Astronomie Economie e ca Medicina

Biologie Chimie Desen Diverse Drept Engleza Filozofie Fizica Franceza Istorie Italiana Marketing Romana Romana1 Spaniola

Geografi Matemati

Germana Informatica

Muzica Psihologie

Curentul Art Nouveau

Ion Ralu ca-Mihaela Clasa a-XIIa D Art Nouveau

Arta 1900(Art Nouveau) a inflorit la rascruce de veacuri,situandu-se in tre istoricism si revolutia artistica a sec.XX Arta 1900 a stat la originea naster ii artei si arhitecturii noi, a rinvierii mestesugurilor artistice, a acordului modern intre forma si ornament.Ea a intervenit direct in afirmarea Industrial De sign-ului si a generat efectiv afisul si grafica publicitara (Paul Constantinescu) Perioada de la sfarsitul sec. XIX a oferit un teren fertil de studiu p entru istoricul de arta este totusi surprinzator ca miscarea Art Nouveau a fost la inceput considerata ca una din numeroasele fenomene stilistice nereusite ale secolului, fiind considerata prin excelenta decorativa si superficiala. De aceea pe fatada unei case construite in stilul art nouveau scria: De esta fachada no es responsable el actual proprietario. Miscarea art nouveau trebuie pretuita din mai multe motive. Ea contine intr-o oarecare masura un dualism: in privnta aspe ctelor cotidiene exponentii sai actionau practic fara sa stabileasca o legatura prea indepartata cu teoriile estetice ale lor. Dezvoltarea tehnica de astazi ne indreptateste sa fim plin de uimire si teama si e usor sa te identifici cu artis tii idealisti din epoca art nouveau care, prin rafinamentul lor estetic, se afla u in opozitie cu aceasta dezvoltare similara. Primele mari expozitii ale stilulu i au aparut abia dupa razboi: in cadrul Muzeului de Arta Aplicata de la Zurich e xpozitia lui Hans Curjel si la muzeul Londonez Victoria si Albert, expozitia lui Peter Floud(1952). Printe cele mai renumite se numara expozitia de la muzeul de arta moderna din New York(1958) si cea de la Paris(1960). Definirea stilului Conceptia formei: linia asimetrica care se termina printr-o miscare ca de bici, incarcata parca de energie constituie principala caracteristica de oranmen tal al stilului art nouveau. Intodeauna vie, in permanenta miscare ornamentatia apare echilibrata. Privind mai in adancime remarcam stradania de a stapani misca rea prin intermediul unei armonii bine echilibrate. Aspectul cel mai important a l decoratiei este capacitatea sa de a sublinia structura formei si apoi de conto pi atat obiectul cat si ornamentul lui intr-o entitate organica: scopul devine a stfel unitatea si sinteza. Exista mai multe stiluri art nouveau. Stilul abstarct

si structural simbolic se gaseste in sfera culturala franco-belgiana(decoratia executata de Guimard pentru Metro). Stilul floral si organic se gaseste la Nancy (Emile Gall sa prezentat la expozitia de la Pris din 1900 cu o masa de lucru cu m achetarie din diferite esente). Conceptia liniara, bidimensionala si simbolica a atins culmile prin scoala de la Glasgow(detaliile de ornament amintesc muguri s tilizati ori boabe de fasole, se introduc siluete feminine dezinvolte invaluite in conturul unor picaturi de lacrimi care cad or se circumscriu unor tipare lini are. Teoriile estetice ale timpului Cautatrea unitati in arta: una din ideile ce reveneau cu insistenta in cer curile care dezbateau sistematic problemele artistice ale epoci era dorinta de r einnoire a artei decorative prin promovarea unor cooperari mai apropiate intre a rtist si artizan; Artizanatul fata de masina: fireste ca artistul trebuie sa-si aduca con tributia la rezolvarea problemelor ridicate de arta aplicata dar se nastea probl ema daca prin firea sa artistul era dotat sa rezolve problemele industriei;

Miscarea reformei: art nouveau respingea cu desavarsire decoratia interioa ra de la sfarsitul sec. XIX. Camerele intunecoase intesate de mobila urmau sa fi e inlocuite cu un interior simplu, luminos, in care unitatea stilistica a detali ilor si a intregului constituia un element esential. Mobilierul era adaptat cu g rija interiorului, dupa cum vedem in opera lui Mackintosh, Van de Velde si Hoffm ann. Forma plianta, rotunda si inchisa contrasteaza cu forma unghiulara si desch isa. Forma tridimensionala si iluzionara a facut loc unei conceptii bidimensiona le simplificata si stilizata. Principiul ornamental care sta la temelia curentul ui art nouveau era faptul ca ornamentul isi avea propria valoare intrinseca. Cel e trei idei principale care formeaza stilul art nouveau sunt: principiul valori intrinseci al liniei, puterea organica s plantelor si simbolul structural. Curentul Art Nouveau in Arhitectura Una din calitatile predominante ale arhitecturi art noveau este posibili tatea de a pune in practica teoria structurii expunand elementele constructive a le unei cladiri, in special fierul, in asa fel in cat sa devina elemente aparent e ale fatadei cel mai adesea cu functie decorativa. Sticla este folosita in comb inatie cu fierul iar peretele de sticla s-a bucurat in perioada art nouveau de o dezvoltare independenta si ampla. Se folosesc scarile din sticla si fier ca cea realizata de Hotra pentru Maison du Peuple.Apare ritmul lunecatoral diferitelor parti ale cladirii, executate cu un contur ferm si auster asa cum reiese din luc rarile lui Hotra ,Gaudi sau Mackintosh.O alta trasatura esentiala o reprezinta p redilectia stilului Art Nouveau pentru asimetrie,fie in distributia maselor de c onstructie, fie in detalii mai putin importante,cum ar fi amplasarea ferestrelor si usilor.Exemplul clasic il ofera Gaudi prin Casa Mila (1905-1907) care reda modul in care diferitele parti apar organic legate in planul de baza.Arhitectura Art Nouveau reprezinta o dihotomie care este reflectata stilistic ,cronologic s i geografic.

Curentul Art Nouveau in arta aplicata In cadrul artelor aplicate problema cea mai mare o ridica necesitatea unei s chimbari iar forma de expresie pe care a dezvoltat-o s-a dovedit relativ omogena .In arta mobilierului, stilul a avut o importanta capitala la fel ca si in orfev

rarie,bijuterii,sticla . Tendinta Art Nouveau in pictura Intr-o incercare de a analiza rolul jucat de Art Nouveau in evolutia pictur ii trebuie spus ca acesta reprezinta o reactie impotriva impresionismului, cu ex ceptia zonei de cultura germana.In esenta,stilul reprezenta o reactie impotriva dezvoltarii suprafetei si liniei si in pictura a marcat sfarsitul conceptiei ilu zioniste asupra formei.S-a restabilit conturul,liniei adevarate si traiectoriei I s-a conferit propria sa valoare.Aceste imagini pot sa aiba importanta pentru c ontinut prin modul in care lina stapaneste atmosfera tabloului prin intermediulu i efectului sau sugestiv,ori ele pot evoca valori ornamentale.Putem ca acest cur ent este un stramos al expresionismuli in timp ce cealalta tendinta pune accentu l pe latura decorativa si ornamentala si valoarea lor speciala in pictura prefig ureaza pictura abstracta. Desi curentul Art Nouveau a avut un declin rapid caci deja in 1902 el se risip ise,importanta sa in artele aplicate si arhitectura este coversitoare.Acest cure nt nu apartine nici secXIX nici sec.XX ci este un fenomen independent, de tranzi t, un stil separat cu radacini in sec.XIX in privinta teoriei artei si istoriei stilului dar al carui scop deplin era sa se debaraseze de mostenirea stilistica si sa creeze ceva cu totul nou.Astel putem spune ca stilul Art Nouveau are toate drepturile la un loc aparte in istoria artei, dar mai cu seama in istoria stilu rilor si a artei aplicate. Bibliografie: S.Tschudi Madsen-Art Nouveau

Editura Meridiane-Bucuresti,1977 Copyright Contact | Trimite referat

Ultimele referate adaugate Mircea Cartarescu - Mendebilul - Personajul principal al povestirii Jocul (Mendebilul) lui Mirc ea Cartarescu Augustin Buzura - Caracterizarea lui Stefan Pintea din romanul Vocile noptii de AUGUSTIN BUZU RA Marin Sorescu - Caracterizarea lui lONA - Personajul principal al piesei Iona de Marin Sore scu Eugen Barbu Marian - Caracterizarea lui Stere Draganoiu din roamnul Groapa de Eugen Barbu Marin Preda - Caracterizarea lui Ilie Moromete din MOROMETII de Marin Preda George Calinescu - Leonida Pascalopol din Enigma Otiliei - caracterizare Mihail Sadoveanu - Zodia cancerului sau vremea ducai-voda roman istoric de Mihail Sadoveanu Mircea Nedelciu - Zmeura de campie roman de Mircea Nedelciu Lucian Blaga - Zamolxe piesa de teatru in trei acte de Lucian Blaga Vasile Voiculescu - Zahei orbul roman de Vasile Voiculescu - comentariu

Cauta referat Scriitori romani

[X]