ALCOOLI

Chimie

ALTE DOCUMENTE AMONIACUL APA structura, proprietati si importanta in lumea vie Diamantul CUPRU Metale si nemetale Aliaje-proprietati , sisteme de aliaje, importanta industriala MASE PLASTICE MATERIALUL DE RANFORSARE Carbunele activ ETALONAREA UNUI AMPERMETRU CU AJUTORUL COULOMETRULUI DE CUPRU

ALCOOLI 1.1. GENERALITATI 1.1.1. DEFINITIE . NOMENCLATURA . CLASIFICARE . Alcoolii sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil (-OH) este legata la un atom de carbon saturat, in stare de hibridizare sp3 . In alcooli gruparea -OH poate fi legata de o catena saturata, de partea saturata a catenei unei alchene, sau de catena laterala a unei hidrocaburi aromatice. Alcooli au formula generala : R-OH. [ 9 ] Numele alcoolilor se formeaza adaugand sufixul ol la denumirea hidrocarburii cu acelasi numar de atomi de carbon : CH3-OH (metanol); CH3-CH2-OH (etanol); etc. O nomenclatura mai veche denumeste radicalul cu sufixul ic , precedat de cuvantul alcool : CH3-OH (alcool metilic); CH3-CH2-OH (alcool etilic); etc. [ 9 ] Deoarece gruparea hidroxil poate ocupa, intr-o catena cu trei sau mai multi atomi de carbon pozitii diferite, generand astfel izomeri de pozitie, este necesar ca in numele alcoolilor sa se arate si indicii de pozitie : - CH3-CH2-CH2-CH2-OH (1-butanol); - CH3-CH2-CH-CH3 (2-butanol);etc. | OH Daca alcoolul contine mai multe grupe hidroxil (-OH),se indica numarul si pozitia acestora : - CH2-CH2 (1,2 etandiol / glicol);

Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt, Font color: Blue

OH OH

- CH2-CH-CH2 (1,2,3 propantriol/ glicerina) | | |

OH OH OH Alcoolii pot fi clasificati in general dupa trei mari criterii : a) dupa natura radicalului hidrocarbonat din care face parte atomul de carbon saturat purtator al gruparii functionale, in : - alcooli saturati: CH3-CH2-CH2-OH (alcool n propilic); - alcooli nesaturati : CH2=CH-CH2-OH (alcool alilic); - alcooli aromatici : C6H5-CH2-OH (alcool benzilic) ; b) dupa numarul gruparilorfuctionale in : - alcooli monohidroxilici : CH3-CH2-OH (alcool etilic); - alcooli di(poli)hidroxilici : CH2-CH2 (1,2etandiol / glicol); | |

OH OH c) dupa natura atomuluide carbon saturat care poarta gruparea functionala in : - alcooli primari :CH3-CH2-CH2-OH (alcool n propilc );

- alcooli secundari :CH3-CH-CH3 (alcool izopropilic / 2-propanol ); | OH

OH | - alcooli tertiari : CH3-C-CH3 ( alcool tertbutilic ); | CH3 1.1.2. PROPRIETATI FIZICE Alcooli inferiori sunt lichizi, cei superiori sunt solizi. Au densitatea mai mica decat a apei , dar superioara hidrocarburilor corespunzatoare .Punctede topire si de fierbere anormal de ex. : etanol : 65
o

ridicate comparativ cu alte functiuni organice ( punct de fierbere : monoclormetan : -24

o o

C ,

C, metilamina : -6 C , ). Acest fapt se explica prin coexistenta

legaturilor de hidrogen intre moleculele de alcool care se asociaza ca si in cazul apei, formand agregate de diferite marimi . Formarea legaturilor de hidrogen intre moleculele de alcool si moleculele de apa explica dizolvarea alcoolilor inferiori in apa , solubilitatea scazand cu marirea radicalului hidrocarbonat si crescand cu inmultirea numarului de grupari hidroxil . [ 9 ] 1.1.3. PROPRIETATI CHIMICE Comportamentul chimic al alcoolilor este determinaat de prezenta gruparii functionale

hidroxil, a carei reactivitate este mai mare la alcooli inferiori ai seriei.

Metalele alcaline reactioneaza cu alcoolii formand alcoxizi sau alcoolati (hidroxizi alcalini in care hidrogenul este inlocuit cu un radical organic ), ex. : CH3-CH2-OH + Na ------> CH3-CH2-ONa + 1/2H2 . Alcoxizii sunt compusi puternic ionizati, ionul alcoxil fiind o baza mai tare decationul hidroxil pe care il poate deplasa din apa refacand alcoolul initial, ex. : CH3-CH2-ONa + H2O ----------> CH3-CH2-OH + Na OH . - Eliminarea apei din alcooli are loc in doua moduri in functie de conditiile de lucru : a) in prezenta H2SO4 la cald, alcoolii eliminand apa intramolecular, formand alchene : CH3-CH-CH3 ---------> CH3-CH=CH2 + H2O | OH b) daca H2SO4 estein cantitate mica, eliminarea apei se face intermolecular, rezultand eteri : C2H5-OH +HO-C2H5 ----------> C2H5-O-C2H5 + H2O ( eterii sunt substante lichide, volatile, cu mirosuri caracteristice, au proprietatea de adizolva multe substante si sunt utilizate ca solventi ) . - Reactia de esterificare,este reactia alcoolilor cu acizii, cu acizii minerali formeaza esteri anorganici, ( CH3-OH + HOSO3H -----> CH3-OSO3H + H2O ) , iar cu acizii organici (acizii carboxilici ) rezulta esteri organici, ( CH3-COOH + C2H5-OH CH3-COOC2H5 + H2O ), - Reactia de oxidare a alcoolilor decurge diferit, in functie de natura alcoolului si de agentul folosit. Daca agentul folosit este dicromat de potasiu (K2Cr2O7) si acid sulfuric (H2SO4) reactia de oxidare este blanda, daca agentul folosit este permanganatul de potasiu (KMnO4) si acidul

sulfuric (H2SO4), reactia de oxidare se desfasoara energic. Alcooli tertiari sunt rezistenti la actiunea agentilor oxidanti, in conditii energice dau mai multi acizi . [ 9 ] 1.1.4. METODE DE OBTINERE - Hidroliza derivatilor halogenati ,favorizata de prezenta bazelor : CH3-Cl + NaOH ----------> CH3-OH + NaCl ( H2O ) - Aditia apei la alchene este oreactie ce decurge in prezenta de acid sulfuric , se formeaza in prima etapa sulfati acizi de alchil care prin hidroliza formeaza alcooli : CH2=CH2 + OH + H2SO4; Toti omologii superiori ai etenei dau, prin aditia apei ,alcooli secundari,deoarece radicalul acid (-OSO3H ) se aditioneaza la atomul de carbon cel mai sarac in hidrogen (regula lui Marcovnicov) .[ 26 ] - Hidrogenarea compusilor carbonilici, este o metoda generala de obtinere a alcoolilor: a) din aldehide se obtin alcooli primari : CH3-C= O + H-H ------------- CH3-CH2-OH | H Ni HOSO3H ----------> CH3-CH2-OSO3H + HOH ----------> CH3-CH2-

b) din cetone se obtin alcooli secundari : CH3-C=O + H-H ------------ CH3-CH-OH

| CH3

Ni

| CH3

Aceste reactii decurg ca aditii ale hidrogenului

la dubla legatura carbon-oxigen,

caracteristica compusilor carbonilici inconditii catalitice (Ni sau Pt )ori cu sisteme reducatoare (sodiu si alcool ). [ 9 ] 1.2. ALCOOLUL METILIC 1.2.1. NOMENCLATURA . OBTINERE . Metanolul (alcoolul metilic ), este primul termen al seriei : CH3-OH . Se prepara industrial din gazul de sinteza la 300-400 oC si 250 de atmosfere in prezenta unui catalizator de oxid de zinc si de crom : CO + 2H2 -------------------------------------------- CH3-OH; (350 oC; 250 atm, ZnO, Cr2O3 ) deasemenea se mai obtine si prin distilarea distructiva uscata a lemnului . [ 9 ] 1.2.2. PROPRIETATI FIZICE . UTILIZARI . PROPRIETATI FIZICE Metanolul este un lichid volatil , arepunctul de fierbere 65 oC , incolor, cu miros caracteristic, arde usor cu flacara albastrue. Are putere calorica mare (cca. 7000 kcal/ kg ) ,formeaza prin ardere produsi nepoluanti ,este mai ieftin ca benzina si usor de obtinut,astfel are sanse sa devina carburantul viitorului. 1.2.2.2. UTILIZARI Metanolul este utilizat ca solvent, lichid antigel, solvent pentru lacuri si vopsele, aditivi, denaturarea etanolului, este continut insolutiile pentru fotocopiere, in tipografie,, in industria de 1.2.2.1.

pielarie si matase artificiala, in solutii pentru lustruirea mobilei.

1.2.3. METABOLISM SI TOXICITATE 1.2.3.1. TOXICITATE Doza letala este de 15-30 ml. Sau intre 50-100 ml,din solutia de 40% . Atunci cand exista semne clinice de intoxicatie concentratia de alcool metilicdin sange variaza intre 10- 100 mg/ dl. Metanolul reprezinta un exemplu de toxic care isi are agresivitatea chimica ca o consecinta a metabolizarii si respectiv al genezei de aldehida formica si de acid formic. Dupa cum s-a observat oxidarea metanolului sub actiunea alcooldehidrogenazei la aldehida formica este limitanta de vitaza, a doua etapa de metabolizare a metanolului din formaldehida in acid formic sub actiunea aldehid dehidrogenaza se desfasoara foarte rapid ,oxidarea acestuia din urma la dioxid de carbon si apa ,este dependenta de acidul folic si este de asemenea mai inceata . Ca urmare a acestor elemente acidul formic se acumuleaza in tesuturi , acest proces determinand acidoza metabolica, care se coreleaza mai bine cu toxicitatea clinica,decat cu concentratia plasmatica a metanolului. In intoxicatiile severe acidul lactic se acumuleaza ca urmare a inhibitiei respiratiei

mitocondriale si a hipoxiei produse de formiati . ( Voicu A.V si colab. ) [68] Oxidarea metanolului de asemenea scade raportul NAD/NADH cu predominenta glicolizei anaerobe si cresterea consecutiva a productiei de lactat . Toate aceste modificari contribuie la scaderea concentratiei serice de bicarbonat cu cresterea consecutiva a hiatusului anionic . (Voicu A.V si colab. ) [68] 1.2.3.2. METABOLISM Cea mai frecventa cale de patrundere in organism a alcooluli metilic este calea digestiva, dar poate patrunde si prin inhalatie si chiar transcutanat.

Absortia digestiva a metanolului este rapida si completa, atingand valori maxime plasmatice in 30 - 60 minute. Absortia transcutana si respiratorie este de asemenea si ea semnificativa. Distributia estesimilara cu cea a alcoolului etilic cu un volum aparent de distributie de0,6 - 0,7 l/kg. Legarea sa de proteine este neglijabila . Principala cale de eliminare

dinorganism este cea metabolica, respectiv 90-95 % , conversia metabolica a metanolului este facuta in mai multe etape sub actiunea unor anumite enzime la fiecare etapa : - prima etapa se desfasoara sub actiunea alcool dehidrogenazei hepatice (CH3OH ------------------------------ HCOH (aldehida formica); obtinandu-se (alcool dehidrogenaza ) aldehida formica; - a doua etapa se desfasoara sub actiunea aldehid dehidrogenazei hepatice ( HCHO ------------------------------ HCOOH ( acid formic ) ; obtinandu-se ( aldehid dehidrogenaza ) acid formic; - in a treia etapa acidul formic se oxideaza sub influenta acidului folic HCOOH ------------------------ CO2 + H2O ) ; obtinandu-se apa si dioxid de carbon. ( acid folic ) Este important de retinut si ca viteza de metabolizare ametanolului reprezinta a zecea parte din cea a etanolului acesta din urma fiind metabolizat preferential de catre alcool dehidrogenaza . Eliminarea pe cale respiratorie si urinara reprezinta doar 5-10 %, din eliminarea totala. Eliminarea se face dupa o cinetica de ordinul I , timpul de injumatatire plasmatic al alcoolului metilic este, de aproximativ 3 ore la concentratii serice joase, in conditii de (

intoxicatie medie de 14-20 ore, iar in forme grave de 24-30 ore, administrarea de etanol prelungeste timpul de injumatatire al metanolului la 30-35 ore. ( Voicu A. V si colab.) [68]

1.2.4. INTOXICATIA ACUTA CU METANOL 1.2.4.1. MANIFESTARI CLINICE ALE INTOXICATIEI Debutul este variabil si poate fi tardiv . Absenta semnelor si simptomelor imediat dupa ingestie nu este echivalenta cu absenta toxicitatii In general in intoxicatia cu metanol exista o perioada de latenta de cca. 12-24 h.Aceasta perioada poate fi prelungita in cazul coingestiei de etanol care intarzie instalarea simptomelor prin inhibitie competitiva, avand afinitate mult mai mare pentru alcool dehidrogenaza. La debut se constata oserie de simptome limitate la S.N.C., ochi,tract gastrointestinal. Astfel la nivelul S.N.C.se descriu : cefalee; vertij; letargie si confuzie in intoxicatiile medii; edemul cerebral este relevat de convulsii; in intoxicatiile severe se instaleaza coma.

Toxicitatea oculara se manifesta deobicei la15-19 ore de la ingestie si consta in :

vedere estompata ( " in ceata " ); scadera acuitatii vizuale; fotofobie cu senzatie de "camp de zapada " ; reducerea campului vizual; pupile fixe si dilatate; edem retinian; hiperemia discului optic; puncte luminoase miscatoare .

Chiar in conditiile unei terapii adecvate , in 25% dintre intoxicatiile severe persista tulburarile vizuale cepot merg pana la orbire. Gastrointestinal poate apare : fenomene iritative cu greata, voma si dureri abdominale. In intoxicatiile severe tardiv se poate produce scaderea functiei miocardice, bradicardie si soc, deasemenea se poate instala si insuficienta renala . ( Voicu A. V si colab. ) [68] 1.2.4.2. MANIFESTARI PARACLINICE ALE INTOXICATIEI Precoce se poate determina o hiperosmolalitate serica asociat cu semne ale unei intoxicatii etanol-like , fiind comfirmat prin determinarea metanolului seric , de obicei mai mare de 6 mmol/ L , concentratia sangvina a metanolului poate furniza elemente de prognostic si sugestii pentru masuri terapeutice adecvate : concentratie sangvina metanol sub 20 mg% ,nu are simptome speciale; concentratie sangvina metanol peste 20 mg% , prezinta simptome S.N.C. ; concentratie sangvina metanol peste 100 mg % , prezinta si simptome oculare ; concentratie sangvina metanol 100-200 mg % ,determina deces fara tratament ; la o concentratie a metanolului de peste 50 mg% se impune hemodializa . Metanolul produce si o crestere semnificativa a hiatusului osmolal ( pentru fiecare mililitru de metanol la suta de mililitri de sange hitusul osmolal creste cu 0,34 miliosmoli). (Voicu A. V si colab. ) [68] Mai tarziu se evidentiaza o profunda stare de acidoza (mortalitatea se coreleaza mai degraba cu ea decat cu concentratia metanolului in sange ), cu un deficit anionic mare, de bicarbonatul seric ce este redus si un nivel sangvin crescut metanolului sau formiatului .

Examenul fundului de ochi releva diverse grade de afectare. Prognosticul afectarii vizuale se coreleaza cu gradul acidozei. Tulburarile vizuale fiind o caracteristica a acestei intoxicatii. Se pare ca afectarea nervului optic se produce prin acumularea formaldehidei la nivelul retinei.[40] 1.2.4.3. TRATAMENT Stabilizarea vizeaza in special respiratia, deoarece metanolul produce deprimarea S.N.C. si posibila apnee. Se administreaza la toti pacientii obnubilati glucoza, naloxona, tiamina si se recolteaza probe de sange pentru dozarea metanolului si determinarea modificarilor de echilibru acido-bazic. (Voicu A. V si colab. ) [68] Decontaminarea gastrointestinala se recomanda la toti pacientii , in primele doua ore este indicata spalatura gastrica. . Carbunele activat nu este eficient pentru adsorbtia alcoolilor . Antidotismul se bazeaza pe doua posibilitati , prima se refera la administrarea de etanol care este oxidat preferential in raport cu metanolul blocandu-se astfel geneza metabolitilor toxici ai metanolului: formaldehida si acidul formic .Concentratia eficienta aetanolului este de 100-150 mg% , pentru a realiza completa blocare a formarii metabolitilor toxici .Concentratia eficienta de etanol se poate calcula astfel : 0,6- 0,8 g/kg urmata de o doza de intretinere de 125- 130 mg/kg/ora pentru a se realiza si mentine o concentratie sangvina de 100 mg%. Indicatiile administrarii etanolului sunt : la concentratii ale metanolului de peste 20 mg%. (Voicu A. V si colab. ) [68] A doua posibilitate antidotica este reprezentata de un inhibitor al alcool

dehidrogenazei,respectiv: 4-metilpirazol (4-MP) /

fomepizol , care in doza de 20 mg/kg

blocheaza formarea metabolitilor sai toxici, pentru 24ore . Acidul folic actioneaza drept cofactor pentru oxidarea completa a acidului formic, la dioxid de carbon si apa si se administreaza in doza de 50 mg la 4 ore interval . Acidul folic poate fi substituit cu congenerul sau superior leucovorin (acid folinic ). (Voicu A.V si colab. ) [68] Terapia de sustinere se adreseaza corectarii acidozei metabolice prin administrarea de bicarbonat de sodiu ,putand fi necesara o cantitate mare. Alcalinizarea urinii creste eliminarea

acidului formic. Adaosul de tiamina si folat cresc metabolizarea acidului formic. Se monitorizeaza si corecteaza tulburarile electrolitice , hepatice, renale, se dozeaza metanolul si etanolul din sange pentru masuri terapeutice corelate. Convulsiile se trateaza cu diazepam . (Voicu A. V si colab. ) [68] 1.3. ALCOOLUL ETILIC 1.3.1. NOMENCLATURA . OBTINERE . Etanolul ( alcoolul etilic ), este al doilea termen al seriei : CH3-CH2-OH. Se cunoaste si se prepara din cele mai vechi timpuri. Se obtine industrial fie prin aditia apei la etena , aditia are loc in prezenta de acid fosforic, pe suport de oxid de aluminiu drept catalizator, la temperatura de 250-300 oC si presiune de 70-80 de atmosfere: CH2=CH2 + H-OH ----------------------------- CH3-CH2-OH Etena (250-300 oC, 70-80 atm. ) etanol

Se mai poate obtine si prin fermentatia alcoolica a zaharidelor . In cazul sucurilor dulci din fructe sau a melasei (deseu de la fabricarea zaharului ) ,fermentatia are loc direct sub actiunea microorganismelor din drojdia de bere, conform ecuatiei : C6H12O6 ------------- 2CO2 + 2C2H5-OH Glucoza etanol

Fermentarea cerealelor sau cartofilor, care contin mult amidon (polizaharida),se face dupa o transformare prealabila a acestuia in glucoza( realizata fermentativ cu amilaza ). Produsul de fermentare este o solutie apoasa cecontine 12-18 % alcool etilic, care se separa prin distilare fractionata. Rezulta un alcool de 96% cunoscut sub numele de spirt alb sau spirt rafinat . [30] 1.3.2. PROPRIETATI FIZICE . UTILIZARI . 1.3.2.1 PROPRIETATI FIZICE

Alcoolul etilic este un lichid incolor, cu miros placut, cu gust arzator, cu punct de fierbere de 78 oC, se amesteca cu apa in orice proportie. 1.3.2.2. UTILIZARI Este un bun solvent pentru grasimi, nitroceluloza , lacuri, se foloseste in industria medicamentelor, in parfumerie, la fabricarea esterilor, a butadienei, a eterului. Mari cantitati de alcool etilic se utilizeaza in alimentatie ca bauturi alcoolice naturale sau de fabricatie .

1.3.3. METABOLISM SI TOXICITATE 1.3.3.1. TOXICITATE Doza toxica letala a etanolului este de 5-8 g/ kg la adult si de 3 g/ kg la copii . Aceasta doza poate varia in functie de o serie de conditii ce pot aparea , printre care hipoglicemia si medicamente asociate . Pe baza greutatii corporale , concentratia si cantitatea de etanol ingerata se poate calcula concentratia sangvina de etanol, prin urmatoarea ormula toxocinetica : concentratia sangvina (mg%) = doza( mg de etanol consumat ) / Vd (l/Kg) x greutatea corporala x 10 , Vd = 0, 6 l/ kg ,

doza ingerata( mg ) = cantitatea ingerata ( ml) x concentratia de etanol ( % ) x 800 ( coeficient de comversie ( greutatea specifica ) pentru ml in mg ),iar factorul 10 permite conversia mg /l in mg% . (Voicu A. V si colab. ) [68] Etanolul este un compus deprimant al S.N.C., primele concentratii actionand initial selectiv asupra sistemului reticular activator ascendent . Sensibilitatea diferitelor etaje ale S.N.C. este invers corelata cu vechimea filogenetica a acestora , astfel lobul frontal mai sensibil decat lobul occipital , la randul sau mai sensibil decat cerebelul .Implicit sunt afectate initial gandirea si dispozitia , inaintea tulburarilor de vedere sau de echilibru si de coordonare motorie . Etanolul se comporta practic ca un deprimant tipic al S.N.C. cu actiune progresiva , descendenta asupra diferitelor etaje ale acestuia in directa corelatie cu cresterea concentratiei sangvine . Neuronii

inhibitori prezinta sensibilitatea cea mai mare la etanol, incat modificarile comportamentale , care sugereaza efecte excitatorii la concentratii mici, se explica in acest mod . Sunt astfel afectate cele mai recente , inhibitiile si autocontrolul dobandite prin educatie si antrenament, precum si performantele psihointelectuale . Testele psihometrice adcvate au pus in evidenta acest tip de tulburari , la concentratii de 0,05 g% sau mai putin, la indivizii care nu prezinta toleranta O problema de reactivitate personala este ce comportament specific v-a fi supresat intai si ce inhibitie v-a fi anulata initial . La randul sau reactivitatea individuala depinde de un important numar de variabile presupuse,dar greu identificabile, de tipul : factori genetici, consum in antecedente, coingestia altor medicamente, status nutritional, traumatisme sau boli asociate, complicatii ale etilismului cronic, etc. (Voicu A.V si colab) [68] Mecanismele intime toxodinamice ale etanolului se desfasoara la nivelul membranelor celulare si consta, in esenta, in perturbarea transportului ionic si al aminelor biogene la acest nivel, astfel se face o analogie intre efectul etanolului si cel al anestezicelor generale asupra membranelor celulare . (Voicu A. V si colab) [68] 1.3.3.2. METABOLISM Calea de patrundere in organism a etanolului este in primul rand calea digestiva, dar este de luat in calcul si calea de patrundere respiratorie , in conditii bine definite. Absortia etanolului cand ajunge in organism pe cale digestiva se face 20% la nivelul gastric , restul de 80% , absorbindu-se la nivelul intestinului subtire .Absortia gastrica a etanolului depinde de o serie de factori, dintre care : tipul de bautura, concentratia in alcool, continutul gastric, motilitatea gastrica, asocierea cu medicamente. In general, etanolul se

absoarbe in proportie de 80-90 % in 30-60 minute, alimentele pot intarzia absortia sa, la 4-6 ore .(Voicu A. V si colab. ) [68] Etanolul este amfifil, se distribuie in apa totala a organismului, penetreaza barierele biologice , inclusiv bariera hematoencefalica. Volumul lui de distributie ,este aproximativ de 0,6 l/ kg .

Eliminarea etanolului din organism se realizeaza pe cale metabolica cu o viteza maxima de 100- 125 mg/ kg /ora. Un adult metabolizeaza in medie 7-10 g /ora si concentratia de etanol din sange scade cu 15-20 mg% /ora. Consumul cronic poate creste viteza de metabolizare la 3040 mg% /ora. (Voicu A.V si colab. ) [68] Metabolizarea hepatica a etanolului se realizeaza pe trei cai principale : 1. calea alcool dehidrogenazei din citosol (calea principala ) . Aici etanolul in prima faza impreuna cu nicotinamid adenin dinucleotidul ,forma oxidata (NAD ) sub actiuna alcool dehidrogenazei trece in aldehida acetica (NADH ) : CH3-CH2-OH + NAD ------------------------- CH2-CHO + NADH (alcool dehidrogenaza ) in etapa uurmatoare aldehida acetica cu nicotinamid adenin dinucleotidul, forma oxidata sub actiunea aldehid dehidrogenazei trece in acid acetic si nicotinamid adenin dinucleotid, forma redusa, in continuare acidul acetic sub actiunea coenzimei A (CoA ), trece in acetilcoenzimaA si de aici intra in ciclul Krebs unde ajunge in stadiul de apa si dioxid de carbon : CH3-CHO + NAD ---------------------------- CH3-COOH + NADH (aldehid dehidrogenaza ) CH3-COOH ---------- Acetil CoA-------------------------------- H2O + CO2 ( CoA ) ( ciclul Krebs ) si nicotinamid adenin dinucleotid, forma redusa

2. calea sistemului oxidant microsomal din reticulul endoplasmatic , 3. calea minora a sistemului peroxidaza-catalaza , Eliminarea pe

cale renala a etanolului nemodificat se realizeaza in proportie de 5-10 % din doza ingerata (Voicu A. V si colab. ) [68]

1.3.4. INTOXICATIA ACUTA CU ETANOL 1.3.4.1. MANIFESTARI CLINICE ALE INTOXICATIEI Manifestarile clinice sunt in directa legatura cu concentratia de alcool din sange,

etanolul producand deprimare selectiva a S.N.C. la doze mici si deprimare generalizata la doze mari, astfel simptomatologia din intoxicatia acuta include o mare varietate de manifestari, de la ataxie pana la coma . In intoxicatia usoara cand concentratia de etanol este intre 0,05-0,1 g % : aria S.N.C. afectata este lobul frontal aparand : scaderea inhibitiilor; tulburari vizuale usoare; scaderea vitezei de reactie;

cresterea increderii; logoree. Vasodilatatia periferica explica senzatia de caldura si roseata . Cand concentratia de etanol este de 0,15- 0,3 g%, avem o intoxicatie medie : lobii afectatii in ordine crescatoare a concentratiei etanolului sunt lobul parietal, apoi cel occipital si apoi cerebelul, cu manifestari de tipul : ataxie; tulburari de vorbire; scaderea performantei motorii; scaderea atentiei;

diplopie; alterarea perceptiei; tulburari de echilibru; senzatia de caldura; greata; eritem. Daca concentratia etanolului este peste 0,3 g% atunciintoxicatia este severa afectand si

diencefalul , iar la concentratie de peste 0,5 g% este fectat si bulbul aparand coma. Deasemenea, mai pot apare manifestari de tipul : - alterarea vederii , - tulburari grave de echilibru, - stupor . Coma poate fi insotita de insuficienta respiratorie si circulatorie, coma se datoreste actiunii narcotice a alcoolului, este o coma linistita, fara convulsii,cu respiratie stertoroasa , cu halena alcoolica, pupilele pot fi normale sau midriatice, ROT sunt abolite, eventualele convulsii sunt explicate de hipoglicemia care insoteste concentratiile ridicate de alcool . (Voicu A. V si colab. ) [68] Durata unei come alcoolice netratate este de 6-12 ore, dar la copilul mic se poate instala decesul in cursul unei come alcoolice .[32] DL50 se atinge la concentratii de 0,45-0,5 g% .[40] 1.3.4.2. MANIFESTARI PARACLINICE ALE INTOXICATIEI

Se pune in evidenta hiatusul osmolar ,ce este crescut ,ca urmare a prezentei unei mari concentratii de etanol, din acest punct de vedere concentratiile letale produc un hiatus osmolal de peste 80 m. Osm. . Hipoglicemia este prezenta adesea, nefiind direct corelata cu concentratia etanolului in sange . Nu este o manifestare constanta. Cauza hipoglicemiei este inhibitia gluconeogenezei hepatice .(Voicu A. V si colab. ) [68] 1.3.4.3. TRATAMENT Se intervine pentru prevenirea aspiratiei in caile respiratorii, prin pozitionarea bolnavului in pozitie adecvata. Decontaminarea digestiva dupa mai mult de o ora de la ingestie face ineficienta aceasta masura, cu exceptia situatiilor cand motilitatea scade ca urmare a coingestiei de medicamente sau alimente. Carbunele activat nu este eficient. Dupa determinarea glicemiei se administreaza glucoza 50% ( 50-100 ml ) i.v. la toti intoxicatii cu fenomene de deprimare. S-a observat ca administrarea de fructoza este si mai eficienta ca glucoza, insa fructoza poate genera fenomene adverse de tipul : prurit, dureri abdominale, etc.[32] La pacientii in coma se evalueaza rapid necesitatea protezarii respiratorii cu

reechilibrare circulatorie si se administreaza glucoza-naloxona-tiamina . Daca este necesar masurile de crestere a eliminarii vizeaza in special hemodializa, care creste viteza de eliminare de 3-4 ori Aceasta metoda se aplica daca concentratia etanolului in sange depaseste 0,5 g% sau se constata o deteriorare grava a functiei hepatice , fiind necesare o serie de alte masuri de corectare a perturbarilor asociate, respectiv rehidratarea, corectarea dezechilibrelor acido-bazice si electrolitice, a deficitelor nutritionale ( Mg, vit. B1, vit. B6, vit. K, vit. C ). Delirum tremens se poate declansa la 3-14 zile de la intreruperea administrarii etanolului si poate persista mai mult timp starea de comfuzie grava, halucinatii, hiperreactivitate vegetativa,

agitatie, fbra, transpiratie, tahicardie, midriaza, hipertensiune, insomnie. Se trateaza ca o mare urgenta medicala, avand o mortalitate de 10-15 % . Alte masuri de tratament ce mai pot fi luate sunt : reechilibrare hidro-electrolitica, monitorizarea si tratarea tulburarilor de ritm, corectarea hopomagnezemiei, se administreaza diazepzm i.v. 10 mg la 10 minute pana pacientul redevine sedat. Agitatia grava si halucinatiile pot raspunde la neuroleptice de tipul holoperidol : 2-4 mg i m. (Voicu A. V si colab. ) [68] 1.4. ETILENGLICOLUL 1.4.1. ISTORIC Etilenglicolul a fost preparat pentru prima data in anul 1859 de catre chimistul francez Charles-Adolphe Wurtz. A fost produs in cantitati mici, pe timpul primului razboi mandial, cand a fost folosit ca colorant si ca ingredient in prepararea de explozibili. Producerea sa industriala pe scara larga a inceput din 1937 cand, etilenoxidul, un component al sintezei sale a devenit ieftin de obtinut. Cand a fost introdus , a creat o mica revolutie in industria aeronautica pentru ca a fost folosit in locul apei in radiatoare ca mijloc de racire, pentru ca etilenglicolul are un punct de fierbere mai mare asta permitand crearea si folosirea unor radiatoare mai mici si operarea lor la o temperatura mai ridicata. Anterior de larga raspandire a etilenglicolului multi producatori din industria aviatica au incercat sa foloseasca sistemul de racire cu vapori, sistem care se baza pe apa sub presiune . Bineinteles ca acel sisten s-a dovedit a fi mai nesigur si era usor distrus in lupta pentru ca ridica mult greutatea avionului , asta ducand si la o posibilitate mai mica de manevrabilitate si la o posibilitate mai mica de a transporta arme .[11] 1.4.2. NOMENCLATURA . OBTINERE . Etilenglicolul este un alcool saturat, dihidroxilic, primar . Etilenglicolul se mai numeste : 1, 2 - etandiol, 1, 2 - dihidroxietan , alcool glicolic, etan1, 2 - diol, etilen alcool, etilen dihidrat, monoetiln glicol .

Formula sa chimica este : C2H6O2, ( CH2-CH2 ), | OH | OH

Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt, Font color: Blue

Figura nr.1.: Formula moleculara a etilenglicolului [5] In industrie in general etilenglicolul se obtine folosind ca materie prima etena si avand ca produs intermediar oxidul de etena care hidrolizat cu apa formeaza etilenglicolul : CH2=CH2 + O2 ------------- CH2-CH2 --------- CH2-CH2 (Ag, 250 oC) \ O / (HOH) | |

OH OH

Reactia poate fi catalizata de unii acizi sau baze, ori se poate face la un pH neutru insa la o anumita temperatura. Cea mai mare parte a productiei de etilenglicol se face intr-un pH acid sau neutru cu un mare exces de apa . In aceste conditii se obtine peste 90% din productia totala de etilenglicol. Produsii secundari ce se obtin la sinteza etilenglicolului sunt in principal : dietilenglicolul, trietilenglicolul si tetraetilenglicolul. Alte modalitati de obtinere a etilenglicolului mai pot fi : - acetoxidarea : reactia etenei cu acidul acetic in prezenta de catalizatori ( telur, brom, ), formand mono- si diacetat care este hidrolizat la etilenglicol si acid acetic;

- din monoxid de carbon si hidrogen derivat din gazele din carbune coxificabil ; - sau prin oxidarea catalitica a etenei la diacetat urmata de hidroliza la etilenglicol .[9] In cazul obtinerii etilenglicolului prin electroliza cu anod de argint rezulta o reactie exoterma , de exemplu focul din catastrofa Apollo 1 a fost cauzata de o astfel de reactie

Etilenglicolul combinat cu apa s-a aprins si a putut arde intr-o atmosfetra cu o presiune scazuta a oxigenului . [5] Din punct de vedere al cantitatii produse in 1999, in S.U.A.s-a produs circa 2,765 milioane kilograme in timp ce consumul a fost de 2,4 milioane kilograme.[1] 1.4.3. PROPRIETATI FIZICE . UTILIZARI . 1.4.3.1. PROPRIETATI FIZICE Etilenglicolul este un lichid vascos, cu gust dulce, incolor, inodor, hidrosolubil. El are o greutate molecular de 62,07 g/ mol,densitatea sa este de 1,1088 - 1,1135 g/ cm3 la 20 oC , are punctul de fierbere la 197,6 oC, cu punctul de inghet de - 13 oC, presiunea vaporilor de etilenglicol este de 0,06 toor la 20 oC si 0,092 toor la 25 oC. Din punct de vedere al solubilitatii el este solubil in apa si etanol, slab solubil in eter ,insolubil in benzen si alti derivati petrolieri. Factorul de conversie al etilenglicolului este:1 ppm = 2,5 mg / m3 la 25 oC . Triplul punct al etilenglicolului este de -17 oC .[9] 1.4.3.2. UTILIZARI Utilizarile majore ale etilenglicolului sunt : in solutia de antigel ( reprezinta cam 95 % ,restul este apa ), in sistemele hidraulice de franare, component in condensatorii electrici, ca solvent in industria vopselelor si al maselor plastice, component in cerneala pentru copiatoare, era folosit pentru fabricarea unor fibre sintetice ( Terylene, Dacron, etc ), in sinteza de ceara sintetica, in sinteza unor lotiuni de piele, deasemenea a fost folosit in emulsii, in compozitia de adezivi pentru lemn si industria mobilei, deasemenea a fost folosit ca lichid antiinghet pentru avioane , in aeroporturi pentru decolare ( emisia de etilenglicol raportata de autoritatile din

California bazate pe cele mai recente estimari (2005 ) arata 33,213 tone numai in aeroporturi ) .[4] Etilenglicolul este utilizat ca antigel nu numai pentru mijloace de transport, ci si pentru sistemul de racire al computerelor. Mai este utilizat si la prezervarea de material biologic ( tesuturi si organe ). Are si un rol ca produs intermediar in producerea de 1,4 -dioxan, previne si cresterea algelor in lichiul de racire al computerelor. Din cauza punctului de fierbere ridicat si al afinitatii pentru apa este idal ca deshidratator in productia de gaze naturale. Etilenglicolul este folosit si la sinteza unor vaccinuri ,dar el nu este prezent ca atare in injectii . Este si un component minor ( 1-2 % ) in crema de pantofi .[26] Etilenglicolul este folosit si in mod comun in laboratoare sa precipite proteine in solutie, acesta este adesea un intermediar in fractionarea, purificarea si/sau cristalizarea lor. In industria maselor plastice este utilizat pentru a produce recipiente pentru bauturi racoritoare. Intra si ca ingredient al solutiilor pentru developarea fotografiilor . 1.4.4. PASTRARE . STABILITATE . REACTIVITATE . Pastrarea etilenglicolului se face cu rspectarea tuturor regulamentelor si standardelor. Se pastreaza in loc uscat si racoros. Trebuie tinut in recipiente inchise ermetic . De asemenea trebuie separat de alte substante chimice incompatibile. Etilenglicolul este stabil in conditii de presiune si temperatura adecvate si la evitarea contactului cu substantele incompatibile. Etilenglicolul reactioneaza cu : acizii si oxidantii puternici ( permanganatul de potasiu, peroxidul de sodiu, dicromatul de potasiu, acidul sulfocloric, acidul sulfuric, acidul percloric, pentasulfitul difosforic, etc ).[47] 1.4.5. METABOLISM SI TOXICITATE 1.4.5.1. TOXICITATE

Doza de etilenglicol minima letala este de1- 1,5ml /kg sau cca. 100 ml la adult . Efectele deprimante ale etilenglicolului sunt comparabile cu cele ale etanolului. Toxicitatea acuta a etilenglicolului este in special datorita metabolitilor sai toxici.Acidoza metabolica este initial rezultatul formarii acidului glicolic si acumularii de acid lactic. In plus inhibitia ciclului Krebs si formarea acidului oxalic contribuie la acidoza metabolica.Acidul oxalic, desi format in cantitate mica , probabil prin precipitarea sub forma de oxalat de calciu deprima miocardul si produce necroza acuta tubulara. La manifestarea toxicitatii asupra S.N.C. contribuie, de asemenea, glicolaldehida, acidul glicolic si acidul glioxilic. [32] 1.4.5.2. METABOLISM Calea de patrundere in organism a etilenglicolulu este in majoritatea cazurilor cea digestiva, unde ajunge fie accidental, fie in scop suicidar. Majoritatea cazurilor de intoxicatie se petrec in sezonul rece ,pentru ca atunci este folosit cel mai mult ca antigel. Odata ajuns in

organism pe calea digestiva etilenglicolul se absoarbe rapid la nivel gastric si la nivel de intestin subtire. Concentratia maxima este atinsa cam dupa 2 ore de la ingestie. Se distribuie comform hidrosolubilitatii sale in apa tuturor tesuturilor. Are un volum de distributie de 0,6 - 0,8 l/ Kg corp. Metabolizarea etilen glicolului se face in mai multe etape succesive sub actiunea diverselor enzime. Astfel etilenglicolul initial sub actiunea alcooldehidrogenazei trece in glicolaldehida. In urmatoarea etapa glicolaldehida sub actiunea aldehiddehidrogenazei trece in acid glicolic, apoi acesta este transformat in acid glioxilic, care la randul sau poate merge spre doua directii de metabolizare, una de transformare in acid formic care sub actiunea acidului folic este redus la dioxid de carbon si apa, a doua cale pe care o urmeaza acidul glioxilic este sa treaca in acid oxalic care la randul sau la nivel renal si nu numai formeaza cristale de oxalat care la nivel renal impreuna cu ionii de calciu formeaza cristale de oxalat de calciu monohidratat, in principal care precipita la nivelul tubilor renali, determinand necroza tubulara.

Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt