Alexandru Lapusneanu

de Costache Negruzzi

Nuvela istorica si romantica 2 caracteristici ale nuvelei: Trasaturile nuvelei -conflict puternic - personaje putine si bine individualizate ( accentul cade asupra personajelor si nu asupra actiunii, cum cade in povestire) -densitate epica - compozitie si structura laborioasa -Daniel Grojnowsky : Nuvela este construita in perspectiva unui final, cel mai adesea socant ( revelatie, surpriza 1) Densitate epica

Subiectul nuvelei este concentrat si se refera punctual la cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu , in speta la raporturile sale cu boierii. Desi domnia lui dureaza 5 ani (1564-1569), naratiunea se opreste doar asupra evenimentelor considerate esentiale pentru ilustrarea raporturilor amintite si a caracterului tiranic al domniei lui Alexandru Lapusneanu.Naratiunea concentreaza mari perioade de timp, respectand astfel imperativele esentializarii si ale concentrarii, precum si acela al firului epic unic. Avem un ritm alert al miscarii epice dat de absenta oricaror digresiuni descriptive sau narative care nu au relevanta imediata pentru sustinerea actiunii. Evenimentele sunt ordonate cronologic.Singura abatere de la acest principu este secventa retrospectiva din capitolul al II-lea in care se evoca destinul urmasilor lui Petru Rares, episod incheiat cu motivatia casatoriei lui Lapusneanu cu doamna Ruxanda.Naratiunea se desfasoara linear printr-o inlantuire gradate a momentelor.

Astfel tema nuvelei o contituie evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldoveitema istoriei care se dezvolta romantic prin tema destinului unui tiran, urmarind evolutia de la orgoliu la cruzime si singuratate, la teroarea de a fi neputincios in fata mortii.

2) Compozitie si structura laborioase

Desi romantica, nuvela Alexandru Lapusneanul este construita cu rigoarea unei opera clasice. Nuvela are 4 parti , fiecare precedata de cate un motto si reprezinta cate un moment al subiectului.( 4 parti relative egale). Constructia subiectului Page 1 of 13

 Prima parte cuprinde atat expozitiunea cat si intriga pentru ca expozitiunea este scurta( intr-o maniera asemanatoare cronicii); incipitul si finalul se realizeaza in stilul lapidar rezumativ. 1) 2) 3) 4) Daca voi nu ma vreti, eu va vreu (Expozitiunea si Intriga) Ai sa dai sama, doamna! Capul lui Motoc vrem! (Desfasurarea actiunii) ( Punctul culminant)

De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu ( Deznodamantul) Ar putea exista si un punct culminant 2 cand doamna Ruxanda il ucide pe Lapusneanu.Primul conflict, cel politic, s-a rezovat ( partial) in momentul cand domnitorul l-a predat pe Motoc multimii.Finalul penultimului capitol reactiveaza conflictul principal prin amenintarile adresate lui voda de catre Spacioc si Stroici, care trec Nistru : Spuneti celui ce v-au trimis ca ne vom vedea pana nu muri.Cel de-al doilea conflict, moral , avea nevoie de o razolvare care culmineaza in acesta ultima parte a nuvelei.

Cele 4 mottouri au functie rezumativa.Formularea lor ca replici ale unor personaje evidentiaza dramatismul.Ele sunt ilustrative pentru ceea ce inseamna compozitie si structua laborioase, esentializare, concentrare, argument in favoarea incadrarii in specia nuvelei.

3)

Conflictul puternic

a) este exterior si se manifesta inca de la inceputul nuvelei: domnitorul ii uraste pe boierii care l-au tradat in prima domnie si este decis sa se razbune(descri pe scurt) reintoarcerea lui AL.Lapusneanu la tronul Moldovei impotriva vointei boierilor si dorinta acestuia de a pune ordine in tara

este un conflict de ordin politic ( dar actele personajului sunt motivate psihologic). Mai putem sa vorbim si de un conflict secundar, intre domnitor si Motoc ( boierul care il tradase), care particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului si un conflict social , intre boieri si popor, care se limiteaza la revolta multimii din capitolul al III-lea. Este un conflict specific epocii respective ( boierii vroiau sa obtina puterea si de aceea , il reclamau pe domnitor la Inalta Poarta) este un conflict puternic- specific specie din care face parte ( nuvelei) pune fata in fata un domnitor tiran si insetat de razbunare si o boierime de vita veche dornica sa-si conserve privilegiile.

b) Conflict interior: - Conflict moral (evidentiat mai ales in dialogul intre Lapusneanul si doamna sa). conflict psihologic : in capitolul IV avem un conflict interior, intre vointa si neputinta.

Page 2 of 13

Mottoul capitolului al II-lea Ai sa dai sama, doamna! transfera conflictul din plan politic in sfera morala.Ruxanda e amentinata cu justitia divina, ca partasa la crimele sotului ei, care incalca porunca sa nu ucizi .Spaima si remuscarile doamnei se sting cand Lapusneanu ii fagaduieste ca nu mai varsa sangele boierilor de poimaine.

4 elemente de constructie a subiectului: Desi romantica, nuvela Alexandru Lapusneanul este construita cu rigoarea unei opera clasice. Nuvela are 4 parti , fiecare precedata de cate un motto si reprezinta cate un moment al subiectului.( 4 parti relative egale) Prima parte cuprinde atat expozitiunea cat si intriga pentru ca expozitiunea este scurta( intr-o maniera asemanatoare cronicii); incipitul si finalul se realizeaza in stilul lapidar rezumativ. 5) 6) 7) 8) Daca voi nu ma vreti, eu va vreu (Expozitiunea si Intriga) Ai sa dai sama, doamna! Capul lui Motoc vrem! (Desfasurarea actiunii) ( Punctul culminant)

De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu ( Deznodamantul) Ar putea exista si un punct culminant 2 cand doamna Ruxanda il ucide pe Lapusneanu.Primul conflict, cel politic, s-a rezovat ( partial) in momentul cand domnitorul l-a predat pe Motoc multimii.Finalul penultimului capitol reactiveaza conflictul principal prin amenintarile adresate lui voda de catre Spacioc si Stroici, care trec Nistru : Spuneti celui ce v-au triis ca ne vom vedea pan-a nu muri.Cel de-al doilea conflict, moral , avea nevoie de o razovare care cumineaza in acesta ultima parte a nuvelei.

Cele 4 mottouri au functie rezumativa.Formularea lor ca replici ale unor personaje evidentiaza dramatismul.Ele sunt ilustrative pentru ceea ce inseamna compozitie si structua laborioase, esentializare, concentrare, argument in favoarea incadrarii in specia nuvelei. Comparabile cu patru acte ale unei drame si strabatute de puternicul conflict intre domn si boieri, cele patru capitole ar putea fi rezumate astfel: Pierzandu-si tronul in prima domnie din pricina tradarii boieresti, Lapusneanu se intoarce cu oaste otomana, hotarat sa si-l reia. In apropiere de Tecuci, este intampinat de postelnicul Veverita, vornicul Motoc, spatarul Spancioc si Stroici care il sfatuiesc sa se intoarca deoarece poporul nu-l vrea. Raspunsul lui Lapusneanu este memorabil: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu () si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra . Cunoscator al slabiciunilor omenesti, prevazator si viclean, Lapusneanu le da drumul celorlalti boieri, pastrandu-l pe Motoc, caruia ii spune: Te voi cruta caci imi esti trebuitor, ca sa ma mai usurezi de blastamurile norodului. Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul. In capitolul al doilea, gandurile de razbunare ale voievodului prind viata: cetatile sunt arse, boierii sunt ucisi la cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica plangere ce i s-arata. Privelistea sangeroasa a capetelor spanzurate la poarta cetatii domina emblematic capitolul al doilea. Intr-una din zile, o vaduva al carei barbat fusese ucis de curand o opreste pe strada pe doamna Ruxanda cerandu-i sa intervina pentru a se curma varsarea de sange: Ai sa dai sama, doamna! () ca lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii, barbatii si Page 3 of 13

fratii. Inspaimantata, Ruxanda incearca sa intervina pe langa sangerosul ei sot caruia ii marturiseste ca ii este frica. Lapusneanu ii promite un leac de frica. Capitolul al treilea este centrat pe momentul culminant al actiunii: uciderea celor 47 de boieri. Aceasta este prefatata de sosirea domnitorului la mitropolie, unde, disimulant, acesta tine o desantata cuvantare prin care-si cere iertare, totul incheiandu-se cu invitarea boierilor la un ospat, la curtea domneasca. Spancioc si Stroici, presimtind primejdia, fug in Polonia. La sfarsitul ospatului, conform unui scenariu alcatuit initial cu sange recem 47 de boieri sunt ucisi de catre lefegiii domnitorului deghizati in servitori. In timpul macelului, Lapusneanu luase pe Motoc de mana si se trasese langa o fereastra deschisa, de unde privea macelaria ce incepuse. El radea; iar Motoc, silindu-se a rade ca sa placa stapanului, sitea parul zburlindu-i-se pe cap. Intre timp, multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte. Intrebati de armas ce vor, oamenii cer capul lui Motoc pe care Lapusneanu li-l da pentru ca sunt prosti, dar multi. Din capetele mortilor, asezate dupa rang, crudul Lapusneanu face o piramida pe care i-o arata doamnei ca leac de frica. Vazand privelistea, Ruxanda lesina in timp ce domnul exclama: Femeia, tot femeie; () in loc sa se bucure, ea se sparie!. In capitolul al patrulea este evocata moartea domnitorului. Retras in cetatea Hotinului, se imbolnaveste de lingoare si cere sa fie calugarit, dar isi revine si ameninta. Ruxanda ii da sa bea otrava aduse de Spancioc si Stroici, punand astfel capat unei domnii tiranice si sangeroase. 1) relatii temporal si spatiale Timpul si spatiul actinuii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii: intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie, in Moldova ( 1564-1569). Actiunea se desfasoara in Moldova in secolul al XVI-lea. Timpul naratiunii este cel real, istoric ( 1564-1569) Timpul nararii este perfectul simplu ( alternand cu mai mult ca perfectul pentru secventele retrospective). Spatiul alcatuieste un dcor romantic cortul din dumbrava de la Tecuci - palatul domnesc de la Iasi - mitropolia si curtea domneasca - cetatea Hotinului 2) constructia personajelor => Pornind de la personaje reale/ persoanlitati istorice, scriitorul creeaza personaje literare. => Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor personeje ale caror caractere se dezvaluie in evolutia gradate a conflictului.Ele sunt puternic individualizate si construite cu minutiozitate ( biografia, mediul, relatiile motivate psihologic) sau portretizate succinct. Alexandru Lapusneanu Alexandru Lapusneanul personaj eponim Personaj real cu atestare istorica Page 4 of 13

 in realizarea acestui personaj se imbina procedeele caracterizarii directe cu cele ale caracterizarii indirecte.(dai exemplu ptr fiecare ) caracterizare directa- facuta de narator ( vizeaza elementele exterioare, de vestimentatie, de infatisare) : in ziua aceea era imbracat cu toata pompa domenasca.Purta coroana Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea stacosie , avea cobanita turceasca. Nicio arma nu avea alta decat un mic junghiu cu plasele de aur: iar printer bumbii dulatii se zarea o zea de sarma. Este surprins amanuntul semnificativ ( specific realismului) care arata intentia vindicativa . autocaracterizare: m-am aratat cumplit, rau, varsand sangele multora,.Unul Dumnezeu stie de nu mi-a paruut rau si de nu ma caiesc de aceasta- in scena de la Mitropilie; facuta de celelalte personaje mitropolitul Teofan crud si cumplit este omul acesta -Spancioc sangele pangarit al unui tiran ca tine - doamna Ruxanda viteazul meu domn * Pluriperspectivism , mai multe viziuni asupra aceluuiasi personaj => demonstreaza complexitatea personajului Observatie! Desi mijloacele de caracterizare intrebuintate de Negruzzi sunt destul de diverse, rolul principal in portretizarea lui Lapusneanu le revine indicilor fizionomici, gestuali, ligvistici (consemnarea unor cuvinte semnificative), analiza psihologica lipsind aproape in totalitate.Privindu-si personajul exclusiv din exterior, Negruzzi foloseste o tehnica comportamentalista, care tine mai mult de mijloacele de expresie ale teatrului sau cinematografului.Este o modalitate de caracterizare indirect (a) - forta de disimulare a personajului reiese prin redarea gestului si a mimicii personajului- in minutul acela era foarte galben la fata, ca si racla sfantului ar fi tresarit Ura permanenta care i determina comportamentul => sangele intransul incepu a fierbe; silinduse a zambi, ochii scanteiara ca un fulger, azvarli cu manie, zbuciumandu-se a se scula; posomorandu-se desfacu bratele

Limbajaul folosit de domnitor este o alta modalitate de caracterizare indirecta(b): - ipocrizia dar si impulsivitatea si agresivitatea reies prin folosirea unor invective, de obicei in vocative: esti un talhar si un vanzator, pocitanii, boaita, cataua asta, muiere nesocotita. Totusi, el stie sa isi stapaneasca aceste impulsuri modificandu-si comportamentul ptr. a-i induce in eroare pe ceilalti, ascunzandu-si adevaratele intentii : dar indata stapanindu-se, se apleca si radicand pre Ruxanda de jos : <<Doamna mea>> Alexandru Lapusneanu este un erou romantic 1) Elemente romantice dedublarea : in scena de la Mitropolie( secventa narativa) -reuseste sa ii asigure pe boieri de buna sa credinta determinandu-i sa participle la ospatul de la curte.Ipocrizia lui atinge cote maxime aici.Asculta slujba, se inchina la icoane si jura stramb in fata altarului.Tine discursul cu ziceri din

Page 5 of 13

Sfanta Scriptura : sa iubesti pe aproapele tau ca insuti pe tine:, Sa ierte noua gresalele noastre, precum iertam si noi gresitilor nostri. 2) Starile conflituale (agresivitatea care se imbina cu blandetea, intelepciunea cu nebunia, sinceritatea cu ipocrizia - inegal in comportament ; setea de putere dar si dorinta de mantuire) 3) Personajul romantic este un roul exceptional in situatii exceptionale care depaseste prin trasaturile lui negative sau pozitive media umana normal. Alexandru Lapusneanu depaseste normalul prin cruzimea sa excesiva. Dornic sa sa se razbune pe boeirii care il tradasera in prima domnie, sa le limiteze drastic puterea pentru a asigura stabilitatea scaunului domnesc , Lapusneanu dovedeste o cruzime neobisnuita, aproape patologica, semn al unui dezechilibru inerior.In spatele acestei cruzimi se ascunde insa calculul, elborarea la rece a unei politici, personajul fiind un paradoxal amestec de nebunie si luciditate .Cruzimea reiese indirect din mai multe scene cumplite : leacul de frica, linsarea lui Motoc, amenintarea cu moartea a propriei familii, schinjuirea si omorarea cu sange rece a propriei familii, ba chiar cu satisfactie a boierilor, etc. 4) Personajul romantic intra in conflict cu societatea , Dumnezeu sau chiar cu el insusi. Societatea este reprezentata aici prin boierii cu care Lapusneanu se afla intr-un conflict politic. 5) Este suprins intre tendinte contradictorii . Activ si energic atat timp cat are de infruntat adversari redutabili , domnitorul cade insa intr-o ciudata apatie dupa pedepsirea boierilor tradatori.Incepe sa se teama de razbunarea celor doi boieri care au supravietuit masacrului si s-au refugiat in Polonia:Spancioc si Stroici.Mustrarile de constiinta, teama de pedeapsa divina il determina sa se calugareasca , lasandu-i calugaria fiului sau, dar persoanjul ( a carui constiinta incepe sa se intunece tot mai mult) e prea setos de putere pentru a renunta cu usurinta la tron.Din acest moment Lapusneanu este prin intre tendinte contradictorii, intre dorinta de putere si setea de mantuire. 6) Rasturnarile de situatie specifice romantismului in fac pe eroul nostru, ca in finalul nuvelei, sa se tranforme din calau in victima. ( final tipic pentru o nuvela). 7) Personajul nu mai este un tip ca in clasicism.El are o i ndividualitate pusa in evident cel mai adesea prin procedeul antitezei ( procedeu specific romantic). Antiteza cu doamna Ruxanda ( vezi mai jos)

Alte trsaturi ce reies indirect din faptele sale: Dar trasturile negative nu implica lipsa trasaturilor pozitive ceea ce fac din eroul nostru un persoanj complex ( accentual cade asupra lui).

Bun cunoscator al oamenilor , el respinge cererea boierilor de a renunta la tron , intelegand ca nu tara ( cei prosti, dar multi) e aceea care nu il vrea, ci marea boierime, inspaimantata ca si-ar putea pierde influenta sub o domnie autoritara. Admirabil actor , capabil sa isi disimuleze adevaratele intentii sub masca ipocrita a bunelor intentii, domnitorul reuseste sa ii convinga pe boieri sa faca pace cu ei, ii ademenste la ospatul de la curtea domneasca si ordona, fara niciun scrupul moral, uciderea lor. Page 6 of 13

Lucid si calculat, pe Motoc il pastreaza langa el pentru ca are nevoie de un oportunist las.Ocazia nu intarzie sa apara si cand multimea revoltatat face din Motoc personificarea tuturor relelor si abuzurilor, Lapusneanu il sacrifica fara nicio parere de rau. Inteligenta domnitorului se manifesta atat in relatia cu Motoc, cat si in reactia pe care o are la solicitarea multimii. Se asigura, predandu-l pe Motoc, de simpatia prostimii, in care vede, pe buna dreptate o forta. Abilitatea in ceea ce priveste relatiile umane , diplomatia, cunoasterea psihologiei umane sunt calitati ale conducatorului, dar folosite pentru consolidarea puterii absolute devin mijloace perfide .Face promisiuni linistitoare pentru ceilalti, dar care ascund un plan de razbunare.( pe Motoc il linisteste spunandu-I ca nu il omoara, si ca il cruta, dar la urma il preda pe mana multimii; doamnei Ruxanda ii promite un leac de frica care se dovedeste a fi un act sadic care o face pe aceasta sa lesine) Prin utilizarea substantivelor , se precizeaza ipostazele persoanjuluirotund: voda, domnul, bolnavul, dar si epitetele de caracterizare, in inversiune, sunt marci ale subiectivitatii: nenorocitul domn, aceasta desantata cuvantare. Alexandru Lapusneanul reprezinta domnitorul crud, cu atitudini despotice, nu diferite de ale altor domni din epoca.(motivatiile lui, boierii il tradasera in trecut).

Punct argumentat : Asadar , se constata ca Al. Lapusneanu este un persoanj romantic , sub influenta cronicii dar si a unor procedee romantice, autorul atribuindu-I personajului un character violent, ingrozitor, in totala opozitie ( antiteaza) cu doamna Ruxanda- distinsa, dar fricoasa si supusa barbatului. Figura voievodului este reliefata in spiritual demonismului romantic , daca avem in vedere cruzimea lui in raporturile cu boierii si comportamentul sau contradictoriu, ipocrit si diabolic in anumite moment.

Personajul colectiv- Multimea revoltata de targoveti Psihologia multimii este surprinsa cu finite, in mod realist.Se observa capacitatea lui Lapusneanu de manipulare si de dominare a gloatei.El orieteaza miscarea haotica a multimii spre exprimarea unei singure dorinte.Arta naratorului este de a surprinde gradat starile psihologice ale multimii prin notatii scurte, care separa replicile personajelor asemena indicatiilor scenice dintr-o drama: Prostimea ramasa cu gura cascata., Acest din urma cuvant gasind un eho in toate inimile, fu ca o scanteie electrica.Toate glasurile se facura un glas, si acest glas striga: <<Capul lui Motoc vrem!>>, Ticalosul boier cazu in bratele ideri acestei cu multe capete, care intr-o clipala il facu bucati. Negruzzi are maiestria artistica de a surprinde psiholiogia multimii, iar pentru a numi multimea construita ca un singur personaj, foloseste substantive si expresii sugestive, ca : gloata, norodul, cateva sute de mojici, prosti, multime, idra cu multe capete. 4) secventa narativa secventa narativa importanta este slujba de la Mitropolie importanta pentru a arata evolutia relatiei dintre domnitor si boieri (descri pe scurt- mentionezi ca e o scena romantica) 5) perspectiva narativa Naratorul isi pastreaza obiectivitatea in cea mai mare parte a nuvelei.Exista insa si episoade care dezvaluie implicarea emotionala acestuia .De exemplu despre Motoc afirma ca este ticalos si nenorocit , iar cuvantarea domnitorului de la Mitropolie este clasificata ca desantata. Page 7 of 13

Implicarea subiectiva este evident prin comentariile explicative sau anticipative, prin notatii denotative (Motoc,silindu-se a rade ca sa placa stapanului, simtea parul zburlindu-i-se pe cap ) , sau calificative aceasta desantata cuvantare, uratul caracter, marsav curtezan.

Relatiile dintre doua persoanje reprezentative

Cele doua persoanje care se constituie intr-un cuplu in aceasta nuvela istorica sunt Alexandru Lapusneanu si sotia sa, doamna Ruxanda, persoanje romantice construite pe baza antitezei. Biografia personajului feminin este de fapt expresia unui destin tragic, caci autorul a procedat constient in acest sens.Ruxanda a ramas orfana de mica sub tutela a 2 frati, Ilias si Stefan care se dovedisera incapabili sa domneasca.Ea trebuia sa se casatoreasca pentru a asigura un conducator la tronul Moldovei.Ruxanda ii fusese harazita lui Joldea, dar Lapusneanul ii taie nasul si se casatoreste el cu domnita. Prin antiteaza cu aceasta,domnitorul este un oportunist cand isi propune sa se foloseasca in scopurile sale de cei ce il inconjoara. S-a casatorit cu fiica lui Petru Rares , cu doamna Ruxanda, pentru a-si legitima pretentiile la tron si pentru a atrage asupra sa ceva din faima bunicului acesteia, neuitatul Stefan cel Mare. Doamna Ruxanda are in structura administrative de odinioara, statutul insignifiant pe care orice femeie il avea in aceea epoca in societate.Rugamintea ei nu devine porunca pentru un sot precum Alexandru Lapusneanu. Trebuie remarcat felul in care Costache Negruzzi realizeaza antiteza dintre cele doua personaje, atragand atentia cititorului asupra trasaturilor negative ale domnitorului si elogiind direct sau indirect virtutile Ruxandei. Domnitorul este dispretuitor fata de sotia sa cand o intreaba ce a determinat-o sa isi lase fusele si o lasa pe aceasta sa se umileasca prefund Ruxanda cazu la picioarele lui.Se intrevede obedienta sotiei, respectul fata de unsul domnesc, increderea si admiratia pe care i le poarta acestuia Dumnezeu stie cat de mult te iubesc! La care domnitorul ramane complet insensibil. Modul de adresare: - Ruxanda catre AL. Lapusneanu bunul meu domn!viteazul meu sot, Maria-ta esti prea puternic, sfarsind cu declaratia finala Dumnezeu stie cat te iubesc la care domnitorul ramane complet insensibil folisind un apelativ neasteptat - Al.Lapusneanu catre doamna Ruxanda Muiere nesocotita, cataua asta , fiind pregatit sa puna mana la jungherul de la brau, oprindu-l doar un instinct rational sa n-o ucida pe cea care ii contesta deciziile. Doamna Ruxanda manifesta puterere de compasiune fata de vaduve si orfani si incearca sa imbuneze inima crudului voievod cerandu-i sa inceteze cu razbunarile.Alexandru Lapusneanu in schimb omoara si schinjuieste, lasa copii orfani si femeile vaduve fara sa aiba nicio remuscare. Conturul doamnei Ruxanda creat fugar intr-un episode din capitolul al II-lea. Direct, printr-o descriere plina de pitoresc, realizata intr-un lexic arhaizat, autorul ii evidentiaza vestimentatia aleasa si frumusetea vestita, realizandu-I astfel portretul fizic : ,,Peste zobonul de stofa aurita, purta un benisel de felendres albastru blanit cu samur, a caruia manece atarnau dinapoi: era incinsa cu un colan de aur, ce se ioncheiea cu mari paftalede matostat, impregiurate cu petre scumpe, iar pe grumajii ei atarna o salba de multe siruri de margaritar. Slicul de samur, pus cam intr-o parte.Era impodobit cu un surgucialb si sprijinit cu o floare mare

Page 8 of 13

de smaralde.Parul ei dupa moda de atuncia , se impartoia pe umerii si spatele sale.Figura ei avea acea frumusete, care facea odinioara vestite pre femeile Romaniei. Imbracamintea si tinuta ei degaja somptuozitate, la inaltimea rangului sau domnesc. Personajul feminin detinand un rol mai important in capitolele III si IV.Interventia sa ar putea aparea timida, dar, in realitate, pentru epoca Moldovei medielvale, cand femeilor le era interzis sa se amestece in politica, acest gest poate fi socotit unul curajos in fata actelor despotice ale voievodului chiar daca prin faptele sale demonstreaza o fire blanda careia ii repugna cruzimea ( lesina cand vede leacul de frica). Scena finala a nuvelei da posibilitatea personajului femini sa se afirme: Spancioc si Stroici o indeaman sa il otraveasca pe domnitor.Ea nu are puterea necesara sa comita un asemenea pacat capital si cere sprijin moral de la mitropolitul Teofan care, indirect, ii sugereaza ca asa crud si cumplit , domjitorul al putea sa faca mai mult rau de acum inainte si ca deciziile dj luate nu mai pot fi schimbate. Doamna este cea care il otraveste in final pe Alexandru Lapusneanu , pacatul ei crunt fiind justificabil mai ales prin spaima caracterului razbunator al acestuia.Moartea protagonistului inchide firul epic al nuvelei.

Varianta 10 Evidentierea tipului de nuvela- istorica si romantica(dupa curentul cultural), din perioada pasoptista Perioada pasoptista Nuvela a fost publicata in anul 1840 in primul numar al revistei Dacia literara. In spiritual romantic al epocii, scriitorul condamna marea boierime medievala si saluta urcarea pe tron a unui om apartinand claselor de mai jos. Nuvela ilustreaza o parte din principiile romantismului romanesc, enuntate de Mihail Kogalniceanu in articilul Introductie din acelasi numar al revistei.Romantismul interfereaza cu clasicismul ca in majoritatea creatiilor artistice pasoptiste. A aparut in primul numar al revistei Dacia literara in 1840

Nuvela istorica:

Se bazeaza pe fapte istorice atestate documentar

-documentele istorice pe care se bazeaza C.N sunt Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche , dar si cronica lui Miron Costin -la aceastea face chiar referiri directe (zice hronica:atunci cand face biografia domnitei Ruxanda) Elemente reale preluate din cronica: Page 9 of 13

REALITATE

Cuprinde si elemente de fictiune (au rolul de a spori interesul cititorului)

FICTIUNE

-realizeaza culoarea locala

- ocuparea tronului Moldovei de catre Al.Lapusnenau ptr. a II-a domnie -discutia dintre domnitor si boieri -replica De voi nu ma vreti, eu va vreu (in cronica:De nu ma vor, eu ii voiu pre ei si de nu ma iubescu , eu ii iubescu pre dansii) -scena taierii celor 47 de capete -moartea domnitiorului(prin otravire) - Veverita, Motoc, Spancioc nu erau in tara la sosirea domitorului ptr ce-a de-a doua domie -discutia dintre Domnitor si Doamna Ruxanda-II- si Bogdan - episodul in care vornicul Motoc este aruncat in mainile multimii este ispirat dintr-un episode din Letopisetul Tarii Moldovei de Miron Costin in care apare scena omorarii boierului Batiste Veveli, prin voia domnitorului Alexandru Ilies. -descrierea vestimentatiei (de ex. cea a doamnei Ruxanda) -descrierea artei cuinare (ospatul de la curte ) -limbaj (arhaic: zabon, benisel, spanhii) -descrierea realtiilor sociale : -viata privata Dormirea separate a sotilor Statutul femeii in societate, nu avea voie sa se implice in viata politica -viata publica Relatiile dintre Domnitor si boieri (rel. de natura conflictuala) Boieri si supusi ( boierii se raporteaza la Supusi prin 2 nume :prosti, mojici; supusii il considera vinovat de toata saracia lor pe Motoc) Domnitor si supusi ( pentru supusi domnnitorul este bun , corect si ca toaote relele sunt facute de slujitorii lui)

Nuvela romantica

1)Prezenta unui narator implicat afectiv, care renunta uneori la atributul omniscientei 2)actiune bogata in intamplari neobisnuite si rasturnari de situatie spectaculoase , legate cel mai adesea de ascensiunea si prabusirea unor personaje 3) personaje exceptionale, inzestrate cu calitati sau defecte care depasesc media umana obisnuita (Ele nu mai sunt tipuri de personaje ca la clasicism-sunt o individualitate- pusa in evident cel mai adesea prin ANTITEZA- figura de stil specifica romantismului.) Page 10 of 13

Personajele sunt aflate in conflict

-cu societatea, -cu ele insele sau -cu Dumnezeu.

Adeseori eroul romantic este un inadaptat, care sufera de asa zis-ul rau al secolului sau este prins intre tendinte si aspiratii contradictorii, ce il pot impinge pana la dedublare sau nebunie. 4)valorificarea elementului national 5)istorismul (si cultivarea culorii locale in operele istorice)

1) Naratorul isi pastreaza obiectivitatea in cea mai mare parte a nuvelei.Exista insa si episoade care dezvaluie implicarea emotionala a acestuia. De exemplu despre Motoc afirma ca este ticalos si nenorocit , iar cuvantarea domnitorului de la Mitropolie este clasificata ca desantata. Intervine atunci cand precizeaza sursa de inspiratie zice hronica. Intervine si prin marci deictice prin care pune timpul narat tipului nararii, in special prin adverbe de timp sau locutiuni : acum, astazi, pe vremea aceea, atunci. De asemenea, la un moment dat naratorul se adreseaza unui destinatar imaginar prin formula :

Ichipuiasca-si cineva, fara insa a impune propria perspective asupra faptelor. 2) Scena senzationala -Scena celor 47 de capete Rasturnari de situatie transformarea protagonistului din calau in victima Domnitorul dovedeste o cruzime neobisnuita, aproape patologica, semn al unui dezechilibru interior. Dornic sa sa se razbune pe boeirii care il tradasera in prima domnie, sa le limiteze drastic puterea pentru a asigura stabilitatea scaunului domnesc , Lapusneanu dovedeste o cruzime neobisnuita, aproape patologica, semn al unui dezechilibru inerior.In spatele acestei cruzimi se ascunde insa calculul, elborarea la rece a unei politici, personajul fiind un paradoxal amestec de nebunie si luciditate.Cruzimea reiese indirect din mai multe scene cumplite : leacul de frica, linsarea lui Motoc, amenintarea cu moartea a propriei familii, schinjuirea si omorarea cu sange rece a propriei familii, ba chiar cu satisfactie a boierilor, etc. Personajul romantic (vezi mai sus +antiteza cu doamna Ruxanda)

Exprimarea argumentata despre vizunea despre lume

Viziunea despre lume

Page 11 of 13

Autorul propune in paginile nuvelei o moderna filozifie a puterii si a istoriei. In viziunea lui Negruzzi orice putere este vulnerabila; tradat de boieri, fara vreun motiv aparent, in prima domnie, Lapusneanu descopera aceasta vulnerabilitate a puterii, care il determina sa actioneze preventiv, sa pedepseasca fara mila, fiindca isi stie autoritatea amenintata. Descopera ca, pentru a-si ascunde vulnerabilitatea, puterea trebuie sa se autoeteleze la tot pasul, sa se aratae cu degetul, sa se ostenteze.Este de remarcat- in aceasta ordine de idei- ca la intalnirea cu boierii de la biserica, domnitorul ( care de obieci se imbraca simplu) poarta toate insemnele puterii domnesti purpura si coroana Palelogilor. Dar ostentarea puterii este cel mai puternic evidentiata de episodul cu piramida de capete.Neverosimila din punct de vedere psihologic ( fapt reprosat lui Negruzzi de unii comentatori), aceasta scena devine perfect verosimila din perspectiva necesitatii puterii de a se autoetala tocmai in dimensiunile ei de putere.Dar aceasta solutie se dovedeste iluzirie si ineficienta: capitolul final al nuvelei il infatisaza pe domnitor in ipostaza uniu om slab, haituit de spaima razbunarii si de cosmarul propriilor sale crime, care nu poate opta intre setea de putere si dorinta de pocainta si mantuire. Caci puterea pare sa fie urmarita, in viziunea lui Negruzzi, de un soi de fatalitate, cu semn negativ, e condamnata sa-si ascunda vulnerabilitatea prin ostentare, iar pentru aceasta, este constransa, prin insasi natura ei, sa recurga la violenta.Iar din acest punct de vedere viziunea scriitorului prezinta incitatnte similitudini cu cea din dramele istorice ale lui Shakespeare, despre care vorbea shakespeareologul Jann Kott: orice suveran e un simplu instrument al puterii, acesta avand aspectul inuman al unui mecanism care il dezumanizeaza pe individual uman pus sa i serveasca, astfel incat, nu poti deveni slujbas al puterii decat renuntand la propria ta umanitate.Iar acest rau al puterii este dublat in vizunea lui Negruzzi de un rau al istoriei, care se intinde de la un individ la altul , contaminandu-i in cele din urma chiar si pe cei inocenti.Aceasta ide este sugerata prin procedeul punerii in abis in scena masacrarii boierilor de imaginea vinului amestecat cu sangele care acopera dusumeaua salii de ospat . Lapusneanu e criminal, dar aceasta criminalitate ( care vine de raul istoriei) le molipseste si pe celelalte persoanje.In momentele agoniei domnitorului, Spancioc si Stroici dovedesc o cruzime care merge pana la sadism; terorizata de amentintarile domnitorului la adresa fiului lor, doamna Ruxanda recurge la crima, o crima la care isi da acordul insusi capul bisericii.Toate aceste elemente se articuleaza coerent intr-o viziune pesimista asupra isrtoriei, care o anticipeaza pe a lui Eminescu, convins la randul sau ca in istorie raul triumfa mereu asupra binelui.

Limbaj si registre stilistice: regionalism si arhaisme folosite pentru culoarea locala. Arhaisme : - lexicale spahii, vornicul, dulama -semantice prosti ( cu sensul d eoameni simpli), a implini ( cu sensul de a obliga) - fonetice improtivire,pre - gramaticale folosirea formelor de plural cu sens de singular : Venise fara sa stie pentru ce au venit. Putinele neologisme cu formele secolului XX nu influenteaza claritatea stilului, ci exprima concis ideea : curtezan, regent, schinteie electrica, eho.

Page 12 of 13

Concluzie: elementele romantic se impinesc cu cele clasice ( coexistent lor intr-o opera literara este o trsatura a literaturii pasoptiste): clasice echilibrul compozitiei, structura simetrica, aspectul verosimil si credibil al faptelor, caracterul obiectiv ala naratiunii. Romantice specificul national, culoarea locala.deschid drumul observatiei realiste prin tehnica detaliului semnificativ, caracterul pictural al unor scene, revolta multimii.

Secventa rezumativa : fuga lui Tomsa, sperantele puse de norod in noua domnie; incendierea cetatilor, razbunarea impotriva boierilor, revenirea in presentul naratiunii)- actiunile lui Lapuseanu pana in ultimul an de domnie, mutarea la Hotin. Secventa retrospectiva ( apel la citatul din hronica); destinul Ruxandei si al fratilor ei, de la moartea lui Rares pana la casatoria cu Lapusneanu; ratiunile politice ale casatoriei; Pauza descriptiva: portretul doamnei Ruxanda Secventa descriptiva liturghia de la Mitropolie, imbracamintea de gala a domnitorului, gesturile pioase.

Page 13 of 13