fost, la inceputurile Evului Mediu, militare, iar apoi, eu precadere dupa 1600, diplomatice. Esentiale in raporturile internationale au fost relatiile dintre Tame Romane si Poarta. Istoricul Florin Constantiniu le-a asemanat cu "un conflict asimetric". La baza sa s-a aflat disproportia de forte dintre cele doua tabere, rezistenta deseori tenace a romanilor, centrul de greutate trecand de multe ori din planul militar in eel politic si diplomatic. at si in inter, fn-~az de.pe . Raportul de forte _-A..'i
eEL MARE,

Tarile Romane nu aveau resursele neeesare unor actiuni ofensive de durata in teritoriul inamic. Strategia lor militara era in principal it:;' DIN TETRAEV:ANGHELIARUL DIN defensive si urmarea sa impiedice Poarta sa instaureze la nord de .;..-::-~ DE lEROMONAHUL NICODIM Dunare regimul de pasalac. Toti voievozii romani, de la Mircea eel Batran si pana la Mihai Viteazul, au cautat sa evite bataliile cu turcii in camp deschis si au aplicat 0 tactica militara proprie. Aceasta a purtat numele de "tactica pamantului pfujolit". Astfel, populatia se retragea in zonele mai ferite, distrugea reeoltele si ataca detasamentele turcesti trimise dupa prada, punand in pericol aprovizionarea turcilor. A9a a fost in cazul campaniei din 1462 a lui ~ aparate mareaNoastramilostivire, Noi Mahomed al Il-lea impotriva lui Vlad Tepes sau a eelei din 1476ime Turnu, Gl . - ca principatul din nou supus pot,;riva lui Stefan eel Mare. L, Neamt, C .~ Noastra putere sa ocarIneercarea voievozilor romani de a obtine sprijinul puterilor crestine as, Arad, in 1J -'I'~ chiarlegilesale si domnul rareori a avut succes, cad deseori erau in joc orgolii si interese '~::eptulde a face razboiu sau conflictuale, mai ales dinastice. de vieata sau de moarte Atitudinea boierimii a fost inconsecventa in aceasta perioada. In It"'=::::s;:~l'!:~ilor sm. - crestiniicari,imbratisandreli- functie de obieetivele politicii Portii si de evolutia luptei pentru puteet, vor trece in urma.din re dintre domnitor si boierime, clasa conducatoare a adoptat fie solu~=-='-=C puterii Noastrein Romania .tia sprijinirii domnitorului atunci cand aparea pericolul transformarii acolo din nou crestini,nu - niciintr-un chip reclamatisi Tarilor Romane in pasalac si pierderea privilegiilor sale, fie, de indata ce aparea posibilitatea unei intelegeri cu Poarta, abandonarea luptei si recunoasterea suzeranitatii tureesti. :i. mmanii,carivor trecein vreo , in toata' aceasta perioada, un rol decisiv l-a jucat lupta pentru con~:~or Noastre,vor fi scutiti ~ ~ -?i de oricebir. trolul gurilor Dunarii si al principalelor drumuri comerciale. . ':l:mnii lor crestinivor fi alesi de fIFe de boeri. Statutul politico-juridic din pricina acesteiinalte cleTame Romane au facut parte, conform dreptului islamic, din Casa pentru ca Noi am inscris pe ~-,-lista celorlaltisupusi ai Nostri, Pacii, care reprezenta aeea zona strategica in care erau plasati amicii sa plateasca pe fiecare an Portii. Tarile Romane nu se aflau pe directia strategica de inaintare e imparatesci trei mii de spre centrul Europei, ci la margine a sa. La baza raporturilor romano... -=-.:;e ai tarU,sau cincisute bani de turcesti in epoca medievala s-au aflat Capitulatiile, 'ohdudme, care reeda Noastra." prezentau diplome de privilegii acordate de sultanii otomani dOIII!l.i1 ~rica $; stat In Capiiulatia tncheiaia In 1391 (1393) romani [D1]. Ele prevedeau respectarea autonomiei Tarilor Romane, Mircea eel Batran si sultanul Baiazid ~ Mare'.foL'~ ~Tepes .f?! it).~ Oastea cea.Mi lonmeasdi. A lit". Transfor 1 au oeolit l plus de forta l-lea in sud-e fihai Viteazul
1475-1504

~f :;:
_-=--~

'\

36
~
"XIV. De cand ostile othomane s-au aratat la malurile Danubiului si pana in vremea lui Stefan eel Mare, moldovenii si-au aparat vitejeste libertatea si n-au putut fi momiti sa-si puna grumazul sub jug strain, nici prin ademeneli sau mari fagaduieli, nici prin exemplul valachilor, vecinii lor. Si lucrurile stau asa in ciuda faptului di principii Moldovei, spun analele tarii, au datde cateva ori 0 suma de bani turcilor. Caci principii mai prudenti ori de cate ori putea rascumpara cu bani vreo asuprire, preferau, pe buna dreptate, dupa exemplul ilustrilor conducatori prin faima intelepciunii lor ai republicii venetiene, sa faca paguba pungii, decat tarii si supusilor lor; totusi un tribut care sa fie continuu si statornic nu s-a putut impune nicicand, pana pe timpul lui Stefan mai sus pomenit."
Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei

CIVILIZATIA

MEDIEVALA

ROMANEAScA

iN CONTEXT

EUROPEAN

~
Sultani otomani contemporani cu voievozii romanl
BAIAZID I TRAzNETUL

care isi pastrau propriile institutii. Prindpele era un domn paman ales de boieri. in schimbul recunoasterii autonomiei, Tarile Ro plateau un tribut (haraci), care a reprezentat initial un fel de imp iar apoi, in forma sa clasica, rascumpararea pacii [D21. Cu timpul, raciul a crescut la sume foarte mari. Se adaugau numeroasele d cu prilejul reconfirmarii domniei si obligatiile constand in mari c !ati de cereale, turme de oi, lemn, ce se indreptau spre Constantino In plus, Tarile Romane erau obligate sa sprijine Poarta pe timpul c paniilor militare cu soldati si salahori pentru intretinerea drum si repararea cetatilor, in schimb, turcii nu aveau voie sa stationeze la nordul Dunarii sa ridice moschei in aceste zone, lucru remarcat de altfel si de c torii straini. Astfel, s-a mentinut autonomia Tarilor Romane. si . celei de care s-au bucurat Ragusa si Hanatul Crimeii. Totusi, in conceptia turcilor, Tarile Romane nu se aflau pe din strategica de inaintare spre centrul Europei, care era Viena, ci unci la margine a acesteia. Conflictele dintre romani si turd au inceput la 1388 in Dobro Au urmat cele cu Tara Romaneasca in 1388 si 1391, Moldova in 1 Transilvania in 1420-1421. Marile confruntari militare, precum ce la Rovine (17 mai 1395), Vaslui (10 ianuarie 1475), au fortat Po sa recunoasca realitatile politice de la nord de Dunare si, in d catorva incercari de a instaura regimul de pasalac, sa accepte e tenta politica a Tarilor Romane [Sd.

(1389-1402)
MURAD AL II-LEA

(1421-1444)
MAHOMED AL II-LEA

(1444; 1444-1446; 1451-1481)


BAIAZID AL II-LEA VELI

(1481-1512)

Dictionar
situatie caracterizata prin dreptul recunoscut de autoconducere si autoadministrare a unui teritoriu prin organisme politice proprii. CHILER, camara, loc de depozitare. INDEPENDENT-A, dreptul exclusiv al unui stat de a lua hotarari si a solutiona problemele sale interne si externe fara nici un amestec din partea altor state. SUZERANITATE, autoritate politico-juridica a unui stat suveran asupra unui stat vasal care are guvern propriu, dar care desfasoara 0 activitate externa limitata. VASALITATE, raport contractual in Evul Mediu intre senior si vasal bazat pe fidelitatea personala,
AUTONOMIE,

ARMATA TURCEASCA. IN MAR$ STAMPA. DIN SECOLUL AL XVI-LEA

1.Enurnerati In ordinea cronologica corecta patru voievozi rornanl din se al XV-lea care au purtat lupte cu turcii. 2. Cititi cele doua documente. Cum exptlcati pozitia pounca deoseblta a P fala de '[arile Romane? 3. Pe baza cunostintelor de pana acum, imaqlnatl-va 9i descrief scena pre tributului Tarii Hornanesti catre sultanul otoman.

.
EUROPEAN

POLITICA EXTERN$. A VOIEVOZILOR

IN SECOLELE

XV-XVI

37

domn paman ei, Tarile Ro I ' unfel de imp ~.,]. Cu timpul, ~eroasele d andinmaric e Constantin ta pe timpul nereadrum

OLITICA EXTERNA. A VOIEVOZILOR ROMANI IN SECOLELE XV-XVI


In Evul Mediu, domnitoni.din, Tarilg Romfu"tese b!!Qlrau_d~!!vi~ul de a cuordona.politica.extema-uneori dupa-constritari-cu-Sfatul ....Qmn.c ..pjrectia Rdngpalain politica externa a reprezentat-o-lupta F-entru menpnerea.....ill:!tonQmiei si aindependentei politice.a Tarilor ~omane, a statutului 101juridic deosebit in.raport eu-Marile.Puteri, $i anume Ungaria, Imperiul Otomanrl?010nia.~.a., aparasee-teritcriu; lui si a hotarelor tarii. Semnificativii ~ fast pentru Evul Mediu insistenta cu care toti voievozii si-au afirrnat dorinta de a apara frontierele istorice ale tarii, refuzul de a accepta 0 pierdere teritoriala, anexiunile sau incalcarile de hotare. Desi Ungaria si Polonia erau puteri crestine, in cercurile voievozilor munteni si moldoveni se stia foarte bine ca intre tendintele de expansiune ale puterilor catolice vecine si cele ale Portii nu era, de fapt, 0 mare deosebire. Inca de la intemeiere, Tarile Romane si-au manifestat in mod.des. chis spirituLdeJ:ruciad~i-veinta~de a 'fi un bastion -avansat-al-erestit.:~ti!lnJata.Eor.tii Voievozii romani au fost constienti de acest fapt inca de la inceput si au actionat ca atare. ~ura e~l2ozitiile Portii s':!1.ujmariUnsud-estulEuropei iar epoca deglorie ayo.iev.ozilor mani care s-au impotrivit Portii cu mijloace militare a luat sfarsit, ostilitatea fala de otomani s-a afirmat mai putin raspicat It: Tarile Romane;i~loeUI mijloacelor militare a fost luat de diplomatie. Capitatele cr~tine. Viena,.Craeovia, au.fost tintaunui flux de informatii purtate de mesagerii caFe-veneau-clID-'farile.Romane"I2up.a expansiunea vertigi- noasa..in-P-e:rti:n:snla-Balamiea;-turcii-au atins, in ultimul deceniu. al secoluluialXIV-lea, linia Dunarii si au intrat in contact direct cu Tarile ~omane. AstfeLs-a deschiaindelungata epoca a confruntWij.cuP~ai1a. D~e~a .. constituit pentru Imperiul Otoman principalul front euro-" pean, unde Tarile Romane, uneori in alianta eu Paloma !}1 Dngana, i-au opus rezistenta. . lJrile Romane s-au.integrat ca..unJactp.rJJ:D12ort!!nt in cruciada tarzie si prin actiunile lor militare au intrat in atentia opiniei publice europene. Porta lor militara a fost luata in calcul in mai toate proiec'tele de cruciada.

-j
I

re, precum cea , au fortat Po mare si, in ci , sa accepte

ro:

-c,

(/~ireea eel Batra~g~b-

h}~)

rornanl din s i deoseblta a p, erieti

scena pr

~ dintre cei mai importanti voievozi ai Tarn Romanesti la inceputurile expansiUnii otomane in Peninsula Balcanica a fost Mircea eel Batran (1386-1418).-. .~ . In fata amenintarii turcilor el a luat sub autoritatea sa Dob:rogea si, conform parerii ~or istorici, a trimis un corp de oaste sa Iupte, in 1389;Ta-Campia Mierlei (Kossovopolje). Totodata, Mircea a incen:at sa eontraeareze relatiile incordate eu Sigismund de L~ regele Ungariei, al carer obiect era Banatul de Severin, inchci: intermediul Moldovei, 0 alianta cu Vladislav lagello, regeIe Po~'

..

38

CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA TN CONTEXT EUROPEAN

"Mireea, strangand oastea tarii, nu !;ii-a facut planul sa vina asupra lui Baiazid si sa dea lupta, ci cu multa grija si-a pus la adapost in muntele Brasovului femeile si copiii. Dupa aceea insa se tinea si dansul eu armata pe urma lui Baiazid [... ] si, tinandu-se pe urmele lui, savarsi ispravi vredniee de amintit, dand lupte, cand vreo unitate dusmana, rupandu-se, se indrepta undeva spre tara, dupa hrana sau la pradat vite [... ]." .
Croniearul Laaonic Chaleoeondil despre lupiele lui Mireea eel Biftran cu turcii

D1

tureese irninent,-MiJ:G@a s-a-apropiat.de.Sigism eu_C'are a.incheiat.un .... tratat.de alianta la Brasov -In-7-maF-tie-1 . O_Q9steoto!llil!la_condusa.... de sultanu!.Ba~!~ (zis lldlrlm2 a tr, Dunarea si a .:W~intatcatre capitala Tarii Romanesti. Lupta dec s~c;lat-ln-1'~\G~bria13951a....unJQG-mla:;;tinos;-dupa urui auturiin cU._$Ellh.!!:.i, gellumit Rovifie, ,is-a-.?S?!s!"!..t.9:! lnfrangerea.arma.~!. IUane [D1]. In anul urmator, spiritul cruciadeicrestine a fost r,eyigJ o ttata C':1 expem1ia organizatage Sigimup.dJa Dunare-eusprijin Mircea si al cavalerilor burgunzi. Atacul celor din urma de la-Nico (25 septeinbrie 1396),desfasurat dupa tipicul luptei.cavalerilor.feu. s.... a sfar:;;it-cn--un-dezastn:rcumplit, ill care crestinii au fost masa LEo moartea sultanului Baiazid, infrant la Campiile Ankarei ill 1 de haniil turcmen Timur Lenk, Imperiul Otoman.a devenit scena h~lor pentru putere intre fiii sai, Mircea eel Batran a profitat de zie pentru a se amesteca aceste ill lupte, spriiinind pe Musa si Mus impotriva lui Mahomed. La moartea lui Mircea, ill 1418, ofensiva otom....9:!!a_a fost.opri Dunare, lupta impotriva tureilor devenind un element obisnuit in B Mediu. _~ Alexandru eel Bun P-.Q!rivit }2.ill:.eriiJui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun (1400-:-1 a intreprins 0 importanta opera de organizare politica si eclezias a Moldovel. Lunga .... a~ domnie a-corespuns, In-general, unei perioade de p rezultat al.politicii .... extrem de abile a voievodului moldovean, c mentinut echilibrul intre Ungaria si Polonia. Astfel, recunoscand zeranitatea lui Vladislav lagello, Alexandru s-a asigurat de spriji 'PolDnternrfcrfa-orjcarei incercari a Ungariei de a controladn comercial eare lega sudul Poloniei, trecand prin Moldova; deDunarii, mai precis de cetatile Chilia si Cetatea Alba. ~Acordul dintre Polonia si Ungatia, incheiat.la Lublau la 15 m 1412, reprezenta un .... mare pericol pentru Moldova, fiind primul a 'de impartire a unui teritoriu romanesc ill ..f~~de influenta. Aco nu a fost aplicat datorita-faptului ca Alexandru :;;j:Aon.orat intotdea obligatiile rezultate run acceptarea suzeranitatii regelui polan si dati contradictiilor polono-maglaare. Astfel.Voievodul moldovean a mis corpuri de oaste care s-au alaturat polonezilor ill luptele ir triva cavalerilor teutoni de la Grunwald (1410) si Marienburg (1 Vlad Tepe~ Una dintrecele.mai importante i vestite figuri .de voievozi dievali din.Tara-Romaneasca a fost Vlad Tepes (1456-1462; 1476). allui Vlad Dracul, Vlad Tepes a ramas vestit pentru duritatea pe selor, cum era, de pilda, tragerea ill teapa. Singurul tablou care il Ifi C tiseaza provine de la Castelul Ambras din Tirol. Multi specialisti 1identificat cu Dracula, personajul din romanul cu acelasi name al Bram Stocker, mai ales sub impactul povestirilor sasilor din Sibiu, Ii erau total nefavorabile. Preluand steagulluptei antiotomane, Vlad Tepes a dejucat un 0 p~ot turc~~c ce urmarea sa n prinda la.Giurgiu si apoi a--trecuts;ini ~tre ann 1461-1462,la atacarea ganuzoanelor otomane de la D& In-varaJuL1462, o.importanta armata .... otomana condusa de sult Mahomed al Il-lea a patruns in Tara Romaneasca si a inceput ir tarea spre TID:g.Q.~Vlad Tepes a aplicat tactica pamantului pA
'/
-

In fata perieolului

..2'

" ~
\#

';-~A'''-:.v

f\ ~''''\...

.) ,~..,

-.~

,..

:hr'. ~.M "', 'u,';''\j'1t h<'\.Qj \A\.i


..;:..t'

S~\,w.~ ~ l' ~

<

'~
\

UROPEAN

POLITICA EXTERNA A VOIEVOZILOR iN SECOLELE XV-XVI

39

It-dg..5i-gism 7-maftie-l{

UdJrim) a tr~ "" _-:--_ .=-se5e 0 spaima~ar~, desi _Lupta.-lee~~rornan ave~ ~o ~aste ~IlUca si pes;e =""":;;"""t'>"'in-4'n.L~ .' en mare gnJa si ne mgropam in lllUl au .UJ _Lutal; ~.. t . ~::::oapte in santun, totusi nu puT.eaarm~_ ...:=~. Ne..'auiovit mtr..'onoapte, :! qJo~tr~\[lgQk:::.B::~orat oameni,cai, camile.[...] ~spnJ~u1 ~:cs: bIrcii,fuginddin fata lor,au veta de la-Ntco~ :'::-:::i,1a ieniceri,ieniceriii-au alungat valerilor.feudsa :::~ si-iucideau,casa nu fie cotroII fost masacr-a.;:::-"~, asa incat au facut mare pa~ Ankarei in l~::::==aratului." ~vertiiscena lu: - Constantin Mihailovici din Ostrooiia despre campania otomanii din. 1462 .pro fit a.t de OC in Tara Romdneascii Musa siMus '

~~tr-u-a--IDft)meta-armata otomana, lncapabil.sa-Linfranga.pe Vlad "Tepee, sultanul s-a r~tr~~ si l-a Iasat ca domn pe frate!e v.QieYQqllhU, RaOuTel Frumo.1L!D2]'~bandonat de boje!t_\O.ad_Iep~9 aluat.drumul p.rihegieL9u..pJ~.s:at~ ]~~si1viffiia, underegele.Ungariei, Mat~i Corvin, dand as~uJtare.!-!l1eltiril9rsasilor, g pgrWlcit irltemnitgrea.yoievodului muntean la Visegrad, langa~:p,.eptq~~ . --Y!ilii-Tepe9 .a.revenitpe .tron in _1476_cu-sprijinul-lui-$tefan-eel Mare. Ostilitatea boierimii in fata stilului sau de conducere autoritar . a C!et~I~at-~rgaI!!z~~;9--lJl1uL~oinpiOt-carci~-i~~ca~ut\rictLm~.dl!pa dear oJ1l!1A.9~_q9!J1ni~:... '\

tt Ianeu

de Hunedoara

a 511.QsLoprita
t obisnuitin E

Bun (14QO-l43. ca si ecleziasl erioade de pa oldovean, care recunoscand ;urat de spriji controladru )ldov~de-gun

)a.

blau la 15 man
ind primul ao

fluenta, Acor
iorat iritotdea ipolo~~i dato

Descendent al unei familii de mici nobili rom3ni din Transilvania, IarlCu de H~ea-ocrr~inl~g:r<!Lprin stiluL..de-viata-9Lreliifa~Oif:Qlica",noQj.limiLmaghiare-. . In 1438_a fost numit ban de Severin, iar trei ani maLtarz!ut'yoievod aU@nsH,,-ani~i..A fosLunul dinrre.cei.mai.straluciti.exponenti -~r.glidadei tarzii. In acest scop, a actionat pentru a rgJJJ'lLin_cadrul <;cest~ aliante, Mpldoya si.Muntenia.Apoi l-a invins.pe beiuLV1diIn!l!!i,J2atruns ill.Iransilvanla.Lllterlor a intrat in Tara -Remaneasea _2ili1nfranLp~efleg.e~in7~~ilerhei ul-Rumeliei, intr-o lupta_da@_p~ r~l Ialomi!R-.__ J' t t. flIntre 144;3-1444 a intreprins 0 importanta expeditie in Peninsula ~illcanica,_cffi'~_s-a in~~i9-t cu p~<ukJCLSeghedi..Q. In.c..urajaideacest succes, reg~le Vladi~laY-laLUngariei Eli Poloniei a inceput in toamna a:n:iiIlifI444 0 noua aetiune militara in Balcani.care s-a .terminat insa deza?.!Il!os, piiidi1frfulgerea:-armatei cre9tine si moartea regeluiin J..!l..Eta de la .Yarna-din-noiembrie 1444,Ianeu a fost ales guvernator ge~eral al Ungariei.: _ . In 1456, la numai trei ani dela caderea Constantinopolului in mainilelui ahomed al IHea,-at:lcu:aorgahizat "9i 'a condus .apararea Bel--' gradului, considerat 0 veritabila f/chei~".a Ungariei. Rapus de duma, a murit in {abara d~ la Z.-ell1im~PapaCalixt.al.Ill-lea considera ca vietoriaoopnuta aelancu de Hunedoara in 1456 la Belgrad a fost "everiimentul eel maifericital.vietii sale~/ 'I?tefan eel Mare Considerat eel mai important voievod al secolului al XV-lea,Stefan eel Mare a mareat apogeul Moldovei medievale. In timpul domniei sale (1457-1504), voievodul a reusit sa restabileasca autoritatea centrala si a impus Moldova in randul statelor importante ale Europei, angajate in lupta impotriva turcilor [D3]. In politica sa a tinut seama de raporturile de forte Elia dorit sa evite angajarea tam in lupta cu mai multi inamici deodata. In fata Ungariei a preferat suzeranitatea personala fata de regele Poloniei. A fost voievodul care s-a eonfruntat eel mai mult eu Poarta, avand si sprijinul unor aliati, precum Venetia, hanul turcoman Uzun Hassan. Stefan eel Mare a actionat pentru a aduee Tara Romaneasca in tabara inamicilor Portii Eli, de aceea, a purtat lupte cu Radu eel Frumos, pe ~are l-a infrantEli l-a alungat de la domnie. _ In 1475, Stefan a obtinut 0 stralucita vietorie impotriva turcilor la Vaslui. Soliman, beilerbeiul Rumeliei, primise ordin de la sultan sa scoata Moldova din lupta. Oastea otomana, prinsa in cursa lntr-Q ingusta la Vaslui, nu 9i-a putut folosi superioritatea numeridi ~ a infranta, Constient de perieolul unei noi expeditii, in iannarie
A

moldovean a in luptele im arienburg (142!

de voievozi ),-1462;1476). duritatea ped ablou care 11ir Iti specialisti I-W zelasi name al lor din Sibiu, I
a dejucatun

. ,..z.:o.;
'-:2ti. ~

i-a-trecut-in i ane dela~t idusa (iesult fa in~~plit i rcilllantului ph

~':~t~i
1-

40

CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEASCA IN CONTEXT EUROPEAN

Stefan a inceput sa pregateasca noua faza a luptei antiotomane. au fost trimise soliiin Poloni?, Ungaria,la Venetia, Roma, in H Crimeii~ la Caffa>f&~~f5!fiiO~ a largi alianta antiotomana. In urmator, 0 importanta armata otomana a patruns Am Moldova, condusa chiar de catre sultanul Mahomed al II-lea. In confrunt la Razboieni, Stefan a suferit grele pierderi, dar cetatile Moldo rezistat. Armata otomana a resimtit din greu efectele tactidi p~ tului parjolit si a fost nevoita sa se retraga. Pierderea cetatilor de la Gurile Dunarii, Chilia si Cetatea AI determinat sa reinnoiasca in 1485juramantul de fidelitate fata de ranul sau, regele Poloniei, la Colomeea. Aceasta nu l-a impiedi lupte impotriva polonezilor, care, sub conducerea lui loan Albert, din fiii lui Cazimir al IV-lea, au intrat in 1497 in Moldova, dar c fost infranti in lupta de la Codrii Cosminului. Pacea a fost se in 1499. Asadar, la sfarsitul domniei sale, Stefan a reusit sa puna cap ~ carei forme de dependenta fata de Ungaria si Polonia si a impus recunoasterea autonomiei Moldovei, care se afla la apogeul pres lui si puterii sale.

r Mihai
MIHAl VITEAZUL, 1593-1601 GRAVURA DE EPoeA DE lOAN ORLANDI

Viteazul

Mihai Viteazul este considerat primul unificator al Tarilor Ro El ramane un personaj controversat, caracterizat de unii cand un turier, cand un condotier. Mihai Viteazul s-a afirmat in conditiile cresteriiinfluentei in spatiul romanesc, mai ales dupa infrangerea din anul157.4 a lui Voda in Moldova. In acelasi timp, contextul international era m rasaritul si sud-estul Europei de adancirea contradictiilor dintre P si Habsburgi ori Polonia, fiecare cu interesele sale politice si s gice. Domnia lui s-a desfasurat in conditiile unor importante forman politiee si eeonomiee, urmarind limitarea cresterii P boierimii si revigorarea puterii domnesti pe fondul sporirii 0 tiilor fata de Poarta. Insusi Mihai Viteazul se numara printre ce mari proprietari fundari din Tara Romaneasca. Actiunea politics si militara a lui Mihai a constat in unirea silvaniei, Moldovei si Tarii Romanesti si in crearea unui edifid litie eapabil sa se opuna turdlor si intereselor marilor puteri. voievodul muntean devine un reprezentant al erudadei tarzii, mandru ca: .Principatul insusi a fost readus la vechea libertate Lupta antiotomanii Do~a lui Mihai a coinds cu constituirea de catre papa Cle al VIII-lea a unei aliante eu Spania, lmperiul Habsburgic, du Toseana, Mantova si Ferrara. Polonia si Anglia s-au dovedit reti fata de acest proiect. Actiunea sa politica a inceput in noiembrie 1594 cu uciderea torilor turco-levantini si masacrarea garnizoanei turcesti din Bue Astfel, Tara Romaneasca s-a alaturat LigiiSfinte initiate de Habs Au urmat luptele cu turdi de la Harsova si Silistra, iar apoi c tatarii de la Putineiu. S-a constituit 0 alianta antiotomana ale caret baze fusesera deja de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, In tratatul cu Voda, domnul Moldovei. Organismul politico-militar era atasat Sfinte, fiind capabil sa lupte cu Poarta. La 20 mai 1595 s-a incheu

Capitani ~i personalitati din timpul lui Mihai Viteazul


BABA NOVAC AGA LECCA BANUL ~A UDREA BALEANU RADU CALOMFIRESCU PREDA BUZESCU RADU BUZESCU SfROE BUZESCU RUDOLF AL II-LEA GHEORGHE BASTA SIGISMUND BATHORY _ ANDREI BATHORY IEREMIA MOVILA SIMION MOVILA MAHOMED AL ill-LEA

EUROPEAN

POLITICA EXTERM

A VOIEVOZILOR IN SECOLELE XV-XVI

41

ltiotomane. As Roma.In Han iotomana. In anl .= :?:a:ai inimos sa-I intalnesc [pe in Moldova fiiI-z:, ::::t acei putini oameni ee-i aveam, In confrun~ I. Calugareni, aflai ca toti atil M ld . -~ de lupta, deci eu, chemand a e 0 ovel - ~ Dumn ezeu, mc:l. x A mec:l.lerm eu el > e tacticii pa~_~ -;:Wie, in asa fel ea tinu toata ziua, i mare paguba tureilor, spre 1Cetatea Alba, L e.!:ui Sinan-pasa [... ); asa ca in aeea Iitate fata de snatg:e;m fast omorati patru pasi si sapte 1 l-a impiedicatss A' ~ am castigat cincisprezecetunuri i loan Albert, tl.l1J ;l; :s;;a:g verde al Profetului Mahomed, ldova, dar care"':':' =-Eiuit de dansii si foarte Arespeetat, :ea a fost se:rrul::::<:::::l-am trimis MarieiSale Imparatul z: a1 II-lea).a

g~

X'

~'

'

sa puna capat a si a impus Pot spogeul prestigr

Mihai Viteazul despre bi1ti1lia de la Calugareni

11 Tarilor Roman mii cand un av

i influentei Po~~!.A SFAR$ITUL nul 1574 ~ lui I &::::::::.uLUI AL XVI-LEA onaleramarca~ ";J'~ ~or dintre Po ,politice si stra importante tr a cresterii put, ul sporirii obli Ira printre cei

tratat intre Tara Romaneasca si Transilvania; practic, Mihai Viteazul, devenea membru in alianta antiotomana. Exprimand raporturile tensionate intre domnitor si marea boierime, tratatul il dezavantaja pe Mihai, care devenea loctiitorul lui Sigismund Bathory, Puterea reala revenea Sfatului Domnesc, compus din doisprezece boieri mari. Tratatul satisfacea interesele boierimii muntene, care, asumandu-si prerogativele domniei, i~i manifesta intentia de a se integr~ starilor sociale privilegiate din Transilvania reprezentate in Dieta. In acelasi timp, tratatul prevedea ca biserica ortodoxa din Transilvania sa fie asezata sub jurisdictia Mitropoliei de la Targoviste. In vara anului 1595, inidelitatea lui Mihai a determinat reactia Portii.Inca de la 14 mai, sultanul declarase Moldova si Tara Ro~aneasca provincii turcesti si numise la conducerea lor pasale. Campania lui Sinan Pasa la nord de Dunare a atins apogeulla 13/23 august 1595 in batalia de la Calugareni, terminata cu victoria lui Mihai 4]. Mihai se retrage spre munti si asteapta ajutorullui Sigismund. Intre timp, Sinan ocupa Bucurestiul si ifli numeste reprezentanti in administratie. Cu ajutorullui Bathol)! Mihai reia ofensiva si ii alunga pe turci p.ana..d.l.l:lrolG-ae-Giurgi u. ~ ~ tara pustiita de raZboi r?icu 0 boierime convinsa de importanta actiiiriilof sale, Mihai a adoptat 0 masura nepopulara. Este yorba despre legarea taranilor de gli~, ca~ asigura astfel.resursele militare r?Tf!scale ale=jarii~ absoiut necesare dupa 0 campanie militara. -In aniIT597=I598, in cadrul unor importante actiuni politice, Mihai s-a eliberatc1e-suB tutela luiSigismund Bathory, Astfel in 1597 a in-

ID

~E

. GAT

'C~

LON

k.E

I
.-r-

~-

at in unirea Tr
unui edificiu lor puteri. As! ciadei tarzii, fii ilea libertate".

ire papa Clem burgic, ducii dovedit retice uciderea en esti din Bucun ate de Habsb 1, iar apoi cele
ill

o
MAREA

NEAGRA

ize fusesera P n tratatul cu ar era ,?ta9a~ Li~ 95 s-a incheiat


l

o )'\
!

r=:
~/

'
/'

L,
I

-;-'~"c
'

1fT

'j'"

I
I "II

,
\

42
Ds

CIVILIZATIA MEDIEVAL'; ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

,,10, Mihail voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si al Moldovei, dat-am si am inoit rugatorilor nostri, monahilor de la sfanta manastire Agapia, prin aceasta [carta de privilegii] sa fie imputerniciti si slobozi a tine hotarul lor din Negresti, Nimeni sa n-aibe acolo nid un lucru, si nid cu poieni1e ce vor fi acolo in hotarul acestui sat [... ]."
Mihai se intiiuleazd damn al celar trei Tari Romtmesti (29 mai 1600)

cheiat pacea cu turcii, care i-au confirmat domnia; in anul urmator incheiat cu Rudolf al II-lea, imparatul Austriei, tratatul de la Ma tirea Dealu. Asadar, voievodul muntean se impunea drept factor . portant al coalitiei crestine in sud-estul Europei. Uniunea politicd Prin campaniile din anii 1599-1600, Tarile Romane si Transilv s-au reunit intr-un sistem politic coordonat de voievodul de Bucuresti. Nici 0 sursa documentara nu confirma existenta unui prestabilit de unificare politica. De aceea, unii istorici pun sub se intrebarii unirea infaptuita de Mihai. Mihai Viteazul a incercat astf inlature primejdiile aparute la Alba-Iulia si Iasi, datorate insca lui Andrei Bathory si Ieremia Movila, sustinatorii politicii Polo Desigur, un rol important l-au jucat legaturile economice, cult si dinastice intre Tarile Romane care detineau cetati in Transilv Intr-un atare context, Mihai Viteazul poate fi considerat pe buna tate un reprezentant de seama al "planului dacic". Prin cuce . Transilvaniei si a Moldovei, cu sprijinul marii boierimi, s-a nascu istoria Tarilor Romane 0 noua optiune politics, in sensul orien catre Transilvania, in contradictie cu planul de uniune politica p . din perspective balcanica. Niciodata pana atunci un domnitor ro nu intreprinsese 0 actiune de cucerire a Transilvaniei, cu toate secintele ce decurgeau din acest fapt. In vara lui 1599, 0 solie trimisa de Mihai Viteazulla Praga ii ~ cita lui Rudolf al Il-lea permisiunea unei campanii in Transilv~ Lupta de la Selimbar, unde l-a infrant pe Andrei Bathory, a facut c domnitor stapanul Transilvaniei. Poarta l-a recunoscut ca atare, ~ paratul l-a socotit doar guve~ator, iar Dieta principatului l-a accert---.l ca .Joctiitor" al imparatului. In Transilvania, voievodul a urmari principal, imbunatatirea situatiei taranilor romani si statutul de ~ ~ gie recepta pentru biserica ortodoxa, Au fost reconfirmate privile~ secuilor, iar mica nobilime romaneasca din Transilvania si-a vazu randul ei privilegiile reconfirmate. in vara anului 1600, politica 0 a lui Ieremia Movila, instigat de Polonia, l-a determinat pe Mihai intreprinda 0 expeditie in Moldova. Dupa 0 campanie fulgerato tara i s-a supus [Dsl. Activitatea politica a voievodului a starnit ostilitatea Marilor pu~ Polonia nu accepta pierderea Moldovei si dorea reinscaunarea M . lestilor, Nobilimea maghiara din Transilvania era ostila lui Mihai, Rudolf al Il-lea nu vedea cu ochi buni prezenta voievodului in T silvania, unde generalul Basta, reprezentantul irnparatului, marele adversar al voievodului. in aceste conditii, la 16 septembrie 1600, Mihai a fost mfrant'" Miraslau si a pierdut Transilvania. Infrant de poloni in Tara Ro neasca, voievodul a plecat la Praga sa ceara ajutorul lui Ru al II-lea, in virtute a acordului incheiat in 1598. La 3 august 1601'11 sprijinul imparatului, Mihai a castigat batalia cu Sigismund Bath de la Coraslau. Evenimentele pareau sa ii fie favorabile si in pri . Moldovei si Tarii Romanesti. Insa la 9 august, voievodul a fost ~ pe Campia Turzii de mercenarii valoni platiti de generalul Basta. r<?olitica de cruciada a voievozilor romani din secolele xv-xv' constituit 0 pagina glorioasa in istoria Evului mediu romanesc, acelasi timp, ea a permis mentinerea individualitatii politice a pn Ro~~ul sud-est european dominat de otomani.c
A ' "

Dictionar
guvemator general al unei provincii din Imperiul Otoman. CONDOTIER, conducatorul unei trupe de mercenari. SANGEAC BEl, guvematorul unei provincii din Imperiul Otoman. PA~ALAc, provincie in Imperiul Otoman.
BEILERBEI,

cl'

t.Definititactica pamantului parjolit. considerarnca Moldovaa atins apogeul puterii sale sub domnia lui $tefan cel Mare? 3. Explicati de ce este comparat Vlad Tepe9 cu Dracula. 4. Preclzati condltiileinterne ~i externe ale preluarii puterii de catre Mihai Viteazul. 5.Enumeratimomenteleconflictului dintre Mihai i?iturci pana la batalla de la
2. De ce Caluqareni.

6.Cititicu atentie [OJ]. Explicatlde ce dupa batalia de la Calugareni Mihai Viteazul a trimis lui Rudolf al ll-lea steagul Profetului. 7. Precizati in doua fraze preliminariile campaniilorlui MihaiViteazuldin anii 1599-1600dinTransilvania 9iMoldova. 8.Aratalitreicauze ale eseculuiactluniilui MihaiViteazuldin anii 1599-1600.

'i

EUROPEAN

DIPLOMATIA, 0 R~ALlTATE POLITICA IN SECOLUL AL XVII-LEA

43

anul urmator atul de la Mil :I. drept factor .

"
ne si Transilv voievodul de astenta unui p ipunsub se :I. incercat astfel :orate inscauna politicii Polo . romice, cultun i In Transilv rat pe buna r. Prin cuceri imi, s-a nascut sensul orients me politica pri domnitor ro tiei cu toate ec:r . l:~cii;;i boierii Tarii Romanesti si , ~ mirean si ecleziastic al tarii, .1 la P ~z. ":::rcrtuJ.. nreastralucitului domn a1nostru, II . d d M 11raga il n SOl .PUl voievo e acum atei 1 ill rans vanIA - fa cern cunoscut []" . ... cum ca not, thory, a facut ~ -;:re preastralucitul si prea inaltul scut ~a atare, l11::-~Gheorghe Rakoczy,din gratia lui atului l-a accepl:k~ principele Transilvaniei, [... ] xlul a urmarit, .5. avut oarecare neintelegeri de ~ statutul de re);--- ell preastralucitul principe domrmate privilegiis-. :::cstru si cu noi insine, deci pentru a ania si-a vazut ~ x::::;:minvenina si creste supararea, ci politica os~ rratatul d~ sa se ~enti~a ninat pe Mihai w:el"vecmat~ti, [... ] pro~ten: m ..,.; ful t c:... cedinta, pe sfanta treime S1 mannue gera oan~ sufi'ete 1or noastre, dim preuna ' " cu . .::::::::::::oartul principe Matei Basarab, [... ] ea ~arilor Puter ~2ra nici 0 dauna si zabava, incepand sscaunarea MO\~ ;::::ul de fata in toti anii la ziua de ttlla lui Mihai,~, adici la ziu~ de 6 martie stil evodului in Tram: sau la 24 februarie stil vechi, suma de imparatului, eIi\:: Horini de argint bani buni din f'!"'""::'!ala oilor transilvanene ce pasc in i a fost infrant panoastra [ ]. ~ in Tara RorrJt- ~ea, [ ] ca tot la ziua de 6 martie ttorul 'lui Rudo,t:...:::3JU, dimpreuna cu banii de mai sus, 3a t 1601 trimite preastralucitului principe . ugus d B / th G..~!IIl bun cal turcesc de rasa cu scan de ~m~ a. .or!. - :. cu pretios pieptar de sarma de dle si ill pnvrnfC:. en toate omamentele demne de un evodul a fost uGc:ripe, precum si un cal castrat. Daca eralul Basta. L -:urn indeplini acestea in tot sau intr-o ecolele XV-XVI.E::::2cat de mica, atunci preastralucitul diu romanesc. ~ a1Transilvaniei, Gheorghe Rakoipolitice a Tarilo=- Oil fi si elliber de orice obligatiuni de omani.f :i~Tara Romaneasca [... l"
A
A

DIPLOMATIA, O-REALITATEPOLITIC..\ -, I~SECOLUL AL XVII-LEA .:


-.--:-

Consideratii generale
Secolul al XVII-lea a reasezat raporturiIe intre Maril~ Puteri. In acelasi timp, in rasaritul Europei au aparut noi pericole. In lupta pentru suprematie politica s-a afirmat 0 noua putere, Rusia. Astfel, teritoriul romanesc intrase In zona de influenta a patru mari puteri: Imperiul Habsburgie, Polonia, Poarta si Rusia. Dupa dornnia lui Mihai Viteazul, Poarta a inteles ca pentru mentinerea stabilitatii In Tarile Romane se impunea respectarea statutului lor de autonomie. Desi initial obligatiile Tarilor Romane au fost reduse simtitor, catre sfarsitul secolului ele au sporit din nou. In 1658, cetatile Lugoj, Ineu si Caransebes, Tinutul Halmagiului si zona muntoasa a Banatului au fost anexate pasalacului Timisoarei, iar doi ani mai tarziu lua fiinta pasalacul Oradei.

Domni si principi in Tdrile Romdne


In aceasta perioada, domnii Tarilor Romane nu sunt, cu cateva exceptii - Vasile Lupu, Matei Basarab, Radu Mihnea, Dimitrie Cantemir, Constantin Brancoveanu -, personalitati proeminente. Continua In mod flagrant amestecul Portii in nurnirea domnitoriIor romani. Diplomatia a ramas cea mai importanta activitate a domniei. In timpul domniilor lui Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi I si IT, Transilvania a initiat cateva incercari de alianta eu Moldova si Tara Romaneasca In c~drul unui proiect numit Regatul Daciei. In timpul guvemarii principilor Rakoczi, relatiile Transilvaniei cu Moldova si Tara Romaneasca au fost din ce In ce mai stranse, fiind favorizate si de importante legaturi culturale. In acelasi timp, dupa domnia lui Radu Serban, Poarta a renuntat la orice incercare de transformare a Tarilor Romane ill pasalac. Moldova si Tara Romaneasca treeeau printr-o perioada de framantari politice si sociale determinate de conflictul, devenit traditional, dintre boierimea autohtona si elementele grecesti si Ievantine: acestea s-au pus la dispozitia domnitorilor, au cumparat pamant, au facut afaceri sau au obtinut dregatorii, Grecii erau socotiti cauza tuturor relelor: de aceea, reactia autohtona a imbracat forme violente, mergand pana la alungarea lor. Exemplul eel mai conc1udent este Asezamantul din 15 iulie 1651 allui Leon Tomsa, domnul Moldovei, care prevedea expulzarea greeilor. In Tarile Romane a crescut puterea politica a clasei conducatoare si s-a intensificat lupta dintre gruparile sau familiile boieresti - de pilda cele dintre Cantacuzini si Baleni (Tara Romaneasca), Costinesti si Cuparesti (Moldova). Domnia 1ui Matei Basarab In Tara Romaneasca si cea a lui Vasile Lupu In Moldova au fost un exemplu de lupta impotriva grecilor. Cei doi domnitori au sprijinit eultura si, In ciuda relatiilor uneori tensionate, au pus bazele unei aliante panromanesti impreuna eu
A

.-~-.

-.

oo.

~--==-a

!:t~

'r ~

incheiai intre Matei Basarab si Gheorghe Rakoczy la Bucuresti, /a 23 octombrie 1638.

.,

44
D2
, I

CIVILIZATIA MEDIEVAL.A ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

.,,[... ] Alaiul de intrare si iesire a domnului este plin de atata stralucire, incat eel care 11vede pe acest domn nu se poate mira indeajuns, cand ia seama la starea Moldovei, la orasele si satele sale nu prea dese si la faptul di nu se sapa in aceasta tara mine de aur si argint; domnul da turcilor in fiece an 0 suma imensa de bani; si totusi el tine 0 curte atat de mareata incat pentru 0 descriere mai exacta ar trebui sa zabovesc mai multo Ma voi margini sa insemn cate ceva in legatura cu ea. Si pentru ca sa poata fi infatif?ata mai bine, voi arata mai intii dregatoriile marilor boieri numiti in slujbe, apoi voi indica in purine cuvinte pompa cu care obisnuia sa iasa si sa vina, sa celebreze sarbatorile si sa implineasca solemnitatile cele mai insemnate [.,,]."
Calatorul strain Marco Bandini descriind la [umittatea secolului al XVII-lea curtea domnitorului Vasile Lupu

principii Transilvaniei [D1]. Mai mult, Vasile Lupu, considerand un continuator al imparatilor bizantini, a sprijinit financiar Patri de la Constantinopol [D2].

Sfar~it de secol
In perioada 1673-1678/1683, Poarta a ineereat sa introdu Tarile Romane 0 noua formula politica dupa evenimentele din 1673, cand polonii au capturat Hotinul. Stefan Petriceicu, do Moldovei, si Grigore Ghica, domnul Tari; Romanesti, au tree partea eueeritorilor. De aeeea, sultanul a impus slujbasi gre dregatoriile Tarilor Romane. Aceasta masura a premers re . fanariot, instaurat oficial abia la inceputul secolului al XVIII-Ie Numeroasele actiuni militare desfasurate in a doua jumat seeolului al XVII-lea - eampaniile otomane impotriva Polonu Rusiei, asediul Vienei (1683) - au influentat regimul polil Tarilor Romane. Considerat p~buna dreptate unul dintre cei bogati boieri ai Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu s-a festat, in cadrul domniei sale, drept un adept statornie al principi eehilibrului politic, manevrand eu dibacie intre Habsburgi si Po Totodata, a actionat intens pentru promovarea culturii si dand mele sau unui veritabil stil artistic. Principele-carturar al Mold Dimitrie Cantemir, a incercat in timpul seurtei sale domnii 0 a piere de Rusia, gandindu-se la formula unei guvemari autorit tarii. Infrangerea de la Stanilesti a pus insa capat acestei ince Asadar, la finele secolului al XVI-lea s-au produs importante tatii politice si in Tame Romane. Transilvania a intrat sub do-:-"-"-' habsburgica, iar la sfarsitul domniilor lui Constantin Braneoved.l~ Dimitrie Cantemir, in Tara Romaneasca si in Moldova s-a insta~ regimul fanariot.

Dictionar
LEVANTIN, locuitor al Levantului, regiune care desemneaza litoralul ritean al Marii Mediterane. TUI, insemn al puterii si rangului demnitarilor in Imperiul Otoman.
CONSTANTIN BRANCOVEANU, DOMNUL TARII ROMANE!;)TI (1688-1714), $1 CEI PATRU FIl AI SAI

r-....

1.Motivatlde ce Poarta a renuntat la transformarea Tarnor Romi'me in pas la inceputul secolului al XVII-lea. 2. Precizati trei teritorii romanesti pierdute in favoarea Portli la mijloculse lui al XVII-lea. 3.Cititicu atentle [01]' Aratati care sunt obligatiilepe care ~i Ie asuma Gheo,~ Rakoczy 9i care sunt cele pe care ~i Ie asuma Matei Basarab in acest tr~ Precizati cauzele care au determinat incheierea acestui tratat. 4. Argumentati noua formula politlca pe care Poarta a dorit sa 0 introdu~ deceniul al optulea al secolului al XVII-lea.

EUROPEAN

SOCIETATEA $1 ST~'uCTURILE COTIDIANULUI IN EVUL MEDIU

45

considerandi ianciar Patriar

. sa introduce mentele din rtriceicu, domr esti, au trecut slujbasi greci premers regirr ri al XVIII-lea. doua jumata rtriva Poloni ~ul politic III dintre cei rveanu s-a m tic al principi isburgi si POaL turii si dand rrar al Moldo ~ domnii 0 ap; man autorit acestei incer i importante ::r.lgrrLentul VI. Si iarasi, voi, fiii mei, at sub domina; - hri Dunmezeu, dupa cate am putut n Brancovean - inteleg, cum se cuvine domnului ova s-a insta easca pe dregatorii sai. Daca

X:SOCIETATEA 51 5TRUCTURILE COTIDIANULUI IN EVUL MEDIU ~~~1i~


, 1\

Boierii

---

- puna pe cineva in dregatorie, sa-I fieeare dupa cum i se potriveste ia. A~a se cuvine, daca vreji sa . pe dregatorii vostri in dregatoria ii, nu dupa partenire si pentru . . Pentru ca daca var avea unii a de rude, sau daca vor fi unii si rudele voastre, atunci sa le dati mai -=. putere, pentru ea sunt rude sau ce var fi rudele domnilor vostri? ea eel ce este domn adevarat, nu :::uvine sa aiba rude, ci numai slugi Iar pe slugile care sunt sarace si se di pentru vai eu slujba dreapta si . iar voi sa-i dati inapoi si sa aveti eaza litoralul rV zmmai de aeei eu rudenie? Sau astfel si altii: nai suntem fii de boieri, nu riul Otoman. rine sa ne dai sa fim in urma celor . Dar daca yeti avea a multime de . var fi plini de neamenie si de neHornane in pas sau daca va var fi si rude, dar vor ~ci? sau si dintre fiii de baieri, i la mijlocul sec daca parintii lor au fast buni si ei _ aevrednici si netrebnici la ce yeti Ie as~ma Gheor4--,",::levaie de ei? Stii ca nu te-au uns pe arab In acest trCl\... :3 damn ei, ci te-a uns Dumnezeu, ca atat. .I .. drept fata de tati '. sa 0 introduce . . . .
II

Puterea boierilor din Tarile Romane provenea din stapanirea pamantului, Boierimea se diferentia in functie de marimea proprietatii si de modalitatea in care aceasta a fost dobandita. Boierii datorau domnitorului slujba sau credintd ei slujba. In schimbul acesteia, erau inzestrati cu pamant. Pentru Evul Mediu romanesc nu exista marturii privind desfasurarea unor ceremonii in care boierul depune omagiul sau domnitorului, dupa modelul clasic occidental. Boierul, devenit mai tarziu si dregator, datora ascultare voievodului si primea "din mila sa" numeroase dregatorii si pamanturi [D1]. Boierii erau obligati sa-I urmeze pe domnitor in campaniile mi!itare, sa-I asiste la impartirea dreptatii si in administrarea tarii. In schimb, ei se bucurau de numeroase scutiri fiscale si de privilegiul de a nu permite agentilor domnului sa intre pe proprietatea lor, pentru a strange taxele. Aceasta favoare, care poarta numele de imunitate feudala, a constituit, deseori, baza puterii unor familii boieresti. Raporturile dintre domnitor si boieri au fost adeseori incordate, si nu de purine ori domnitorul si-a pedepsit sangeros supusii. Astfel au actionat Vlad Tepes si Stefan eel Mare. Pentru Tepes, principala modalitate de a tine boierimea sub ascultare era tragerea in teapa. DespreStefan eel Mare Grigore Ureche scria ca era "degraba varsatoriu de sange nevinovat" . Tdranii

Basarab despre cum trebuie sa se comporte domnitorul cand acorda dreglitorii

in Evul Mediu, munca taranului era principalul izvor de bogatie. Astfel, valoarea unui domeniu boieresc se calcula nu in functie de suprafata, ci de numarul de sate. Fenomenul de destramare al obstilor satesti si de aservire a taranimii s-a desfasurat lent in spatiul romanesc. Astfel, pamantul era lucrat de taranii liberi lipsiti de orice proprietate si care incheiau un acord cu boierii, in care se obligau la o seama de redevente, dar mai ales de taranii dependenti, care purtau denumirea de rumdni in Tara Romaneasca, vecini in Moldova, serbi in Transilvania. Ansamblul obligatiilor tarMlimii fata de stapanul feudal purta numele de renta feudala. Formele sale principale erau: renta in munca (robota), renta in produse (dijma), renta in bani (censul). Un moment important pentru aservirea taranimii l-a reprezentat legarea de glie, care simboliza pierderea libertatii juridice individuale a taranului, care a avulloc in 1517 in Transilvania, in 1595 in Tara Romaneasca si in 1628 in Moldova. Acest fenomen social-economic se explica, pe de 0 parte, prin transformarile in domeniul economiei europene din secolul al XVI-lea si, pe de alta parte, prin cresterea permanenta a fiscalitatii. Taranul era astfel obligat sa-I?ivanda pamantul si libertatea. Rascoalele taranesti din Evul Mediu romanesc - precum cele din

~!.

,
\

46

CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

1437 si 1514 - s-au sincronizat cu violentele conflicte din E Centrala si Occidentale care au reprezentat primele semne ale societatii medievale. Ordeenii Orasenimea, nu foarte bogata in Moldova si Tara Romaneasca mai prospera ill Transilvania. Era fermata din oarneni liberi, mes gari si negustori, ce se indeletniceau uneori si cu agricultura. Or erau legate in marea lor majoritate de comertul de tranzit, iar meierea lor era, ill principal, un privilegiu al domniei. Despre 0 tere demografica a lumii urbane ill tarile extracarpatice se poate mai ales pentru secolul al XVll-lea, lucru remarcat si de eaIatorii s Locuinia Intr-o atare societate s-a desfasurat viata cotidiana a oame obisnuiti. Marea majoritate a populatiei locuia in mediul rural, se indeletnicea cu agricultura si cresterea animalelor. Aici tipul cipal de locuinta era bordeiul semiingropat sau locuinta simpl suprafata, cu doua incaperi. In Moldova si Tara Romaneasca, a, rile urbane se compuneau din locuinte ridieate din piatra si CMa Curtile domnesti de la Targoviste si Suceava erau relativ modes abia in a doua jumatate a secolului al XVI-lea s-au petrecut am jarile edilitare semnifieative, ~emarcate, intre altii, de Georg Rei storffer sau de Franco Sivori. In schimb, ill Transilvania, lumea si urbana era mult mai asemanatoare cu aceea din Europa Cen si Occidentala, Cotidianul si cultura Bogatiile naturale si rezervele de alimente, in special cereal, fost dintotdeauna apreciate. Ele ofere au hrana necesara locuito din Tarile Romane, granele destinate aprovizionarii Constantinopol rezervele pentru fortele armate. N-au lipsit msa perioadele de fo precum cele din vremea lui Radu Paisie si Stefan Lacusta, agravate cL vaziile straine si de campaniile militare desfasurate pe teritoriul ro Informatiile de care dispunem, cu precadere de la calatorii str ne infatiseaza un tablou viu asupra vestimentatiei. Astfel, marea ritate a populatiei i9i lucra hainele din in, canepa sau aba. Me clasei conducatoare, si ill principal familia domnitorului, au cau fie ill pas cu moda. Pentru 0 lunga perioada, vesmintele au fo crate dupa modelul bizantin, msa unele accesorii erau inspirate de mintele occidentale. In secolul al XVI-lea, costumul pentru me clasei dominante a suferit influente orientale. Era facut din ma postav, velur, eatifea sau atlas. llustrative ill acest sens sunt por domnitorilor Mireea eel Batran, Stefan eel Mare, Neagoe Bas Domnitorii romani s-au afirmat ea excelenti patroni ai acti . culturale, pe care au stimulat-o si au sprijinit-o pe diferite cai. A ta reprezenta 0 modalitate importanta de consolidare a puterii cL nesti ill raport eu marea boierime. Principalele creatii ale cul medievale - eronici, letopisete, anale, scrieri hagiografice, cod legi s.a. - purtau amprenta traditiei romanitatii si expr influenta spiritualitatii slavo-bizantine.
A

NEAGOE BASARAB $1 FAMILIA SA, TABLOU VOTIV DIN BISERICA EPISCOPALA DE LA CURTEA DE ARGE$

1.Cititi cu atsntls [D1]. Prsclzatl care era conditia esentiala dupa Neagoe Basarab a conducerii unei dregatorii. Argumentati cu citate din text. 2.Aratati care era elementul esential In stabilirea valorii unui domeniu. 3. Explicati pe baza lnforrnatillor din lectie care a fost elementul determinant care a condus la legarea taranilor de glie.

, ~
JROPEAN CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA TNCONTEXT EUROPEAN

47

"

~~m~easc~a. .liberi, mest cultura. Or tranzit, iar ~ l. Despre 0 :e se poate:E.alat .. e caiatoru s

a Moldovei este indeajuns sesuri si vai pretutindeni, z ~ si felurite sate, insa fara de cetiip. intarite prin iscusinta .,.I:J:SEs . _~".,ilg, afara doar de Cetatea _ care este asezata pe un munte I::!...: si ineonjurat de ziduri, [tara] . :iTInd]aparata doar de rauri ea -,--arituri daruite de natura.
lZa

'2Si cu

SrUDIU DE CAZ: Ca1atori straini despre

civilizatia medievala romaneasca


I

Aflate intr-o pozitie strategica deosebita pe drumul dintre Orient si Occident, Tarile Romane au suscitat si in Evul Mediu un interes deosebit din partea Occidentului. Deoarece izvoarele erau deseori lacunare, relatarile unor calatori straini au capatat valoarea unor importante surse de informatie. Calatorii straini se pot clasifica in cateva categorii: a) dili1tori erudiii - Antonio Bonfini, Georg Reicherstorffer [D1], Paul de Alep, Evlia Celebi, Anton Maria Del Chiaro, Franco Sivori; b) caliuori captivi Johann Schilttgruber, Giovanni Maria Angiolello; c) aventurieri Pierre Lescalopier, William Lithgow [D2]i d) misionari - Bandini, episcop de Marcianopol. ~ Toti acestia si inca multi altii au devenit cunoscatori directi. ai realitatilor romanesti remarcand climatul, solul, bogatiile naturale, viata de toate zilele, arhitectura, ceremoniile oficiale, vestimentatia, personalitatile politice. Astfel, acesti contemporani au lasat documentare de prima importanta din care se poate desprinde 0 interesanta imagine asupra Tarilor Romane in Evul Mediu.

v"

tara ~c nu ~pse~:e dill~ eel: 'ox> folosi oamenilor; S1 pe langa bo de . ~~ gata ill mille e aur, argmt
VA'

ma a oame diul rural, . Aici tipul P rinta simp la, naneasca, as atra si cara . Iativ modes petrecut am ~Georg Rei ria lumea r E~opa Cen

ze asemenea e eu mult eea mai :Dcuride aratura, vii si vite, pre:.acun si helesteie, preeum si in -::.e pesti alesi: intr-un cuvant e ~g de toate bogatiile."
Georg Reicherstorffer, Chorographia Moldovei

a Transilvaniei: -, :a:rii este asa de inconjurata de - f-7aJ!i si de netrecut incat nu sunt ~~.ri trecatori pentru a pa~~~e in :=2 0 face foarte puterruca ~1de ~~~-~. In interior se afla 0 vale bogata .:;,:ci:nDie de 30 de mile lungime si 6 .e, impodobita eu sase _orase t-rr.:;se. Cel mai de seama dintre ele rvul, apoi Alba Iulia si Sibiu. In .~ pevamisurile muntilor se inalta pana la varf, ceea ce face ca tara aratoasa si placuta ochilor si le~ sa fie eel mai bine randuit, in \m;)~a sa, din Europa. Caci pe a incununata de munti nu creste ;rful, secara, orz, mazare si fasole. Si H""~ din dealuri sau pe poalele l~r iai vii si sate nesfarsite iar spre Il.L.~rile inconjuratoare .cele mai se afla numai pasuni pentru - capre si cai si desisuri de paduri. astfel oranduita, inciit fiecare mdestuleaza pe cealalta, caci cei indestuleaza celelalte doua parp. te si aeestea la randul lor le ::::eaza cu vinuri, vite, unt si branza: rimba intre ele toate eele de :~, dupa nevoile lor. gasit pretutindeni 0 populatie - latoritoare si prietenoasa si am enii de rand vorbind adeseori i~-"'" si tot astfel fac in mod obisnuit,
R5.T.c..."rf

0:

ENEA SILVIUS PICCOLOMINI (PIUS AL II-LEA) TRANSILVANIA $1 VALAHIA fN HISTORIA AUSTRIALIS

gtIrii.u William Lithgow,

.:F:s=zt& cdiatorie: prin Transilvania ei Moldova

48

\
CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN

LECTIE DE EVALUARE: Civilizatia , medievala romaneasca


f

I. Cititi afirmatiile de mai jos si incercuiti litera corespunzab raspunsului corect: 1. Florin Constantiniu numea conflictul romano-turc: a. r b. conflict asimetric; c. tactica pamantului parjolit. 2. Logofatul era: a. seful cancelariei; b. conducatorul 0:;; c. sfetnicul domnitorului. 3. Mahomed al II-lea a intreprins 0 campanie contra lui Tepes in: a. 1480; b. 1469; c. 1462. 4. Vladislav I a fost ucis in lupta de la: a. Nis; b. Varna; c. C~ Mierlei. 5. Singurul portret -al lui Vlad Tepes este pastrat la cast, a. Hunedoara; b. Bran; c. Ambras. 6. loan Albert a incheiat pace cu Stefan eel Mare in anul: a. 1
b. 1499; c. 1496.

7. Mihai Viteazul i-a infrant pe tatari la: a. Silistra; b. Rus c. Putineiu. 8. Universitatea Sasilor era: a.o universitate; b. 0 asociatie turala: c. 0 adunare politica. II. Completati spatiile libere din propozitiile de mai jos cu . matiile corecte: 1. Regimul fanariot s-a instaurat in secolul . 2. Familia domnitoare in au fost Musatinii, 3. Rudolf al II-lea si Mihai Viteazul au serrmat . 4. Sultanul a fost contemporanullui Vlad Tepes. 5. !--a Leon Tomsa a publicat un Asezamant. 6. In tureii au asediat Belgradul. 7. Cavalerii burgunzi au fost infrenti in 1396la . 8. Turcii au organizat un complot pentru a-l prinde pe Tepes la . 9. Stefan eel Mare s-a aliat eu hanul . III. Priviti harta Tarilor Romane in secolul~f XVI-lea si des situatia lor geostrategica.
IV. Alcatuiti scurte fise biografice privind personalitatea

~
IEREMIA MOVILA, DOMN AL MOLDOVEI 1595-1600; 1600-1606

lui: Tepes, laneu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Sigismund Ba Vasile Lupu, leremia Movila. criteriile conf carora sunt clasificati calatorii straini,

V. Cititi cu atentie Siudiul de caz. Identificati VI. Parcurgeti

cu atentie fragmentele din insemnarile lui G Reicherstorffer si amintiti principalele bogatii ale Moldovei

Vfl.Folosindu-va de portretele din manual, descrieti costu domnesti, Identificati influentele externe care le march evolutia.

EUROPEAN

ao-turc: a. r 'fujolit. ducatorul 09

mai jos eu

inti.

ad Tepes.
nant.
l .

prinde pe

,
\

50

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

~~~~~~==PRINCIPAT~Jt~~*~~TERI
ro:.
,,[...] de cand au fost turci in Europa, a fost si 0 chestiune Orientals, si in momentul cand Rusia deveni 0 putere europeana ea pretinse sa rezolve aceasta chestiune in profitul ei. [... ] Era vorba sa se stie daca Imperiul Otoman va fi dezmembrat si daca rusii vor fi lasati sa se stabileasca pe Dunare."
Albert Sorel,
Chestiunea Orientala in secolul al XVIII-lea

Statutul politico-juridic (secolul al XVIII-lea ~i prima [umdtate a secolului al XIX-lea)

~
"S-o ajutati pe Ecaterina a II-a sa izgoneasca din Bosfor pe acesti murdari turci, acesti inamici ai artelor frumoase, acesti stricatori ai frumoasei Grecii. Yeti putea apoi sa va aranjati, totodata, cu vreo provincie pentru a va rotunji [... ] pentru ca eu vreau sa va vad irnpartind Turcia cu cei doi asociati ai nostri."
Voltaire, intr-o scrisoare catre Frederic al II-lea, regele Prusiei

03
"Sa va ridicati 0 data cu noi sa napadim asupra turcilor fiindca fiecare este dator a-~i pune viata pentru a lui lege si pentrU a lui patrie [... ] biruinta armatei noastre nu va lipsi de a intari ale noroadelor scopuri [... ] dupa pace, noi le vom da al nostru acoperamant si a noastra milostivire."
Fragment din Manifestul tarinei Ecaterina a II-a adresat catre toti crestinii din Muntenia, Moldova, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia, Hertegovina, Macedonia si Albania, 1769

In seeolul al XVIII-lea, centrul 9i sud-estul Europei au confruntate eu dOtiamari:ro151eme: criza polilica-dm--r ~i cOI].~intele saIe externe, respectiv cnza nulUlOto asa-numita "Problema eJrientala" [DJ Mari Puteri - ~ustria, Rusia, Prusia - 19i disputau do . asupra spatiului balcanic [D2], Tarilor l~omane si Poloniei. Mol~ si Valahia s-au transformat in principalul teatru de confr militare intre imperiile vecine, cu grave consecinte pe plan ecor social, politic, diplomatic si teritorial. In seeolul al XVIII-lea s-a accentuat "Problema Orien Imperiului Otoman nu a reusit sa se adapteze pe plan poli~ __ militar. Aceasta criza a evoluat, cuprinzand intreaga viata s economica si politica din sud-estul Europei pana la Marea M rana. ImperiulRus 19iimpunea tot mai mult prezenta in Balcani, tand de decaderea statului otoman. Politic a de expansiune aJ inY.Q.ca.pretextul protejarii crestinilor cfii1BaIeani [D3]. Inca din Petru eel Mare sustinea: "noi nici afirmare a p"Uterii si intind posesiunilor noastre nu dorim si nici vreo imbogatire, ci pentru ' rar~a sfintei biserici si a pOWJrelq~~e9tine vrem sa luptam". In urma pacii de la Pass~rd~iH, lnperiul Habsburgic a de .. putere balcanica, Aliat sau rival Rusiei, a incercat sa limiteze pu~ tarilor si politica lor hegemonic a in sud-estul european. Maria T~ si Iosit al II-lea se temeau ca Rusia ar putea lua Princip devenind vecma cu romanii transilvaneni si slavii de sud (ortod si ar avea astfel drum deschis spre Constantinopol [D4]'.
intre autonomie ~i suveranitate: initiative romdnesti
La sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al xv domnitori precum Serban Cantacuzino, Constantin Brancovean Dimitrie Cantemir au orientat Tarile Romane sp~e Austria sau determinand Imperiul Otoman sa intervina pentru a-9i as~ fidelitatea conducatorilor celor doua tari. Mijloacele folosite au impunerea regimului turco-fanariot si restrangerea autonomiei cipatelor. Prin numirea domnilor fanarioti, se urmarea inte s~tiuluid~~ ofoman. Statutul juridic al Moldovei si al Tarii Romanesti (Val ramanea acela de state vasale Imperiului Otoman. Inasprirea dominatiei asupra Principatelor a determinat a diplomatice repetate ale "partidei nationale", care prin inv capitulatiilor cauta sa obtin~nomiei si c~ denta sub protectia Marilor (~teri. In~1718, in mem ~fateLillfiiClin Viena se cerea desprinderea

ro:
"Aceste doua tari sunt de 0 mare utilitate strategica pentru apararea imperiului spre rasarit, caci posedand partea occidentala a Carpatilor, este indispensabil a poseda si partea orientale, care ar forma puncte de reazem al ostirilor, s-ar inlesni retrocedarea lor la caz de invingere; apoi cele doua provincii pot hrani cu imbelsugare 0 ostire cat de mare. Tot comertul Turciei cu Polonia, Ucraina, Rusia si Cermania trece prin Bucuresti si Iasi [... ]."
Memoriu adresat in 1771 catre Austria

-----

-- 'Y/~

PRINCIPATELE

$1 M':A.RILE PUTERI

51

'lItEL.: s::::&lAN E
-===Zft.l...Ia4lj

fIERI

J'
./
Je

sputau do . Poloniei. Mol' :u de confr pe plan econa


-e;
CJt;

lema Orient pe plan polio ~ga viata so . la Marea Me


lq

Ci

v::

<'\'

~ ~ ~ ~

_ .~~omane~ti de otomani,J~~trarea "datinelor" interne $i...pe_v.titor.". J\{) ~~~.seaunarea unor dOrnni,roinani.,. - '~~",,~v.~ C~atjvelor purtate la FQ~ (1772). delegatii.ale . ~ r: cI'f'!\. --7 boierilor ~1maltului cler din Moldova si Tara Romaneasca au revenI ~~ \ dica~~:v~~rea la d?~e p~ante~ef. ~depe~~enta $i unirea celor __ 'l.ane~ti ~ ~~:<1\ d~ v>doua tari sub g~!l:anp.a-AustrleL.-RusH;n-9~Er..uslel>. olului al XVIII_~~ ~~. _ -ToCin 1772, Ienachita Vaeareseu, principalul sustinator al L Brancoveanu. -\\~ ~ autonomiei sub su~ranitate otomana, considerata mai sigura decat Austria sau Ru 'a:epende.ma sllb.J2rotectoratry.s,tii1lliteaun memoriu marelui vizir, __ mtru a-~i asig " ~~ sustn:and r~ect~re~ v~chilor tratate, inlaturarea abuzurilor $1 ele folosite au 1 revemrea la domml amante e. 1autonomiei pP .... r L:~":J~"~':~I -A-f78 in eontextul eonflietului [uso-austro-ture, boierii munteni I'J. ,i;.A ... a~ eerut Austriei reeun?~terea.~eutra~ta.!ii? Tarh Rom~n:~ti~iar l~ ~~,strC:~t. Iii1~i'h:.l~,~ ~lstov@.a.u revendieat ~desfIilltare~'@';ale~, domm pamante~, . ~litai~ $1mdependenta ~ro.te~Jia]WsJci=4i~ Idei asemana~ se regasesc in memoriul moldovenilor adresat lui Napoleon in ~ caruia i se eerea sprijinul pentru erearea unui stat romanesc - "bariera redutabila intre nord si sud", aflat sub garanti i nu sub roteetoratul Marilor Puteri. ------822 doua delegatii ale boierilor ill rincipate formulau noi cereri catre Poarta: domn si oaste pamanteana, atribuirea slujbelor TRATATIVELE numai pamantenilor etc. ~~ LA KUCIUKKAINARGI, 1774

A~~W
~~~r.&

I't"";

U:~rC

~i' ''/

I'.].'O.~

--.--

52

PREMISELE,

CONSTITUIRII

ROMANIEI

MOOERNE

[5;-

Un memoriu.muntean din~propunea unirea Principaf cumpararea independentei la un pret echivalent cu birul re ambelor tari. Noul stat urma sa fie "de sine si neatarnat"-.Statutul international al Pri .p.atclQr a fost dezb~," .. ..1 Adfianopol, cand s-a 0 lcializat protectoratul rus, a oi in: 1 Paris, cand protectoratul rus a ost oeuit eu garantia cole Marilor Puteri," "=----------I
A

Conflicte tntrs Marile Puteri care au lnfluentat !?i modifi statutul politico-juridic al Principatelor
PREVEDERI, CONSECINTE PENTRU TARILE ROM

---

CONFLICT ANI DE DESFASURARE TRATAT DE PACE


_/

austro-otoman

l69~
Carlowitz ruso-otoman

Poarta recunoaste trecerea ~.-fulirea habsburgic~

Transilvaniei

sub -

1710-1711
Vadul HU9liOr austro-otoman
IENA.eHIrA. v A.eA.RESeU (1740-1797)

Oomnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, se refug' Rusia alaturl de boierii filorusi; cetatea Hotin devi Banatul si Oltenia trec_ sub .t~pl,nirea lrnperiul Habsburgic~ . ' --

171.-1718
Passarowitz=" ruso-austro-otoman

-- ----

1735-1739

Cronologie
1782

- 13elgrad ruso-otoman

. Ilmp~r,I~1 H~~sburgi~ res~ituie Oltenia care realiplta Tam Rom~ne9tl,

este:

Primeleconsulate ruse~ti la I~i ~i BuCll1'e??,'

--1783,
1785

--

~
austriece_'
-

'

1768-1774..,
Kt1cIuR-Kainargi ruso-ausno-otornan

Sunt infiintate consulatele

Moldova si Tara Romansasca sunt scutite de Rentru doi' an'i; este confirmata autonomia Prine! Rt:JsIaobtine dL~Ptl!1 de a)ut.e.OLeoi-iA-falJoarea. -Romane; aSttAI lnceue ruses~--fir;, . -l"':J.\II pretectoratul __ -_ ~

Sunt infiintate consulatele prusace.\

1Z2L__,
Sunt infiintate consulatele
-1802--" ----'

.. -_
franceze

.S"1787-179j~~Austl,179t)
ruso-otoman Bucuresti

Rusia ajunge veclna a Moldovei.---.:.-""", (~ iQ. '"

. CJJJlusia, 1792)~

\=un@i~!~e:c_~~:rnat;ele-e~ .. Poarta acoraa nah;;enful de privilegii Moldovei si Tarii Romanesti, fixeaza la sapte ani domniile si stabileste regimul obligatiilor materiale.

----Tlnutul dintre Prut !?i ~ia}este--Ced


~-

1806-1812

_.

Dictionar
CAPITULATII, acte juridice semnate in secolele al Xlv-lea-al XVI-lea intre Poarta si Tarile Romane, care prevedeau obligatii reciproce dupa acceptarea tributului ca simbol al rascumpararii pacii mahomedane si al suzeranitatii otomane. Poarta recunostea institutiile, legile si credinta locuitorilor Tarilor Romane. PARTIDA NATIONALA, grupare a boierimii pamantene care revendica in secolul al XVIII-lea respectarea autonomiei statale, revenirea la domniile pamantene, eliminarea greci10r din administratie si biserica.

ruso-otoman

-1828-1829 -'
~dria.nopoL ~

Autonomie adminlstratlva pentru arnbetetart Restituirea raialelor de pe malul stang al Dunarii ( Turnu, Braila) catre Tarile Hornane. Granita cu Imperiul Otoman pe talvegul Dunarii, Numirea domnilor pe viata, Libertatea cornertulul (desflintarea monopolului ot, Oreptul de naviqatie pe Dunare cu vase proprii. Tngradirea dreptului de interventie a Imperiul Oto Principate. Mentinerea ocupatlei rusesti 9i obligativitatea Imperiului Otoman de a recunoaste ~i confirma regulamentele administrative.

1. Explicati conceptul "Problema Orientala". Folositi [01], 2. Cum a influentat conflictul de interese dintre Marile Puteri situatia Princi in secolul al XVIII-lea si 'inceputul secalului al XIX-lea. Folositi [02, harta. . 3.A 'fast eflclenta activitatea .partide' nation ale" In secolul al XVIII-lea exemple 9i aratati daca existau 9i alte solutii.

P3

. ','e 1ft' .:4:


'."1

\
\

SECOLUL

FANARIOT

53

SECOLUL FANARIOT
. ---;:;;r: copiii mei, di pe acest pamant Pananotismul a reprezentat un sistem \S6<;ial, ~Somic, politic ~L tcultu~aWmpus de catre Poarta In secoluI al XVIII-lea, ~ahariotismu provine de la cartierul Fanar din Constantinopol, de unde erau originari cei mai multi dintre domnitorii Tarilor Romane In secolul al XVIII-lea. Pana la 1774, ei erau descendentii unor familii de ori. ine romana,'- albaneza ~i greceasca: Racov~ Ghica, Mavrocordat, Callimac i. Spre s arsitu epocii fanariote se constata preponderenta grecilor la tronul Principatelor: Ipsilanti, lui Nicolae Mavrocordat Mavrogheni, Caragea etc. ciitre fj~l s~~ ~~s ..ta~~\/ o data cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost t~J~\---- complet integrate structurilor politice si militare otomane, Incetand 1/ sa mal.C1eSfK90are 0 politica externa pro)2rie" \ flYPrincipala trclsatlira a epodi este noul caracter al regimului dominatiei otomane, mult mai apasator ain pd:Jie-v:e~~i econoilllc:-D'C>mnitorii-au-aeve~~ari 1D cadt.uLad~fi'atier-slrltanului, avand rangul de .ea9a cu doua ~ [Dl' D2]. Erau numiti sau revocati m-fW:1:ctie de interesele Porjii si de sumele de bani puse In joc.
\~

RU TARILE ROM~

intamplator si al nestatorsti, Trebuie sa fim necontenit a inlatura loviturile indreptate persoanei si averilor noastre. aminte ca inaintea unui turc . - trebuie sa va aratati supusi, , ~ero9i."
Sfaturile

silvariiei sub

------

nirea

Ulia care- este

k~

W~~LlJl

't

T; Sistemul obligatiilor Tarilor

51

Romiine caire Imperiul Otoman


0

1.Tributul 2.~ (mare, 0 data 1a trei ani; mic, In fi.ecarean)


fY'I~

Creste permanent, dar reprezinta doar obligatiilor Tarilor Romane catre Poarta.

mica parte a

Suma de bani platita pentru numirea domnului pentru reinnoirea domniei.

si apoi

oniile care vin dupa nurnirea asa cum le-arn vazut eu cu ~aunarii ultimilor doi domni ~ .~ a si Tara Romaneasca, in 1818 - Ia Constantinopol. A doua zi ambele tari._~e, un. o!*~ superi~r merge~ ang al Dunarii (Gi ..::cmarele vizir, sa-l aduca la Poarta e. - ru1 care, de aceasta data, este wegul Dunarii." .:.c: ID1 numar mic din cei apropiati, ~e. Marele vizir ii da invesipatului 9i-l imbraca in caftaYf ! monopolului oto -- mantie Iunga cu flori, care, la :u vase proprii. sernn de cinstire). Toata suita, !a Imperiul Oto ~-~, a primit caftane, 11insoteste pe pana la palatul unde locuieste bliqativltatea se aduc apoi, rand pe rand, la ~e ~i confirma de cateva zile tuiurile, stindardele sau pumnalul impodobit cu ______ ----"'~ Fiecare din aceste obiecte, care se de ofiterii seraiului sau ai insotit de un alai mai mult sau mare, domnitorul primindu-i ,?e divan, fie in pragul palatului." ::olul al XVIII-lea? J. M. Lejeune, secretar francez

-------.I::;;::rilor, trabia)-este-cedat

3. Peschesurile =-------

Daruri pentru sultan si marele vizir facute cu diferite ocazii, mai ales de Bairam. Fiecare domn avea la Poarta un om de incredere care se folosea de "pe9che9uri pentru obrazuri stiute", cand ceva ameninta pe domnul de la Iasi sau Bucuresti.

Mari cantitati de grane, vite, cherestea, silitra erau trimise 4.0bligap.a de a la Constantinopol, neplatite sau la un pre] impus, sub valoarea pietei, aproviziona Constantinopolul cu Monopolul otoman asupra comertului extern romanesc: astfel, se cerea ca anumite produse sa fie vandute cu grane: cererile de furnituri precadere negustorilor otomani, exportul cafre alte tan fiind ingaduit dupa aprovizionarea otomanilor.

,....-.-.n,

-=-~

al domnitorului Alexandru Sutu

Ierarhia social-politica Accentuarea dominatiei otoman lit 0 influenta negativa as~pramstitutiilor !!!ii, a ~t~i functiilor mterne, de la do.ITiine laaanuru.stratie rp3]' Vechea ierarhie a boierilor, bazata in pnncrpa' pemarea proprietate funciara, a fost modificata I2..rin ~f~ .S~,t1R~a;rocordat, c~re a stabilit ca boieri sunt .door eel! ~!iil 0 func~Jn....st~L. Urmand modelul otoman--;oolenmea ii'J:Gi I5TVifnul cel mare S1 institutia ,,~elor cinci de sus", PTEtipemhf7 ","" ~ 1:are lnfrau cind Inalfl dregaton: Iogofatul, vornicul, hatmannl,
l

~.

...'

.
54
D3
"Provincia aceasta are si un stapan, msa un stapan strain, care 0 jefuieste, care este silit s-o jefuiasca si sa faca acest lucru cu 0 graba necrezut de mare. Toti slujbasii au grija sa le urmeze pilda, incat intreaga carmuire nu este altceva decat un jaf [... ]. Noile nevoi ale domnitorului trebuie acoperite cu noi venituri. Nici cele mai ne-~ obisnuite intamplari nu vor face sa se dezlege baierele unei pungi 0 data ce a fost umpluta. Totul este pastrat cu grija si trimis la Constantinopol, unde vor fi platiti prietenii, ocrotitorii domnitorului, care astfel i9i pregateste propriile izbanzi."
Raport despre Moldova al viceconsulului Republicii Franceze. adresat lui Talieyrand, in 1798

"\

PREMISELE CONSTI:rUIRIl ROMANIEI MODERNE

postelnicul si aga. Marii boieri l;;i ziceau frati si numai ei p barba. Din cele patru clase ale boierilor, ultima era cea a m. descendenti fara dregatorii ai boierimii mici de la tara. Rangu:Qe puse in evidenta de reguli stricte de protocol. De pilda, un boi clasa a treia saruta poala anteriului unui boier din clasa intai.B din clasa a doua Ii saruta doar mana, iar cei din protipendada, de acelasi rang, se sarutau pe obraz. Domnii fanarioti au ere dregatorii, iar boierilor fara functie le ofereau titluri care nu acoperire in aparatul administrativ. Caftanul, vesmantul pu boieri, a devenit simbolul statutului" social si un rapid mijl imbogatire. In acest context, conflictul dintre domnia fanari boierimea pamanteana sau dintre boierii greci si cei ro ~ dominat politiea interna, Cele doua partide isi disputau pU! problema statutului Principatelor si relatiile cu Constantino

r
D4 "Cei mai multi dintre ei, curtezanii si bogatii, imiteaza cu deosebire pe otomani atat la imbracaminte cat si la irnpodobirea caselor, la mese, la multimea slujitorilor, la ceremonii, la multimea bucatelor. Cu toate acestea, dupa ocupatiile nemtilor si rusilor, au inceput a-i imita pe dansii. Astfel, vede cineva 0 amestecatura de datini europene si turcesti si la mesele lor si la costumul femeilor si la confortul caselor lor."

Dionisie Fotino, lstoria generalli a Daciei

MERCAND

ALAIUL PRINCIPELUI CONSTANTIN IPSILANTI LA SUB LIMA POARTA PENTRU A PRIMI INVESTITURA

(1802)

Regimul turco-fanariot a determinat un regres economic, si militar al Tarilor Romane, dar si orientalizarea culturii ~ lizatiei: limba greaca era folosita in administratie si biserica, a preluate moravurile, imbracamintea si stilul de vlala di Constantinopol. Totusi, dupa 1774,se raspandesc ideile si mod viata occidentale [D4]. Cei mai multi dintre domnii fanarioti, influentati de ideile ill niste si de modelele europene ale despotilor luminati, au incen intreprinda in Principate reforme administrative si.snciale contribuit la alcatuirea unorcoduri ~i. ~ Codurile din secbIUI'al XVII-lea,bazate p~ obiceiul Bam~ si p~voarele romano-bizantirierau fost inlocuite la ll.:!de~ Alexaridrii Ipslianti (PYavii'!!:icellscacondicdi, Searlat Ca.utfuachi( Callimachi), Ion Cheorghe-Caragea (Legiuirea Caragea), Izv juridice erau codul civil'austriae si codul civil allui Napole

--Constantin

Mavrocordat

1pt'}I v -

,.

'j'

CONSTANTIN

MAVROCORDAT

lntre anii 1730si Romanesti de sase ori , 1769,domn al Tarii , " patru ori in Moldova datorita priceperii cu care l!?icultiva re

SECOLUL

FANARIOT

#~~/~~

55

~ numai ei era cea a ma Jara. Ranguri!e pilda, un 1Jof 1clasa intai.] protipen~a, narioti au creal tluri care nu a esmantul pu ill rapid mijl lomnia fanari ci si cei romf disputau pu Constantino

~ acest rastimp a infaptuit mai multe reforme. A desfiintat p4maniIim Tara Romaneasca, reglementand regimul zilelor de cla~a. ~eforma fiscala pe care a intreprins-o a insemnat introducer~<D?rin~geR@-Fa.Lj,ta.tiJQI..la..Jmpozite, iar reforma administrativa si judecatoreasca a adus unele inovatii semnificative: sistemul functionarilor platiti, instante de judecata in fiecare judet si 1imitarea autoritatii clerului asupra mirenilor in chestiunile de judecata. la Poarta.Jn

. Alexandru Ipsilanti

jJ rJ4T,~' YH~ 1-~1-!g'N.Jj


HIf.!j

area, ...-. IIi ai

Domn al Tarii Romanesti in doua randuri,t774-1782-;1796-179ur si al Moldov'ei in anii 1786-1788. Fiina: un omfuvatat, cu studii de ~atematica si filozofie, s-a preocupat de Inv~ama~t, reorganizand Academia Domneasca de la Sf. Sava ~ $coala de.~pie..Q1k si un orteIinat. z..--S-a mgrijit, de asemenea, de starea edilitara a Bucurestiului, caruia i-a stabilit 0 noua delimitare administrativa. In vremea sa au aparut primele cismele din oras si a inceput ridicarea unei curti domne~li. Tot din initiativa sa, s-au organizat sist~mul12ostelor, manufacturile de hartie. Cea mai importanta rea1iZ;;re a sa este Pruuiiniceasca-amui1COd de legi care a contribuit la reorganizarea justitiei.

mflmfan:ac;

Tarii Romanesti, veri Inceputul seco1ului al XIX-lea a cunoscut 0 activare a spiritului reveti fi! Nici 0 pravila nu de a intampina raul cu rau' volutionar european. In contextul crizei Imperiului Otoman, al misip iasa inainte, dai cu carilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona, lovesti, ca sa-p aperi viata Principatele au initiat 0 actiune politica avand G~.scap promovarea __3alaurii care ne inghit de vii, programului lor national--r,.~ .~ ,.. ~~...::..: noastre, zic, atat cele boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de princicat si cele politicesti, pana ~ii saferim a ne suge sangele din piile iluministe si de ideile nationale moderne.ftu hotarat organizarea - c:fuld sa le fim robi?" unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii incalcate de

Criza orientald $i revenirea domnilor pamanteni

_-..cc

Fragment >NTI LSTITURA (1802)

din Declaraiia de la Pades, 23 ianuarie 1821

s economic, p

rea culturii $I ! si biserica, au 1 de vlatll d : ideile si mod

.-'-

~p. de ideile il
incerc

map', au

e si..sociale si

~ de sase ori , ~19i cultiva rela;

TUDOR VLADIMIRESCU (i780-1821)

otomani si fanarioti, ;. - - . Tudor Vladimirescu, fost comandant de panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire ....: organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul ~ sa "ridice norodul cu arme si sa urmeze precum este povatuit", pentru ca "sa se fad folosneamului crestinesc si patriei noastre". Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - ~aj 1821 , avea un caracter moderat, reflectat si 'de d~ume~te1e -....'. programatice, care insa contineau idei iluministe [Ds]' Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa l,.ggatura' cu Eteria si in acest ?c9P Tudor a incheiat un legamapt cu lord ache ~i Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop liipta impotriva dominatiei otomane, La chemarea 1ui Tudor au raspunspandurii, care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica boierime. Ei au format .Adunarea norodtili!t', organism politic si militar, constituita dupa moclelul AdU:narii nationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze. Adunarea a impartit puterea politica cu vechea administratie, controlata de boierii din Comitetul de obladuire, Dupa sosirea lui ... ~Ipsi.lanti, canducatorul miscarii eteriste, in Principate si dupa tratativele cu Tudor, administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie, prin mijlocirea Comitetului de Obladuire.

~kl~

Je OM.oJ.ut~

56
D6! ,;,.0

PREMISELE. CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

"Fraplor![...] aduceti-vaaminte ca sunteti parti ale unui neam; [... ] Ca sa fim si noi vrednici acestei cinstiri a neamului, datorie netagaduita avem sa uitam [...] vrajbile care ne-au defaimat atat, incat sa nu mai fim vrednici a ne nurni neam. Sa ne unim dar cu tojii, mici si mari, si ca niste trap, fii ai unei maici, sa lucram cu totii impreuna, fiestecare dupa destoinicia sa, castigarea si nasterea.a doua a dreptatilor noastre."
Proclamatie entre bucuresteni, 1821

-A

Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca repre al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si Cererile norodului rQItulnesc, concepute ca un act fundamental pe trebuia sa jure domnii Principatelor, contineau principii mode numirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armata nala, desfiintarea vamilor interne -, dar prevedeau si menti domnilor fanarioti, Dupa 20 martie, Tudor a inlocuit discursul s . litie eu unul patriotic si national, necesar unirii tuturor fortelor tru recastigarea "drepturilor tam" [D6]' Evenimentele au luat 0 .. neasteptata: revolta greeilor si eea a romanilor au fost dezavua blic de consulul rus de la Bucuresti si apoi chiar de tarul Alexan membru al Sfintei Aliante, dar care, in acelasi timp, le sustin umbra. Tratativele initiate eu otomanii si deseoperirea aeestora de eteristi au insemnat sfarsitul Iui Tudor. Parasit de capitanii sai, a fost judecat si condarrmat de Eterie pentru tradare, in confo cu legamantul incheiat. Dar.anul Idcl a provoeat sfarsitul regimului fanariot in Prin . In 1822 domniile fanariote au fost inlocuite eu eele pamanten
_

Cronologie
171L

Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Moldovei; inceputul re turco-fanariot.


1716

Nic5hreMavrocordat este numit domn al Tarii Romanesti: inc ., , regimului turco-fanariot. Dictionar
AGA, mare dregator, comandant al Politiei Capitalei si al targurilor. CAFTAN, haina cu care erau imbracati domnii la numirea in scaun si marii boieri la nurnirea in dregatorii. CLACA, forma a rentei in munca prestata de taranii dependenti din Tarile Romane. Prin Asezamantul lui Constantin Mavrocordat, taranii devin liberi din punct de vedere juridic, dar sunt lipsiti de pamant, ETERIE, societate secreta creata cu scopul de a conduce diaspora greadi pe calea eliberarii vechii Elade. Planurile militare vizau 0 rascoala generala in Balcani, acordand Principatelor un rol important. HATMAN, mare dregator, comandantul granicerilor si al politiei in secolul al XVIII-lea. PANDURI, corp de oaste a carui misiune era prinderea si paza hotilor, iar ulterior mentinerea ordinii interne. SUDIT, locuitor al Principatelor, de origine straina, carebeneficiade privilegii din partea statului. TVI, steag otoman, alcatuit din cozi lungi albe de cal, atarnate de 0 lance cu semiluna in varf insemn al puterii sultanului acordat domnitorilor Tarilor Romane (doua tuiuri).

1787 1813 -

~ - -'---

~nachita Vaciirescu publica primele versuri tiparite in limba roma Gheorghe Asachi deschide la Academia domneasca din Ia1Jiun rr limba romana pentru a preda un curs de inginerie si hotarnicie, '
1816-1817 "
0

S-a tiparit la Iasi Codul Callimachi, din codul civil austriac.


1818

culegere de legi inspirata in mare

Gheorghe Lazar a fost numit "dascal" la Scoala de la Sf. Sava, unde a gurat cursurile in limba romana. A aparut la Bucuresti Legiuirea Caragea, inspirata de codul civil rr1822

",

Au fost restabilite domniile pamantene. Poarta a numit pe Ionita Sandu Sturdza domn in Moldova si pe Grigore Dimitrie Ghica do Tara Romaneasca.

./

1. Gasi!i trei trasaturi ale regimului turco-fanariot. Folositi documentele 2. Explicati cum a fost posibila politica reformatoare a domnilor fanarioti tn Inaspririi domlnattei otomane asupra Principatelor. . 3. Dati doua exemple de reforme sau rnasuri cu caracter reformator determinat schimbari de structura Tn domeniul respectiv.

at

------':':t

CON$TIINTA NATIO~ALA $1 EMANCIPARE POLITICA

57

CONSTIINTA , , NATIONALA , SI , EMANCIPARE POLITICA


Trecerea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic a modificat statutul politic al principatului, caruia i s-a limitat autonomia interna. Locul principelui a fost luat de un guvemator numit de imparat. Curtea de la Viena a reprezentat speranta unui sprijin pentru obtinerea drepturilor politice pe care autoritatile locale si nobilimea maghiara refuzau sa Ie acorde romanilor, Prevederile Diplomei Leopoldine din 1701, care acorda drepturi civile romanilor trecuti la greco-catolicism, nu au fost aplicate. Principalul avantaj al unirii cu biserica romano-catolica a fest doar ameliorarea situatiei economice a clerului unit. In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in lipsa unei nobilimi nationale, lupta romanilor pentru drepturi politice a fost condusa mai ales de cler.

acestora de :apitanii sai, 11 re, in confo


l

mceputul re .

loan lnochentie Micu Klein


S-a nascut la Sadu, langa Sibiu, intr-o familie de tarani liberi pe Pamantul Craiesc. Familia Micu, originara din "scaunul sasesc" al Sibiului, a devenit prin innobilare, in 1729, "Klein", la care s-a adaugat desinenta nobiliara propriu-zisa "de Sad". In~chentie Micu a urmat liceul iezuit din Cluj, apoi a studiat teologia. In 1728 a fost numit episcop, functie in care a fost instalat in 1732, cand i s-a acordat si un loc oficial in Dieta Transilvaniei. EI a transformat ideile mai vechi, sustinute de umanisti, de cronicari si in special de Dimitrie Cantemir -latinitatea romanilor, vechimea lor in Transilvania, nobletea lor romana - in argumente pentru obtinerea drepturilor politice. Pe plan politic, obiectivul sau esential a fost recunoasterea "natiunii romano-valahice" pe masura valorii, numarului si aportului ei. Programullui Inochentie Micu nu ar fi fost posibil'fara 0 serie de reforme sociale: reducerea robotei; desfiintarea servitutii personale; libertatea fiilor de iobagi de a urma scoli si meserii; ridicarea nelimitata a romanilor in slujbe si in aparatul de stat conform aptitudinilor, dar si necesitatii reprezentarii "natiunii romane" potrivit eu numarul, calitatea si rolul ei in viata principatului [D1l. " Aceste revendicari au stat la originea unui adevarat program de emancipare nationala a romanilor transilvaneni, care a fost continuat de Scoala Ardeleana. Datorita consecventei cu care a cerut drepturi pentru romani, Inochentie Micu a fost chemat la Viena si apoi a fost silit sa plece in exilla Roma, unde a ramas pana la moarte.

Iin Iasi un "clas

INOCHENTIE MICU KLEIN (1692-1768) EPISCOP, 1728-1751

iotarnicie. '

-,

pirata in mare S d

.,

. ava, un e a

kt.-",-,-,pul si clerul unit eer niste lueruri -"'! nimenea nu le-a mai cerut vreoze la strabunii nostri si nu le va cere nici de la urmasii nostri. [... J _'Va ee rasroarna din temelie drepit pe Ionita (L ~ libertatile avute pana aeum, in me Ghica do din partea natiunilor patriei. Cer ee, z clatina si tulbura intreg sistemul . tari pastrat pana aeum in ordine . atilt in eele reli&.ioase, cat si in eele si economice. In fine, cer aceea ce ~ui si plebei valahe, dupa firea ei bine cunoscuta, nu i se cuvine ata, La aceste cereri nemaiauzite si insemnate ale episcopului, noua, ile, care am venit la aceasta dieta, este iertat a raspunde, nefiind izati si pregatiti a ne declara intr-o iune atilt de importanta si de ptata." r reformator ca Raspunsul membrilor Dietei din Cluj la
'I.

riul episcopului Inochentie Micu din 1744

58
D2
"Nap.unea romana [... ] se roaga si cere urmatoarele: 1. Ca numirile odioase si pline de ocara: tolerati, admisi, nesocotiti intre Stan [... ] acum sa fie cu totul indepartate, revocate si desfiintate in chip public. [... ] natiunea romana, renascuta, sa fie repusa in folosinta tuturor drepturilor civile si regnicolare (oficiale). [... ] 3. Clerul acestei natiuni credincios bisericii orientale, [... ] de asemenea si nobilimea si plebea atilt cea oraseneasca, cat si cea rurala, sa fie socotita si tratata drept in acelasi fel ca si clerul, nobilimea si plebea natiunilor care alcatuiesc sistemul uniunii. 4. [... ] sa se procedeze in chip just la punerea in slujba, in nurnar proportional, a persoanelor din aceasta natiune."
Supplex Libellus Valachorum, 1791

PREMISEtE

CONSTITUIRII

ROMANIEI

MODERNE

Biserica Ilnitd Habsburgii au initiatchiar de la inceputul dominatiei lor in silvania 0 politica sustinuta de catolicizare a romanilor, care, tuiau majoritatea populatiei. Unirea cu biserica romano-catolica a fost hotarata de si intrunit la Alba lulia in 1697.Aceasta hotarare a fost urmata manifest semnat de 38 de protopopi, care apreciau pro ., Curtii de la Viena ca unitii se vor bucura de privilegiile p eatolici. ' In 1699,diploma emisa de imparatul Leopold I seutea preotii de iobagie si de robota. Cea de-a doua Diploma Leopoldina toare la unire hotara ca si taranii uniti trebuie sa fie "primiti in turile tarii, ea si ceilalti fii eatolici ai patriei". Dieta Transilv a acceptat insa aceasta diploma. Unirea religioasa privea elemente canoniee preluate de la catolici: recunoasterea pri Papei, folosirea in ritual a painii nedospite (azima), Purga purcederea Duhului Sfant nu numai de la Tatal, ci si de (jilioque). Uniatii sau greco-catolieii isi pastrau ritul biz obiceiurile si calendarul ortodox. Pe termen lung, .Llnirea" a permis clerului greco-catolic s legaturi culturale cu Roma, fapt ce a favorizat si stirnulat de idei de care si-a legat numele Scoala Ardeleana, cu rol imp in dezvoltarea constiintei nationale. Supplex Libellus Valachorum - programul politic ~i national al Scolii Ardelene
Supplex-ul a fost redactat de Iosif Mehesi, de la Cancelaria a

Cronologie 1732-1741 Inochentie Micu a redactat memoriile adresate Vieneisau Dietei din Cluj; el cerea respectarea drepturilor acordate clerului si populatiei greco-catolice; discursurile sale au la baza argumente istorice, demografice si fiscale; drepturi egale pentru "nap.unea romana". 1744 Inochentie Micu a alcatuit 0 petitie, Supplex Libellus. 1754 S-au inaugurat primele scoli din Blaj; acest oras devine un centru de renastere nationala si de modernizare a culturii romane. 1778 A aparut prima lucrare istorica a Scolii Ardelene: Scurta cunostinta a istoriei romanilor de Samuil Micu: . 1784 Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan. 1785 Patenta imperiala de desfiintare a iobagiei in Transilvania.

in colaborare cu Samuil Micu, loan Piuariu-Molnar, Gheorghe $ Petru Maior si altii, Memoriul, inaintat in martie 1791imp ~ Leopold, eerea reintegrarea "natiunii" romane in randul " nilor" tarii, fara deosebire de confesiune. Temeiul juridic al a revendicari consta in faptul ca romanii erau cei mai vechi 10 ai tarii, cei mai numerosi si purtau sarcinile cele mai multe [ In mai 1791,imparatul a trimis Dietei din Cluj memoriul nilor, spunand ca "natia yalaha ar cere [... ] ca sa fie declarata natie regnicolara". Dieta a refuzat discutarea petitiei romanilor tru motivul ca cererile reformulate si rezolvarea lor ar duee turnarea vechiului sistem de privilegii din Transilvania. Scoala Ardeleand, miscare culturald nationald iluminisid Scoala Ardeleana a reprezentat un fenomen cultural-ide bazat pe 0 grupare de carturari cu idei si preocupari comune un program de emancipare nationala, ScoalaArdeleana, forma Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si loan Budai-De si alti intelectuali, s-a conturat in deceniul opt al secolului 1 desfasurandu-si activitatea si la inceputul secolului al X Reprezentantii ei si-au consacrat cea mai mare parte a acti studiului istoriei, pentru a dovedi in principal originea L unitatea poporului roman si continuitatea sa in Dacia. Ei susti ideea "originii romane pure" caci, asa cum scria Samuil "romallii, cei ce astazi sunt in Dacia [... ] ei pre sine se numesc r, si sunt din romanii cei vechi, de Traian adusi si asezati in Dr

Dictionar
NATIUNE ("natio", in sens medieval), stare sociala care beneficia de anumite privilegii sau imunitati.

1. Cornparati statutul politic al Transilvaniei cu cel al Principatelor In secolul al XVIII-lea. 2. Dsfiniti Supplex Libellus Valachorum. 3. Facef 0 cornparatie intre programul lui Inoehentie Micu si eel din 1791. Folositi-va 9i de [01' 02]'

..
\

IN CAUTAREA UNOR NOI SOLUTII POLITICE

59

J\

IN CAUTAREA UNOR NO! SOLUTII


,
tarata de si fost urmata ciau pro~ lvilegiile p
8"

POLITICE
Elita romdneascd
~

-_\AMENTUA
prANIK-

~'-"'~

xo-catolic sa stimulat mis ,cu rol impo

,H1IPIljIlI4

185

in societatea romaneasca din secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea, elita era reprezentata de boierime. Domnitorii fanarioti au respectat cursus honorum caracteristic vechilor familii autohtone, dar au impartit dregatoriile si marilor familii fanariote deja stabilite ill Principate sau celor venite 0 data cu alaiullor. Dupa 1822, data restabilirii domniilor pamantene, celor 30-40 de mari familii boieresti autohtone sau alogene, inrudite toate intre ele, le reveneau functiile ill administratie. Treptat, fiii boierilor pamanteni si-au schimbat optiunile intelectuale si apoi politice. Datorita preceptorilor angajati sa-i invete limba franceza si dupa ce studiasera ill Occident, ei au renuntat la Invatamantul in limba greaca. Au avut astfel acces la cultura si ideile apusene care au animat "partida nationala", adica generatia revolutiei de la 1848 si a Unirii Principatelor.
;J

litic ~i
AMENTUL ORGANIC ":.-- . ,..,.1_ ....

tt

Miscarea nationalii din Tara Banuineasca.si Moldova


r -' ---.:--------

ancelaria a Gheorghe $' 1791 impara n randul "n juridic al ao ai vechi loc . iai multe [D2' memoriul n ie declarata :'i romanilor rr ar duce la rania.

iluministd

e numesc ro sezati ill Da .

IONIri'\. SANDU STURDZA DaMN AL MOLDOVEC 1822-1828

Dupa 1774, ill paralel cu memoriile care expuneau problema recastigarii independentei sau a abolirii regimului turco-fanariot, au aparut proiectele de reforma care propuneau posibile schimbari ill economie, ill sistemul de guvemamant. in plus, aduceau ill discutie puterea principelui si originea sa etnica, atributiile domniei si chiar introducerea separarii puterilor. Miscarea nationala a atras mai multe personalitati din randul boierimii: Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu, Dimitrie Sturdza, Iordache Rosetti-Rosiiovanu, Eufrosin Poteca etc. in 1802, Dimitrie Sturdza, membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat "Plan sau 0 forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca". Forma de guvemamant pro.p~sa er~ rep~prrca, pe care trebuia sa 0 conduca boierimea grupata, potrivit principfului separarii puterilor, ill trei divanuri: Divanul eel Mare, organul suprem de guvemare, format din marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Proiectul celor 77 de.i.ponturi" (Constituiia carvunartr) alcatuit ill 1822de comisul Ionica Tautu, consilier allui IonitaSandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei, exprima r~vendicarile micii boierimi inspirate de Declaraiia drrrturilor omului ?i ale cetaieanului si de actele si memoriile anilor 1821-1822. Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca fermata din inalti ierarhi si "toata obstea boierilor", ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului. Memoriul mai contine cereri privind organizarea

-;

60

PREMISECE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

ad~l}istraJiv~,j~.s:atpreasca, bisericeasca, financiar~Alib re}igio~ad~~.QlliuaJLti'parulu.i, egalitatejl:mtala re~:r:. In Ie cu-problemele nationale, Constitutia carounara sustinea i autonomiei fata de Poarta si ale depIinei dezvoltari a c ~~. Regulamentele Organ ice Conventia ruso-otomana din .. 1826, incheiata la Akke , prevedea alcatuirea unor regularnentede organizare interna a cipatelor. Regulamentele Organice au fost redactate de doua c de boieri munteni si moldoveni conduse de consulul gener Minciaki. Textul lor a fost dezbatut la Petersburg, unde s-au tilOcIifiCari, si apoi a fost supus aprobarii Adunarilor Obstesti Bucuresti si Iasi si ratificarii de catre Poarta, r-~

MIHAIL STURDZA DOMN AL MOLDOVEI, 1834-1849

!;:
G:i

~z p<:<p:;...J
~~
c/}~

~es
2

2. Legislativii: A~~a

- '- Eri c6ffipusA

.-------=-~.--"-.......--

Ob~ea.~ m~~ritate d~~~i in~p. funcp.on?ri. ~<igpta legile $i..R!"e.~nta Domiiului rapoarte desQre starea minute anqjpral~ ~-

=---

3. [udecdtoreascd: Org~e jlldg!;ata ""'" 1naItul Divan Domnesc reprezenta instan!a supu:JIla. Erau organizate C0.!J211raeayocatU.Ls_e.r..\fu:i..uLproqrra erau unificate intr-unul singur: .capitatta". platea "patenta" calculata pe venit. Erau desfiintate vamile interne. Era adoptat principiul bugetului.

Impozitele ~:< Burghezia ~ii5


c/}-

Cil~

Reorganizarea invatamantului. Reinfiintarea armatei nationale. ImbunataJirea unor servicii publice: stare civillt serviciu sanitar. NP. pompieri. p<:_ Era preconizata fondarea Bancii Nationale si emiterea monedelor ~E-< Oc/) nesti. ~ . ~~ Iniiintarea Arhivelor Statului. .
..:t:p<:

~o ..:t:~

z~

--

'

'

~~ Erau pastrate vechile privilegii si scutirile de impozite pentruboieri ~~ Nu se rezolva problema agrara: claca era mentinuta si se introducea 0 51 ..:t:~ o treime din fiecare mosie era considerate proprietate absoluta a bot
OB$TEAS~A ADUNARE DIN BUCURE$TI LA 1834

Acte fundamentale pentru Principate, au fost puse in aplic 1 iulie 1831in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832in Mold inlocuite in 1858cu CQ.I)ventia de la P~s. In anii 1837-1838, ~la, condusa de boierul Campineanu, s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional la Regula Organic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea auton jarii. Actul de unire ?i independeniii si Osebitul act de numire a s nului, redactate de reprezentantii partidei nationale, cuprind

IN CAUTAREA UNO~ NOI SOLUTII POLITICE

61

anciara,

lib

~(1nle~
u sustmea
rvoltari a

~=s:; ;Fa romanilor "C


J.
Ii3ifScii

este un loc slobod

= lacuiesc, pamantul ei nu

ta la Akke are interna a te de doua c isulul generiL r unde s-au ilor Obstesti
)f ,

final un proiect de constitutie bazat pe principiile liberalismului politic si economic [D1l. Noul stat trebuia sa fie 0 monarhie constitutionals sub garantia colectiva a Marilor Puteri. In cadrul regimului preconizat, toti romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de libertatea personal a, a cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament, a independentei puterilor legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului. Dezvoltarea constiintei nationale, politice si culturale a determinat aparitia ideii de renastere spirituala si politica realizabila in primul rand printr-o transformare de fond, 0 modernizare a structurilor societatii, sustinuta initial de elita boiereasca si de cativa intelectuali.

Cronologie
~inara. ::::-:Pnii fara osebire sunt repreOsabiiu! act de numirea

itri--

suueranului rumdnilor, 1838

1828-1834 Administratia militara~usa_in Principate, cond~_g~neraw.l Pavel ~leff, numit presedinte al divanelor Moldovei si Tarii Romane.~ti. Infiintarea "SOciefafii revolutfonare secrete, romano-polone", condusa de polonezul Adolf David, care milita pentru irlstaurarea republicii. 183!t1832 . Regulamentele Organice prevedeau necesitatea viitoarei uniri, justificand-o prin originea, limba, religia.iobiceiurile si interesul comun al locuitorilor
Principatelor,

~rl1a. .. .. rQhuraturii.
Ia",

1834' Alexandru Ghica a fast ales damn in Tara Romaneasca. iar Mihail Sturdza, damn in Moldova. . -., 1835 AdiiilaTe'a Obsteasca a Moldovei a votat textul Regulamentului si .articolul aditional" care prevedea 01?ligatiyitatea aprobarii din partea yuterilor suzerane si protectoare pentru orice modificare constitutionala, '- J,83.8.Adunarea Obsteasca a Tarii Romanesti.isub ,- cohil adif1oi1arH.
E

'

iciu sanitar, p Dictionar monedelor ro~ ~


HONORUM, etape succesive de 0 persoana intr-o ierarhie, a ajunge la 0 anumita functie.

-1839
"Conjuratia confederativa" din Moldova, initiata de Leonte Radu, propunea un stat condus de un damn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitatea Portii, si 0 confederatie a Moldovei, Tarii Romanesti si Serbiei. 1840-1848 Societatea secreta condusa de boierul Dimitrie Filipescu elabora un proiect de constitutie bazat pe ideile de libertate si egalitate si preconiza republica democratica. 1842 Gh."1fibescu a devenit domn in Tara Romaneasca. v: 1843 v Infiintarea Societatii Secrete .Pratia", din care faceau parte Ion Ghica, Christian Tell, Nicolae Balces~y:iitorii conducatori ai revolutiei de la 1848.. T8;J8 ,< ., .,. ~ loan Maiorescu, aflat la Frankfurt, propune ministrului de externe german unirea Bucovinei, Moldovei, Tarn Romanesti si Transilvaniei intr-un regat, Romania, cu un principe austriac sub suzeranitatea Germaniei.

pentru boieri si introducea narn ,lutaa boierua~--------~~~--~~~ -e-:fficati cinci actlunl politice sau __"'ale ale elitei romanestl de la starecolului al XVIII-lea~i inceputul lui al XIX-lea. ieti programul ideologic allui Ion . -~ olneanu. Foloslti [D1l. i de boierul ~0 __ =.derizatiRegulamentul Organic pe Obstesti a Ta-;=--::, (SJ ~Regu1mn~r~~~-------------earea autono
I

numire a su
e, cuprindea

62

, '\ PREMISELE

CONSTITUIRII

ROMANIEI

MODERNE

~~~~~~~MENTALITATI

iN SCHIMBARE

Fanariotismul a provocat in Tarile Romane 0 accentuata talizare a societatii. Din motive politice, contactele cu Europa intrerupte, iar evolutia geopolitica si culturala a determinat deosebiri intre Europa si spatiul romanesc si intreaga zona bal Legaturile fanariotilor cu Occidentul nu erau bine vazute de p, si foarte putini romani, mai ales inainte de 1774, au calatorit hotare. De pilda, Alexandru Ipsilanti a fost obligat sa paraseasca Tarii Romanesti dupa fuga fiilor sai in Austria. Trimis sa-i r, in tara, Ienachita Vacarescu a aflat de la ei ca au ales fuga din nesigurantei, a dispretului otomanilor. Fiii lui Ipsilanti do vada Parisul, pentru ca la Bucuresti nu-si puteau cultiva p pentru litere. Pentru elita culturala si politica, in curs de formare, iluministii romani, Europa a devenit un model de urmat. In unui Triad, Grigore Ramniceanu justifica aceasta orientare la astfel: "Oamenii Europei au minte ascutita, sunt puitori de p doftori, ritori si voievozi alesi, [... ] intr-insa au inflorit si ~ stiintele, mestesugurile, bunele obiceiuri, [... ] iaste eu cuvi aceasta Europa sa se numeasca podoaba lumii." Dupa 1774,Poarta nu a mai putut controla legaturile fan. . sau ale marilor boieri eu Apusul. Ideile preluate din acest spal influentat spiritul reformator. S-au inmultit preocuparile eultur largit si a fost diversificata reteaua de scoli, s-au facut ineer reformare a institutiilor de invatamant care sa fie patrunse de " veacului", "duhul stiintei, al nelinistii creatoare".

GHEORGHE

LAZAR

GHEORGHE

ASACHI

.:.c

\":', .,: I
.' ' ... '. '

.t..~
"1:

1.,'1"' .:

, }"

,.~$'1
,
'\

MENTALITATI IN SCHIMBARE

63

ARE
. ~ a accentuata ele cu Europa a determinat reaga zona bal ine vazute de P, 74, au calatorit

~ situatia, aceasta dragoste este chiar generala: au ' :;;;:e:;:ml!UJniri [,' .] si este chiar olutia franceza,pentru <tin boieri care stiu sa 01 totul lipsita de farmec; vorbeasca despre ea; nu - in parte de acord cu ea. , tinerii mai ales, contiiile, [...] vor suferi [... ] catoarea lor influenta."
--, sdul Frantei la Iasi, Note asupra r...~#ei si populaiiei din Moldova

Cu toate acestea, curentul religios reformator, initiat de calugarul Paisie Velicicovski in Moldova, a sustinut revenirea la valorile bizantino-slave, la rigoare in viata monastica intemeiata pe Sfanta Scripture si invataturile scrierilor patristice.

Gheorghe Lazar (1779-1823)


Fondatorul invatamantului in limba romana era originar din Ardeal. Avea a forrnatie intelectuala impresionanta: studii de teologie, filozofie, stiinte la Sibiu, Cluj si Viena. In 1816, promotorul ideilor Scolii Ardelene, a devenit profesor la Scoala de la Sf. Sava. In 1818 a inaugurat cursurile in limb a romana, chemand pe toti la "izvorul tamaduirii" care era noua scoala. A fast autorul mai multor manuale, inginer, orator si scriitor, Ideile sale politice se regasesc in Cutiint allui Gheorghe Lazar la insdiunarea mitropolitului Dionisie, care cuprinde indemnuri la emancipare nationala.

c.

sa paraseasca Trimis sa-i re" al fu . .es ga din p t Ipsilanti dor eau cultiva pasi

.. A.::dronache era unul dintr-acei ::mocirerari adevarati cameGheorghe Asachi (1788-1869) :A.:J:Pffipi, care-ll prifac sufletullli ~ =reme si impregiurari.Asadar, Scriitor, indrumator literar si cultural, a facut studii de filozofie, . ~ cinciori isi schimbahainile. litere si stiinte la Lvov, cursuri de astronomie si matematica la Viena de formare p .z: ...;-::::~aras barba si s-a imbracat si un stagiu de pregatire artistica la Roma. d t Pe urma, in vremea dom: ur~a. p co; 7=Eh,lua iar costiumullung. La A pregatit prima re:erezentatie teatrala in limba romana cu ;tl onentare la ~~d imbraca iarasi fracul si pastorala Mirtil ~i Hloe. In 1829, a editat Albina romdneascii, prima Ltpuitori de pr~~. Intumandu-se, iar lu'a gazeta din Moldova, care populariza stiintele, cultura, arta si I inflorit si infl ~Eci.la 1828,apuca din nou fracul, 'diversele aspecte ale vietii cotidiene. A mai condus magazinele iaste cu cuviin '':',~p mari si barbeta si puse si stiintifico-literare Spicuitorul moldo-romiin si Icoana lumei. Este '1 C. Negruzzi, Au mai pittito si aliii considerat unul din organizatorii scolilor din Moldova: primul institut ~aturile fanari de educatie a fetelor, Academia Mihaileana si Conservatorul filar2 din acest spatt! monic-dramatic. uparils cultural",' ~~ tar~ pe .cal~~e regenerarAe, S-a implicat, de asemenea, si in viata politics: in 1822 a fast agent 1t ~, >:lDl doua prillClpll care stau ill U !acut mcerc~ .,.:; ~ inabusita, Insa uriasa si 'diplomatic la Viena al domnitorului Ionita Sandu Sturdza si apoi patrunse de "dt&:P ~ intre batran si tanar, intre secretar al comisiei pentru redactarea Regulamentului Organic. :::azut si vested si inovatia cuteza_ a de putere si de viata: 0 lupta Chesarie de Rdmnic (?-1780) JlL:i::or Intre vechi si nou, in care biruEpiscopul de Ramnic a studiat la Academia greceasca din digata va fi a celui din urma." Bucuresti greaca, latina, franceza si rusa, is tori a si elemente de A. Russo, lasii ~i locuitorii lui In 1840 filologie. A facut parte din delegatiile care inmaneaza memorii reprezentantilor Marilor Puteri, in anii 1770-1774. ule, dar dumneata nu esti Cu sprijinul lui Constantin Hagi Pop din Sibiu, a renovat tipografia de la episcopia Ramnicului. an! M-o pazi Sfantuletu. Se A tradus si tiparit sase volume din Mineie, pe care le-a prefatat cu dI.::.. =:ea.ba bei - nu, ca esti cam surd de studii istorice si religioase. a:nn imi zic oamenii. Este primul traducator roman al Enciclopediei franceze. - auz zicandu-ti cocoane Androi numai din asta eu nu poci Simion Barnuf~u (1808-1864) de esti grec, sarb, ovrei, ta... sau Ganditorul si omul politic roman provenea dintr-o familie i! Apoi de ce esti prost si nu modesta din Bocsa. A urmat teologia la Blaj, Academia de drept din ca de n-as fi cocon,nu mi-ar zice Sibiu si cursuri de drept la Viena (dupa 1849) si la Pavia. A fast unul :ocoane. dintre conducatorii revolutiei romane din Transilvania de la cocon esti dumneata; nu grec, nu 1848-1849. Adept al formei de guvernamant republicane, Bamutiu ruman. rm, nul Cocon am fost din nastere, a fast un antimonarhic convins si un inamic al servitutilor de tip feudal. Credea in libertatea si egalitatea originara a tuturor oamenilor t si voi fi!" pe care Ie sustinea cu argumente din Declaraiia drepturilor omului . Fragment dintr-un pamflet de la inceputul secolului al XIX-lea ale cetdieanului din 1789.

-==

II

64

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

Influenta iluminismului
!!!

asupra Principatelor Romdne

Cronologie
1766

Curente - din sud -din rasarit - din vest

care au contribuit la patrunderea ideilor franc ill Moldova si Tara Romaneasca: grecii fanarioti, fosti dragomani ai Portii:
rusii occidentalizati si educati in spirit francez Ecaterina a II-a [01];

Hrisovullui Grigore al Ill-lea Ghica prevedea reformarea Academiei Domnesti din Iasi.
1776

Hrisovullui Alexandru Ipsilanti, redactat in spirit iluminist, avea caracter normativ (programa, regulament, orar) si era aplicat atat Academiei de la Sf. Sava, cat si celorlalte scoli din Bucuresti si din tar~.
1777

- din nord

germani, francezi, olandezi etc. consuli, emi secretari, profesori care cunosteau Franta si i revolutiei franceze; romanii transilvaneni prin actiunile si lucrarile 10 desteptat in Principate sentimentul originii latine.

~~I

.~ "
,1

Ratio education is: decret asupra invatamantului promulgat de Maria Tereza si aplicat si in Banat, Bucovina, Maramures si Transilvania.
1804

Gheorghe Sincai propunea simplificarea alfabetului chirillc si tiparea la Pesta 0 lucrare in latina, prima afirmare a necesitatii inlocuirii alfabetului chirillc in

Ideile iluminismului francez au fost difuzate ill Principate mai multor factori: reorganizarea Academiilor, unde se p studia latina, franceza, italiana si exista 0 programa cu caract clopedic; profesori renumiti: Labros Photiade, Neofit Deu Constantin Vardallahos; patrunderea ziarelor din Occident; preceptorilor apuseni, a secretarilor particulari - italieni, g' si mai ales francezi; calatoriile de studii ale fillor unor mari

scrierea
1816

limbii romane.

Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, Roma si mai ales Pa .


pentru transilvaneni, Viena si Buda, erau centrele spre indreptau tinerii romani la studii. Influenta franceza asupra carturarilor s-a manifestat ill do istoric, filologic si literar. Este yorba nu numai de traduceri, de asimilarea ideilor culturii franceze ill opere originale. Trad din Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Marmontel au con schimbari ill starea de spirit. Medille aristocratice erau preocupate de stilul de viata dental, dominat de influenta franceza [D2]. Lumea satului pastrat valorile traditionale. .Spiritul nou este adoptat greu, el de vechi si nou coexista pana ill preajma anului 1848." [D3'

Are loc la Iasi, din initiativa lui Gheorghe Asachi, primul spectacol in limba romana.
1826

Dinicu Golescu: Insemnare a cilliUorieimele, Constantin Radovici din Golesti, focutil In anul 1824, 1825, 1826, primul jurnal de calatorie romanesc,
1827

S-a infiintat la Colesti, din inijiativa lui Dinicu Golescu si a lui Ion Heliade Radulescu, "Societatea literara" care ~i propunea sa promoveze cultura romaneasca: reorganizarea invatamantului; teatru national; incurajarea traducerilor; gazete romanesti.
1829

Diciionar
MINEI, carte bisericeasca ortodoxa in care sunt indicate, pe luni si slujbele religioase.

A aparut la Bucuresti primul periodic din Tara Romaneasca, Curierul romdneec.


1835

Inaugurarea Academiei Mihailene, unde se tineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematica si arhitectura.
1838

t.Cornentati [D1 D:J. 2.ldentificati doua elemente care au determinat schirnbart in men

A aparut la Brasov, sub conducerea lui George Baritiu, Gazeta de Transilvania.

epocii.
3. Exista tnlsaturi comune ale personalitatilor prezentate? Argumentap.

,
REVOLUTIA DE LA 1848-1849

"

65

REVOLUTIA DE LA 1848-1849 ,
1

Portii; spirit francez

in 1848, intreaga Europa a fost cuprinsa de miscari revolutionare care ~i 'propiineau raorme-democratice si intarirea rolului burgheziei ca~for!~ politica. Incadrandu-se acestui proces, elita politica romaneasca a trecut la reformarea societatii dupa modelul revolutiilor europene.

IS:'
OBIECTIVE 1 Pr:incipate ALE REVOLUTIEI DIN TARILE ROMANE

~ unde se p ma cu caract, eofit Deuc lin Occident; - italieni, g tr unor mari nai ales Pari itrele spre c ufestat ill do~~ Ie traduceri~5al
0

Obiective politice
Regimuri reprezentative Drepturi ~i libertati individuale Adoptarea unqr constitutii Egalitatea In drepturi politice

Obiective natlonale
Autonomie Inlaturarea domlnatlel straine Crearea unui stat national Recunoasterea drepturilor politice ale natiunii rornane proportional cu ponderea ei

Obiective economice ,i sociale


Desfilntarea privilegiilor de orice fel Desfuntarea iobagiei ~i c/aca~iei

lmproprietarirea
la.ranilor Libertatea comertulul si a industriei

a Regulamentului,in tot si fara nici 0 rastalmacire. Moldova

iginale. Trad". ~~. el a tr1-..' - - imb unatap.rea starii locuito. u con l~ =-~ ro .. ]. ilul de viata ~;;coalelor pe 0 temelielarga si mea satului rr;r - :;;pre raspandirealuminarilorin ptat greu elenr;=l [... l-" 1848 D .i'etitiunea-proclamafiune a boierilor ~i
/I

Aici s-a manifestat opozitia fata de domnitorul Mihail Sturdza, 1a care a participat boierimea mica si mijlocie, 0 parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare si a rezolvarii crizei politice :interne fara . 3' ~ 'IIC:i:i!ilor moldoveni, Iasi, 27 martie 1868 convulsii socia1e. La 27 martie s-a illtrunit 0 adunare de protest, la hotelul Petersburg din 1891. On comitet ales a alcatuit 0 petitie catre aomrutor, redadata de vasile. Alecsand!i..ill..J5_d~_pll!lde_[Dl]' -oierimea moldoveana dorea reformarea regimului pr:in masuri te, pe luni si moderate, atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si J:e;=-ry.rea boeresculuisi a oricealte temerea fata de 0 interventie armata a Rusiei, care avertizase ca nu Jacuitorilorsateni catre propri- va tolera miscari revolutionare. Autoritatile au arestat pe rnanifestanti: cativa au reusit sa se refu, gieze ill cele1alte provincii romanesti, unde au participat 1a actiunile a:=:-:::rietarieaIacuitorilorsatenifara revolutionare. Revolutionarii mo1doveni, puternic impresionati de ~parare din partea lor. lbari In ment Adunarea de 1a Blaj, din mai 1848, au redactat un legamant, la Brasov, It:::::::c::ea tuturor privilegiilor si prin deopotriva purtare a sarcinilor la 12 mai, :intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei [D2]. , Argumentati. k._ :::.e catra tot poporul in deobste, - deopotriva impartasanie a lui Tara Romdneascd iturilepolitice si tivile. Evenimentele s-au desfasurat pe cale revolutionara, dupa model ". rl-'ea institutiilortarii pe printi1ibertate,egalitate si fratietate, francez. Principale1e forte participante au fost: Societatea Secreta ;11I""'" ;;:;g> In toata intinderea lor. Frafia; grupul de exilati romani aflati la Paris; negustori, inte1ectuali, "M:oldovei si a Valahieiintr-un boierime liberala: ofiteri si populatie urbana. ~ =t neatarnat, romanesc." Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent 17iedificarea . ule noastre penini reformarea patriei, unuia nou, modern. Brasov, 12 mai 1848

[D

66

PREMISELE

CONSTITUIRII

ROMANIEI

MODERNE

E2
"Pe scurt, poporul roman, recapituland, decreta: 1. Independenta sa administrative si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al nici unei puteri , din afara in cele dinauntru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice [... ]. [...] 4. Adunanta generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor societatii. 5.. Doinn responsabil. ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii [... ]. 12. Emancipatia manastirilor inchinate. 13. Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire [... ]. [ ...] 22. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese [... ] a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman."
Proclamatia de la lslaz, 9 iunie 1848

La 9 iunie, la Islaz, s-a desfasurat 0 adunare populara, Eliade Radulescu a prezentat un program [D3].Ca urmare a d insurectiei in Bucuresti pe 13 iunie, domnitorul Gheorghe B abdicat si a fugit in Transilvania, incredintand conducerea guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit si a componenta pe: Ion Eliade Radulescu, Christian Tell, Balcescu, c. A. Rosetti, Ion C. Bratianu s.a. Guvemul provizoriu, in lipsa unui corp reprezentativ, exe puterea executiva, cat si pe cea Iegislativa si avea misiun organiza noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei Erau infiintate: Garda Naiionala, Comisia Proprietaiii, care-si nea sa reglementeze raporturile dintre proprietari si clacasi, de Propaganda, a carer atributie era explicarea programului de iar Agen#i Diplomatici erau acreditati pe langa Marile pentru a obtine sprijin extern. Guvernul a desfiintat r boieresti, a eliberat detinutii politici, a decretat desfiintarea a si a stabilit culorile drapelului national: albastru, galben, deviza Drepiaie- Friifie. Revolutia a esuat din eauza interventiei militare turcesti, prima etapa, reprezentantul Portii, Suleiman Pasa, a con revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti, 0 din Ion Eliade Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell. Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman, nou trimis, Fuad Pasa, a intrat cu armata in Bucuresti, pe tembrie, anuntand restaurarea Regulamentului Organic.

Transilvania, Banat, Bucovina

D4!

,,1. Natiunea romana rezimata pe principiul libertatei, egalitatei si fratiei pretinde independenja sa nationala in respectul politic, ca sa figureze in numele sau: ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [... ] 2. Natiunea romana pretinde, ca biserica romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera, independinte de la oricare alta biserica [ ]. 3. Natiunea romana [ ] cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici 0 despagubire din partea taranilor iobagi [... ]. [...] 6. Natiunea romana cere, ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera legislativa [... ]."
Petijiunea naiionald, Blaj, 4 mai 1848

In aceste provincii, aspectele sociale si politice au fost amp de dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala. La miscarea revolutionara a participatelita burgheza, ecle si intelectuala, alaturi de tararume. In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre ro maghiari, determinat de programul national al revoluti maghiari, care isi propuneau restaurarea Ungariei medieval! hotarat, in martie 1848, sa nu recunoasca individualitatile na din Ungaria, sa impuna folosirea exclusiva a limbii maghiare si sa proclame Uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din P, eu Ungaria. Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Pop la Blaj:
18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea populatiei programul politic national, pregatind totodata adunarea -

3-5 mai: Marea Adunare Nationals de pe CampiaLili la Blaj, care a proclamat independenta natiunii romane si a ado tiunea Nationala, un program in 16 puncte [D4]. Adunarea pr! infiintarea unui organ executiv, Comitetul National, condus de Saguna, care sa coordoneze actiunea politica romaneasca. Mai petitii au fost trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Un catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a re la cea armata.

REVOLUTIA DE LA 1848-1849

67

are populara, Caurmaread ul Gheorghe B 1 eondueerea t 11 Neofit si a, hristian Tell, rezentativ, exe ;i avea misiun 'P .. e roc 1 amatiei rrieti1pii, care-si tan si clacasi, rogramului de langa Marile desfiintat r desfiintarea 0 stru, galben, ulitare turcesti. 1 Pasa, a con tte Domnesti, 0 Christian Tell. nul Otoman, a; Bucuresti, pe ~ Organic.

Datorita rezistentei romanilor, unifiearea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat, iar colaborarea dintre autoritatile maghiare si ce1e austriece a incetat, 3-16 septembrie: a treia Adunare de 1a Blaj, care a hotarat organizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor romanesti. Intre 1unile octombrie 1848 si iulie 1849 s-a declansat un razboi civil intre trupe1e austrieee si ee1e maghiaie, ultime1e conduse de generalul polonez losif Bern. Romanii s-au retras in Muntii Apuseni. Comanda trupelor 0 detinea Avram Iancu, care a rezistat atacurilor maghiare. Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la 0 reeonsiderare a pozitiei Vienei fata de romani, astfel incat, prin Constitutia din 4 martie 18~, imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. Intre romani 9i maghiari au inceput tratative mediate initial de deputatul roman loan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu. La 2 iulie 1849 s-a semnat Proiectul de Pacificare de la Seghedin. Acordul recunostea unele drepturi ale romanilor, dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei eu Ungaria. Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii, Austriac si Tarist, care au invins armata maghiara in . august 1849. In Bucovina, din initiativa Comitetului de Actiune, la 8 mai 1848, la Cernauti, a avut loc 0 adunare populara nationala sub presedintia lui Eudoxiu Hurmuzaki. Adunarea a elaborat un program dezvoltat ulterior, in iulie, in actul intitulat Petiiia Tdrii, care revendica: autonomia provinciei si a bisericii ortodoxe, 0 dieta care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor si 0 conducere proprie in administratie, justitie si politica. in Banat, provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII-lea, miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari populare. In fruntea banatenilor s-a~remarcat Eftimie Murgu, adept al unirii Banatului cu Transilvania. In adunarea din 15 iunie 1848, de la Lugoj, s-a solicitat atat autonomia provinciei, cat si recunoasterea natiunii si a limbii romane .
ADUNAREA DE LA BLAJ DIN 3-5 MAl 1848

ce au fost amp nationals. turgheza, ecle . fnic intre ro . al revolutio riei medievale. kiualitatile nati nbii maghiare ~ itatelor din PaIk:crar

__ ... ENTA. DOMNEASCA.,

organ administrativ care tinea locul _-nM11ui si exercita atributiile sale.

a popu1atiei fa;;-----------aduriarea din i:c :::ati obiectiveleprincipaleale revolu~Tarile Romane de la 1848-1849, Campza Lzbert/lia:-.;;rtandu-va la structura socletatn me si a adoptat,t-81e~ti de la Tnceputul secolul~i t'-dunarea pro~ ''')(-Iea. 11, condus de At--:dzati principaleletrasaturi ale miscatfu1easca. Mai ,IC_ :evOlu~ionar~din provinciile rorna. 1 di ~folosmdu-va de [01, 02' 03' 04]' np~na e ill ~iti un tabel cu principalele asernaunu cu Ung~ si deosebiri ale revolutiei romans egalista a rev~rme cu desfasurarea evenimendin provincii.
A

Je

68

PREMISELE CONSTITUIR" ROMANIEI MODERNE

fJAC"
SrUDIU. DE CAZ: Drepturi ~iliberta~ cetatenesti , , la 1848
Intelectualii romani de la 1848 au fost influentati de a .. politica si culturala a doua generatii: cea a iluministilor si cla . din secolul al XVIII-lea:;;i cea a romanticilor de la inceputul al XIX-lea.Alaturi de ideea de natiune, de cererile de indep sau autonomie politica prin invocarea dreptului legitim la terminare al unei comunitati etnice, au aparut bine formula turile si libertatile cetatenesti. In programul de l~ Iasi, .Petitlunea-proclamatte", boi liberala considera necesara desfiintarea cenzurii si gar libertatii personale, ca .rumeni sa nu poata fi pedepsit d temeiullegilor si in urma unei hotarari judecatoresti" [D1]. Transilvanenii pretindeau, in spiritul revendicarilor burg .Petitiunea Nationala" din mai 1848,asigurarea libertatii pe libertatea adunarilor, a invatarnantului, cuvantului, scrisului si rului si excluderea cenzurii [D2]. Proclamatia de la Islaz, programul revolutionarilor Romaneasca, a fost considerata constitutia tarii pana la in activitatii guvernului revolutionar, dar si 0 adevarata decl drepturi ce proclama libertatile omului si decreta principii mentale bazate pe ideea de natiune. Ideea de libertate se referea la emanciparea clacasih trebuiau sa devina proprietari, dezrobirea tiganilor, emaru israelitilor si drepturi politice indiferent de credinta, li absoluta a alegerilor, a invatamantului, respectarea pro particulare etc. Ideea de egalitate era prezenta in cererile privind lIe drepturilor politice si civile, desfiintarea rangurilor titulare aveau functii, egalitate fiscala, se sublinia ca "patria este a si a voastra, [... ] aceleasi drepturi vom avea cu totii". Moldovenii manifestau acelasi interes pentru drep libertatile cetatenesti prin .Dorintele partidei nation Moldova". Petitia sustinea crearea unui stat in cuprinsul c se elimine vechile privilegii, iar populatia sa se bucure de exercitiu al drepturilor cetatenesti fundamentale. Interesant si mai putin mentionat de istoriografie, este si p de constitutie redactat, tot in 1848,de Mihail Kogalniceanu. era inspirat de acte si programe revolutionare romanesti, d unele constitutii occidentale (mai ales cea belgiana). Pe langa marea drepturilor si libertatilor apare si ideea suveranitatii caci numai natiunea incredinteaza exercitiul acesteia ins supreme ale statului: Adunarea Obsteasca si domnul.

COCARDA REVOLUTIONARILOR

DE LA 1848

-1

--'

ro:

,,3. Siguranta personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in urmarea unei hotarari judecatoresti. [...] 8.-Reforma scoalelor pe 0 temelie larga si nationala, spre raspandirea luminarilor in tot poporul. [...J 30. Fiecare parnantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari."
Peiiiiunea-proclamatie a boierilor ~i . notabiliior moldoueni, 27 martie 1848

IA
,,7. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie si a tipari fara nici 0 censura. [...] 8. Natiunea romana cere asecurarea libertatei personale, nemine sa nu se pota prinde sub vreun pretestu politic. [...] 13. Natiunea romana pretende portarea comune a sarcinilor pub lice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privilegielor."

Peiiiiunea naiionald, 4 mai 1848

-,

PREMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

69

~AL
LECTIE , DE SINTEZA.: Ceneratia pasoptista si proiectulliberal
entati de acti inistilor si cla . " , fa inceputul s HIe de indep legitim la a dne formulate
~'~ ~~ cunostintele vin de la ialooul general al oarneniza aerul, ca apa si prin ur~te universala."
Proclamatia de la Izlaz, 1848

hi

-=

atie", boi izurii si gar pedepsit d oresti" [D 1]. " licarilor burgh ~libertatii per, " scrisului si rtionarilor din I' ii pana la in ~arata declara reta principii

Dupa 1821, tineri moldoveni si munteni au plecat la studii in strainatate, cu deosebire la Paris, unde au luat contact cu ideile liberale. Epoca regulamentara, favorabila scolii nationale si contactelor intelectuale cu Occidentul, a asigurat formarea unei generapi preocupate de transformarea fundamentala a societatii romanesti. Aceasta generatie a contribuit la organizarea Revolutiei de la 1848 si la fondarea statului national. Ideilor liberale s-au afirmat in anumite cercuri politice si culturale, in cadrul unor societati secrete dintre care unele erau legate de lojele masoneriei franceze, care reuneau 0 serie de personalitati: Nicolae Balcescu, Stefan Golescu, CA. Rosetti, Mihail Kogalniceanu, fratii Golescu, Simion Barnutiu etc. "Societatea Filarmonica", "Asociatia literara a Romaniei", "Societatea studentilor romani din Paris", "Fratia", librarii particulare, cluburi si cercuri de lectura, in special a presei occidentale, au constituit importante centre de raspandire a ideilor liberalismului politic sl economic. Pasoptistii sustineau libertatea individuala si egalitatea in fata legilor, drepturi si Iibertati cetatenesti, constituirea adunarilor reprezentative, emandparea taranilor si improprietarirea lor, libertatea comertului si incurajarea industriei ca baza a relatiilor capitaliste, larga autonomie interna.

privind "eg .. rrilor titulare iatria este a n totii". mtru dreptu . ei nationale cuprinsul ca e bucure de .. me, este si pro' b;]",; auuceanu. P' ro omanesn, dar ili). Pe Ianga p . eranitati] nati fcesteia insti~ tnnul.

ARHONDOLOGIEI ~DICA RANGURILOR BOIERE$TI)

70
SVPPL1~X -LlBELLVS ~ - ~

P~EMj'SELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE

'V: ALA'C'HQRV"'M
!!

RANSSILY ANIlE

LECTIE , DE EVALUARE: Premisele constituirii Romaniei mode


I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice o zatoare urmatoarelor definitii: 1. Organ politico-administrativ care tinea locul domnit exercita atributiile sale . 2. Acte fundamentale pentru Principate, intrate in vigoare, dul Portii si Rusiei, in 1831 si 1832, care reglementau or interna a Tarilor Romane . 3. Fenomen cultural-ideologic bazat pe 0 grupare de cartur si preocupari comune si pe un program de emancipare a romanilor din Transilvania .
I. b. Completati spatiile libere cu un eveniment istoric in c

~ ~
Ij
1

11 ,-

~-.:..
"'W!!'"- _"
~'L..~

~~-;~
a

~
~ !
~ ;~~~

'I

SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM, FOAIA DE TITLU

1791

implicata fiecare dintre urmatoarele personalitati:


1. Simion Barnutiu . 2. loan Inochentie Micu Klein

HOT
~'1ftn~T~'
.$tOI

6rltl

1-' I" rOOMifiHJfdOOr .~-AAKIJf.

a , T r g" AI ; '.,*";', ~_ ~.
.

.,,.1_. ~.,.r~ ""

~I"'~ oy.;"'-

J 00 I'

t. .
It,

II. Ordonati cronologic evenimentele istorice din coloana A in spatiile libere din coloana B literele corespunzatoare siunii corecte:
A

_T'Io

A"'"

CaUI"\Sr it!'

a. desfasurarea condusa de Tudor Vladimirescu b.desfiintarea rumaniei si a veciniei c. organizarea Bisericii Unite
III. Cititi cu atentie [D1]: Pomind de la acest text, raspundeti cerintelor: Precizati data (zi, luna, an) la care a fost prezentata ace clamatie. Explicati sensul formulei "emancipap.a clacasilor". Mentionati cum era exprimata problema agrara in alte do grame din Transilvania, Banat, Bucovina sau Moldova. Mentionati alte doua prevederi ale Prociamaiiei de la Izlaz. Precizati alte doua obiective ale revolutiei din Tarile RI 30

A(~"fI{U!'j"t*

t .~"

a. r,

1. 2.
3.

4.
5.

ISTORIA PENTRU INCEPUTUL ROMANlLOR IN DACIA A LVI PETRU MAIOR

Dl .Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari

IV. Alcatuiti 0 sinteza cu tema "Regulamentele Org primele acte cu rol de constitutie pentru Principate", po la urmatoarele repere: datare, constituire; separarea puterilor in stat; modernizarea institutiilor: rol. V. Analizati cele doua imagini de pe coloana mica. Precizati pentru fiecare limba si alfabetul in care au fost s doua lucrari. Explicati deosebirea.

prin despagubire."
Articolul13 al Proclamaiiei de la Izlaz

~cu

ilor".

ara ill alte doua


Moldova.
~ de la Izlaz.

fun Tarile Ro
30 p

entele Organi cipate", po .

hnica.

re au fost scrise
6p

rea rea~=~~~~~~~ nstituti~ilo~ ,

"\

72

CREAREA

'INSTITUT"LOR

MODERNE

,~~~~~~~~UNIREA

PRINCIPATELOR ROMANE. DOMNIA LUI ALEXANDRU I. CUZA


Realizarea Unirii: condiiiondri interne ~i externe Conventia de la Balta-Liman din primavara anului 1849 a bilit Regulamentele Organice si dominatia efectiva a Rusi Imperiului Otoman. i Noii dorrmi, numiti pe 7 ani si considerati inalti functi imperiului, au fost Barbu 5tirbei in Tara Romaneasca si Gri, Ghica in Moldova. Putere';-;uzerana si cea protectoare le co activitatea, dorind sa suprime raspandirea ideilor liberale si n si sa mentina stabilitatea politica. Ambii dornni au in " ~ dezvoltarea economica ~iinvatamantul ~iau aV}!tP-=UO:g~ a refQtmatrni?e:efigore AI. Ghica a ingaduit revolutionarilo~ t848 sa revina in tara, numind chiar pe unii dintre ei (Costache Negri, Mihail Kogalniceanu). De asemenea, a emanciparea robilor tigani, a aprobat tiparirealetopisefeloi M a desfiintat Ce1lZt1~ a decretat libertatea presei. ~Pe plan international, 0 nouii criza survenita in relatiile Rusia si Poarta a declansat in 1853 razboiul Crimeii, in care si Anglia s-au implicat un an mai tarziu. Principatele au fost ocupate de trupe rusesti si austriece. Domnitorii s-au refu Austria. Rusia a fost infranta iji a acceptat negocierile de pa, Paris [51]' Marile Puteri pregateau alegerea unor adunari co speciale - numite adunari ad-hoc [52]in fiee-are P-rma:par,cme' misiunea de a face cunoscuta unei comisii intemationale romanilor asupra [Dl] unirii si problemelor importante. Re acestor adunari urmau sa fie prezentate conferintei Marilo! organizata la Paris, unde se luau deciziile finale, comunicate romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. ' militare straine trebuiau sa fie retrase. Poarta numea in mod zoriu caimacami, loctiitori ai domnului, pentru a supraveg mentine stabilitatea in cele doua tari romane. 1858, la Paris, in cadrul Conferintei Marilor Puteri, co ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor, discutii prelungite, s-a semnat Conventia de la Paris [53]' al c~ era de a oferi Principatelor 0 forma de organizare interna de

Ii

--

ALEXANDRU

rOAN CUZA (1820-1873)

Descendent al unei familii de dregatori moldoveni, a facut studii la Iasi, 'intr-un pension francez, si la Paris. A facut parte din miscarea reformista din 1848 de la Iasi: a fast pentru scurt timp exilat. Dupa 1850 ~ ocupat functii . administrative si militare. In 1859, a fast ales domn al Moldovei si al Tilrii Romanesti.

D1

fu

.Dorinta cea mare, cea mai generala, aceea hranita de toate generatiile trecute, [... ] este unirea Principatelor intr-un singur stat, 0 unire care este fireasca, legiuita si neaparata, pentru ca in Moldova si in Valahia suntem acelasi popul, omogen, identic ca nici un altul, pentru ca avem acelasi inceput, acelasi nume, aceeasi lirnba, aceeasi religie, aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceleasi institutii, aceleasi legi si obiceiuri, aceleasi temeri si aceleasi sperante [... ], acelasi viitor de asigurat si in sfarsit aceeasi misie de implinit."
Fragment dintr-o cuvantare a 1ui Mihail Kogalniceanu din 19 octombrie 1857

'<j

Dubla alegere a lui ALL Cuza

CI)

((

n, Comisii provizorii

:5

!z
z o o

compuse din trei ~ caimacami, care ~ m ~ supravegheau ~i CIl :c >CO preqateau ~ alegerile "0

MOLDOVA Adunarea dorninata de membrii Partidei Nap 5 ianuarie 1859

Alexandru loan Cuza


24 ianuarie 1859 TARA ROM.ANEASCA dominata de conservatori puternic sci

~dunare

UNIREA PRINCIPATELOR $1 DOMNIA LUI ALl. CUZA

73

Domnia lui Alexandru loan Cuza 1859-1866

OMA.NE .CUZA
teme

.,-===- :a eelfudintai, care-mi facu dl. Cezar Bolliac,


:i:i.

-' dimineata la mine si-mi j sa ma trimiti d-aici ::::::Slel~, dar iata propunerea sa alegem pe Domnul . frapat 9i-i raspunsei ca, - :;semenea idei mari, nu se s .; fuchisoare. Dupa aceea a Ghica si fuse eu totul Mai In urma avu loc si cu dl. Bratianu [... J si de - :::::Ebat atunci: Ce vreji de la. .a este candidatul? Este imi raspunse: sa alegem Idovei. Atunci ii detei merge impreuna."

.-...==i

~e a generalului Vladoianu fa ziarul Tara din 11 martie 1867

;:;Ic,~ ~,,~
~ ~,\\\\~A~\~
eii, in care tele au fost rii s-au refu ~erile de pace adunari cons

In aceste conditii, viata politica din Principate s-a concentrat in jurul alegerilor pentru Adunarile Elective. Adunarea din Moldova, cu 0 majoritate unionists, a ales in final drept candidat unic pe Alexandru loan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare. Adunarea Electiva munteana era dominata de fortele conservatoare. In aceste imprejurari, liberalii au facut apelJa presiunea maselor pentru a contracara aceasta majoritate. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara Romaneasca. Acest act politic' a inaugurat politica faptului implinit. Dupa 24 ianuarie 1859, viata politica a Principatelor era deosebit de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de Marile Puteri, La la9i 9i la Bucure9ti functionau doua verne 9i doua Adunari.Tar orgaruzarea a ministrativa era lipsita de unitate. nncipaIeIeo15iective ale noUlw domn erau recurioasterea dub lei ale eri, realizarea unirii politic~ administrative ,1 reCllloasterea E;i, aldituireaunui p an e re orme care sa modernizeze societatea romaneasca+ -

&
U IS' L
/

f'fm~e
ernationale p portante. Rezo intei Marilor I- ' comunicate ull de sultan. 11 ea in mod a supravegh
IT Pu teri, comi or romanilor, [53]' al carei interna def

T N

N~AGFIA

c"'.<O
uza ~
SCA
puternic scindaf

MAREA TIRENIANA

A ~N

74
S1
CONGRESUL DE LA PARIS FEBRUARIE - MARTIE 1856

CRE~REA INSTITUTIILOR MODERNE

Watura protectoratul Rusiei mentinea suzeranitatea otomana, dar garan-taJlrn:ep~nden-tcrcrdmiffi~ Pi'incIpatele erau puse sub garanlla colectiva a Marilor Puteri dreptulla armata nationala libertatea navigatiei, a comertului, a cultelor revizuirea statutului de organizareinterna retrocedarea catre Moldova a judetelor Cahul, Ismail si Bolgrad din sudul Basarabiei convoca Adunarile ad-hoc care aveau dreptul de a se pronunta in problema unirii

Marile Puteri, cu toate obiectiile Austriei si ale Imperiul man, au votat pentru acceptarea dub lei alegeri, in toamna 1859. Pe plan intern, Cuza a actionat in vederea unificarii adminil si militare. Astfel, a unificat serviciile de varna, serviciul tele a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers, s-a p de uniformizarea armatei. La Conferinta de la Constantinopo nizata la sfarsitul anului 1861, Marile Puteri au convins sul emita un firman prin care sa recunoasca oficial unirea pe domniei lui Cuza. Domnitorul proclarna imediat unirea si nasterea natiunii D3]' In aceste conditii, incepea 0 ampla aetivitate refor bazata pe creare~ institutiilor statului national modem, inlocuiasca vechiul sistem politico-social dominat de marii p tari ~~~_

)2.~~M' 1~e-vJ~-~~

S2

ADUNARrLE AD-HOC SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 1857

Guvernul Barbu Catargiu


Primul guvern unic al Principatelor, format la 22 ianuad a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservat reflecta structura Adunarii unice. CorruSIa eentTaIa"de Ia F fost desfiintata si a fost creat un alt orga"ciSm;"-C:omitetul Ie . . AIn . ul . 1862 fIb I provizonu. a ost e a orata 0 ege a A"prunavara an Ul 91 s-a adus ~ discutia Adunarii proiectul Legn rurale, pro conservatori. Intocmit din 1860 de Comisia Centrala, Mihail niceanu l-a criticat pentru con~'~ tul sau, iar Alexandru 10 a refuzat sa-I sanctioneze. 0-..... ~ li6v. .. ~. ~ ...o-..P~ ~ [..tP~ \~I\~v. v ~ ~~\\ ~'I\~J0 wv
U

respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulatiilorincheiatecu Poarta unirea Principat:l~r intr-un singur stat cu numele Romarua . t strai di tr familie domnit pnn, aID ill -0 OIumoare. europeana care sa-$i creasca mostenitorii in religia tarii ~eut~alitate~ si inviolabilitatea teritoriului noului stat Ad~are legislativa .$i guvem cons~tutlO~alvreprez~ntahve, .sub garanna colectiva a Marilor Puten Guvernul Nicolae Kretzulescu ~ ~. r ,,\..... Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s-a incheiat 0 ~ ~u asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, a primuluiS-a format imediat un guvern condus de Nicolae Kretzules CONVENTIA DE LA PARIS S3 alliberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a DIN AUGUST 1858 adoptarea masUrlIor aaministrative avand in vedere realizarea se constituiau Principatele Unite ale serviciile sanitate, a constituit Consiliul ~ Moldovei si Tarii Romanesti sub su- depline: a ~icat zeranitatea otomana si garantia colec- al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor st tiva a Marilor Puteri Guvernul a luat primele masun care vizau manastirile puterea executiva (separat pentru detineau 11,16% din suprafata tarii si aveau mari datorii catre fiecare tara): domn, guvem roman. In 1860 Costache Ne i, reprezentantul rom A puterea legislahva (separat pentru fie~deEunea prim memoriu in aceasta ehestiune.~ care tara): domn, Adunare, Comisia 1862, averile manastirilor mchinate au fost trecute in ProR . Centrala de la Focsani (institutie coStatului, iar ill lanuarIeUr631\-a:unarea anotaratca--ditoria. muna) puterea judecatoreasca: Inalta Curte de 20 000 000 lee sa mtre in lJugettirstaful~ ~~ / [ustitie si Casatie de la Focsani (institutie comuna) Guvernul Mihail Kogalniceanu domnul ales pe viata prin vot cenzitar r Considerat eel mai important guvern din timpul domniei lui numea ministrii, sanctiona legile, dizolva Adunarea pentru activitatea sa reformatoare, aeest cabinet a fost ins drepturi si libertati:egalitatea tuturor in 11 octomhrie 1863. In noiembrie, la deschiderea lucrarilor Ad ~ fata legilor,impozitelor si a promovarii Cuza anunta in mesajul sau programullegislativ: reforma el in functii publice, desfiintarea privisi agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii pub lice, legiilorsi rangurilor boieresti,revizuirea larizarea averilor manastiresti etc. [S4]. relatiilor dintre proprietari si tarani
v'"

\go..~'~

.to-

~e

mCh&ia<

JA~J~0-

~-uJ(

A~~~

l~ra 1
ALl. CUZA

75

aficarii adminisn

serviciul te1e itul de stat, a invers, s-a p :onstantinopo it convins sult ial unirea pe erea natiunii n ivitate refor tal modern, tat de marii p

I domniei 1uiC~ t a fost instal~bican::er~ tcrarilor Adun reforma e1ecto mii publice, s

l ,,\I

~~M~M'0()
76
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

rn:
Fiti convinsi ca eu n-asi vra de 0 putere care nu s-ar intemeia dedit pe forta [... ]. .In Alexandru loan I, Domn al Romaniei, Romanii vor gasi intotdeauna pe colonelul Cuza, care a proclamat [... ] marile principii ale regeneratiei Romaniei si care [... ] declara oficialmente [... ] ca primeste aceasta indoita alegere ca expresie neindoielnica si statornica a vointei nationale pentru unire -msa numai ca un depozit sacru."
Fragment din Mesajul tronului, 1865

Sfiin}itul domniei lui Alexandru loan Cuza La inceputul anului 1863, impotriva lui Cuza se c "monstruoasa coalitie", grupare eterogena fermata din radicali, in frunte cu Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti, si conse Primii erau, alaturi de cei moderati, continuatorii ideologiei 1848, dorind 0 transformare economica si sociala radicala, modelul Europei Occidentale, in timp ce conservatorii pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revo insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari r Pentru ambele grupari, Cuza ducea 0 politics necoresp existau diferente ideologice si, in plus, domnul hotarase sa c autoritar. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare arnbitiosul sau p legislativ si de organizare a unor institutii moderne, pozitia . subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". Conservato criticat pentru reformele agrara si electorala, iar liberalii radi reprosat ca era prea moderat. Domnitorul s-a gandit la a dupa cum a marturisit ill scrisoarea c~tre Napoleon al III-lea Ii justificandu-si politica si intentiile, se declara gata sa abdlce voarea unui print strain. Aceeasi declaratie a facut-o la des Corpurilor Legiuitoare, ill ~rk1.~~jD4]' Liberalii radicali condusi de Ion C. Bratianu si C.A. Ro organizat lovitura de stat de la la 11 februarie 1866. Cuza a actele de abdicare si a plecat ill strainat . ~'ffiurit ill
r

T:::::==-

Crono logie
Dictionar A PROMULGA, a dispune, printr-un act oficial, ca 0 lege sa intre in vigoare, sa devina executorie. A SANCPONA, a confirma 0 lege sau 0 dispozitie. SECULARIZARE, trecerea unor bunuri apartinand comunitatii religioase in proprieta tea statului.

; ~ ~,

. ~
or Puter il or dubla alege Universitatea

1~59 Martie-august: 1860

Con feri -'1 ermta d e ~1 a p'~ ans a reprezentann

(Franta, Prusia, Anglia, Rusia, Sardinia) a recunoscut Octombrie: in prezenta lui Al.L Cuza s-a inaugurat cu patru facultati: drept, filozofie, stiinte, teologie.

1861
Noiembrie: Poarta a acceptat unirea administrativa pe timpul domniei lui Cuza. si politica a Priru

1862
22 ianuarie: s-a format primul guvern unic, condus de conservato Catargiu. 24 ianuarie: s-a deschis la Bucuresti prima Adunare a Principatel Bucurestiul a fost proclamat capitala tarii,

1.Realizati 0 paralela Intre prevederile Congresului de pace din 1856, ale Adunarilor ad-hoc si ale Conventiei de la Paris din 1858. Explicati deosebirile, folosind [81, 82, 83]. 2.Comentati [01]. 3. Mentionati etapele domniei lui Alexandru loan Cuza. 4. Mentionati prevederile Legii agrare 9i explicati efectele pozitive si negative. 5. Comentati detronarea lui Alexandru 'loan Cuza. A fost un act negativ, tinand cont de activitatea sa reformatoare?

1864
13 februarie: Legea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi. 10 mai: plebiscit privind Statutul dezvoltator al Conventiei de Rezultatu1: aproximativ 600 000 de voturi da, 1307 nu si aproximati de abtineri, 4 iulie: infiintarea Universitatii din Bucuresti care avea sectii de dre si filozofie (litere).

1866
11 februarie: ALl. Cuza a fost silit sa abdice. S-a format 0 10 domneasca, compusa din Lascar Catargiu, generalu1 Nicolae G colonelul Nicolae Haralambie.

C~~~~ M",,:{\!l ) ~ ~&~~}Jh0~t &~v\


A

'\

--

,,0

..q~.,J.,t~~ I\J t <%,,,l{) !-~~

~ A

~/I

IY

ji1

CONSTITUTIA DIN 1~66

77

\t~~
Cuza se c

mnata din etti, si conse


irii ideologiei iala radicals, nservatorii gatoare revol schimbari ra neeorespunz. iotarase sa co: -lrr:-isticile
~'-1 Constitutiei

CONSTITUTIA DIN 1866 ~~~~~

$1 PRINCIPII

- . suveranitatea nationala guvemarea reprezentativa si responsabila separareaputerilor responsabilitatea


ministeriala

monarhiaereditara libertati si drepturi cetatenesti

ose1ll--.;:-----=----=--=----::-:c--'- r_-. 66. Cuza a s -..e:..vele Domnului murit in mai - :::::::e::4e si revoca rninistrii ..-- ----=-'""" -~- ~t de amnistie politica -<e si confirma in toate func~-:-fhlice It de a bate moneda --=armata ~ de a dizolva Parlamentul -~ de dreptul de veto riversitatea din.l,.~ distincpi r;;i decoratii I ,Sodul
~l

. CAR

_-'-3AREA

PUTERILOR...I!

M0p!0soaiei

lndrel?t~ndy,-ige

s.pre Mitropo.lie.

unde

a fosL

~entul:
~ - eut de interpelare; 't de initiativa si sanctiune

Deputatilor discuta si
I bugetul

itorul: p.oneaza si promulga legile dreptul de veto absolut it, Care era p le legi. rentiei de la aproximativ rtii de drept, , 7" exercita prin: Curti de judecata 1libunale - - ile si sentintele lor se lunta ill virtute a legii si se ta in numele domnului

elIDe

ce

Constitutie dupii model belgian?

'f ~
.<rA
I

atea constiintei tea invatamantului atea presei BJertateaintrunirilor si asocierilor

Unii oameni politici romani au folosit sintagma "Romania Belgia Orientului" dorind ca Marile Puteri sa aiba in privinta statufUiui politic al Romaniei 0 atitudine asemanatoare eu cea fata de Belgia: aceasta tara, desi cu un teritoriu mic si fara 0 pozitie strategica deosebita, obtinuse recunoasterea independentei si neutralitatea teritoriului sau inca din 1831. Dupa abdicarea lui Al.l. Cuza, propunerea de a ocupa tronul Principatelor a fo~ facuta lui Fili~c.l.e Flandra, fratele regelui Belgiei, in speranta ca modelul politic belglail se va repeta.

v
',

(trs-istemul

electoral

Constitutia includea si un nou sistem electoral bazat pe vot cenzitar. Pentru Adunarea Deputatilor erau stabilite, dupa eriteriul

78
Constitutia din 1866 Art. 1. Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil sub numele de Romania. Art. 2. Teritoriul Romaniei este nealienabil. [...] Art. 7.lnsu~irea de roman se dobandeste, se conserva si se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai strainii de rituri crestine pot dobandi impamantenirea. Art. 10. Nu exista in Stat nici 0 deosebire de clasa. Toti romanii sunt egali inaintea legilor si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice. Ei singuri sunt adrnisibili in functiunile publice, civile si militare. [...] Art. 19. Proprietatea de orice natura, precum si toate creantele asupra Statului, sunt sacre si neviolabile. [...] Art. 31. Toate puterile Statului emana de la natiune, care nu se poate exercita dedit numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata. Art. 32. [ ...] Orice lege cere innoirea a cater trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici 0 lege nu poate fi supusa sanctiunii domnului, decat dupa ce va fi discutata si votata liber de majoritatea ambelor Adunari. Art. 33. Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Art. 35. Puterea executiva este incredintata domnului, care 0 exercita in mod regulat prin Constitutiune. [...] Art. 82. Puterile constitutionale ale domnului sunt ereditare, in linie coboratoare directa si legitima a mariei sale principelui Carol I de Hohenzollem-Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exc1usiunea perpetua a femeilor si coboratorilor lor.

CREAREA

"

INSTITUTIILOR

MODERNE

JURAMANTUL DOMNITORULUI CAROL I, 10 MAl 1866

averii, patru colegii; primele doua cuprindeau proprietarii iar al treilea burg!:ezia" liber-profesionistii, ofiterii ill retra vatu! fiind direct. In al patrulea colegiu, unde votau taranii, '\ indirect. Pentru Senat existau doua colegii in care i~i e optiunea ro rietarii funciari ~i de imobile. \ Constitutia ill 1866 a fast perc rrta pe plan extern ca festare a independentei. Ea prevedea ereditatea domniei si a unui damn suveran, depagjnd statutul de autonomie recuno tratatele internationale. In acelasi timp, legea fund am Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de colectiva a puterilor europene.

pCronologie
1866 Februarie-martie: lucrarile Conferintei de la Paris, la care Marile discutat problema Principatelor Unite, a caror unire nu fusese re decat pe timpul domniei lui Al.I. Cuza. Aprilie: plebiscit pentru alegerea printului Carol de Hohenzo maringen ca domn al Principatelor. Rezultat: peste 600 000 de vo rabile, 224 impotriva si aproxirnativ 124 800 de abtineri. lulie: promulgarea noii Constitutii a Romaniei, ramasa in vigoare, modificari din 1879, 1884 si 1917, pana in 1923. Promulgarea legii electorale pe baza votului cenzitar, potrivit ca electoral era impartit in 4 colegii pentru Adunarea Deputatilor si pentru Senat, iar varsta minima a alegatorilor se fixa la 21 ani. Octombrie: Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I, renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii timpullui Cuza si accepta unirea deplina, indiferent de domnit

Diciionar
AMNISTIE, act al domnitorului, regelui etc. prin care se inlatura raspunderea penala pentru 0 infractiune. COLEGIU ELECTORAL, categorie electorala care cuprinde cetatenii cu aceeasi avere sau rang social. PLEBISCIT, consultare a cetatenilor care se pronunta prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta deosebita (referendum). VOT CENZITAR, vot exprimat de cetatenii "activi" In viata politica: criteriul In baza caruia poate fi evaluat activismul este dat de o limita a impozitului (cens)perceput de stat.

t.Analizati principiul separatiei puterilor In stat In Regulamentele Statutul dezvoltator al Conventiel de la Paris 9i Constitutia din 18 2.Argumentati necesitatea aducerii unui principe strain pe tronul P' romans.

\,

ROMANIA SUB SEMNUL INDEPENDENTEI

79

ROMANIA SUB SEMNUL INDEPEND ENTEI ,... ~. (\ , 1\~-)~~(7,w


~-)~~

I)~

PolJ{)LwY'.; .

Inca de la inceputul domniei sale, Carol I si-a facut cunoscuta dorinta de a modifica r orturile cu Imperiul Otoman si de a d19tiga suveranitatea tarii. In 1873 domnul ridicase deschis rob~ pendentei ~nsiliu O'e' ilU9 1, ar in 1876 sustinea ca prob ema otieiil'l'rla nU-9I""Vagasl rezo varea decat 0 data cu destramarea Imperiului Otoman. Ideile lui Carol erau in concordanta cu cele ale c1asei politice: existau insa in interiorul acestei elite pareri diferite asupra cailor si metodelor prin care Romania i9i putea obtine statutul politico-juridic proprietarii de stat independent. terii in retra Cei mai multi liberali, printre care Ion C. Bratianu, Mihail Kogalrtau taranii, niceanu, Vasile Boerescu, erau favorabili apropierii de Rusia si n care 19i e actiunii deschise impotriva otomanilor. Aceasta mare putere era singura interesata sa sprijine m!scarea de eliberare nationala, in extern ca c deoarece urmarea destramarea Imperiului Otoman 9i controluL domniei si a stramtorilor Bosfor 9i Dardanele. xnie recuno Conservatorii s-auopus acestor tendinte in politica externa, ea fundame sustinand initial mentinerea regimului d~arantie col,ectiv.3 inaJJ.;: rmana si de ~rat in 185~ formatia lor germana a inspirat idee a ca pericolul nu vinedinspre Austro-Ungaria, ci dinspre Rusia, vazuta ca un posibil dusman dupa hotararile Congresului de la Paris din 1856. Asadar, in opinia lor, obtinerea independentei depindea de relatiile diplamatice cu Germania si Austra-Ungaria. "'-fuPrimava-ra an~lU1 1876, problema orienta~a s-a agravat: I care Marile P izbucnea rascoaIa bUIgara, se deaaTI9au revolup:a junilor turcl 91 apoi nu fusese ree Omr sarbo-muntenegYena-otoman. Romama si-a exprimat prin note dip oma Ice pozI:tate. de Hohenzoll ~ oul uvern liberal condus de Ion C. Bratianu a trecut la initiative 00 000 de vo CAROL I (1839-1914) [.j'd lomati ~ , . I ' fli t .: 1866-1881 51 REGE 1881-1914 'tT Ip omatice merute sa pregateasca POSI a participate a un con IC Len. cu otomanii: in august primul-ministru a avut 0 intrevedere cu .a in vigoare, CG \ .~~~ x~ ~Eatul Franz !~seph I la Sibiu, iar in septembrie ~-a deplasat Ia # _ ~\.\.::r.'6 (Q"va.~~pentm-a""l""Intatnipe tarlit ::Alexandru al II-Iea_~1 pe cancelarul potrivit careia b(0l\ '" .0;;vY" ~lexaE.dr Gorceakov. Negoclerile s-au incheiat insa fara 0 intelegere eputatilor 17i2 ,,~& privind indepenClenta si fara semnarea unei conventii romano-ruse la 21 ani. ~ care ar fi reglementat trecerea trupelor ruse pe teritoriul nostru. lui Carol I, pro Conventia a fost semnata abia la igJ2rilie 1877 de baronul Dmitri ere a unirii d Stuart, reprezentantul Rusiei in Rom11Ia, ~i de Kogalniceanu, de dornnitor. ministrul nostru de externe [Dd. Era stabilita trecerea armatelor ruse .J in intelegere cu celelalte puteri pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor pnetene, cnel=a imbunatati soarta crestinilor tuielile fiind suportate de guvernul rus. Actul fixa intr-o anexa . atiei sultanului [... ] Rusia se drumul pe etape spre Dtu:1:~re,care ocolea Bucure9tiul, 9i numea ~a=se a mentine 17i apara integritatea comisarii -pentr?: rar.orturile c~nstltutllIe romane9t~ Imedrr:t, -1 a Romaniei pentru ca nici un 1'i~i'efu=rcre mobIhzare a chemat suo arme lODlJUO oe persoane, din . t sau vreo primejdie sa nu ulamentele o~tru Romania din faptul trecerii care 58 000 formau armata operative, slab inarmata si echipata. :tutia din 1866. msesti pe teritoriul ei." Armata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pe linia oe tronul Prinei ::Dnventia romdno-rusd din 4 aprilie 1877 Turnu Severin-Calarasi. Adunarea si Senatul au votat motiuni prin

....

,.~

:.:?y

'\

80

CREAREA

INSTITUTIILOR,

MODERNE

ro;

rupte, ee suntem? Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare [... ] Ce am fast inainte de declararea rezbelului? Fast-am noi dependenti catre turd? Fast-am noi pravineie turceasca? [... J Avut-am noi pe sultan ea suzeran? Strainii au zis aeeasta; noi nu am zis-o niciodata."
Proclamaiia de independenia a Romdniei din 9 mai 1877

"In stare de rezbel eu legaturile

~
Pozitia Marilor Puteri fa!a de proclamare a independentei Romaniei

care declarau starea de razboi cu Imperiul Otoman, dar nu pendenta. In 9 mai 1877, la 0 interpelare a lui Nicolae Pleva, situatia Romaniei, Mihail Kogalniceanu raspundea printr-un [D2l ce proclama independenta, Armata rusa ajungea la Dunare ill iunie si inainta pe directii catre Balcani. Cheia victoriei ill Balcani era luarea Plevnei, un puterni de fortificatii cu 0 pozitie strategica insemnata, condusa de pa~a. Plevna controla drumurile Vidin- Tarnovo si Nico fia-Constantinopol; de aici otomanii puteau surprinde si A coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipca si Ignorand forta armatei otomane, armata rusa a declansat, ill . atac total nepregatit si cuun efectiv militar mic. Inaintarea ill condusa de arhiducele Nicolae, s-a oprit la Plevna, unde rus~1;>tiau fost sangeros respinse. In aceste conditii, arhiducele Nicolae a cerut principeh interventia armatei romane la sud de Dunare, neaccepta atunci de partea rusa. Divizia 4 si 0 parte din Divizia 3 a Dunarea. Romania insista sa se incheie 0 conventie militara borare care sa precizeze individualitatea armatel romane. tratativelor dintretar, arhiduce si principele Romaniei, din 1877, s-a acceptat constituirea unui front romanesc sub CQ Carol I, dar ~_fost respinsa cony),ntia scrisa.~ f!..J,,JJ~/t.
A

rn "\ rM
I

..).',v

r,. ~(
v

r-

.J

1'"'\

\,

i\..-',

lJ

vJ.,/'v"'"

.I ,

"t,"

).10,)

(\ - -

Imperiul Otoman: aprecia Romania ea "rebela" si protesta vehement Marea Britanie: eonsidera proclamarea independentei 0 incalcare a tratatelor Franta si Italia: adoptau 0 atitudine rezervata Rusia: recunostea independenta de facto, dar nu si de iure Austro-Ungaria si Germania: rsi rezervau dreptul de a se pronunta
dupa razboi

rn

UY!A'f.JL

<

=\-!
CAROL I $1 ALEXANDRU AL II-LEA, TARUL RUSIEI, LA RADENITA. PE FRONTUL DIN BULGARIA
,~t" _

Tratatul de p

independenta Romaniei si a Serbiei Bill aria devenea mar~ prmclpat ~!!~ dominatia Portii '. ,. c autonomia Bosniei $'i Herfegovinei neutralitatea Dunarii trupele rusesti din Bulgaria faceau legatura cu Rusia prin Romania si prin unele porturi ale Marii Negre Rusia schimba Dobrogea cu Delta si Insula Serpilor (primite- de la otomani In contul unei parti din despagubirile de razboi) cu cele trei judete din sudul Basarabiei

J~ \ ",~()IIn L I'u) LeLNoul atac asupra Plevnei, organizat de zilra onomastica ~~rncheiat doar cu cucerirea redutei Crivita I; urmatorul lupta era asediul. La sfarsitul lunii noiembrie, Plevna a cap' comandantul ei s-a predat ofiterilor romani. Armata romana pase la aceasta operatiune cu 41 de batalioane si 112 tunuri cele mai modeme din Europa. Luptele au continuat cu armatei ruse spre Balcani, romanii avand misiunea sa ap vesAticpe directia Vidin-Belogradcik. In februarie 1878 s-a incheiat armistitiul ruso-otoman, pacea de la San-Stefano. Delegatul Romaniei la tratative,
A

'"";J -" ~.~ C{/v\J:..; C

A' ROMANIA SUB SEMNUL INDEPENDENTEI

81

roman, dar nu Nieolae Pleva. I d . r ea pnntrinainta pe ei, un puternic ~, condusa de' I N' ~ovo si ico fU1Prinde si asul Sipca si ~ecl~at, in . Inaintarea in ~evna, unde
A

L-llEA REiNTOARCERII

.-\RMATELOR ROMANE iN BUCURE~TI, 1878

- ::eentantilor comitetelor la Bucuresti hotaraste c:-:s=:EJei antiotomane. ' ? le in Bosnia si Herte-

,...

al guvernului roman a si puterile garante in ~.cate recunoastereaindiui roman si 'a numelui ::.pasapoartelor romanesti
.:::cT:J

-(u\....

momastica a t ; urma torul p levna a eapi nata romana

ri 112 tunUri~: tinuat eu ill .


nea sa apere

Eraelie Arion, a fost imputernicit sa sustina recunoasterea independentei si retroeedarea gurilor Dunarii pana la bratul Sf. Gheorghe . .. ;c:uu Rusia a hotarat msa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei, ~ =nrevederearuso-romanade des.larand deschis ca-si rezerva dreptul de a Ie schimba cu Dobrogea. 6-ianuarie 1877: conferinta In tara dezbaterile parlamentare au respins msa solutia rusa, ?uteri la Constantinopol, eu sustinand mentinerea integritatii teritoriale. - defermina Poarta sa acorde Tratatul de la San-Stefano [52] nemultumea si mari puteri ea Anglia, -ti popoarelor supuse. In proclamata 0 constitutie in ingrijorata de pozitia castigata de Rusia ill Baleani, si Austro-Ungaria, .~ este desemnata "provincie care nu prime a Bosnia si Hertegovina. Germania a preluat misiunea de reconciliere si a organizat noi tratative de pace. Intre timp, Rusia a declarat ca nu este ill nici un fel angajata fata de Romania, conventia din 1877 referindu-se doar la raporturile romano-otomane, nu si la cele ruso-romane. In aprilie 1878, erau aduse din Balcani ill Romania trupe si incepea apliearea planului de ocupare militara. Delegatia Romaniei care a participat la Congresul de la Berlin a fost condusa de Ion C. Bratianu si de Mihail Kogalniceanu. Ministrul de exteme roman revendica ill discursul sau garantarea integritatii teritoriale, interzicerea treeerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei, dreptul la despagubiri de razboi, recunoasterea independentei si a neutralitatii tarii. Prin tratatul final semnat la 1 iulie [53]' indepene: generalul Osman pa~a se semneaza capitularea armatei denta era recunoscuta imediat de Rusia, Imperiul Otoman, Serbia, :;.e la Plevna. Austro-Ungaria si abia ill 1880 de catre Franta, Anglia si Germania. Suveranitatea nationala a ingaduit afirmarea unei politici exteme tratatul de pace de la San-Steproprii, a permis instituirea unui sistem protectionist necesar dezvoltarii economice, a creat conditii pentru consolidarea sistemului ! iulie:CongresulInternationalde politico-institutional.

-- Ia Reichstadtdintre Rusia __ ~a; ultima i~i manifesta ::eutralitate intr-un viitor b::-oioman. guvern liberal in frunte cu

82

CREA~EA INSTITUTIILOR MODERNE

rs;'

~\uLJ() Am
Tratatul de pace de la Berlin

I,;SX'J' . ""'\ . " "k~'~


~;_,/._ <, ,,,":,,, , "',-,'_' __ '

um

__

r. j. i !
!

,~

pra1 ..' \",""" \..J ) ('. \'" _? ~ .',,"" 1". 1I_I


('

''

"
-)S

'Ic.
I l.E"~

),'

"'

I ~'\.~.;

P
loA

I J

-.fI'j, ?-. I\.

teritoriul Dobrogei, al Deltei si al Insulei Serpilor revine Romaniei. conform artico e or 43-47 in ependeii]a con Itiohata de: 1. schimbarea ~colultli-7--al-GeR&titutiei din 1866 2~.s.acCePf~s~himbului f~clJ\~ Rusia la San Stefano re~~teairldepgn~a Seriei$i.iL Muhtenegrul~ .='Bosnia""~i Hertegovina intraJLln "aa1ii:inisrrarea ''Ailstro- Ungariei principatul Bulgariei era redusteritorial, formandu-se in sudul sau Rumelia Oriental a, condusa de un guvernator crestin nurnit de Poarta Anglia primea insula Cipru

kf

i~
M
)""'"",- A

'''\ c,,/
1
'-.\

'"''.r~--; ,---''''' \,,_1


G{ A L

~r'-'-,- p:--

,,J,>. j' "-~',


\t r,-L) T
~.:

A,

;../,1 ~'''''''~

r~,.

. U .L
\
A \

i \,\,

p'

) ." ,-y .I ,P' .',....-,~


'"

\. /--..,
1

1('(

IE <R I \, (

l
!3

S6~

..--

JD:

\1'

"A fost un tiInp cand tara noastra era un camp deschis pentru lupte si batalii, dar acest camp a fost ingradit pentru totdeauna de catre gar anti a colectiva a marilor puteri [... ] in toate imprejurarile guvemul princiar a avut drept deviza a atitudinii sale neutralitatea si pastrarea ordinii, aceste doua conditii esentiale care-i sunt impuse de tratate si care fac din Romania, Belgia Orientului." Nota diplomaticit a lui Lascar Catargiu din ianuarie 1876
MAR E A I C A

D4
.Jnterveniti in Peninsula Balcanica, faceti razboiul in orice conditii, pentru ca razboiul acesta ar constitui un titlu pe care Rusia n-ar putea sa-] conteste si ar sili-o mai riguros decat toate angajamentele contractate."
Printul Ipsilanti despre necesitatea participarii armatei romane la conflictul ruso-otoman din 1877-1878
_ -

ION

inaintarea trupelor rusestl inaintarea trupelor romane otomane si Rumelia autonome reintrat in Imperiul Tarist

D Posesiuni
[ll Bulgaria UI Teritoriu
Q)

/,-f_~
,;

Teritoriu anexat de Austria Teritoriu allpit Serbiei Teritoriu alipit Muntenegrului alipit Romniei Granita Bulgariai dupa tratatul de la Berlin

D
Q
__

" r.D~~
f
100 I

,-.. __ ~~,-,,---------'l
?;J~-----,-.
J/
I

D Teritoriu

2yO

300km

Diciionar
DE FACTO,

EUROPA CENTRALA. $1 DE SUD-EST LA 1878

in fapt; ceea ce exista in t.Arqumentati atitudinea Marilor Puteri fata de proclamarea indepe stat a Romanlei. Folositi [S1l! 2. Descrietl razboiul din 1877-1878 cu ajutorul hal1ii. Precizati . geopolitice ale puterilor din zona! 3. Conslderatl participarea elective a Hornaniei la conflictul ruso gre~eala politica? Ar fi fost recunoscuta indepsndenta si fara c militara? Arqurnentaf raspunsul vostru, toloslndu-va 9i de [D4l! 4. Comparati prevederile celor doua tratate de pace!

practice.
DE lURE,

de drept; ceea ce exista in teorie. TERITORIALA, principiu de drept international potrivit caruia fiecare stat are dreptul sa-9i exercite deplin si nestingherit suveranitatea asupra teritoriului sau. REDUT A, mic fort de aparare, de forma poligonala, inconjurat de santuri.
INTEGRITATE

,
PRINCIPALELE INSTITUT"

"

ALE

STATULUI

ROMAN

MODERN

83

'I'

\ t!J "'---\;

; {,j

" ;': __ o<-J

~f-g ~
I~J. "}

'-

'-f~ - ~ 4' ~
L
': l; b }

f)I(J..

RINCIPALELE INSTITUTII , " ALE STATULUI ROMAN MODERN SI , PARTIDELE POLITICE


f

CAROL I

(1839-1914)
e al Romaniei casatont cu Elisabeta de Wied

Sistemul politic al Romaniei modeme a avut 1abaza Constitutia din 1866, care a creat fundamentul democratic al vietii politice. Romania a intrat in randul monarhiilor constitutionale, in cadru1 carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Rolul principal il aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvemare. Parlamentul, ales prin vot cenzitar, a fost spatiul consacrat al disputelor pe seama legilor propuse de partidele politice.
,

(1843-1916
IIiEiJca (a murit la 5 ani)1

Monarhia Rolul monarhiei in istoria Romaniei modeme a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele isi exercita atributiile in limitele actului din 1866, care ii oferea largi prerogative politice, legislative, militare si executive. Desi sistemul de guvemare era reprezentativ, in practica politica puterea executiva avea intotdeauna un cuvant de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi si revoca ministrii. Simbolul monarhiei constitutionale romanesti a fost Carol I de Hohenzollem-Sigmaringen. A domnit aproape jumatate de secol, timp in care s-au petrecut evenimente istorice majore in care s-a implicat din plin. Dupa anii 1870-1871, cand au loc manifestari antidinastice, Carol a cautat sa impuna 0 domnie autoritara cu acordul Puterilor garante si al conservatorilor. Nu $i-a atins obiectivul, dar $i-a consolidat substantial pozitia politica. Anii 1878-1881 au insemnat consolidarea dinastiei: acordarea titlului de Alteta Regala, proclamarea Regatului si incoronarea lui Carol ca rege al Romaniei, incheierea "pactului de familie" [SI]" Personalitate echilibrata si cu 0 educatie deosebita, integru .din punct de vedere moral, disciplinat si riguros [Dl], regele Carol a reusit sa modereze disputele politice dintre liberali si conservatori, a protejat sistemul bipartit, a incurajat modernizarea statului si a.sprijinit miscarea nationala a romanilor din afara granitelor, De la inceputul domniei s-a sprijinit pe conservatori. I.G. Duca explica acest lucru prin grija deosebita pentru soarta dinastiei pe care o vedea sustinuta si aparata, daca se baza pe marii proprietari unciari,considerati a avea "fire dinastica". A conlucrat si cu liberalii, aflati mai mult timp la guvemare, deoarece acestiaerau dornici sa adopte masuri cu caracter reformator in folosul statului roman. Cu stilul sau ironic, Constantin Argetoianu nota ca P.N.L. era obisnuit "sa domneasca in Tara Romaneasca si sa sup una si pe rege vointei sale".

casatont cu Maria de Edinburgh (1873-1938)

casatorlt cu Elena a Greciei

casatortt cu na de Bourbon Parm

I?u 5 copul

<v
------I!

r---....... ~----~:~

{;l

Carol era 0 adevarata perso- Cu 0 rabdare neobisnuita stia IF:3'lSCa ani de-a randul gandurile ''Jt.:.:E vointele intr-adevar staruitoare, ------.... I8rA.<l inrlononrl:J:-* -ze:,taniciodata pe fata intentiile ~ adaugam la acestea 0 mare nn simt al datoriei cum rar se ~ 0 nobila conceptie, nobil in Iflictul ruso-o~:::alt inteles al cuvantului, a ceea fa si cor -=:z.a acestui stat si acestui popor, ~ d~ [0 ]! ;-~sinteza insusirilor caracteristice 4 .. -~--. Carol."
1878

tara

I.G. Duca, Amintiri poliiice

84

CREAREA

)NSTITUTIILOR

MODERNE

Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia plan international, Carol I a desfasurat 0 interisa activitate in externa: s-a dedicat cuceririi independentei: a alaturat Triplei Aliante si a implicat-o in razboaiele balcanice. Titu aprAecia di regele Carol "duce singur politica noastra exte Insa regele nu a uitat sa colaboreze cu personalitatile po vremii, Ion C. Bratianu, D.A. Sturdza, Lascar Catargiu, P. Ionel Bratianu, demonstrand reale calitati de om politic [Dlf

Parlamentul
Constitutia a stat la baza vietii parlamentare din anii 1 Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral fo Senat si Adunarea Deputatilor. A fost una dintre institutiil fundamental ale statului roman modern. Conform Legii electorale din 1866, alegerea repreze natiunii se face a pe baza votului cenzitar. Dezbaterile din Adunarea Deputatilor si Senat, org sesiuni de cate 4-5 luni, timp in care erau discutate si vota incepeau cu "mesajul tronului", rostit de monarh, de obicei no~,brie. (Activitatea parlamentara se incheia in fiecare REGELE CAROL I ~I REGINA ELISA BETA ~'S'punsul Corpurilor Legiuitoare la mesajul tronului". \ Parlamentul 19i exercita dreptul de a controla puterea eX! urmarind modul in care se aplicau legile. Deputatii si senab D2 ales cei din opozitie, se foloseau de dreptul de interpelare, "Regele Carol era unul din cei mai buni unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte oameni si din cei mai intelepti demnitari, si cateodata obligindu-i chiar sa demisioneze. pe care i-am intalnit si eu am avut a face in viata cu multi suverani [...J. Taria lui se Partide politice intemeia pe rabdare, pe tenacitate, pe simtul datoriei ce dovedea chiar in amaPluralismul a fost 0 trasatura a sistemului politic din Ro nunte, pe inalta conceptie [...J ce 0 avea aceasta perioada. Principalele partide care s-au confruntat despre menirea sa de demnitar." politica, Partidul National Liberal si Partidul Conserv Printul Biilow, Din oiata Regelui Carol I participat la guvernarea tarii si, cu toate deosebirile de . actionat in vederea modernizarii societatii romanesti, In viata Cronologie au mai existat si disidente liberal-radicale, conservatoare, p 1875 orientare social-democrata sau socialista. Incepe constructia la Castelul Peles, resedinta de la Sinaia a Casei Regale. Principalele partide ei grupari politice (1866-1914) 1878 AnuI Septembrie: Parlamentul a hotarat sa Denumirea constituirii acorde lui Carol I titlul de Alteta Regala. 1881 Ion C. Bratianu, C.A. 14 martie: Parlamentul a votat Legea prin D.A. Sturdza, lonel B ~ Partidul National Liberal 1875 care Romaructdev~nea regat. I.G. Duca W-mai: Carol- I si Elisabeta de Wied au Lascar Catargiu, Titu M fost incoronati ca rege si regina ai P.P. Carp, Alexandru L Partidul Conservator 1880 Romaniei: la incoronare, Carol a primit Gr. Cantacuzino, Take II coroana confectionata din otel luat din tunurile capturate la Plevna. Constantin Dobrescu18 mai: s-a reglementat succesiunea la Partida Taraneasca 1882 Vas.ileKogalnice tron prin "pactul de familie": mostenitor Ion Mihalache al tronului a fost proclamat printul Ferdinand de Hohenzollem-Sigmaringen, Constantin Mille, Partidul Social Democrat al nepotul de frate al regelui Carol I. 1893 loan si Sofia Nadej Muncitorilor din Romania 1884 Vasile Mortun Parlamentul a votat lege a infiintarii 1910 Partidul Nationalist Democrat ~ie'olae lorga, A.C. Domeniilor Coroanei.

s\.

rs;

PRINCIPALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN

85

isolida pozitia isa activitate in i; a alaturat lcanice. Titu no astra externa sonalitatilo po ir Catargiu, P. om politic [Dl1

Senat, org rutate si votate arh, de obicei eia in fiecare 0nului" . ~a pu terea ex, rtatii si senato e interpelare, zizii sau acte

sn

REGELE CAROL I, MESAJUL TRONULUI, 1913

r-

Diciionar

zlitic din Ro confruntat pe ul Conservat F~irjle ~e i esn. In viata nvatoare ,

'''-'"1A

LA GUVERNARE

(rotativa

a), practica politica pre-~:a:LOdel englez, conform careia ~ politice~ sunt ch~e~ate alter.. ?"emare; ill Romama a unc1895 pana ill 1918 si a fost - de altemarea liberalilor si a or ARE, procedura de control par(1866-1914) constand ill dreptul unui ti szn deputat de a cere explicatii t prezen 1 x ~ _ jln ' 1 =:m. ~ ill egatura cu mo did' u e 'ianu, CA. Ro .!::? a unor probleme politice, lza lonel Bra . :tive,diplomatice etc. LG~Duea \C. TRONULUI, cornunicare rostita cu prilejul deschiderii sesiunii )4~i:StIului, in care erau prezentate otI~~e tam si recomandarile privind ) =re lor. . E CONSTITUTIONALA., forrn~ . amant in care puterea suprema unei singure persoane (rege) ale gative sunt limitate prin consti-

T'\_'---_

-.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, s-a incercat organizarea unui partid taranesc. Initiativa a apartinut invatatorului Constantin Dobrescu-Arges, care se inspira dintr-o serie de idei conservatoare si radicale eu privire la emanciparea economica si morala a lurnii rurale. Initiativa a fost reluata mai tarziu, dar n-a avut succes decat dupa primul razboi mondial, cand s-a constituit un Partid Taranesc, Miscarea socialista s-a afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea prin intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum Coniemporanul sau Emanciparea. Un teoretician al miscarii a fost Constantin Dobrogeanu-Gherea, autorul primului program socialist din Romania, intitulat lICe vor socialistii romani?". in 1899, prin "tradarea genero~ilorll, P.S.D.M.R., bazat pe ideile socialiste ale epocii - introducerea votului universal, rascumpararea marii proprietati, drepturi politice si econornice pentru muncitori -, s-a dizolvat. Miscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste si in organizatiile sindicale. In 1910, a fost organizat Partidul Social Democrat din Romania. in cadrul P.N.L., in 1884, s-a creat gruparea radicala condusa de c.A. Rosetti, iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu. Dupa 1895, s-a constituit gruparea condusa de P.5. Aurelian, numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia, Drapelul. Din partid au iesit cateva factiuni conduse de Grigore Vernescu si Nicolae Pleva, dar aceste disidente nu au afectat unitatea partidului. $i Partidul Conservator a cunoscut desprinderi, mai importante fiind cea a lui Take Ionescu, care a format in 1908 Partidul Conservator Democrat, si cea a lui Nicolae Filipescu, care in 1915 a iesit din partid din cauza politicii sale filoantantiste .
1.Precizati principalele trasaturt ale sistemului politic din Romania In anii 1866-1914. 2. Ce legi !?irnasuri au fost adoptate In vederea consolidarli monarhiei? 3. Prezentati instltutia monarhiei toloslndu-va de [D" D2]. 4. Msntionati principalele partide ~i grupari politice. Cum va expllcati aparitia unor disidente interne ~i externe?

~SABILITATE
:- ----7~ ~

MINISTERIALA.,

ifga, A.C C

is unui rninistru de resort de a pentru contrasernnarea unei tionate de suveran.

86

CREAREA

INSTITUTIILOR

MODERNE

~~~~===MIJLOACELE

CULTURALE

51 , ECONOMICE ALE MODERNIZA


Societdti ~i asociatii culturale infiintate dupii 1859 1861: Astra - Sibiu 1863: Societatea "Junirnea" - Iasi 1865: Societatea culturala "Ateneul Roman" - Bucuresti 1868: Societatea Filarmonica Romana Bucuresti 1870: Societatea pentru fond de teatru roman Deva 1908: Universitatea populara "Nicolae Iorga", Valenii de Munte 1909: Societatea Scriitorilor Romani din Bucuresti
c=

Cultura a fast un alt aspect de seama al modernizarii Literati, artisti, oameni de stiinta au deschis drumuri noi , intat institutiile culturale fundamentale pentru un stat mod cultivat valorile artistice si stiintifice care au sincronizat ~. Romania in lumea civilizata, Academia Romdni; Infiintata ca .Societatea literara romana" (1866),ulterior Academica Romana, Academia Romana primeste aceasta in anul1879. Ea avea trei sectii: literatura, istorie, stiinte. Din initiativa unor oarneni de cultura din toate provinci de romani se forma, in 1866, 0 societate literara care avea initial stabilirea ortografiei, gramaticii si editarea diction romane. Treptat, s-au alaturat nu numai filologi si istorici, sonalitati din domeniul economiei, medicinei, stiintelor etc. Din 1879, scopul principal al Academei Romane a movarea "culturii, limbii si istoriei nationale, a literelor, ~ .. artelor frumoase".

ATENEUL ROMAN CONSTRUIT IN 1886-1888

Presa

In Romania a fost favorizata de raspandirea tipografiilor, de traditia gazetareasca si de infiintarea asociatiilor gazetaresti. Au aparut numeroase publicatii periodice, mari cotidiane, reviste de specialitate, pe anumite domenii, ziare ale partidelor politice:
1857: R.omanul - c.A.. Rosetti 1~78: Tzmpul.--:- M. Emmescu; I.L. Caragiale: I. SlaVICI 1884: Universul _ Luigi Cazzavillan 1885: Epoca- B. Stefanescu Delavrancea; E. Lovinescu 1888: Adeviirul- Al. Beldiman; C. Mille 1902: Luceaftirul- O. Goga (Budapesta)

Din acest for au facut parte importanti oameni de cul Literatura: Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Titu Maiores Alecsandrif.August Treboniu Laurian'1Ioan Slavici, George Barbu Stefanescu Delavrancea etc. I ', Mihail K alni N 1 I G stone: I at oga ruceanu, ICO ae orga, eorge A.~. Xenopol, Dimitrie Onciul, Vasile Parvan, ~u etc. ::> ~\J\;~ \;~f$mnte: ~conomi9tiiP.5.Aurelian ~~Ion Ghica, ~e~~ Ni<. tzWescu, VIctor Babes, Ion Cantacuzmo, matematicienii Sp

MIJLOACELE

CULTURALE

ALE

MODERNIZARII

87

LE

Fit
j

.\ ~/~'-r 'IJ!.....
.
.,-,

"\. '-'\'

Pf,"

.,

)ERNIZA
l modernizam is drumuri noi , tru un stat mod IU sincronizat ~i

:1866), ulterior

imeste aceasta
storie, stiinte. toate provinciit erara care avea area dictionarul ogi si istorici, inei, stiintelor ei Romane a f ~ a literelor, s...
UNIVERSITATEA DIN IA$I

Dimitrie Pompei, Gheorghe Titeig, chimistii Nicolae Teclu, Petru Poni, agronomul I~nescu de la Brad, fizicianul Emil Bacaloglu, inginerul Anghel Saligny, geograful Simion Mehedinti, biologul Emil Racovita, biologul Grigore Antipa, botanistul Dimitrie Brandza. Academia a rarnas pana astazi cea mai importanta institutie de cultura a Romaniei.

inviiJiimantuI
Legea din 1864 fixase cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar, secundar si universitar. Populatia scolara era in crestere, desi analfabetismul continua sa fie 0 problema pentru Romania [TI' T2] Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893, cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Acest proiect reorganiza invatamantul primar si II dadea un caracter practic. Cativa ani mai tarziu, Petru Poni infiinta primele gradinite in mediul rural si se preocupa de imbunatatirea programelor scolilor care pregateau viitorii invatatori. Cel mai important rol in modernizarea invatamantului romanesc de toate gradele l-a avut pedagogul, matematicianul si astronomul Spiru Haret. EI a initiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural si a organizat programe speciale de pregatire a invatatorilor. Dupa infiintarea universitatilor din Iasi si Bucuresti, au fost organizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de Medicina, Scoala de Arte Frumoase, Scoala Superioara de Poduri si Sosele etc. In aceasta perioada au aparut primele organizatii ale corpului didactic, publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice, primele asociatii studentesti. In Transilvania, limba romana era admisa ca limb a de predare in invatamantul primar si confesional. lnsa in timpul regimului dualist, limba maghiara a devenit obligatorie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu.

DE CARTE iN ROMANIA

1899
4694288 22%

1912
5716400 39,3%

1$1iN iNVATAMANTUL

PRIMAR

1870-1880

Elvetia
300 000

Olanda
432 000

Belgia
545 000

ieni de cultura, u Maiorescu, rvici, George

88
Cronologie 1879 Incepe construirea caii ferate Buzau-Marasesti, prima cale ferata executata de statul roman. 1881 Se infiinteaza Bursa din Bucuresti, prima bursa de valori din Romania. 1882 Este introdus iluminatul electric in Bucuresti. 1883 Se infiinteaza prima linie telefonica particulara din Bucuresti. 1894 Primul tramvai electric 1895 Este inaugurat podul de la Cernavoda, proiectat si construit de Anghel Saligny, la acea vreme eel mai lung pod din Europa.

CREAREA

INSTITUTIILOR

MODERNE

La nivel superior exista 0 catedra de limba romana la sitatile din Budapesta si Cluj, care beneficiau de subventii .. bisericilor romanesti si a. fundatiilor particulare pentru romani, Nici in Bucovina sau Basarabia invatamantul ro a avut sprijin din partea statului, iar limba de predare era sau rusa. La Universitatea din Cerna uti s-a infiintat totusi de limb a si literatura romana, In 1912: istoricul ion Nisto o conferinta de istoria romanilor, Au fost'deschise colectii si muzee care au pastrat si valo mai importante creatii culturale. La inceputul secolului al fost infiintate Muzeul National de Arta Veche Romaneasca, Botanica din Bucuresti, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Fil Opera. ' , , Regele Carol I si regina Elisabeta - Carmen Sylva, ca p sprijinit si stimulat material talentele deosebite si realizarih si stiintifice de valoare, au patronat manifestarile culturale Statul, agent al modemizdrii Cucerirea independentei de stat a deschis persp dezvoltare a economieiromanesti: crearea unui sistem bani si acorduri comerciale, extinderea rapid a a cailor ferate, zarea transporturilor si a industriei etc. Industria a fost lipsita de capital autohton, de cadre t, calificate, de masini si materii prime. In consecinta, politi nomisti, oarneni de cultura au sustinut ca incurajarea ind tionale se putea realiza printr-un program de masuri prof Cadrullegislativ a vizat mai ales dezvoltarea principalelor dustriale: industria alimentara, forestiera, petroliera si m Legea generala a tarifelor din 1886 initia protectionismul, unele taxe de import la produse care concurau cu produ k-triei nationale. In 1887 a fost adoptata legea de incurajare triei, .G}ntG~ care~ ~ iritreprindere cu un caE!!al de 50 avand ~!.tlutrn.~25 _ e... ucrcg~m partea statului impozite si de taxe vamale la importul de masini, reduc in transportul feroviar si teren in folosinta gratuita pentru .cladirii. Pana in anul1914, agricultura a ramas cea mai importan' economica. Principalul progres in agricultura a fost crest fetelor cultivate mai ales cu cereale. Marea proprietate reprezenta in jurul anului 1900 ap 50% din suprafata arabila a tarii. In acelasi timp, aproape totalul taranimii nu poseda pamant suficient. Dupa anul1900, '1gI'~estrat<Lgt_ma_~ini care ~~ o_cr~~_~s..e~~pF0ductr baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. Sisternul in munca si produse si munca la tarla au complicat situatia Progresele in domeniul industriei si accesulla piata int au fost posibile si datorita modernizarii mijloacelor de de comunicatii. Mecanizarea comunicatiilor, utilizarea tele, telefonului au favorizat tranzactiile, iar extinderea retelei si a soselelor a influentat cresterea volumului transpor Finantele publice si creditul au constituit un alt sector tul a intervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor capit
A

Dictionar curent sau tendinta, manifestat in special in arta si literatura secolului al XX-lea, caracterizat prin negarea traditiei si prin adoptarea unor noi principii de creatie. MODERNITATE, in sens general, caracteristica de a fi modem, respectiv ceea ce este diferit sau chiar opus preceptelor, normelor si practicilor traditionale, referindu-se la produse ale culturii, institutii, forme de organizare sociala etc. TRADITIONALISM, curent sau tendinta care cultiva sau supraevalueaza elementele tradi tionale.
MODERNISM,

t.Cornentati [T1' T2] 2.Explicali rolul presei tn Romania rnoderna, 3. Folosindu-va de cunosttntele de literatura romans !?iunlversala, gasili cate trei caracteristici pentruclasicism, romantism !?irealism. 4. Prezentati, folosind !?i cunostintele de literatura romana, principalele curente politice 9i culturale de la sfarsitul secolului al XIX-lea !?i inceputul secolului al XX-lea.

CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

89

limba romana de subventn ticulare pentru lvatamantul ro I. de predare era 1 Infiintat totusi )ricul Ion Nisto
ill
I

STU[)IP D~CAZ: Spiru Haret ~i


modemizarea invatamantului romanesc /

pastrar si valo ul secolului al he Romaneasca, le Naturii, Fila ten Sylva, ca p si realizarile culturale

>j te

We

eschis perspe .ui sistem bane cailor ferate,


l, de cadre te secinta, politic] :urajarea indus . masuri proteq )rincipalelor r troliera si met )tecponismul, u cu produsele de Incurajare a apital de 50 0 rtea statului s isini, reduceri eitapentru amp

importanta I fost cresterea


lID.

lui 1900 apro . ap, aproape 8

_ .. ....-a fost numai un semanator de Lcu.m<1.1?ini si t4:0r~ un mare creator de energie. A :.9-.pred~ala:.::nare vrajitor al invatatorilor, Pue. Sistemul~li au ridicat dupa ei atatia ucecat situatia tar~i ca Haret." L piata intematilf Tribuna Invtttatorului, eelor de trans:.... Buzau, 1932 izarea telegra rea retelei fer, ansporturilor. tlt sector In ca lor capitaliste.

Spiru Haret (1851-1912) s-a nascut la Iasi, In familia unui functionar. A fost bursier al Liceului Sf. Sava si student la Facultatea de Stiinte din Bucuresti, In 1878, a obtinut l~ Paris, unde se afla ca bursier, titlul de doctor ill stiinte matematice. Intors In tara, a fost profesor de mecanica rationala, algebra si geometrie analitica la Universitatea din Bucuresti. In 1892, a devenit membru al Academiei Romane. Activitatea sa politica In P.N.L. este legata de educatie si invatamant: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, apoi de trei ori ministru in mai multe guveme liberale intre aniiJ897 si 1910. In aceasta calitate, a condus reforma invatamantului secundar si superior din 1898, infiintand cele trei sectiuni ale claselor V-VIII ' (cursul superior) clasica, moderna si reala, Legea din 1898 a instituit certificatul de absolvire (bacalaureatul) si a stimulat metodele noi in predarea tuturor disciplinelor. Profesorii erau numiti ill functie de valoare. Un an mai tarziu, Haret a propus spre votare 0 lege a illvatamantului profesional cu planuri de instructii si statute speciale pentru scolile de arte si mestesuguri, liceele militare, seminarele teologice. Pentru a da illvatatorilor 0 pregatire adecvata, Haret a reorganizat scolile normale. In programe au fost introduse lucrarile practice agricole, considerandu-se-ca "invatatorul sa fie satean el insusi si prin urmare sa pastreze iubirea pamantului si deprinderea de a-llucra". A infiintat, tot pentru illvatatori, .Biblioteca pedagogica", ill cadrul careia se tipareau, prin Casa Scoalelor, traduceri din literatura pedagogica. Princircularele sale repetate, a determinat sporirea localurilor de scoala: intre 1897 si 1910, s-au ridicat in toata tara 2 343, din care 1 980 cat timp Haret a fost ministru. Pentru ca bugetul statului si al comunelor nu ingaduia gratuitatea unor carp necesare scolilor, a dispus ca editarea lor sa fie facuta de minister pentru a le ieftini. Spiru Haret este eel care a infiintat gradinitele de copii din Romania, a incurajat concursurile de carti didactice. A sustinut reviste ca Scoala romand, Convorbiri didactice etc., a creat scoli de adulti si cantine pentru copiii saraci si a initiat turismul scolar, In 1904, a infiintat Scoala Superioara de Arhitectura si Comisia Monumentelor Istorice. . Supranumit .xnnul scolii' pentru opera sa reformatoare, Spiru Haret este considerat organizatorul scolii modeme romanesti [D1].
, r

1..

90

CREAREA

INSTITUTIILOR

MODERNE

~~~~~~~ROMANII

DIN AFARAGRANITEL ,
Dupa 1848, un numar mare de romani au continuat sa afara granitelor Principatelor si apoi ale Romaniei: in Ung cipatul istoric al Transilvaniei, Banat, Crisana, Maram Bucovina, in Basarabia si la sud si sud-vest de Dunare, mai Morava, Timoc si Vidin, dar si risipiti in tot cuprinsul P Balcanice, unde sunt cunoscuti ca romani macedoneni [Ttl Aflati sub diferite administratii: ungara, austriaca, otomana, romanii nu au reusit sa participe la viata politica, evidentiat apartenenta la 0 comunitate distincta printr-o activitate culturala. Diaspora romaneasca s-a format pe la jumatatea al XIX-lea.Din Transilvania, Banat sau din VechiulRegat, fa emigrat in S.u.A., Canada, America Latina etc. in noile lor organizat scoli si biserici, au publicat ziare si reviste in limba si au intemeiat comunitati distincte, dar s-au si integrat, la grupuri etnice,adoptand limba si modul de viata din tarile de
Transilvania

-Tl

Romami din afara grani!elor Romamei 2785000 1092000 906980 500000 230000 96502

l.Ungaria 2. Basarabia 3. Banat, Banatul sarbesc si Craina (Valea Timocului) 4. Macedonia 5. Bucovina 6. Bulgaria

"Nici un om politic roman nu aspira sa anexeze Macedonia, nici sa fondeze acolo un stat roman. Tinem insa ca nationalitatea romanilor din Macedonia sa fie pastram si garantia ca ei vor putea sa se cultive in limita lor in toata libertatea."
Take Ionescu

1 -

"Natiunea romana, religiunea greco-catolica ca atare, si religiunea greco-orientala, se recunosc prin lege [... ] intocmai ca si celelalte trei natiuni si patru confesiuni recunoscute ale Transilvaniei. [...] Natiunile recunoscute prin lege si adeca, natiunea Maghiarilor, Sacuilor, Sasilor si a Romanilor [... ] sunt pe deplin egal indreptatite si ca atari se folosesc in sensul constitujiunii transilvane de asemenea drepturi politice."
Articol de lege despre efectuarea egalei indreptaiiri a naiiunii romiine $i a confesiunilor ei, 1863

O:t

Pana la 1848, programele politice au mentinut ideile Su: recunoasterea natiunii romane, a limbii romane si a ortodox~. in acestspatiu, Biserica unita si cea ortodoxa, uneori, au sustinut miscarea nationala. in preajma revolutiei de la Ui48 se afirma in lupta de e carturarii laici precum George Baritiu, editorul Gazetei de 11 si Simion Barnutiu, profesor la liceul unit din Blaj.
Etape in eooluiia poliiicd a Transilvaniei
1849-1860: regim neoabsolutist bazat pe centralizare, sistem repr, reformism si modernizare economica. 1861-1866: regim liberal; Viena accepta sa transfere 0 parte a aut, organe locale reprezentative cu atributii executive si legislati domina Dieta Transilvaniei si impun un pachet legislativ . programul national. 1867-1914: regim dualist austro-ungar; Transilvania este anexata Budapesta promoveaza 0 identitate exclusiv maghiara a sta tutiilor sale. Romanii contesta bazele regimului, revends autonomia, ulterior recunoasterea lor ca unitate politica ' cadrul Ungariei sau al Austriei federale.

"Cele trei limbi ale tam, adica limba ungara, germana, romana sunt egal indreptatite in comunicarea publica oficioasa. [...] Limba de invatiimant in scoalele poporale si medii, apoi institutele superioare de invatiimant 0 decid aceia cari au de a ingriji pentru sustinerea scoalelor respective."

0 ----

"

Articol de lege privitor la inirebuiniarea celor trei limbi ale tarii in comunicaiiunea publica ojicioasa, 1863

Nici una din cererile romanilor nu a fost solutionata regimul neoabsolutist impus de contele Alexander v politica de germanizare culturala au limitat activitatea Singura concesie a fost ridicarea episcopiei unite de la Bl de mitropolie in 1854. In perioada regimului liberal, romanii au intensifica nationala. Noua Dieta a Transilvaniei avea in comporu deputati romani, 44 maghiari si 32 sasi. Pentru prima data Transilvaniei romanii puteau sa influenteze direct

ROMANII DIN AFARA GRANITELOR

91

~ ,

~ a Transilvaniei, ~:Ule comunitati

1900
55,0% 29,0% 11,9%

1910
53,7% 31,6% 10,7%

:ontinuat sa miei: in Ungaria sana, Maramur Dunare, mai t cuprinsul P, cedoneni [T 1] austriaca, r nata politica, incta printr-o .
r

jumatatea s
hiul Regat, ro :. In noile lor p rviste in limba i integrat, la fel a din tarile de

adunata spre a serba mai [... ] declara ita pe langa principiile si '::-=x:lamate sarbatoreste de . ~ in adunarea generala de iar in special ca: 11* :; pentru autonomia 'Iran-

F~

-=: ;-:ei de 3/15

pentru reactivarea artiadusi in Dieta de la Sibiu "64 [... ] prin cari articoli r--:: .... :;;:a....;-;..'ta s-a inarticulat ca natiune limba si confesiunile ei au =-=njam pentru redeschiderea :vane pe baza unei adevarate ...-::;-::mi populare [... l-"
Pronunciamentul de la Blaj, 1868

~~

nit ideile Suppl


nnane si a B ortodoxa, desi
i Iupta

de em

Gazetei de Trans,
Blaj.

fvaniei
sistem represiv, ~::;.::::?a Voastra, Imperiale si Regala ) parte a autoritaE;" ". tii alegatorilor romani din e si le.gislative. ~ei ~gar~ [... ]. ~u~ const~tat, et legislativ inspi p cu situatia politica creata de -e guvemamant [... ], ca nu mai nici 0 incredere in dieta din este anexata U si in guvemul maghiar. [...] hiara a statului si romanii n-ar avea nici un Lui, revendicand ic si astfel nici 0 baza Iegitima ite politica disti trecutul milenar al statului [... ] motiv politic spre a determina pe olutionata de guvem sa tina seama de lor legitime. [...] xander von B cer decat ca dreptul public sa ictivitatea nati oltat contra traditiilor seculare, ite de la Blaj la -e respectate drepturile odata de dansii [... ] Si aceea;;i intensificat mis , ca romanii, 0 au concetatenii t componenta ~rmani, precum si cei slavi, in prima data in . ghiar."

e direct

activi

Fragment din Memorandum,

1892

legislativa si sa aduca modificari institutionale. Dieta 1;>i-a desfasurat activitatea in doua sesiuni, in anii 1863-1864 infaptuind cele mai importante puncte ale prograrnului romanesc prin doua legi [D2, D ]: legea cu privire la egala indreptatire a natiunii romane si a co~esiunilor ei si legea care declara romana limba oficiala a Transilvaniei, alaturi de maghiara si germana. In 1864, printr-o decizie imperiala, biserica ortodoxa a fost ridicata la rang de mitropolie, sub conducerea lui Andrei Saguna, In 1867 s-a inaugurat oficial monarhia dualista. Imperiul, numit Austro-Ungaria, devenea 0 confederatie: Austria, cu capitala 1a Viena, Ungaria, eu capita1a 1a Budapesta. Fiecare avea guvem, parlarnent, viata politica si administratie distincta, dar Franz Joseph I era si imparat al Austriei si rege al Ungariei. Erau organizate trei ministere comune: exteme, razboi, finante. Pentru Viena dualismul era 0 noua forma de organizare politica a monarhiei. Ea se baza pe eolaborarea cu maghiarii, necesara pentru stabi1itatea imperiului. Ungaria accepta aceasta solutie pentru a-1;>i reface vechiul stat medieval. Majoritatea romanilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, se aflau sub autoritatea maghiara: cei din Bueovina traiau sub guvernarea austriaca. Romanii si-au declarat opozitia categorica fata de dualism inca din momentul proclamarii sale. La 15 mai 1868, a fost facut public "Pronunciamentul de la Blaj" [D4], 0 reafirmare a prograrnului din 1848. Actul redactat de George Baritiu s-a difuzat in Gazeta de Transitvania, Telegraful roman, Albina etc. Arestati imediat, autorii au fost gratiati de imparat. Dupa organizarea monarhiei dualiste, eauza romanilor transilvaneni a fost sustinuta si de inteleetuali sau de oarneni politici din Romania. Ziarul Romiinul, condus de c.A. Rosetti, publica articole ce sustineau miscarea nationala. Bogdan-Petriceicu Hasdeu declara ca "Moldova, Transilvania, Muntenia nu exista pe suprafata pamantului; exista un singur corp si un singur suflet". La Bucuresti se forma societatea "Transilvania" pentru intretinerea la studii a tinerilor de peste Carpati, condusa de AI. Papiu-Ilarian. Cele doua partide eonstituite in 1869 au fuzionat in 1881, formand Partidul National Roman. Partidul a adoptat taetica pasivismului politic si nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, declarand ca refuza sa recunoasca unirea din 1867. Pana in 1905, cand activismul a devenit linia politica a P.N.R., principalul moment al miscarii nationale a fost Memorandumul din 1892. Comitetul Central al P.N.R. a stabilit textul unui memoriu pe care l-a trimis si la Bucuresti, unde regele Carol I l-a gasit potrivit si a promis sprijin. Memorandumul nu continea cereri noi, dar se opunea anexarii Transilvaniei 1a Ungaria si eritica maghiarizarea fortata, revendicand drepturi pentru nationalitati [T2] [Ds]' Responsabilitatea actiunii si-a asumat-o conducerea P.N.R., iJt.J~"~cg Ion Ratiu, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, --GRorg.el-4de Basesti etc. Delegatia romana trimisa la Viena nu a fost primita de imparat, documentul fiind trimis autoritatilor de la Budapesta~}roblema romaneasca era considerata 0 problema interns a Ungariei. Procesul intentat de autoritatile maghiare si desfasurat la Cluj a dus la condarnnarea autorilor Memorandumului. La cererea regelui Carol I imparatul i-a gratiat.

92
Doua tactici politice

CREAREA \INSTITUTIILOR

MODERNE

pasioism
!'.

sustinatorii pasivismului: intelectuali din conducerea PNR: Ilie Macelariu, George Baritiu, Ion Ratiu pasivistii considerau ca romanii nu trebuie sa se compromita recunoscand dualismul

activism
sustinatorii activismului: gruparea din jurullui Andrei Saguna D activistii sustineau ca numai prin implicarea politica vor fi salvate biserica si scoala, singurele institutii cu caracter national ale romanilor

Memorandumul a reprezentat apogeul politicii romanes pe tactica pasivista. La inceputul secolului al XX-lea, tinerii tribunisti au d carea activismului, idee sustinuta totodata de liberalii aflati in Romania. Potrivit programului adoptat in 1905, P.N.R. urma sa viata parlamentara a Ungariei, renunta la revendicarea tra a autonomiei Transilvaniei, cerand in schimb recuru individualitatii politice a romanilor in cadrul statului ma La inceputul secolului al XX-lea, se conturau trei c privind participarea romanilor transilvaneni la viata politi era linia "oficiala" a P.N.L, reprezentata de Vasile Gol ,. Cicio-Pop, Teodor Mihali. "Federali9tii" erau adepti ai fed monarhiei austriece, cale promovata de Aurel C. Po Alexandru Vaida-Voevod. Al treilea grup, .finerii oteliti", c Octavian Goga, sustinea deschis unirea cu Romania.

Basarabia, Bucovina

IT;
Structura etnica a Basarabiei Etnia moldoveni ruteni ucraineni velicorusi bulgari germani evrei 1871 67,4% 1897 47,58%

15,8%

27,80%

16,8%

24,62%

R
Structura etnica a Bucovinei Etnia romani ucraineni germani, poloni, maghiari, ruteni, armeni 1848 55,43% 15,80% 1900 31,36% 27,80%

15,73%

27,86%

Basarabia s-a aflat in epoca moderna sub controlul Imperi fiind organizata ca regiune de granita (oblastie) si apoi ca provincie (gubemie). Imperiul a incurajat colonizarea ge gagauzilor, bulgarilor. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, in basarabean politica de rusificare s-a manifestat atat prin fortata a unor populatii rusofone, cat si prin asimilarea si pr! limbii ruse in scoala, biserica si in institutiile statului [T3]. Identitatea nationala a romanilor din Basarabia a fost s sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX tiparituri - carti bisericesti, manuale, brosuri -, biseri presa, literatura etc. Activismul politic romanesc s-a facut simtit dupa din 1905 si dupa promulgarea constitutiei de catre tarul al Il-lea. In interiorul miscarii nationale se confruntau condusa de Pavel Dicescu, ce revendica drepturi nationale, ducerea limbii romane in biserica si scoala etc., si gruparea din intelectuali ca Pantelimon Halippa, Ion si Teodor pr<?.mova idei nationale radicale. In 1849, Bucovina devenea ducat sub directa guvemare a la Viena. Politic a de deznationalizare s-a manifestat in Biserica si scoala, unde a fost interzisa folosirea limbii rom nizarile succesive au dus la descresterea populatiei rom cresterea populatiei ucrainene [T4]. Miscarea nationala a fost stimulata de viata cultur 'Societatile "Junimea", "Concordia", "Dacia" au milita respectarea autonomiei si recunoasterea individualitatii ro 1892 s-a constituit Partidul National Roman din Bucovina, ce sustinea miscarea pentru drepturi nationale.
A
A

Cronologie
.l

1849 Imparatul Franz Joseph I promulga 0 constitutie prin 'care rec tonomia Transilvaniei. 1860 Imparatul Austriei hotaraste alipirea Banatului la Ungaria.

, .,

ROMANI! DIN AFARA GRANITELOR

93

-.R. urma sa endicarea tra chimb recun statului ma turau trei c a viata politi Vasile Gold' adepti ai fed ~urel C. Po erii oteliti", co mania.
NDUCATORILOR ACTlUNII MEMORANDISTE

nrolul Imperi tie) si apoi ca lonizarea ge u XIX-lea, in t at atat prin a< milarea si pro rtatului [T3]. ibia a fost susti olului al Xxi -, biserica,

mtit dupa re
e catre tarul confruntau .iri nationale, , si gruparea ;;i Teodo:r: In guvemareaC nifestat in sp limbii roman datiei roman ata culturala " au militat ualitatii romare .Bucovina, for

1861-1866 lntroducerea unui regim liberal in lmperiul austriac. 1868 Decembrie: parlamentul maghiar promulga iegea votata de Dieta de la Cluj privind incorporarea Transilvaniei la Ungaria. Sunt votate legea nationalitatilor si legea invatamantului, care intareau asuprirea romanilor: ideea de baza era aceea ca in Ungaria exista 0 singura natiune, cea maghiara, 0 singura limba oficiala, limba maghiara. . 1869 lanuarie: Conferinta de la Timisoara, unde se constituie Partidul National Roman din Ungaria avand presedinte pe Alexandru Mocsonyi. Martie: Conferinta de la Miercurea Sibiului, unde se constituie Partidul National Roman din Transilvania avand presedinte pe Ilie Macelariu. 1884 Apare la Sibiu gazeta Tribuna, prin care se afirma 0 noua generatie, a$a-numitii "tribuni~ti" (loan Slavici, Eugen Brote), care sustine ideea autonomiei etnice a romanilor din intreaga Ungarie. 1890 Se infiinteaza la Bucuresti "Liga pentru unitatea culturala a tuturor ro. manilor", care a sprijinit miscarea nationala a romanilor.

Diciionar
DIASPORA, grup etnic aflat in afara granitelor jarii de origine. GUBERNIE,'unitate administrativ-teritoriala al carei statut presupune aplicarea legilor ruse, obligativitatea folosirii limbii ruse in biserica, scoala si administratie. , PRONUNCIAMENT, declaratie, actiune prin care este exprimat protestul fata de un sistem social-politic.

in' care recuno

tngaria.

t.Expuneti, folosind [01' 21, programul Oietei de la Sibiu din anii 1863-1864. Ce semnlflcatle a avut el pentru rnlscarea nationala ulterioara? 2. Care era structura etnica a populane' TnTransilvania, Basarabia sl Bucovina? 3. Prezentati argumente lili contraarqumente fata de aplicarea celor doua tactici, .activisrnul" :?i .pasivismul".

94

\
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

~ ~

LECTIE , DE EVALUARE: Crearea institutiilor modeme ,


I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice zatoare urmatoarelor definitii: 1. Trecerea unor bunuri apartinand comunitatii religioase tatea statului . 2. Dispunerea, printr-un act oficial, ca 0 lege sa intre in devina executorie . 3. Vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica ..... 4. Forma de guvernamant in care puterea suprema ap singure persoane (rege), ale carei prerogative sunt ,. constitutia tarii . 5. Principiu de drept international potrivit caruia fiec dreptul sa-si exercite deplin si nestingherit suveranita teritoriului sau . I. b. Completati spatiile libere cu un eveniment istori fost implicata fiecare dintre urmatoarele personallta] 1. Carol I . 2. Nicolae Kretzulescu .
D1 _. lICe am fast inainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenti catre turci? Fost-am noi provincie turceasca? [... ] Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Strainil au zis aceasta; noi nu am zis-o niciodata."
Proclamaiia de independentd a Romiiniei

II. Completati spatiile libere din fata urmatoarelor ev litera corespunzatoare anului in care au avut loc: 1 ... ~. Poarta recunoaste deplina unire pe timpul lui Cuza . 2... ~. :Alegerea lui Cuza ca domn al Moldovei 3.. '1: .. Intrevederea ruso-romana de la Livadia 4 .. ']lr Constituirea P.N.L, 5. . . . . .. Constituirea Partidului Conservator

III. Cititi cu atentie [D1]. Pornind de la acest text, r~


SIA I

1. 2. 3. 4. 5.

6.

7.

rintelor: Mentionati data (zi, luna, an) la care a fost pronun, proclamatie. Precizati pozitia Imperiului Otoman fata de aceasta p Explicati atitudinea Marii Britanii care considera p independentei 0 incalcare a tratatelor. Precizati un motiv pentru care Rusia a acceptat pA participarea armatei romane in luptele cu turcii. Razboiul din 1877-1878 s-a incheiat cu tratatele de pace Stefano si Berlin. Mentionati prevederile care facea Romania. Pe harta alaturata hasurati si scrieti: a. teritoriul pierdut de Romania la 1878; b. teritoriile care au revenit Romaniei prin Congresul Precizati daca a fost incalcata integritatea teritoriala a

Capitolul
~tiileistorice

dovei tvadia
'r

pronuntata

peptat

pana

~cii. ~e de pace de bre faceau re

'\

96

LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

,:: "

LIBERALII SI , DOCTRINA LOR


Motto: .Doctnna liberala crede realizarea progresului cat de cadrul conceptiei proprietatii . numai prin ordine, prin dem rationalism si prin armonie
I.G. Duca,

Liberalismul

ION C. BRATIANU
(1821-1891)

01

..

, "Tara era impartita numai in doua tabere: albii si rosii. Partide si pareri politice intermediare nu existau, organismul politic romanesc era inca intr-o faza primitiva."

Constantin Bacalbasa, Bucuresiii de alti1dati1

In general, realitatea politica poate fi interpretata ill fun doctrine sau ideologii fundamentale: liberalismul, conse si socialismul. Orientarile politice sunt adesea percepute ca fiind de de stanga. In 1789, cand s-a intrunit ill Franta Adunarea ? Constituanta, conservatorii s-au asezat pe bancile din dre diului. De atunci, conservatorii sunt considerati de dreap calii de stanga. Semnificatia acestor "etichete" s-a mo .. astazi, dar in epoca moderna a insemnat distinctia tori-conservatori sau capitalisti-anticapitalisti, La romai distinctie a fost perceputa clar de contemporani sub "alb-ro~u" [D1]. Esenta liberalismului consta din limitarea puterii st impunerea unei atitudini de neutralitate fata de pr idealurile indivizilor. Doctrinei liberale ii sunt proprii trasaturi: unicitatea si libertatea individului; limitarea puterii politice si separarea puterilor in s toleranta si pluralismul; proprietatea privata si economia de piata: progresul permanent si nonviolent al urnanitatii. In Tarile Romane liberalismul a fost adoptat si adap social-economice si politice proprii. Cu toate acestea, lib ne-a fost impus, ci a aparut ca 0 solutie posibila in conditi de emancipare, care a insemnat autonomia, unirea si indi Principatelor. Ca si in cazul altor natiuni dornice sa i~i constr nationale moderne (italiana, poloneza, maghiara s.a.), rornanesc a dobandit 0 dimensiune nationala, nu doar economica, cum a avut liberalismul clasic occidental. Liberalismul romanesc a aparut pe fondul roman tis afirmandu-se in prelungirea iluminismului politic. Da Transilvaniei si al celorlalte provincii romanesti, aflate Imperiului Habsburgic, influentele sunt germane, in P . propagat mai ales principiile liberalismului francez. Arderea etapelor in procesul de modernizare a Roma ca liberalismul romanesc sa nu parcurga aceleasi stadii clasic.Cu toate acestea, si tendintele, si consecintele sunt cu cele ale liberalismului european.

:E

LlBERALII $1 DOCTRINA LOR

97

OR
erala crede cu esului cat de i proprietatii iru ne, prin demo in armonie so
A

Pana la primul razboi mondial, in societatea romaneasca nu au existat crize majore in interiorul P.N.L., care era recunoscut drept cea mai puternica forta politica. Putem spune ca istoria liberalismului romanesc se confunda cu istoria Romaniei modeme. Liberalii insisi au avut constiinta unei misiuni de indeplinit: faurirea unui stat romanesc puternic.

Etape in eoolutia liberalismului

romiinesc

Originile iluministe
Gandirea politica liberala este legata de iluminism si a depins de mai multi factori: luminarea prin cultura si invatamant, mai intai a mediilor aristocratice, inspira contestarea regimului politic turco-fanariot si discutia privind modernizarea societatii; agentii modernizarii: literatura si publicatiile straine de sorginte iluminista, profesorii straini, emigrantii, tinerii romani plecati la studii in Occident; mediile social-politice: in majoritate boieri, dar si negustorii, meseriasii etc.; fata de Tara Romaneasca, unde regimul politic era restrictiv, in Moldova. insusi domnitorul Ionita S. Sturdza sustinea proiectele liberale ale micii boierimi [D2]; proiectele si programele reformatoare in spirit liberal alcatuite de reprezentantii Partidei Nationale.

I.G. Duca, Do,

,fund de dre Adunarea N ile din dreap i de dreapta, . s-a modifi distinctia r La romani, orani sub
I

ilei sa fie socotiti toti :ttra deosebire, avand a fi si . aceeasi pentru toti sau .;.... ~ sau pentru a pedepsi."
Constitutia carounara, 1822

puterii sta Ita de proi proprii urm

Liberalismul pasoptist In revolutia de la 1848 se manifesta cateva tendinte liberale: moderaia, condusa de Ion Heliade Radulescu, care avea influenta
in randul micii burghezii si al boierimii; grupul care urmarea aplicarea programului revolutionar in cadrul vechilor institutii, condus de Nicolae Balcescu: totodata, propunea emanciparea si improprietarirea taranilor si introducerea votului universal; radicala, reprezentata de: I.c. Bratianu si C.A. Rosetti, care sustinea organizarea rapida a noului regim politic. Desi revolutionari, pasoptistii considera libertatea dreptul de a face orice in masura in care nu sunt lezate interesele celorlalti, dreptul de a actiona conform legilor [D3]. Sursa puterii in stat este reprezentata de intreaga natiune, fara deosebiri sociale [D4]'

"

rilor in stat;

nitatii.

care nu se intemeiaza pe 1egi este invalmaseala arnetitoare t si adaptat : ;;;;:, fie care du~e pe popor la stea, liber .. roceste patria." .

in conditiile
rea si indep
j construias

Pruncul Roman, 1848

ra s.a.), libe nu doar po Ftal.

Anii Unirii
liberalii si conservatorii se unesc in Partida Nationala pentru infaptuirea programului unirii, domnitorul insusi ducand 0 politica liberala: sub aspect economic se impun principiile liberale: libera initiativa, libera asociere, concurenta: se contureaza trei coordonate politice: - naiionalismul: emanciparea rapida de sub otomani; - consiiiuiionalismul: separarea puterilor in stat si respectarea autoritatii legilor in cadrul republicii sau al unei monarhii constitutionale:

omantismului litic. Daca

fti, afl.ate in e, in Princip lcez. a Romaniei ?i stadii pre Ie sunt com

- romanul are dreptu1 de a fi . eni nu este scos afara: tot 5I:e un atom .al-intregii sirverapoporu1ui: satean, meserias, preot, so1dat, student, boier, fiu al. patriei si, dupa Sfanta ::romtii, e si mai mult, e fiu al1ui
Proclamatia de la lslaz; 1848

"--.

\,

98
D~.
!!~

LlBERALISMUL:

IDEOLOGIE

$1 PRACTICI

POLlTJCE

- pluralismul: exprimarea libera a opiniilor, individual sa


unor partide.

.Pe cand liberalul Bratianu, conform ideilor parlamentarismului modem francez, asteapta mantuirea de la hotararea poporului insusi asuprasoartei sale si doreste sa conceada influenta asupra guvemului tarii unor paturi cat se poate de largi ale poporului, Catargiu, mai linistit si mai practic, Pl!l1etemeiul de cetatenie pe infiintarea unei administratii sistematic organizate."
Carol I, Memorii

Constiiutia din 1866; principele strain


Opera a intregii clase politice, Constitutia nu contine t, propuneri ale liberalilor: Parlamentul unicameral si limi tului de veto al Domnului, corp electoral reprezentativ. LC. Bratianu a sustinut si a actionat consecvent pen principelui strain. Cu toate acestea, Carol I va numi ~ primului sau guvern un conservator [Ds]'

Constituirea P.N.L.
D'

"Centralizapunea de mai sus a"avut de efect faptul ca astazi interesele economice, materiale si morale ale tuturor claselor sociale sunt in atarnarea guvemului. Activitatea cetatenilor, fortele si inteligenta tarei si chiar a individului sunt restranse intr-un , cere de fier si puterea central a tinde din ce in ce mai mult de a cugeta si a vietui singura pentru top. 0 asemenea stare de lucruri prelungindu-se, va avea de efect a injosi caracterele, a corupe constiinta umaria, a inabusi in tara orice independenta, orice activitate, orice viata. Aceasta ar fi insasi moartea morala a ratiunii."
Programul P.N.L., 1875

Intelegerea de la Concordia, prima incercare de consti avut loc in 1867, reprezenta un program in 11 puncte si se pentru modernizarea Romaniei. Au participat liberalii condusi de Mihail Kogalniceanu si liberalii radicali c I.C Bratianu si CA. Rosetti.
P.- programul este adaptat in functie de componenta co atitudinea Marilor Puteri, care nu-i doreau pe liberali la fiindca erau suspectati de practici revolutionare: programul reflecta mai ales punctul de vedere al din jurullui Mihail Kogalniceanu, 0 atitudine mai realista ~ chiar si de radicali; principalele elemente doctrinare sunt: - domnia legilor si respectarea principiilor tutional-parlamentar: - independenta individului in raport cu statul [D6]; - egalitatea politica: - imbunatatirea conditiei materiale a populatiei: - invatamant gratuit si obligatoriu; - este propus un amplu proces de reformare a Romans solutie a modernizarii, dar si a renasterii valorilor . ale cetatenilor [D7]'

Coaliiia de la Mazar-Pasa publica in 1875 programul

(i)7
"Trebuiesc dar reformate cat mai curand legile administrative si chiar economice in vederea de a le face neatarnate de atotputemicia guvernamentala, initiativa, activitatea si traiul cetatenilor in vederea mai ales de a reinalta caracterul si independenta individului fata eu Statul."
Programul P.N.L., 1875

.Prin noi instne"


Reprezinta deviza liberalilor, dar si unul dintre doctrinare care 19i propunea valorificarea tuturor res energiilor nationale, care sa contribuie la dezvoltarea romanesti [Ds]' Domeniile vizate erau: industria nationala, capitalul si autohtone, proprietatea privata. Protejarea valorilor nationale nu reprezenta insa r, totala a capitalului strain, ci 0 colaborare prin care sa nu in nici un fel interesele romanesti [D9]'

Dl.
"Tinta P.N.L. inca de la intemeiere a fost dezvoltarea fortelor nationale si pe orice taram. Fortele morale, intelectuale, militare si economice, toate fortele nationale dezvoltate astfel incat sa putem zice la fiecare moment ca suntem constienti de deviza trecutului nostru formulata astfel de unul din conducatorii P.N.L.: prin mintile, prin inima si bratele noastre."
Ion I.c. Bratianu, 1909

Liberalismul moderat
P.N.L. cunoaste la sfarsit de veac 0 aparenta perioada de care, de fapt, este una a schimbarilor de generatii si doctrinara. Reprezentantii generap.ei pasoptiste dispar pe rand: C_ (1885), I.C Bratianu si Mihail Kogalniceanu (1891); le

nCE

LlBERALII $1 DOCTRINA LOR

99

~ striiin
nu contine to neral si limit )rezentativ. secvent pentru I va numi in

> _-;;z ~onala,

a ne pune in valoare asociindu-ne fit F"?-= 0 valoare comparabila 'e 0 ia influenta lor, e es -l statului si orice om de pregateasca sa incuIon I.e. Bratianu, 1899

tinerii liberali din jurul lui Ion r.c. Bratianu, propulsat spre sefia partidului de "Oculta". in 1899, in partid patrund socialistii "genero9i", care aduc si cateva modificari ale corpusului doctrinar, in sensul democratizarii vietii politice. De altfel, programul P.N.L. din 1892 propunea adoptarea "sufragiului universal cu reprezentatiunea proportionala".

Pentru

reformii agrarii ~i electoralii

~fa ~de constituire puncte si se pat liberalii i radicali con


~

ca trebuie sa dea 0 putintei tuturor ceicipa, prin exprimarea ,_ statului, asa ca Statul ~ adevarat simtamintele romanilor."
~'eslul Program al P.N.L., 1911

P.N.L. a fost puternic influentat de rascoala din 1907: guvemarea liberala va adopta 0 serie de masuri, care insa nu puteau rezolva problema agrara. data cu noua conducere a partidului, doua reforme sunt adoptate, in ciuda divergentelor dintre tinerii si batranii liberali: reforma agrara si reforma electorala: ele aveau drept scop crearea unei proprietati mijlocii puternice pe care sa se sprijine economia si respectiv votul universal, ca premisa a democratizarii vietii politice [DlQ! Dll].

Dictionar
COALITIA DE LA MAZAR-PA~A, alianta a liberalilor moderati si radicali si a mosierilor liberali, ale carei Intruniri aveau loc in casele :m)prietatii sa fie schimbata englezului Lakeman, care fusese ofiter in armata turca sub numele - proprietati caci viitorul de Mazar-Pasa. :.:..c::nocratic nu e pe deplin IIII'J ~Glnd in fiecare suflet exista FRANCMASONERIE, asociatie internationala cu caracter filantropic, ~5l:i5dar:itatii sociale." in parte secreta, ai carei membri se recunosc prin anumite semne, Ion I.e. Bratianu, 1913 embleme si simboluri. INTELEGEREA DE LA CONCORDIA, coalite realizata in februarie 1867 intre liberalii radicali din Moldova condusi de Nicolae Ionescu atul [D6]; si liberalii moderati condusi de Mihail Kogalniceanu. Coalitia avea la baza un program de mentinere si consolidare a regimului constitlatiei; tutional si de modernizare a statului roman. LIBERALISM, doctrina aparuta la sfarsitul secolului al XVIII-lea in ~a Romaniai ca Franta si in Anglia. Din punct de vedere politic liberalismul sustine valorilor indiv un regim politic bazat pe parlamentarism, pe pluralitatea partidelor politice, pe conceptia unui stat arbitru, pe libertatea cetateanului exprimata in mod esential prin vot. Liberalismul economic sustine o economie de plata si libera concurenta. ' I dintre prin _' ati principalele trasaturt a~e "OCULTA", grupare in cadrul PN.L., condusa de Eugeniu Carada, uror resursel IIJberale. Healizaf 0 comparatie cu scopul de a-I aduce in fruntea partidului pe Ion r.c. Bratianu, !ZVoltarea so --- a conservatoare. OLIGARHIE FINANCIARA, grup restrans de mari posesori ai capi.::;. etapele evolutiei liberalismului talului financiar, care domina viata economica a unui stat. apitalul si co ~~-:sc.Foloslndu-va l;li de docuROMANTISM POLITIC, miscare de idei aparuta in spatiul - :: ::>2-D11]' prezentat,i(i~en~ificali) romanesc dupa 1830; se constituie pe baza ilurninismului politic si ta insa resp~-::a!ele trasaturi ale flecareia. incorporeaza liberalismul, nationalismul, socialismul si conservame sa nu fie L~-=fi sintagma .Prin noi lnsinel". torismul modem.
::a este nevoie ca actuala

erioada de sta eratii si de ~ ~rand: C.A. 1891); le iau

100

LlBERALlSMUL:

IDEOLOGIE

~I PRACTICI POLITICE

'"

RACTICI POLITICE LIBERALE

Liberalismul i~i are originea in ideologia miscarilor de e sociala si nationala din prima jumatate a secolului al XIXAplicarea principiilor liberale privind modernizarea romanesti incepe 0 data eu domnia lui Alexandru loan C baza politica 0 constituiau liberalii moderati reprezentati d Kogalniceanu, Ion Ghica, Nicolae Kretzuleseu. Adoptarea Constitutiei de la 1866 si venirea principelui tron marcheaza eonsolidarea si relansarea proeesului de m a Romaniei. Liberalii vor fi in fruntea acestui proces, p practica principiile lor doctrinare [D1].

Guuerndrile liberale
PRIM-MINISTRU PERIOAOA

ION I~C. BRATIANU (1864-1927)

01

,,[Constitutia reprezinta] opera rornanilor [... ] creata si elaborata de dansii prin a lor initiative: 0 constitutie liberala [prin care se garanteaza] toate libertatile publice de care se bucura popoarele cele mai liberale din Europa civilizata."
Declaraiie a conservatorului Aristide Pascal, 1866

CA. Kretzulescu Stefan Golescu Nicolae Golescu Dimitrie Ghiea Alexandru G. Golescu Ion Ghica Ion C. Bratianu Dumitru C. Bratianu Ion C. Bratianu Dimitrie A. Sturdza Petre S. Aurelian Dimitrie A. Sturdza Dimitrie A. Sturdza Dimitrie A. Sturdza Ion I.c. Bratianu Ion I.c. Bratianu

martie-august 1867 august 1867-aprilie 1868 mai-noiembrie 1868 noiembrie 1868-ianuarie 1871 februarie-aprilie 1870 decembrie 1870-martie 1871 iulie 1876-aprilie 1881 aprilie-iunie 1881 iunie 1881-martie 1888 octombrie 1895-noiembrie 1 noiembrie 1896-martie 1897 martie 1897-martie 1899 februarie 1901-decembrie 1 martie 1907-decembrie 1908 decembrie 1908-decembrie 1'_ ianuarie 1914-ianuarie 1918

Guvernele din anii 1867-1868 se constituie in baza dintre fractiunile liberale de la hotelul Concordia, in febru Aceasta a fost prima tentativa de formare a unui partid .. Masurile adoptate aveau in vedere consolidarea . statului si obtinerea independentei aeestuia. Interzicand dreptul de a arenda proprietati si votand legea monetara, radicali au atras protestele Marilor Puteri si ale Turciei, acceptat cu greu emiterea unei monede nationale. In 1868, Nicolae Goleseu promoveaza legea privind inzestrarea si 0 armatei dupa principii moderne. Marea guvernare liberala (1876-1888) contribuie la d capitalista a Romaniei. Sunt adoptate legi privind resP9 ministeriala, organizarea invatamantului si a armatei. In se consolideaza capitalul national si se adopta hotarari cu protectionist. Astfel sunt ~plicate principiile liberale exp . deviza: .Prin noi insine". Inca de la instalarea la guvernare
A A

PRACTICI POLITICE lIBERALE

101

ALE
:milor de e ului al XIX-l dernizarea ru loan Cuza prezentati de principelui sului de mod i proces, p

a.-=-==~

---lCfl-liberal nu numai a victorioasa din ras~tului acea situatiune ;at la 0 positiune euro~~pus pe capul primului -~ coroana de otel [... ]. ~ temelii puternice ros~. ::=ID de Ion Bratianu, ne=:: i i:BJiunii rein viate."

~7
ilie 1868 ,868 ianuarie 1870 1870 martie 1871 ~1881

fi convingerea noastra, - ar fi certitudinile noastre .. - :::nlor definitive ale eforzare am fost trimisi aici, in a, un simtamant de patri.::z:::adara intelepciune politica ~am tot ce ne-ar putea
--=-----"& .::Ii I.I.C. Bratianu in Parlameni, 19 decembrie 1914

prim-ministrull.C. Bratianu avertiza asupra stadiului de dezvoltare inapoiat al societatii romanesti. Romanii, din cauza conjuncturilor politice si geografice, nu avusesera timpul necesar pentru a putea evolua 0 data cu natiunile europene occidentale. Venise deci momentul dezvoltarii pe baze proprii a industriei, comertului si agriculturii romanesti la nivel european, asigurandu-se totodata preponderenta elementelor nationale. data obtinuta independenta, Romania devine regat (1881) [D2]. Era deci necesara revizuirea Constitutiei. Liberalii incearca si reusesc largirea corpului electoral in favoarea burgheziei de la patru la trei colegii, in functie de votul cenzitar, chiar cu riscul aparitiei unor diferende intre cei doi lideri: I.c. Bratianu si CA. Rosetti. In 1914, Parlamentullua in discutie proiectele legislative privind: votul universal si improprietarirea taranilor. Izbucnirea primului razboi mondial a impus clasei politice amanarea acestor reforme care urmau sa schimbe radical societatea romaneasca dupa razboi [D3].

Mdsuri politice liberale


1870 miscare conspirativa initiata de liberalii radicali avand drept scop indepartarea lui Carol. Declansata defectuos la Ploiesti, actiunea atrage ares tare a fruntasilor liberali, judecati si achitaji intr-un proces la Targoviste: 1877-1878 razboiul de independenta a Romaniei: intalniri ale lui I.c. Bratianu cu imparatii Franz Joseph la Sibiu si cu tarul Nicolae al II-lea la Livadia; votarea creditelor pentru armament; proclamarea independentei: participarea la Congresul de la Berlin; 1879 modificarea articolului 7 din Constitutie privind acordarea cetateniei [D4]; 1883 Romania adera la Tripla Alianta: 1884 adoptarea noii legi electorale prin revizuirea Constitutiei: legea Domenii1or Coroanei; 1885 Biserica Ortodoxa Romana devine biserica autocefala; 1892-1894 sustinerea miscarii memorandiste si prin aceasta a luptei de emanciare a romanilor din Transilvania [D.J; 1914 LLC. Bratianu propune in Parlament adoptarea reformelor agrara si electorala.

)
o
f-

-..J

1
e 1888 ~::.:ecredinte religioase si confeioiembrie 1896 . ==slituie in Romania 0 piedica nartie 1897 drepturile civile si politice tie 1899 '" ---"
c ~

o
(L

-; din Consiiiutia Romiiniei privind ecembrie 1904 .. --..-.,. -''''iei, dupa modilicarea din 1879 mbrie 1908 iecembrie 191 marie 1918

in baza in] a, in februarie ti partid libe lidarea insti terzicand str monetara, ,. lie Turciei, c ~.In 1868, gm rarea si org buie la dezv id responsabi matei. In eco iotarari cu c rale exprimat guvernare, in

VINTILA BRATIANU (1867-1930)

I.G. DUCA (1879-1933)

102
Ds ...
!!~.~

LlBERA[ISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

"Ar fi 0 mare si iresponsabila greseala politica a se recunoaste legitimitatea verdictului de condamnare din Cluj [... ]; se impune ca 0 datorie patriotica si nationala ca cei condamnati la Cluj sa transporte in Romania centrul activitatii lor in Iupta ce sustin pentru existenta nationala a romanilor din Transilvania si Banat."
Scrisoarea lui D.A. Sturdza catre ziarul Pester Lloyd din Budapesta

D6 ... "Se infiinteaza, sub denumirea de Casa Rurala, 0 institutie avand drept scop principal inlesnirea creditului necesar pentru ca taranii romani, cultivatori de pamant, sa poata cumpara pamanturi."
Legea pentru infiiniarea .Casei Rurale" din 4 aprilie 1908

Miisuri economice

lib era le

1867 Strainilor le este interzis dreptul de a arenda imob carciumi si de a se aseza in mediul rural. 1868 Legea pentru construirea si exploatarea unei retele dJ de 914 km (coneesiunea Strousberg) pe ruta Roman-' Inruntarea Camerei de Comer] si Industrie.
UJ

1870 Legea monetara propusa cu trei ani inainte de I.C permite baterea monedei de aur cu efigia lui Carol 1880 Rascumpararea lor. cailor ferate; statuI roman prelua

~
Diciionar a incheia un contract prin care una dintre parti, proprietarul unui bun, da temporar in exploatare celeilalte parp. (arendasul) acest bun contra unui pret. CAPITAL,ansamblul valorilor materiale (bani, proprietati etc.) si spirituale (bunuri culturale, capacitati intelectuale), care investite aduc un profit.
ARENDA, 0

Legea privind infiintarea Bancii Nationale a Romf deveni principala sursa de. credit pentru dezvoltarea si comertului. Ineepe eanalizarea raului Dambovita, proiect al . Grigore Cerchez. 1882 Legea privind organizarea armatei: ea va contribui la unui numar cat mai mare de cetateni. 1885 Masuri vamale protectioniste: este denuntata Cony, ciala cu Austro-Ungaria si apoi cu Rusia si Germ 1887 Legea pentru incurajarea industriei nationale.
I

z
0 0
UJ

1897 Legea repausului: in zilele de duminica si sarb luera, iar magazinele si intreprinderile erau inchise, 1901 Program de relaxare fiscala si de pereepere eficienta 1903 Crearea unei eomisii a petrolului pentru valorifiearea petrolifere ale Romaniei, 1907 Anul rascoalei determina mai multe masuri a invoielilor agricole; Iegea limitarii dreptului de a lua Iegea infiintarii Casei Rurale [D6]. .

1.Mentionati cinci rnasuri economice 9i cinci masurl politice ale guvernelor liberale. 2.Motivati necesitatea crearf B.N.R. 3.Comentati necesitatea modlficarf art. 7 din Constitutla din 1866.

ELITA LlBERALA

103

ELITA LIBERALA.
Concept, origini, trdsiituri Elita, in sens general, este grupul oamenilor "ale~;;i" sau al "celor mai buni" dintr-o comunitate, creatori de valori, care se remarca prin calitatile lor - instructie, talent, origine, avere etc. Elita reuneste persoanele care influenteaza sau participa direct la elaborarea deciziilor economice, sociale si politice intr-un stat. Membrii SID ocupa pozitii importante in economie, in societate, in viata culturala si religioasa, in virtutea carora se implica in viata politica. Aceleasi trasaturi le-a avut si elita romaneasca in secolul al XIX-lea, De fapt, din cauza deosebirilor de opinii in privinta cailor de modernizare a Romaniei, se poate vorbi de doua elite: cea conservatoare si cea liberala [D1]. Ideile liberalismului erau cunoscute in Principate eel putin de la inceputul secolului, dar elita liberala s-a afirmat 0 data cu revolutia de la 1848,activitatea sa incepand sa dea roade dupa Unirea din 1859. Prefacerile economice si sociale din aceasta perioada au influentat structura si ideologia elitei politice: reprezentantii marii boierimi, dar si ai celei mici si mijlocii au adoptat 0 conduita burgheza si principiile politice liberale. A9a s-a intamplat cu familiile Rosetti, Sturdza, Kretzulescu, Campineanu, Colescu, Chica, Bratianu, Kogalniceanu. Majoritatea liberalilor proveniti din aceste familii apartineau intelectualitatii romanesti. Ei 19ifacusera studiile in strainatate, de unde au preluat instrumentele teoretice ale politicii liberale, devenind astfel principalii promotori ai noii ordini sociale, dar si noua putere capabila sa mentina aceasta ordine stabila si dinamica.

veacul al XVII-leaboierimea a se desfaee in doua alcatuita din boierii mari, ul toata puterea politica: ierii mid sau boierasii - fu la dregatoriile publiee. mtre aeeste doua tab ere zrescu mereu, iar dupa ee enta burgheziei straine in stra, ea lua asa proportii, -oua fractiuni se prefacura in aparte, dusmane de moarte; atoare reactionara, alta Iutionara. Din lupta intre - forte se plamadeste viata amei moderne." enda imobile, l.
Stefan Zeletin, Burghezia romiina

rie. rinte de I.c. B a lui Carol I. an prelua expl

lata Conventia ~si Germani~. male. ea si sarbatori rau inehise. ere eficienta a t ralorificarea bo masuri agrare: dui de a lua in

104

LlBERAtISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

!!!!

Exista deci 0 legatura stransa intre intelectualitatea romf crearea Romaniei moderne, intreaga ordine politica, p exercitarea puterii in stat, reprezentand opera elitei inti romanesti de la jumatatea secolului al XIX-lea.
ELITA LmERALA STUDII iN STRAIN.ATATE

Petre S. Aurelian Ion C. Bratianu Durnitru Bratianu Ion I.c. Bratianu Ion Ghica Alexandru G. Golescu Dirnitrie A. Sturdza Ion Balaceanu Eugeniu Carada Spiru Haret Mihail Kogalniceanu Nicolae Kretzulescu Mihail Pherekyde

FRATII GOLESCU,

FRUNTA$I LIBERALI

c.x. Rosetti

Studii superioare - Grignon (Fr Scoala Politehnica - Paris Facultatea de Drept - Paris Scoala de Drurnuri si Poduri - P Conservatorul de arte si meserii Scoala Politehnica si Scoala centr si meserii - Paris Studii universitare de econornie la Freiburg, Jenna, Miinchen, Bonn, College de France College de France Doctor in matematica - Paris Studii - Universitatea din Berlin Doctor in medicina - Paris Licenta in litere la Sorbona; Doctor la Paris Cursuri College de France

~~h

D2
I,

"Casa lui, fara a fi un palat, este destul de vasta spre a include, in afara tipografiei si a birourilor redactorilor, apartamente locuite de proprietar, director si redactorul sef [...]. Deci in aceasta casa a Romanului se deschideau in fiecare joi seara saloanele ospitaliere ale d-nei Rosetti. Numerosi straini, dar mai ales scriitorii pe care evenimentele ii atrasesera in Romania, erau invitati de drept la aceste reuniuni, de care toti, sunt si~, au pastrat cea mai frumoasa arnintire. In tirnp ce doarnnele imbracate in costume nationale urnpleau saloanele, daca era prea multa inghesuiala, barbatii se refugiau in marea sala a redactiei, impodobita cu portretele lui Mazzini si Garibaldi cu autografe, si discutau despre razboi si politica, bandu-si berea si fumand, Franceza era limba universal adoptata de toti invitatii indiferent de nationalitatea lor."
Frederic Kohn-Abrest, reporter francez, despre redactia ziarului "Romanul" la 1877

Aproape fara nici 0 impotrivire, rangurile boieresti au f, intate prin Conventia de la Paris din 1858. Aparent, boie . incheiat rolul social si politic, clasa politica fiind ~e a majoritate cu aceleasi principii ale liberalismului. In r anularea titlurilor nobiliare nu .a produs schimbari m economie, influenta boierllor deveniti mosieri decurgand din proprietati de pamant. Pana la 1900, independenta economica a oamenilor politici era asigurata de proprietatile funciare. Abia dupa 1880, cand s-a infiintat Banca Nationala a R si mai ales dupa 1900, se poate vorbi de 0 oligarhie fin. industriala liberala. Elita liberala romaneasc~ participa intens la viata cul mondena a societatii [Dz]. In 1865, se infiinta societatea " Roman", avand presedinte pe Petre S. Aurelian, care-si prop ridice nivelul de cunostinte stiintifice si artistice si sa dI constiinta civica a romanilor, Un punet de atractie al elitei politice romanesti 11reprezen tatea "Jockey-Club", infiintata in 1875 la Iasi si la Bucuresti. reuneau atat liberali, cat si conservatori, membrii clubului p caracterizati prin pasiunea fata de caii de curse, dar si prin c apartenentei la elita vremii. Multi dintre membrii elitei liberale au aderat la lojile m mai ales in perioada pasoptista. Sunt cunoscute si caz C.A. Rosetti, Ion C. Bratianu, Dumitru Bratianu, Ion Gill Balaceanu si a multor altara. Insa, dupa 1866, aripa radicala zentata de I.c. Bratianu si C.A. Rosetti s-a retras din aceas nizatie, ca urmare a opozitiei dintre caracterul national pre ideologiei liberale si internationalismul francmasonic. Elita liberala apartinand perioadei moderne din istoria R a aparut 0 data cu generatia de la 1848, irnpartasind ideal

\. ELiTA L1BERALA.

105
0

itatea roma

}>DUtIca, prl a elitei int

v ,

Misiunea sa era aceea de a crea

burghezie nationals
1.1

si

doctrina

\I

lib era Ia romaneasca,


v "

u capa bil e sa construiasca

un stat putermc si

CIVl-

lizat alaturi de celelalte natiuni ale Europei.

rE

Ion e. Briitianu 1821-1891


Marele om politic roman era descendentul unei familii boieresti din judetul Arge~. in 1841, a plecat la Paris, unde a urmat Scoala Politehnica si s-a implicat in miscarile studentesti cu caracter re~nar. Intors in tara, a fost unul dintre personajele importante ale revolutiei de la 1848. A urmat exilul, dar in 1857 a revenit in patrie si a luat parte la luptele pentru unire, a fost deputat in divanul ad-hoc. Desi a fost ministru in timpul domniei lui Cuza (1860), s-a indepartat de domnitor si s-a numarat printre cei care l-au fortat sa abdice. S-a ocupat personal de venirea in Romania a lui Carol de Hohenzollern. in 1875, a fondat Partidul Liberal (mai tarziu Partidul National Liberal), pe care l-a condus pana in 1891. A fost in .mai multe randuri ministru si prim-ministru in perioada 1876-1888 [D3]. Contemporanii l-au supranumit ,,fondatorul dinastiei de la Florica", resedinta familiei Bratianu. Trei dintre fill sai, lonel, Constantin (Dinu) si Vintila, au continuat opera politica a parintelui lor.

:::rignon (Fr. Paris - Paris Poduri -P, te si meserii ?coala centrals

- Paris I din Berlin Paris oona, Doctor nce

resti au fost mt, boierim iind de ac ilui. In re mbari maj rrgand din

'~~

- nu a dominat si epoca, si pe znii sill prin minunatul com_.J:S:Si:rilor 1ui. In e1 s-au contopit armonios nu numai mari si calitati, dar, ceea ce este mai ~. ~ care, indeobste, se contrazic .e. Spre pilda, el era totdea~?i realist, cumpatat si indraz~41 si seducator, modest cand e1, mandru si intransigent -urba de tara 1ui."
I.G. Duca, Potreie si aminiiri

Ion I.e. Briitianu 1864-1927


Fiul eel mare allui Ion C. Bratianu a studiat la Liceul Sf. Sava si apoi la Scoala de Drumuri si Poduri din Paris. A devenit inginer si a lucrat la construirea podului de la Cernavoda si la calea ferata Bacau-Piatra Neamt. A fost casatorit cu Maria Moruzi si apoi cu Eliza Stirbey, Si-a inceput cariera politica de tanar, intfu ca deputat (185J5), apoi ca ministru al lucrarilor publice (1901). Din 1909 pana in 1927, a fost presedintele celui mai puternic partid politic din Romania - P.N.L. Prim-ministru intr-o perioada dificila pentru Romania, 1914-1926, a impus intrarea Rornaniei in razboi alaturi de Antanta. A reprezentat Romania la tratativele de pace de la Paris. Din nou seful unui guvern liberal, in perioada 1922-1926, care a consolidat si a modernizat Romania Mare. Desi adversarii politici l-au acuzat de autocratism si i-au reprosat tutela pe care 0 exercita asupra regelui Ferdinand, nu i-au putut contesta patriotismul si calitatile de mare om politic.

nata cul ietatea "A :e-~iprop ~ si sa de reprezenta :ucure~ti. ubului puts ~princo~ lojile mas si cazuril Ion Ghica, I radicals n

Constantin A. Rosetti 1816-1885


Fiul spatarului Alexandru Rosetti s-a nascut la Constantinopol. A fost membru al Societatii "Frapa", iar la 1848 unul din fruntasii revolutiei. in timpul exilului, a fond at la Paris ziarul Romania viitoare, iar la Bruxelles, Republica romdnd. A militat pentru unire ca deputat in Divanul ad-hoc. Si el a devenit adversar allui Cuza, pe care l-a atacat in ziarele vremii, si a fost unul din capii conspiratiei de la

in aceasta
nal pregn ie. rtoria Roms d idealuri

106

LlBE~ALlSMUL: 10EOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

!~ !!

11 februarie 1866. A facut parte din coalitia de la Mazar-P de mai multe ori ministru, deputat si chiar primar al Ca 1884, nefiind de acord cu I.c. Bratianu in privinta refo torale, pe care 0 considera prea putin democratica, s-a d vechiul sau prieten si a format 0 disidenta in Partidul _ Liberal. C.A. Rosetti a fost unul din marii ziaristi ai veacului fond at Pruncul roman, care a devenit apoi Romdnul. Mihail Kogiilniceanu 1817-1891 Descendent al unei vechi familii boieresti din Moldov ficiat de 0 educatie aleasa la Iasi, in Franta, la colegiul L si la Universitatea din Berlin. Desi 0 vreme a fost ofiter, s-a de istorie si literatura si la 1840 a editat Dacia liierarii, iar tarziu a devenit profesor de istorie la Academia Mihaile a inceput tiparirea Leiopisetului Moldovei. La 1848, a redactat un proiect de constitutie care i-a adus domnitorului Mihail Sturdza. Apoi s-a dedicat vietii politi cunoscuta contributia sa la Unire. Prim-ministru in timpul lui Cuza, a promovat cele mai importante reforme ale ac A fost ministru in mai multe guveme liberale, dar cel mandat este eel de ministru de Exteme, dintre anii 1877-1 Romania ~i-a castigat independenta, Eugeniu Carada 1836-1910 Nascut la Craiova, se tragea dintr-o familie de boieri dupa tata. A studiat dreptul si literatura la College de Fr scriitor si redactor la ziarul Romdnul in perioada 1860-18 A fost curierul pasoptistilor exilati. A indeplinit unele blice si a fost amestecat in miscarea antidinastica de la Ploi A fost membru in consiliul de administratie al Cailor Ferate (1883-1886), dar a ramas celebru datorita pozitiei pe care a conducerea Bancii Nationale din 1883, cand a fost ales din la moartea sa. Adversarii politici l-au atacat necontenit, co du-l eminenta cenusie a guvemelor lui I.c. Bratianu si seful Dimitrie A. Sturdza 1833-1914 Era fiul marelui vornic Alexandru Sturdza si descend familii care dad use Moldovei doi domni. A fost casato . Cantacuzino, nepoata de sora a lui Ion Ghica. Cariera sa politics ainceput in 1857, ca secretar al -ad-hoc din Moldova. A slujit pe Alexandru loan Cuza particular, dar i-a devenit mai tarziu adversar, A ocupat , ministru mai multe guveme liberale. In 1895, dupa moar C. Bratianu, a devenit prim-ministru si seful Partidului Liberal, pe care l-a condus pana in 1908, incercand sa . strategia partidului "domnia legilor". Retragandu-se politica, s-a dedicat Academiei Romane, al carei memb 1871.

EUGENIU CARADA

DIMITRIE A. STURDZA

t.Definiti elita. Menttonati trei trasaturi ale elitei liberale rornanestl. 2. Gasiti cinci evenimente politice majore cu participarea elitei liberale. Precizaf implicarea directa a unor lideri liberali. 3. Comentati [03l folosind 9i lectia "Romania sub semnul independentei".

ICE

LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 PRACTICI POLITICE

107

e la Mazar-p.
primar al Ca mvinta refo ratica, s-a d in Partidul _

STUDIU DE CAZ: Banca N ationala a Romaniei intre economie ~i politica


CredituI si finantele au conditionat dezvoltarea vietii economice si au contribuit la modemizarea Romaniei. , In februarie 1880, r.c. Bratianu, sprijinit de Eugeniu Carada, unul dintre conducatorii ei timp de 20 de ani, prezinta ParlamentuIui proiectul de infiintare a Bancii Nationale a Romaniei, motivand aportul deosebit al acestei institutii la constituirea capitalului romanesc si la dezvoltarea economiei nationale [D1]. Banca Nationals a devenit prin lege singura banca de emisiune, dar si band comerciala centrala, functionand ca 0 societate pe actiuni. Initial, banca avea un capital de 30 de milioane de lei (un leu era egal pe atunci cu un franc francez). 10 milioane reprezentau participarea statului, restul subscriptiei apartinand particularilor, majoritatea membri ai P.N.L. Primul guvemator al Bancii Nationale a fost Ion Campineanu, fruntas liberal si membru al guvemelor liberale in repetate randuri. Banca Nationala a Romaniei a fost principala sursa de credit pentru dezvoltarea industriei si a comertului, dar si pentru micii agricultori, devenind totodata "citadela" liberalilor, cea mai puternica baza financiara a lor. Dupa infiintarea Bancii Nationale, burghezia intra, asa cum scria Stefan Zeletin, "in rolullegitim al oricarei burghezii nationale, acela de a-9i imprumuta statuI cu bani 9i deci de a-i impune conditii ~ a-i cere garantii".

Iin Moldova, l colegiul Lu if: ofiter, s-a p terara, iar trei 1 Mihaileana.
are i-a adus

vieti] politice u In timpul me ale acest dar eel mai II1ii1877-18

- I. cAMPINEANU

de boieri ~ede France. 1860-1870. it unele fun le la Ploie9ti lor Ferate R, pe care a a ales director, rtenit, consi si seful ,,0(0

(lB41-1888)

ca lipsesc Romaniei instiit care fac puterea societesi [... ] am cautat sa infiintam ~ - nu dandu-le in concesiune straini, ci fondandu-le cu zoastre si ,suspnandu-le din noastre [... ] Sa nu luam bani ~;P si sa-i platim insutit [... ] ci !aril prin transforrnarea unui -:l::IiIDescin alt capital; al doilea, - rnai multi proprietari."
~ al lui I.c. Bratianu In Parlameni,

1886

tar al Diva Cuza ca se rupat fotoli moartea I tidului Nati sa imp u-se din nemhru era

INTAIUL TIPDEBANCNOTA DE0 MIEDELEI EMIS INTRE ANI!1881 ?I 1933

l,

108

LlBERALISMUL:

IDEOLOGIE

$1 PRACTICI

POLITICE

~! ~:

LECTIE , DE EVALUARE: Liberalismul, ideologie ~i practici po

1. 2. 3. 4. 5.

I. a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice ' toare urmatoarelor definitii: Grup restrans de mari posesori ai capitalului financi mina viata economica a unui stat . Grupare in cadrul P.N.L., condusa de Eugeniu Carada, de a aduce in fruntea partidului pe Ion 1. C. Bratianu Coalitie realizata in februarie 1867 intre liberalii radi de Nicolae Ionescu si liberalii moderati condusi de niceanu . Principiu al doctrinei P.N.L. care Isi propunea ca v. tuturor resurselor si a energiilor nationale sa co dezvoltarea societatii romanesti . Asociatie internationala cu caracter filantropic, in parte carei membri se recunosc prin anumite semne, simboluri . I. b. Completati spatule libere cu numele unei p implicate in fiecare dintre urmatoarele evenimente: Primul guvemator al Bancii Nationale a fost ales .... _ A condus 20 de ani Banca Nationala si a fost seful ,,0, Lider al P.N.L., ministru si prim-ministru in repetate contribuit la venirea lui Carol de Hohenzollem in Ro A participat la importante evenimente din istoria m maniei si a fost ministru de exteme in anii cand s-a c pendenta . Lider alliberalilor radicali, a fost ministru, deputat si Capitalei si a fondat ziarul Romdnul .
A

1. 2. 3. 4. 5.

II. Ordonati cronologic evenimentele istorice din scriind ill spatiile libere din coloana B literele coresp succesiunii corecte:

A.
a.Infiintarea Bancii Nationale b.Dimitrie A. Sturdza devine presedinte al P.N.L. c. Liberalii adopta 0 lege pentru incurajarea industriei nationale d. Biserica Ortodoxa Romana devine autocefala e. Coalitia de la Mazar-Pasa.

(0:'
"Trebuiesc dar reformate cat mai curand Iegile administrative si chiar economice in vederea de a le face neatarnate de atotputernicia guvernamentala, initiativa, activitatea si traiul cetatenilor [.. ,], caracterul si independenta individului fata ell Statui,"
Programul P.N.L., 1875

III. Cititi cu atentie [D1] si raspundeti cerintelor: 1. Precizati contextul politic in care a fost elaborat acest P.N.L. 2. Definiti liberalismul. 3. Mentionati alte trei etape in evolutia liberalismului 4. Mentionati doua masuri adoptate de liberali care programul P.N.L. din 1875.

neE

fniu Carada, C. BriHianu.


~ralii radical;

pu~i de

~ unei per runente: tales seful Oculb r " ~repeta te r,A ~inRomA toria mode nd s-a casti leputat
~l

..L.

ta

110

CONSERVATORISM,

NATIONALISM,

TRADITIONALISM

CONSERVATORISMUL ROMAN
Originile Conservatorismul politic din Romania i~iare obarsia in boieresti redactate in ultimele decenii ale secolului al xvm prima parte a veacului urmator. Convinsi de necesitatea consolidarii propriei societati, tantii elitei din aceasta perioada s-au adresat marilor pute . indeosebi Rusiei tariste. Ei propuneau, intre altele, reo aparatului administrativ si a visteriei Principatelor. Aveau totodata, 0 noua politica economic a, si chiar si 0 aWi culturala. Pentru "siguranta persoanelor, proprietatilor si a se gandeau la 0 varianta romaneasca a cunoscutului Hab Act; un cadru juridic prin care societatea, respectiv statuI, p si stabilitate, ii garanteaza individului libertatea si m creatoare. Memoriile amintite au fost elaborate in conditii istorice I vorabile: repetate razboaie austro-ruso-turce care se desfa spatiul carpato-dunarean si care adesea se sfarseau cu ra toriale. Alte aspecte ale contextului european sunt insa fa conturarii conservatorismului politic roman. In Angli poposeau, din cand in cand, boierii romani, modelul s liberal-nationalistii francezi era aprig combatut [D1, D2]. In politica si istorica, ganditorii britanici sustineau .absurditef a distruge prin violenta 0 veche ordine sociala. Inlocuirea tutii traditionale (monarhia) sau a unei politici, chiar defi: ,,0 inventie contemporana" (indiferent ca este denumita torat", "directorat", "consulat"), duce la dezastru. In c potrivit primilor conservatori europeni, tradiiia trebuie Fiecare om este dator sa accepte pozitia mostenita in ierar sa respecte autoritatile si, in primul rand, pe conducato Dumnezeu. Principii generale !}iidei principale Doua principii generale rezulta din cele de mai sus: 1. principiul ierarhiei; 2. principiul auioritiiiii. Aceste principii constituie temelia conservatorismului e care se afirma in prima jumatate a secolului al XIX-lea.Din ele principalele idei: redobtmdirea/pdstrarea supremaiiei spirituale a Biseri propovaduind respectarea cuodniului lui Dumnezeu, poate pornirile distructive ale oamenilor; monarhia consiiiutionala ilustreaza imbinarea trecutului autoritatii politice) cu prezentul (realitatea, caracterizata prin ratii si impliniri. consfintite juridic);

Opinii despre aparitia ~i raspandirea conservatorismului european

.Jmpactul miscarilor sociale, care a accentuat tendinta personalitatilor culturale de a pune sub semnul intrebarii principiile iluministe, a stimulat 0 reactie si mai generalizata impotriva Revolutiei franceze si a lui Napoleon. Aparitia ideologiei conservatoare a fost cea mai vehementa forma de condamnare a revolutiei si totodata cea mai completa descriere a unei viziuni sociale alternative".
John R. Barber, Istoria Europei moderne

--D1

D3..
"Termenul a suferit 0 denigrare in ultimele doua secole de istorie si civilizatie europeana. 0 denigrare promovata de liberalismul si democratia triumfatoare, dar si de ideologiile de stanga si de extrema stanga, care au impus intr-o buna parte a continentului experiente politice, economice, sociale si culturale. Termenul de conservatorism a servit ca antiteza a progresului si a devenit mai mult sau mai pujin 0 insulta. Nu-i mai putin adevarat ca au existat si reusite de analiza [ ... J in sens constructiv. Cele mai imp ortante vin din cultura germana si britanica. Si nu intamplator: in Anglia se naste critica la adresa Revolutiei franceze, aceasta luand forma cea mai coerenta in Germania. lar Germania face pentru ideologia conservatoare, ceea ce Franta face pentru iluminismul progresiv [...J."
Ion Bulei, Conservatorismul

comentau opiniile celor doi istorlci conternporanl, citaf mal sus.

TIONALISM

CONSERVATORISMUL

ROMAN

111

~ROMAN
~,
~:.c
b

lTOpriei soeietaf sat marilor pu mtre altele, n cipatelor. Aveau

~5

.~a;
D
,..

e Rosetti-Rosnocare apreciau ~oltare, indeosebi atorilor din Anglia; Ghica, domn al area fanariotilor, istoricesi al evitarii care pun in pericol eelmai bogatboieral al Moldoveiin peri-

tat ce are rddacini in trecutul indepdriai devine parte a societaiii active; indepartarea unui element al aeestei structuri arganice deschide calea catre haos; pragresul rezultd numai .dirur-un proces lent ei prudent, asemanator maturizarii unei plante". Legitimitatea prin autoritatea politica reprezentata de monarh a fost sustinuta si de carturarii TOmaroin primavara anului 1848, pma la abdicarea lui Gheorghe Bibescu Voda [D3] , Chestiunea respectarii si apararii marii proprietati funciare a caracterizat repetatele dezbateri din Comisia Proprietatii in vara aceluiasi an apoi, in cadrul celor doua Oivanuri Ad-Hoc din 1857 [0 [. Pentru gradualismul schimbarilor, in vederea evitarii convulsiilor sOdale, s-au pronuntat reprezentantii eonservatorismului autohton si in timpul domniei lui Alexandru loan Cuza.
, I , I

~ chiaI

\)1 0

~i\. a redactat ulterior


E

)TOprietapJorsi moscutului Hi 'eSpectivstatul, ibertatea si m

ereformatoare pentru

funimismul - contributie la definirea conservatorismului roman

Dupa asasinarea prim-ministrului Barbu Catargiu, exponent al ist,coautoral Regula~ ca domn al Valahiei, conservatorismului, critica canvulsiilar sociale continua. Mai mult, e la 1848", propunea prin junimism, se ajungea la 0 critica organizata, coerenta a insesi - damentalesus-men- "direep.ei ill care se fndreapta' societatea romaneasca moderna". .Jnovatiile" (ideile, institutiile) liberale din perioada 1848-1864 au Dnditii istorice fast considerate imitatii, imprumuturi din Occident. Ele atingeau, rce care se de potrivit junimistilor, numai "suprafata societatii romanesti", fund ~sfar~eau cu doar "forme fara fond". Premature, veneau in contradictie eu traditiile legislative, cu structura sociala, cu spiritualitatea majoritatii ill sunt msa romanilor, Ele intdrziau apariiia si dezvaltarea "noului continut", care nndn. In An sa corespunda starii reale a tarii, caracterizata prin: ini, modelul lipsa unei "democratii a muncii", in care cele trei .clase" ale sodeiHut [01, 021. in tatii - taranii, mestesugarii si "guvemantii" - nu erau incurajate eau Aabsurditat ~oastra ca aceageneraala. Wocuirea n-a lucratea, nu numai de stat sa-si realizeze sarcinile specifice; preearitatea eulturii, alta .fantoma fara trup", care impiedica litici, chiar de liE' -?i conservatorii,pentru a este denumita . - 01 careva faliji?Eu cred "democratizarea Romaniei de jos in sus". lezastru. In -....;:El tineret [...J facut-a el Asadar, pentru junimisti, liberalii asigurau numai 0 "democrape ditia treb . c .;c principii? Am spus-o de sus in jos"; nu exista clasa de mijloc, deci nici burghezie; nici prole,we ~deose biril tenitVA. ._ ..:. _~ . astazi azica e de tariat, ca urmare; soeialismul eonstituia 0 "mare anomalie": Partidul a ill le:ar. - =:Jreapta si Stangaatunciau >econducatoru. -"'LFi putine decatastazi [... J. Liberal era considerat un partid artificial; numai eei care reprezentau deosebiremai mult de interesele mosierilor si ale tarardlor aveau posibilitatea sa instaureze ~....c:......;: Ge principii,Conservatorii forme politice si culturale corespunzatoare "obiceiurilor ancestrale"; =>V., libertatea,caciei s-au junimistilor si, prin ei, eonservatorilor le revenea, astfel, rolul prinparintiilor pentru dansa: cipal in asigurarea progresului gradat, real, durabil [05,07], =: mraurireapoliticaa genee mai sus: ei au gandit ca puterea Mediile sociale - -a exclusiv in mainile Variante ale aceluiasi mediu doctrinar, conservatorismul si P. P. carp, Era noud junimismul au definit eonvingerile politiee ale marilor mosieri.si ale fiilor acestora. Familiile Bals, Brancoveanu, Cantacuzino, Carp, Catargiu, Ghiea, Lahovary, Manu, Rosetti, Sturdza, Stirbey cuprind numeroase exemple in aceasta privinta. Adepti ai conservatorismului, inclusiv prin filiera junimista a acestuia, ei proveneau din familii care obtinusera tit1uri boieresti eodata conservatori?Noi liniesustinatoriai progra- drept recompensa pentru serviciile administrative efectuate. Cazul '. de la Divanul Ad-Hoc," eel mai cunoscut este eel allui Vasile Pogor; la fel, eel allui Teodor Burada. A. D. Xenopol, fiul unui functionar superior, autodidaet, avea Titu Maiorescu, in vedere variate alternative privind dezvoltarea Romaniei modeme. Romdniei sub domnia lui Carol I

=-~

.J'

I.

~-~

112

CONSERVATORISM,

NATIONALISM,

(TRADITIONALISM

I'm,
!!-~: e

"Dad! este 0 caracteristica, prin care trebuie sa se deosebeasca un Partid Conservator, e pastrarea necliniiid a spiritului de ordine. Ordinea este, cum s-ar zice, igiena Statelor si a societatii."
Conservatorismul Matei Cantacuzino, nostru, Liberalismul lor

ID:.
"Conservatorii nu inventeaza paradisuri unde fiecare sa poata fi indestulat dupa pofta inimii. Ei se multumesc cu paradisul crestin, in care nu se poate intra decat dupa indeplinirea unor anumite conditii. Neavand la baza sa un plan de perfecta repartizare a bunurilor, conceptia conservatoare pare Iipsita de 0 tinta. Socialistii, democratii de toate nuantele, chiar si liberalii au 0 tinta, caci au mitul fericirii viitoare la indemana. cu care ei dau conceptiei lor 0 unitate ideala, Conservatorii n-au acest mit. Ei n-au ca ceilalji putinta sa amestece utopia si realitatea dupa voie, ci trebuie sa se tina numai pe terenul realitatii."

c. Radulescu-Motru, Concepiia conservatoare si progresul

Diversitatea originii sociale a reprezentantilor conservator" si sorgintea multietnica a junimistilor sunt ilustrate de faptul ca fii de negustori romani, aromani, armeni, evrei, greci au p la ampla dezbatere de idei privind evolutia organica a s romanesti, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Nume cum sunt Grigore Mithriade Buiucliu, loan C lacob Melik, Petru Missir, Nicolae Quintescu s.a. atesta cele mai sus. Interesant este faptul ca multi dintre cei nominali devenit apreciati profesori universitari si publicisti, care activau si la Bucuresti, principalele centre urbane ale vremii.Totodata poetul bucovinean Samson Bodnarescu, carturarii brasove Meseta si Gavril Munteanu, prin loan Bechnitz si Eugen Br Sibiu, conservatorismul si junimismul, reunite ulterior, reprezentate si in teritoriile romanesti afIate, la acea data, granitelor statului national modem. Intelectualii epocii au constituit suportul social eel mai re tativ al ideilor conservatoare. Cei mai cunoscuti junimis oameni de cultura care descindeau din personalitati afirmate A la mijlocul secolului al XIX-lea. Titu Maiorescu, lacob N Dimitrie Laurian sunt continuatorii generatiei care, la 1848, legitimitatea istorica, dar si sustinatorii evolutiei organice pasoptiste. Renumiti oarneni ai scolii, secundare si superioare, au in preajma multi alti dascali, dintre care ii amintim pe: gl Grigore Cobalcescu, matematicianul Nicolae Culianu, filozofii Conta, P.P.Negulescu, C. Radulescu-Motru [D6]. ldeile conservatorismului, ale junimismului, in primul r,A fost propagate, vremelnic, de cei mai cunoscuti scriitori ai Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, loan Slavici, Barbu Ste Delavrancea, Alexandru Vlahuta. Episodic, la dezbaterile ini' societatea cultural-politica [unimea, participau Vasile Alecsaru Creanga, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Nicolae lorga, Gheorgb Alexandru Philippide, A. C. Cuza, chiar dad, ulterior, multi acestia au devenit adeptii altor "modele" social-politice dezvoltarea Romaniei modeme. Cu toate acestea, conserva si junimismul au fost reprezentate in continuare de pers renumite pentru nobletea spirituluilor,
A

.Doctrina conservatoare este aceea care tine drept un adevar istoric: ca progresul real, durabil nu se poate face prin salturi; caci el nu poate fi decat rezultatul unei legaturi armonioase a trecutului cu prezentul. Institutiile viabile ale unei societap se dezoolti: prin ele fnsele, prin traiul normal al societatii. Dezvoltarea lor este intelept s-o ajuti, s-o indrumi catre progreso Trebuie sa ma explic pe data ca, prin progres, inteleg intinderea tot mai mare si mai adanca a participarii poporului la harul civilizatiei."
Alexandru Marghiloman, Doctrina conservatoare

Analizati [03, D4 Ds, D6' D7], raportandu-le la cele doua principii ge conservatorismului european, mentionate in lectio. Explicati succint ce intelegeti prin aflrmatllle urrnatoare: Conservatorismu/ s-a eonstituit ca miscere intelectuala In momentul fost dee/an$ata 0 profunda restructurare a menta/itatitor. {Alexan Conservatorismul este un fenomen istorie, specific modemitafii. (I Majoritatea ideilor eonservatoare se impteteeu tntr-o doctrina coerenta. (J. R. Barber) Hedactati un text de maximum 0 paqina, in care sa prezsntati g evolutia principalelor idei ale conservatorismului roman. Stabiliti rolul junimismului in cadrul procesului de clarificare ideologica tului conservatorist din Romania rnoderna,

)NALISM

ROMANTISM

$1 NATIONALISM

113

antilor conserv ilustrate de fa evrei, greci at! utia organica al XIX-lea. ~uiucliu, loan ru s.a. atesta Celointre cei no . blicisri, care a .. lie vremii. Tot, futurarii bras hnitz si Eugen reunite ulte te, la acea data l social eel mai IlTIOScu ti j malitati afirm )rescu, Iacob ,tiei care, la 1~ volutiei org are si superio Ii amintim pe: Culianu, filoz

-=

~u origineain Ilumiaccentul pe ratiune. ~ secolului al XVIII-lea ;=}uj al XIX-lea, liberalis~ sa atraga noi adepti, . =inist si-a pierdut influ. intelectuale si cultu-IIIIlinismul a facut loc .tuind 0 era in care cei - scriitori si teoretideni au . 'ea ar putea descoperi 1M ratiunii."
John R. Barber, Isioria Europei moderne

ROMANTISM Sl , NATIONALlSM~== ,
Romdnii in "secolul romantic"
Pe plan universal, pentru veacul al XIX-lea sunt folosite mai multe sintagme: secolul raselor, dar si secolul individualismului; de asemenea, secolul roiii ori secolul economiei politice; in sfarsit, secolul naiiunilor sau secolul romantic [Dl' D2]. Desigur, nu de fiecare data, secolul incepe la 1801, ci mal tarziu, Astfel, in cazul care ne intereseaza, asa-zisa "revolta romantica de la 1830" cuprindea anumite medii social-politice abia in 1848. Esecul "revolutiei continentale", in urmatorii doi ani, a dus la declansarea "crizei constiintei europene", 0 "criza perpetua. benefica si creatoare", din moment ce, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, a favorizat "transformarea din temelii a forme lor de cultura mostenite de sute de ani". Pana catre 1880, Europa dobandea noi structuri socio-economice si i9i legitima identitatea .. La romani, ca de altfel pretutindeni in sud-estul Europei, romantismul s-a suprapus resurectiei nationale. "De9teptarea", prin "reinvierea virtutilor stramosesti", a fost propagate de artistii, scriitorii si istoricii generatiei pasoptiste. Pe urmele profesorului sau de la Colegiul National Sf. Sava, Aaron Florian, care vedea in Mihai Viteazul un "Achile romanesc", Nicolae Balcescu a incercat sa devina un "Homer romanesc", In viziunea sa, episodul Calugareni (1595) era "briliantul cel mai stralucit al cununei gloriei romane", iar voievodul de la 1600, un model de ctitor al Romaniei moderne [DJ. Un alt istoric romantic, Mihail Kogalniceanu, a fost mal rezervat: semnala "ambitia nemasurata" a lui Mihai Viteazul, dar considera domnia acestuia - altfel "stralucita prin cuceriri" - una "fatala Tam Romanesti", prin urrnarile imediate. Kogalniceanu isi exprima speranta ca, nu numai in cartile de istorie, ci si "in memoria poporului", vor patrunde si "principii virtuosi, dar pasnici". Tot in epoca unirii Principatelor, concomitent cu transformarea definitiva a lui Mihai Viteazul in mit national, a fost readus in atentia contemporanilor un alt simbol - Dacia veche. Harta acesteia era introdusa in manualele scolare de un cunoscut pasoptist, A.T. Laurian; o harta pentru elevii "Daciei noi", fauritorii "Daciei viitorului [...], libera intre hotarele cu rauri late, cu sira muntoasa a Carpatilor sprijinind-o la mijloc" (Nicolae Iorga). Totodata, prin trimitere la .Jeaganul lui Romul", Laurian explica toponimele contemporane prin etimologii neinchipuite. Exagerarile sale latiniste ("purificatoare"?), cup rinse si in alte lucrari semnate de el, sunt intrecute, probabil, numai de .filologia comparativa ario-europee", indeosebi de cuvintele grupului "indo-perso-tracic", nascocite de B.-P. Hasdeu, care au starnit reactiile ironice ale junimistului, pe atunci, Gheorghe Panu, precum si pe cele ale lui Titu Maiorescu. Ministru al Cultelor si Instructiunii Publice, ultimul a suspendat cursul universitar liber tinut de Hasdeu. Urmatorul ministru, liberalul G. Chitu, a aprobat redeschiderea cursului in acelasi an, 1876.

fD6]
tlui, ill primul
scuti scriitori rvici, Barbu $tl a dezbaterile . 1Vasile Alecs Iorga, Gheor a, ulterior, m social-poll tice stea, conserva iluare de per.

,.....--vrezinta cea din urma eti-= secolului al XIX-lea. Nu ne ce se intelege de obicei prin ar romantic, prin diviziunea

directii si tari; ne referim


_!tit care a comandat epoca, nascuta odata cu secolul si ?utem descoperi, pentru - numire mai adecvata. Cad romantism nu-si gase~te -- catre 1850; ca recuperarea are loc dupa detasarea de ui XVIII; ca post-romanznarile modele la caricatura si etc. etc. - toate acestea de jos al istoriei [...]."
Mihai Zamfir, Din secolul romantic

,"'-:::;:fu::ta revolutiei de la 1848si apoi

. Viteazul trece printr-un gurare, devenind, din erou dnic, un simbol al unitatii are: fE:iunt anii cand idealul de unire 'fiJ'!,mOmentul it; , .:;:u rornanesc, Romania ideala riifilor. (Alexand - In constiinte, se proiecteaza in modemitatii. (lor.' :SOric. Aceasta orientare na-o doctrina an . ::::otiticasi istorica apartine in :i singure generatii, generatia ~ prezentati g~revolutia de la 1848 si a rea00. ~::::rirea Principatelor si Romania care ideologica a' principii gen

)Ua

Lucian Boia, orie ~i mit in constiinia romfineascii

114
D4 .. "Un stat e forma cea mai inalta, cea mai promitatoare de roade, cea mai educative, in vieata unui popor. Cand poporul a ajuns la un anume grad de dezvoltare, din radacinile lui suptpamantene [...] rasare si aceasta floare a statului [...]. Nu e bine ca statul sa se incerce pana ce nu e poporul pregatit pentru a-l sustine. Atunci el, statul, poate ajunge in stapanirea unor paraziti din launtru, sau supt infatisarea lui se poate ascunde 0 intreaga cotropire straina."
Nicolae Iorga, Ideile abstracte ~i statui organic

CONSERVATORISM,

NATIONALISM,

TRADITIONALISM

Nationalistii

romdni ~i "prima intrare in Europa"


A

B. P. HASDEU (1838 - 1907) UN SPIRIT UNIVERSAL DIN SERIA CANTEMIR - HELIADE - EMINESCU - IORGA.

(i5;
,,[...] Hasdeu s-a pronuntat [...] impotriva cosmopolitismului. Nimeni nu avea sa exprime msa mai bine aceasta stare de spirit ca Mihai Eminescu, marele poet national, dar si marele gazetar si profet nationalist. Eminescu s-a aratat eel putin rezervat, adesea msa chiar ostil, fata de valorile occidentale. El visa la 0 civilizatie romaneasca pura, neatinsa de inrauririle straine si cu atat mai putin de prezenta efectiva a strainilor,"
Lucian Boia, lstorie ~i mit in constiinia romaneasca

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, conservatorii ( si liberalii - moderati sau radicali ("ro$ii") - faureau Romania moderna. Pro-occidentali convinsi, in cvasitotalitatea au asigurat societatii romanesti "prima intrare in Europa". normele apusene de viata au influentat modul de a privi impartirea aparenta a societatii, habitudinile jurnaliere, cos gastronomia de lux, corespondenta mai ales dupa ce, in 1860, legiferat alfabetullatin. In ultimii doi ani ai domniei lui Cuza si in intreg d urmator, pana la agravarea crizei orientale, valorlle si instituti dentale au prins radacini in solul romanesc. Monarhia tutionala, parlamentul bicameral, pluralismul politic, alte 'guvemare, dar si constituirea, in 1866, a unui cabinet de nationala, responsabilitatea ministeriala, azilul politic, to etnica, denumirile stabilimentelor industriale si ale firmelor ciale, sistemul de asigurari si eel de credit constituie convingatoare in aceasta privinta. Nu au lipsit insa reactiile critice la adresa acestor valori tutii. Unele "importuri", dupa cum stim, erau considerate fara fond". Ulterior, E. Lovinescu - ceva mai optimist -Ie d "forme care i$i creeaza treptat fondul". Aprecieri contradid formulat si alte personalitati culturale ale vremii. Desi cu " ta!i politico-istorice" diferite - democratica, liberala sau c toare - aceste personalitati aveau totusi un element comun: national, relativ omogen, referitor la modernizarea societatii ro la occidentalizarea acesteia, prin infapuirea unor reforme Explicatia acestui aspect comun? Faptul ca, in a doua j veacului al XIX-lea, nationalismul era, inca, un principiu politic un sentiment firesc. Ideea statului national, a constitui siai-naiiune, reprezenta vointa comunitatii .etnice romanes alcatui si consolida un organism politic propriu. La fel acti deceniile sase si sapte ale secolului al XIX-lea, si italienii, $ig' si multe alte popoare din Europa centrala si sud-estica, unde, farfunitarii politice si, adesea, stapanirii straine, procesul ref, modernizator intarziase. De aici, probabil, frecventele tri propria istorie, la unele asa-zise modele naiionale, in sfarsit, la turile cu ceilalti europeni [D41. Un caz interesant este, in acest sens, eel al lui Hasd Nationalist de sensibilitate politica liberala (a fost ales de listele liberale in 1867, apoi in 1884), el invoca un model aut secolul al XVI-lea, loan Voda eel Cumplit. Acest antici reformelor lui Cuza, scria Hasdeu, secularizase averile ma preconizase 0 reforma fiscala menita sa imbunatateasca !aranimii. Voievodul ar ilustra "caracterul nationalitatii ro baza a legislatiunii sale" posibil in procesul modernizarii R la 1865, cand edificarea statului national si a dreptului cores 'reprezmta principalul obiectiv politico-istoric. Potrivit lui Hat ceea ce evidentiaza valoarea vechii civilizatii romanesti valorificat in epoca unirii Principatelor si a cuceririi indep de stat a Romaniei: "continuitatea politica in Dacia", m Imperiului Roman, forta Moldovei medievale. Adept al pun vedere potrivit caruia dacii detin ponderea in sinteza ro

RDMANTJSM

$) NATJONALJSM

115

eropa" mservatorii - faureau ~ :vasitotali tai in Europa". tl de a privi rrnaliere, c pa ce, in 1 in intreg ile si institu] ~.Monarhia oolitic, alte t cabinet de rl politic, b ale firmelor constituie ester valori considerate imist-le d eri contradi i. Desi cu " lerala sau c entcomun: societatii ro or reforme a doua ju

adversar allatinismului pur si slavist de marca, Hasdeu s-a afirmat ca un nationalist antirus. Ca basarabean, ca patriot roman, el a ramas un partizan al solidaritatii latine, ferm hotarat sa demonstreze ponderea restransa a "elementului slav in limba romana si in vechea cultura romaneasca" (L. Boia). AlP. nationalisti romani din epoca unirii, desi convinsi de necesitatea modernizarii societatii romanesti, isi manifestau totusi nein- . crederea fata de civilizatia occidentala, Este cazul urmasilor lui Simion Barnutiu. care preluau conceptia acestuia privind "du~manii nationalitatii romane: a) strainii din mijlocul nostru, b) civilizatia europeana egoista si materialista, c) romanii cu educatie straina-". Insusi principele strain era considerat un pericol, De aici, replica lui Titu Maiorescu: "singura noastra temere ar fi, astazi, nu ca noi vom deveni vreodata germani, lucru imposibil, dar ca principele german ar putea deveni prea roman". In schimb, G. Panu, dupa ce ii paraseste pe junimisti, apoi pe liberali si constituie propriul partid democrat-radical, ii .xiedica" regelui Carol I pamletul Omul periculos.

Eminescianismul
~flNESCU (1850-1889)

itic 1a interferenta romantis~lOo=.ului, criticismu1ui junimist, atoare si traditionalismului

'incipiu politic
a constitui . ice romanes ,. La fel acti talienii, si g' stica, unde, irocesul refo ventele tri . ,in sfarsit, la .

Hasdeu ost ales dep


1Ul

1model

auto
v .

.cest anticip rverile man


VtVt V'

ma a, easca malitatii rom' ernizarii Ro tului coresp rivit lui HaSdi' romanesti epen aCIa , mo~ Leptal punc . inteza roma
TITll ill

~a alfabetizata [...] e [...] -.r ~tura (inclusiv pastoritul), _ pe producerea si stocarea dr-o asemenea societate e __ --= generala -larg impartasita :enta astazi - dupa care 1Ir.=--.: =n sistem inteligibil care poate . din a carui cercetare rezulta mternica tehnologie, dad ~:sfe pozitiva. Aceasta societate, ~ de a noastra, nu se bazeaza unei intelegeri si stapaniri a - :nai largi, care justifica speranta atatiri continue a conditiei :z se bazeaza, mai degraba, pe 0 .:zre presupune 0 asociere stabila ::..:::::f.i si societate, in care natura, ~ a furniza provizii relativ sprijn:a si ju~ti!ica intr:un :ood or~e~ sociala, reflectand acesteia.
-

Ernest Gellner, Mitul naiiunii ~i mitul clase/or

Gandirea politica romaneasca din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea este de neinteles fara referire la ideile lui Mihai Eminescu. Spre deosebire de criticismul junimist, care reprezenta "interesele boierimii amenintate in vii tor de liberalism", criticismul eminescian exprima viziunea claselor de jos, a "claselor vechi, pozitive" (G. Ibraileanu), viziunea taranimii, a razesilor, a meseriasilor (foarte putini), a "nascandului proletariat intelectual", a tuturor acelora pentru care "epoca regenerarii nationale" insemna .xlecaderea politica si mizeria economica". Traditia taraneasca, antinomia ruralitate-citadinitate, critica revolutionarismului, antipatia fata de clientelismul politicienilor care mimau solidaritatea nationala si monarhismul proftmd, exemplul reprezentat de voievozii veacurilor precedente care prin politica lor "reacp.onara" asigura "continuitatea istorica" (Aurel C. Popovici), autohtonismul, repulsia fata de "implantuY' institutional si opozitia fata de cosmopolitismul "dizolvant", xenofobia "defensiva" sunt cateva dintre ideile si atitudinile poetului. Acesta aprecia, totodata, rolul insemnat ce revenea unui conservatorism national, chiar unui liberalism cumpiitat. .Profet al vremurilor de civilizatie nationala", in .mitologia" sa Eminescu propunea 0 societate agrarii alfabetizatii, dupa expresia lui Ernest Gellner [D6]' 0 societate preconizata si de reprezentantii curentelor traditionaliste de 1a Inceputul secolului al XX-lea. Mai mult, la inceputul noului veac, naiionalismul democrat allui Eminescu a fost preluat de Iorga, iar till C. Radulescu-Motru ducea mai departe conceptia privind specificul national. Toate acestea dovedesc valoarea ideilor cultural-politice ale poetului, temeinicia punctului de vedere al acelora care acceptau eminescianismul [D7]'

o ."

. .. . de

m bazat pe dreptul istoric, pe poporului roman, nationalismul -'-1 proiecteaza in prim-plan 0 preepentru so lidarit an ate Ad' mauna parti. or de clasa."
~ar

---/""

Ion Stanomir, Preliminarii la 0 analiza a curentului - de la Eminescu la Nicolae Iorga

Explicati succint afirrnatia: nDreapta traditiona/a, ca $i cea radica/a, se vor revendica de /a eceeste denuntere neta [a cosmopolitismului], inifiata de Eminescu $i continuete de lorga."

116

CONSERVATbRISM,

NATIONALISM,

TRADITIONALISM

~~~~~~~T

RADITIONALI5M 51 IDENTITATE NATIONALA ,


, ,

\J

Distinctia dintre conservatorismul

politic si traditional"

ro;

,,[...] traditionalismul este un concept socialogico-generalizant, vechi de cand lumea, in vreme ce conservatorismul este un concept istorico-sociologic, care desemneaza un fenomen modem [...]. Intre cei doi termeni este 0 diferentiere esentiala."
Ion Bulei, Conservatorismul

ldentificati, pe baza mtormatiel din lectie, dlterentierea amintita de istoricul sus-rnentlonat.

Conservatorismul politic, dupa .cum stim, trimite la pentru a justificaevolutionismul social-istoric,in general, co proprietatii, ill special. EI este deosebit insa de iradiii denumire data de Max Weber unui alt conservatorism, eel Caracteristica umaria universala, traditionalismul este of-oricarui reformism. Este rezistenta primara la orice innoire. logic, consta chiar ill frica de schimbare. Parte a constiintei individuale ori colective, el tine de formele ancestrale ale vi Comportamentul traditional nu e legat de conservat politic nici epoca moderna. Exista persoane politice "pro care, ill probleme de viata, sunt traditionaliste, $i invers. De ill fata introducerii drumului de fier,un traditionalist se imp In aceeasi situatie, un conservator politic, un om care acji conform programului unui asemenea partid, are 0 atitudine bila, Spre sfarsitul secolului al XIX-leasi ill primii ani ai veal XX-lea, traditionalismul este reprezentat de ganditorii tinerete, se formeaza la scoala junimismului, pentru ca, ul contureze ei insisi curente noi, predominant agrariene [D2].

rn

D.. z
"La sfarsitul secolului [al XIX-lea], au luat amploare cateva curente agrariene, care impartaseau unele dintre ideile fundamentale ale junimistilor cu privire la modul in care s-au dezvoltat societatile si in care au avut lac schimbarile in cadrul lor."
Keith Hitchins, Istoria Romaniei

Siimiiniitorismul Elaborat de colaboratorii unui saptamanal cultural, Sa editat la Bucuresti incepand cu anul 1901, eel mai dinamic agrarian se afirma indeosebi trei ani mai tarziu. Aceasta coincide cu momentul in care N. Iorga devine director al peri mentionat. Cu acest prilej, istoricul reia unele dintre ideile ca student, le dezbatuse la Junimea. Convins ca Romania merge pe ,,0 cale falsa", cea a capit .occidental si a liberalismului burghez, pe care le consid nepotrivite cu experienta istorica a propriului popor, Iorga p respectarea traditiei. Grice ruptura cu aceasta traditie, co . este ill detrimentul natiunii. Fiecare initiativa, contrara .dezvoltare care decurge din "spiritul national", duce la pi identitatii manifestate de-a lungul secolelor.Pentru a ram este, un popor nu trebuie sa renunte la mostenirea sa; nu accepte "experiente sociale abstracte", nici sa imite modele Iorga manifesta 0 simpatie deosebita fata de tar~ . considera satul .Jocul in care legile schimbarii sociale" ope forma cea mai pura". Satul, pentru cunoscutul istoric, pastratorul traditiei multiseculare; ill cadrul satului, orice s trebuia realizata "cu respectarea deplina a structurilor 0 Spre deosebire de oras, centrul industrial allumii moderne, steril, cu relatii mecanice, impersonale intre loc':.itorii ramanea "depozitarul inaltelor valori morale". Intr-o
A

Heamtntlti ideile fundamentale ale junirnistilor, Care dintre aceste idei concorda cu aspiratlile agrarienilor?

l
,I

lLlSM

TRADITIONALISM

$1 IDENTITATE

NATIONALA.

117

:~i traditio
[11,

-=--!;;:;;:me are 0 vechime nu - secole si nu este scris :apetua in vesnicie. Ea e 0 parte, in filozofia ial [...] si, pe de alta "~~...".,r,'"'ea'"" comunitatilor etnice ~e cu propria-i spiri-=::-:-:::ul sau destin, distincte

trimite la In general, 0 lSa de iradii troatorism, c lismul este 0 l orice inno ~a constiintei cestrale ale . de conserva politice "pr, ii invers. Oe nalisr se imp . om care a., re 0 atitudine ill ani ai ve ganditon! entru ca, ul rariene [02].

-l"

agricola modelata prin cultura, vechea vatra rurala asigura eoolutia naiuralii. La Sdmdniitorul, Iorga a ramas director pana ill 1906, anul in care curentul sau agrarian incepea sa se dizolve lent. in 1907, intr-o conferinta publica, istoricul i~i schimba opinia despre raportul sat-eras, ill favoarea ultimului. in 1910, cand samanatorismul a incetat sa reprezinte 0 forta semnificativa ill viata intelectuala, Iorga se afirmase deja ca exponent al unui alt curent politic, nationalismul democrat [03],

Lucian Boia, . mil fn constiinia romimeascii

Poporanismul
Un alt curent agrarian al vremii a fost poporanismul. Reprezentantii sai au sesizat abaterile de la "dezvoltarea organica" a tarii, dar.spre deosebire de samanatoristi - nu s-au multumit numai cu chemari .Ja renasterea morala", ci s-au angajat ill actiunea reformatoare. Au elaborat, chiar, proiectul unei legi rurale cu profunde implicatii sociale si politice. Pentru noi structuri agrare, se pronunta insusi principalul teoretician al poporanismului, Constantin Stereo Nascut ill Basarabia, unde a fost influentat de populismul rus, s-a stabilit la Iasi ill 1891. A participat la viata cultural-politic a locala, acordand 0 deosebita atentie taranimii .

a lui D3' desprindeti definesc identitatea ste aspecte demon .:: c:..,.:mea romans este ea, ~i

REDAqIA VIETII RoMANE$TI in anul1909. din mijloc, de la stanga la dreapta, ~t Ibraileanu, Constantin Stere, Sadoveanu, George Diamandy, Mihail Sadoveanu, C. Chilimoglu.

zea a capit , Ie conside oor, Iorga pr rditie, consi contrara ,. duce la pi ru a ramane e sa: nu tre ite modele s: de tar ani :iale'" opere l istori .. onc, r n, o:lce s cturilor org todeme, un cuitorii sai, . intr-o so .
-r ,
u

. succint ce Intelegeti din urrna:5matii ale istoriculuiamerican -5:::hins: --". - ~~zbatere .Int~eec.ono~~~ti~i _~m unor dlterite filozofii ale . - nu era nurnat . un exerct itiIU . . Polernica s-a mutat din - _ teoretic in cel practic atunci ~.::artidele politice au adoptat argu~'e uneia sau celeilalte dintre ~ ca fiind ale lor proprii."

De altfel, Stere considera Romania 0 tara de agricultori, ill cadrul careia progresul economic si social era de neconceput fara consolidarea micilor gospodarii satesti, independente. Incepand din 1906, cand a infiintat revista lunara Viata romimeasca, Stere si colaboratorii sai au propagat poporanismul ("dragostea pentru popor") prin una dintre cele mai insemnate publicatii culturale ale perioadei. Pe langa reforma agrara, poporanistii erau pe cale sa obtina si votul universal. Este drept, cu ajutorul Partidului National Liberal, prezidat de Ion r.c. Bratianu. Declansarea primului razboi mondial a amanat insa aceste proiecte.

118

\ CONSERVATORISM,

NATIONALISM,

TRADITIONALISM

Atitudinea agrarienilor fatii de alte conceptii referitoare la viitorul Romiiniei Adesea aflate ele insele in conflict, curentele agrariene confruntat permanent cu alte conceptii despre dezvoltarea im 17i de perspectiva a Romaniei [D4]' Cea mai cunoscuta este polemica lui Stere cu so . desfasurata in anii 1907-1909:;;i cuprinsa in seria de articole, p in Viata romdneascd, intitulate "Social-democrap.e sau Popor Teoreticianul poporanismului respingea ideea potrivit careia tara este "menita sa urmeze aceeasi cale de dezvoltare ca occidentala". Stere contesta faptul ca industria reprezinta dezvoltarii tarii. Mai mult, el atrage atentia ca 0 eventuala malizare a importantei problemei agrare de catre politicieni ad inapoierea economica si sociala a Romaniei. Referitor la primatul industriei, agrarienii, atat popor si samanatori:;;tii,polemizau cu "pragmati:;;tii". Cu pr economisti 17istatisticieni, adepti la inceput ai liberului ultimii recunosteau "caracterul esential agrar al Romaniei", pronuntau si pentru dezvoltarea industriei. Asemenea idei, fa anterior de N. Sutu, A. D. Moruzi, I. Ghica, D. P. Martian, continuate indeosebi de P. S. Aurelian (1833-1909)..Agrono formatie 17i economist ca vocatie", membru al unui guvern lil chiar prim-ministru in anii 1896-1897, acesta intelegea ca R, nu putea concura cu succes in competitia intemationala piete decat daca se industrializa rapid. Aceasta cale de dezvol potrivit lui Aurelian, si 0 garanp.e a independentei statului ru in conditiile in care, pe plan mondial, cucerirea economica d ,,0 forma moderna de dominatie". Polemica starnita de ideile lui Aurelian a fost intretii special de Iorga. Istoricul si filozoful culturii nu-i ierta ad pragmatismului usurinta cu care trecea peste 0 traditie secul mult, il acuza ca, fara a fi consecvent, Aurelian se lasa mane de Ionel Bratianu, pentru a transforma "drapelismul" intr-o .. a partidului liberal prezidat, la un moment dat, de D. A. S a reactie asemanatoare a avut Iorga si fata de A. D. (1847-1920).Candva ,,0 culme" spirituala, un istoric model, p universitar si protector al polemistului de la Siimiiniitorul, X, devenit tinta atacurilor mai tanarului sau coleg. Xenopol, jurist si economist ca formatie, fost junimist, po care valorificase predispozitiile de filozof al istoriei, s-a do realitate, unul dintre "cei mai influenti aparatori ai industri (K. Hitchins). Spre deosebire de Iorga, Xenopol vedea Apus model de dezvoltare. De aici, convingerea lui ferma ca agr . au dreptate. Si, pentru a-si convinge contemporanii, ar economice le adauga pe cele demografice si politice. In co solicita interventia statului in sustinerea unei industrii viabi pingea __ astfel Jiberul schimb, care - in cazul Romaniei, Xenopol - nu permitea depasirea starii de subdezvoltare. Cu timpul, disputele dintre agrarieni 17i industrialisti au taramul teoretic, devenind practica politica, in vederea con intereselor eC-QD.9-mic~diferite. Interesele agrarienilor, alatura rilor sociale traditionale, s-au regasit in activitatea guvem

I'D: ...~
"In centrul tuturor doctrinelor [...] se afla rolul agriculturii in noua Romanie, nu doar in economie, ci ca determinant al relatiilor sociale si al valorilor etice. Nici industria moderna nu putea fi ignorata, intrucat toti, fie ei agrarieni neinduplecati sau occidentalizati convinsi, recunosteau potentialul acesteia de transformare a societatii."
Keith Hitchins

Pe baza textului de mai sus, ldentlflcatl eel putin doua elemente comune ale doctrinelor prezentate in lectie.

)NALISM

CONSERVATORISM,

NATIONALISM,

TRADITIONALISM

119

mceptii

STUDIUDE CAZ: /unimea,


lui Stere cu seria de articoh ocratie sau Po leea potrivit C de dezvoltare dustria repre !tia ca 0 even catre politicieni a.
V

grupare (societate) literar-culturala ~i politics


Forme de manifestare
(1) (2)

Intruniri saptamanale "Prelec!iuni" populare (3) Initiative institutionale (4) Puhlicatii periodice (5) Burse pentru studii in strainatate (6) Manifestari pub lice comemorative

nii, atat popo aatistii". eu )U t ai liberul rar al Romani \.semenea idei, 3., D. P. Martiar; ~1909). IIAgrcm a1 unui guvem ca ~l: Iv mternatfoncu.C. :a cale de dezv dentei statului rea economic a
.' .

~CU

iiIIi:~:-

(1840-1917) ESTETICIAN, PROFESOR _M POLITIC, SIMBOL AL '''WLUI JUNIMIST

ta mtelegea

~it I care au con trib Ul a c:. ==menta Junimii. Fonda=.;: irlaugat 0 grupare de carl-:E:e disciplinele majore, -=z. Alexandru D. Xenopol, .~:::!:l~n Lambrior, lingvistica: 1 a fost intre - 3ozofie; Gheorghe P~u, .. .. t' ffirziu, reforma sociala. m nU-I ler a . .. al .. e ~l spmtu e promoo tradl,!ie se ~-=!unimea au servit drept 1 se lasa mane ....... _iratie marilor creatori ai lismul" intr-o ~. ~e din cea de-a doua dat, de D. A. . .=: secolului al XIX-lea: Mihai ata de A. D. .:::. romantic si eel mai mare ~toric model -:.....:,a romana: Ion Crea~ga, viziuni autentice,. realiste, .amanaVt oru I X' . :::.::t_ , -- Ion Luca Caragiale, care eg.. . . - _ atentia asupra orasenimii st jururrust, P sale dramatice si in proza storiei, s-a do ..;. Slavici,romancier si nuveori ai indus . ill analiza personajelor." )1 vedea Ap Keith Hitchins, ferma ca agrn . Romania,1866-1947 )oranii, ar -olitice. In' CO industrii viab ul Romanisi,
r ]

---.::: /..---

(1) keep in toamna anului 1863. Au loc in casele membrilor fondatori cei mai cunoscuti: Petre P. Carp, Titu 1.Maiorescu, Iacob C Negruzzi, Vasile V. Pogor si Theodor G. Rosetti, care propune denumirea societatii. Reprezinta dezbateri de inalta tinuta intelectuala, pe teme de cultura: estetica, filologie clasica, istorie, arheologie. Prezentarea propriilor creatii si traduceri este asociata criticii junimiste, care consta in: examinarea severs a literaturii vremii, respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricaror imixtiuni cotidiene (mondene, politice) in actul de creatie. Procedee folosite: ironia, persiflarea ("zeflemeaua") la adresa exceselor de orice natura, la orice argument ridieol. (2) Debuteaza in 1864 si sunt organizate, timp de aproape doua decenii, sub forma unor conferinte duminicale. Contribuie la rasparidirea principalelor idei junimiste: respingerea rupturii violente intre trecut si prezent; respingerea conceptului burghez de libertate; respingerea conceptiei burgheze a proprietatii: apararea proprietatii mostenite si legarea ei de onoarea personala a proprietarului; pastrarea izvoarelor de bogatie naturala: aderarea la ceea ce este imediat, la concret; actiunea statului in directia rezolvarii marilor probleme ale vremii; transformarea statului intr-un purtator al culturii; respectarea specificului national. Deschiderea unei tipografii proprii, unde sunt imprimate manuale scolare si eursuri universitare. Functionarea unei scoli superioare proprii - Institutul Academic (1866-1879).
. (3)

-=

, v

(4) Ziare proprii: Vocea naiionala (Nicolae Culianu, Iasi, 1866); Consiiiutiunea (Iacob Negruzzi, Iasi, 1866); Convorbiri literare (Iacob Negruzzi, Ia~i, 1867; Bucuresti, 1885); Era nouii (P. Th. Missir, Iasi, 1889-1900); Vocea lasilor (A.C Cuza, Iasi, 1895). Colaborari la alte periodice: Timpul (Bucuresti, 1876 - 1. Slavici; 1877 - 1.L. Caragiale, M. Emineseu); Romania liberii (Bucuresti, 1877 - D.A. Laurian. 1.L. Caragiale) s. a.
(5)

Bursieri: A.D. Xenopol, Mihai Eminescu, loan Slavici, G. Dem Teodorescu, Gheorghe Panu, Samson Bodnarescu, Mihail Dragomirescu, P.P. Negulescu, 1. A. Radulescu-Pogoneanu, C Radulescu-Motru. bdezvoltare. ~:_;;_~_::. ~a;::;ct~iv;;;it~at;;;e~a~J"u;;:n;;;im~iji:i;ffo;:;jlk;o~siititi lustrialisn au __-~ de istorie literara. (6) Serb area nationala si congresul studentesc panromanesc de la manastirea Putna (1871); eomemorarea, in 1877, a unui secol de la vederea con x scurt cele scrise de ~or, alatur . . ~ HitchinsIn finalultextului uciderea voievodului Grigore al Ill-lea Ghica, care protestase fa!a de tea guvern -.ai sus. acordul habsburgo-otoman referitor la anexarea Bucovinei.