DESPRE AGRESIVITATE

Asis. Univ. Iuliana EPARU Medic specialist Psihiatrie Pediatrica Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului UMF Carol Davila Bucuresti

Si anume.
Agresivitate Reactia (criza) de opozitie Tulburarea de opozitie Tulburarea de conduita Bullying

Agresivitatea
Fenomen complex care face parte din comportamentul normal al copilului, permitandu-i:
Sa se afirme opunandu-se vointei celorlalti Sa se defineasca pe sine Sa se apere Sa se impuna

Se manifesta prin:

Reactii de aparare Opozitie Crize de agitatie psihomotorie ca raspuns la situatii frustrante Joc: competitii, confruntare

Anormal
Scaderea evidenta si constanta a pragului la frustrare Irascibilitatea constant exagerata Raspunsurile prompte si violent agresive Nevoia permanenta de razbunare Incapacitatea de a ierta si uita

Definitie
Comportamentul agresiv se refera la producerea unor daune sau prejudicierea uneia sau mai multor persoane (Bloomquist&Schnell, 2002):
Isi face rau Face rau altora Distruge obiecte

Manifestari
Depind de varsta Cele mai frecvente: prescolar Cele mai grave: adolescent adult tanar

Sugar
Dupa 6 luni Furie directionata Nu urmaresc producerea unui prejudiciu Exprima o emotie similara agresivitatii Baietii isi exprima mai intens emotiile

Mica copilarie
Tantrum izbucniri de furie impotriva adultilor si a celor de aceeasi varsta Mai frecvente intre copiii de acelasi sex Comportament opozant

Prescolar scolar mic

Foarte frecvente manifestarile de violenta, dar foarte putin severe Foarte rar forme severe de violenta impotriva altor copii sau a animalelor Baietii mai frecvent agresivitate fizica Fetele mai frecvent agresivitate indirecta

Adolescenta
Comportament agresiv sever raniri grave, deces Acte de violenta colectiva Impotriva parintilor / profesorilor Comportamente antisociale

Motivatia pentru agresivitate

Combinate, nu se exclud reciproc Instrumentala
Scop: obtinerea unui lucru / beneficiu bine stabilit Comportamente agresive planificate

Afectiva
Comportament impulsiv, necontrolat, neplanificat Motivata de frica

Agresivitatea motivata de frica

Crize de furie, comportamente nesigure Copiii se simt foarte usor amenintati, atacati, nu au incredere in nimeni Pozitie defensiva incearca sa-si reduca propria frica printr-un comportament agresiv de preventie

Temator, nesigur in prezenta altora

Hipersensibilitate la amenintari Frica

Comportament agresiv pentru obtinerea de respect / teama / supunere Autoconfirmare nepotrivita (reintarire pozitiva)

Agresivitatea conduce la calmare emotionala Sentimentele neplacute de teama sunt reduse (reintarire negativa)

Stabilizarea si extinderea comportamentului agresiv

Pedepse, sanctiuni, respingere sociala REALE
Petermann & Petermann, 2005

Clasificare: fizic vs. verbal

Comportament agresiv fizic: confruntare deschisa, directa cu victima Comportament agresiv verbal: insulte, adresarea pe un ton ridicat, tipete

Clasificare: direct vs. indirect

Comportament agresiv direct directionat clar, usor de observat de catre victima / observatori Comportament agresiv indirect exteriorizat in mod ascuns, loveste victima cand aceasta e vulnerabila (Ex: barfe, minciuni, graffitti)

Clasificare: activ vs. pasiv

Agresivitate activa: agresorul face ceva pentru a prejudicia victima Agresivitate pasiva: rezistenta la solicitari, criticism, taraganeaza, uita, ineficienta intentionata, se plange

Clasificare in functie de implicarea individuala

Comportament initiativ agresorul stabileste un contact, o interactiune Comportament reactiv raspuns la o amenintare reala / posibila Implicarea prin asociere observator al actului agresiv

Stabilitatea comportamentului agresiv

Frecvent in perioada prescolara In mai multe contexte In diferite forme Comportamente delincvente timpurii (inainte de 14 ani)

Factori de risc pentru un comportament agresiv stabil

sexul masculin statusul socioeconomic sczut nivelul sczut de colarizare al mamei mam care a nceput s fac copii la vrst mic copil crescut de un singur printe parenting mai puin sensibil i implicat strategii de parenting ostile i ineficiente

Debutul tardiv
Comportament agresiv doar la inceputul adolescentei Influentati de anturaj Mai bine adaptati, respecta regulile sociale de baza, fac fata solicitarilor scolare Delicte nonviolente

Debutul precoce
Prescolar comportamente opozante in familie Scolar deficite in comportamentul social, adaptare deficitara, comportament agresiv stabil Manifestari agresive antisociale grave la adolescenta Delincventa

Modelul de dezvoltare al agresivitatii cu debut precoce

(Patterson & Bank, 1989)

Perioada lunga de timp Etape care pot fi relativ bine delimitate Severitatea creste progresiv de la manifestari minore la inceput pana la manifestari majore

ADHD / copil temperamental Atasament nesecurizant Metode educationale inadecvate Agresivitatea parintilor Psihopatologie parentala Status socio-economico-educational scazut Competente sociale scazute (parinti) Conflicte conjugale

Tulburarea interactiunilor familiale

Reactiile mediului social

Reactiile copilului

Delincventa sanctionata social

Lipsa abilitatilor socio-emotionale pentru construirea relatiilor si integrarea in grup

Respins de ceilalti copii Izolat social Esec scolar

Cauta sustinere intr-un grup de copii cu aceleasi tip de probleme deoarece doar ei ii vor accepta comportamentul

Scaderea comportamentului pozitiv Intarirea comportamentului agresiv

Reactia (criza) de opozitie

2a6l 5 a Normala Schimbare radicala a comportamentului copilului: Nu vreau!, Ba nu!, Eu singur!, Asa vreau! Bate din picior, tipa, se tavaleste pe jos, crize de agitatie psihomotorie, auto / heteroagresivitate

Incepe sa se descopere pe sine, ca individualitate cu vointa proprie, diferita sau opusa celorlalti Natura contradictorie a transformarilor si trairilor emotionale ale copilului Gaseste in sugestiile anturajului un camp bogat de initiative pe care le copaiza in negativ pentru a-si exersa vointa Protest impotriva amestecului prea des / brutal / lipsit de tact al adultilor in viata sa

Consecinte opozitie
Replica imediata si directa a parintilor Sentimente de culpabilitate Teama de pierdere a afectiunii parintilor Copilul devine nesigur, capricios, mai opozant, sondeaza permanent existenta afectiunii parintilor

Tulburarile de comportament disruptiv

Tulburarea de opozitie Tulburarea de conduita

Apartin tulburarilor de externalizare (impreuna cu ADHD)

DEX
Comportament Modalitate de a aciona n anumite mprejurri sau situaii, conduit, purtare, comportare (din fr. comportement). Conduit Fel de a se purta, comportare, manier (din fr. conduite).

In limba francez de provenien:

comportament se refer la maniera de a fi sau de a aciona a unei persoane conduita se refera la maniera de a aciona conform regulilor morale sau de disciplin ale unui grup

Tulburari distincte?
TO forma mai usoara de/ premergatoare TC? Debut TO mai devreme decat al TC 75% din copiii cu TO nu dezvolta niciodata TC Simptome diferite calitativ

Charles Dickens

Istoric comun
Struwwelpeter Heinrich Hoffmann (trad. Mark
Twain)

The Story of Cruel Frederick

This Frederick! this Frederick! A naughty, wicked boy was he; He caught the flies, poor little things, And then tore off their tiny wings; He kill'd the birds, and broke the chairs, And throw the kitten down the stairs; And oh! far worse and worse, He whipp'd his good and gentle nurse!

The Dreadful Story of Pauline and the Matches

But Pauline said, "Oh, what a pity! For, when they burn, it is so pretty; They crackle so, and spit, and flame; And Mamma often burns the same. I'll just light a match or two As I have often seen my mother do."

The Story of Augustus who not have any Soup

But one day, one cold winter's day, He threw away the spoon and screamed: "O take the nasty soup away! I won't have any soup to-day: I will not, will not eat my soup! I will not eat it, no!"

Tulburarea de opozitie
A. Copilul are un pattern de comportament negativist, ostil i sfidtor care dureaz de cel puin 6 luni. Din urmtoarele 8 simptome sunt necesare cel puin 4 pentru a putea pune diagnosticul: 1) adesea i iese din fire; 2) adesea se ceart cu adulii; 3) adesea refuz sau sfideaz regulile stabilite de aduli; 4) adesea i scie pe ceilali; 5) adesea i nvinovete pe ceilali pentru popriile lui greeli; 6) se supr i se nfurie cu uurin pe ceilali; 7) este furios i nelinitit aproape tot timpul; 8) este ranchiunos i rzbuntor; Not: se va lua n consideraie acest comportament numai dac apare mai frecvent i este mai grav dect la ceilali copii de aceeai vrst cu el.

B. Tulburrile sunt suficient de severe nct produc o sever afectare a funcionrii sociale i ocupaionale. C. Comportamentele nu survin exclusiv n cursul unei tulburri psihotice sau afective. D. Tulburrile nu aparin tulburrii de conduit i dac a mplinit 18 ani nu sunt ndeplinite criteriile pentru personalitate antisocial.

Epidemiologie
DSM IV consider prevalena TO ca fiind de 2-16% (American Psychiatric Association,
2000).

Medie: 2-3% nainte de pubertate numrul bieilor cu acest diagnostic e mai mare dect al fetelor, ns n rndul adolescenilor raportul este egal
(Wilmshurst, 2007)

Tulburarea de conduita
Comportament antisocial persistent la copil i adolescent (Steiner, 1999).

Epidemiologie
Adolesceni: 6-10% (biei) i 2-9% (fete) Prepuberi: 1,9 - 8% la biei i 0-1,9% la fete (Steiner, 1999).

A. Exist un pattern persistent de comportament, care ncalc drepturile i normele sociale i care se manifest de cel puin 12 luni (3 sau mai multe criterii). Cel puin un criteriu a fost prezent n ultimele 6 luni:
Agresivitatea fa de persoane sau animale: 1) terorizeaz, amenin i intimideaz pe ceilali; 2) iniiaz frecvent lupte fizice; 3) a folosit o arm care poate cauza o afectare serioas altei persoane (b, piatr, cuit, sticl spart, arm de foc); 4) a fost nemilos, crud fizic cu alte persoane; 5) a fost crud fizic i nemilos cu animalele; 6) a furat, n timp ce se confrunta cu victima (jaf armat, extorsiune); 7) a violat sau forat pe cineva la un act sexual;

Distrugerea proprietii 1) a dat foc cu intenie i a cauzat o afectare serioas a proprietii altei persoane; 2) a distrus cu intenie proprietatea altor persoane;
Fraud sau furt 3) a spart casa, maina unei persoane; 4) minte pentru obinerea unor bunuri sau favoruri sau pentru a evita obligaiile (escrocheaz pe alii); 5) a furat lucruri de valoare fr a se confrunta cu victima (a furat din magazine dar fr a sparge sau a falsifica).

nclcri grave ale regulilor 1) adesea st afar noaptea, nca de la 13 ani, fr acordul prinilor i n ciuda interzicerii repetate; 2) a fugit de acas noaptea, de cel puin dou ori; 3) deseori chiulete de la coal ncepnd nc de la 13 ani;
B. Tulburrile de conduit afecteaz semnificativ funcionarea colar i familial. C. Dac are peste 18 ani, nu sunt satisfcute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocial.

Clasificare DSM bazat pe severitate

tipul uor - puine probleme de conduit fa de cele cerute pentru diagnostic i acestea cauzeaz un ru minor; tipul moderat - efectele tulburrii de conduit asupra celorlali variaz ntre mediu i sever; tipul sever - multe probleme de comportament se manifest sever i produc un ru considerabil celor din jur;

Clasificare ICD 10
Tulburri de conduit datorate unui context familial; Tulburri de conduit nesocializate; Tulburri de conduit socializate; Tulburarea opoziional -sfidtoare; Alte Tulburri de conduit; Tulburri de conduit nespecificate.

Furtul
Insusirea cu intentie frauduloasa a unui bun strain Sub 4 ani nu e limpede ideea de proprietate Sub 7 ani nu rezista tentatiei impulsive de a poseda

Tipuri de furt

(Milea, 1988)

Furtul prin imitatie Furtul din necesitate Furtul ca reacie de compensare sau supracompensare, ivit din dorina de a afirma sau a ctiga prestigiul fa de grup; Furtul ca reflectare a ostilitii, de rzbunare; Furtul ca modalitate de asigurare a unei existene parazite Cleptomania furt nepremeditat, dorinta spontana si irezistibila de a-si insusi obiectul, cu tensiune si anxietate

Minciuna
Neadevar afirmat constient si intentionat Afirmatia eronata frecventa in copilarie Semnificatie dupa 6-7 ani

Tipuri de minciuni
Mondena inofensiva, spusa pentru a face placere Pioasa menita sa menajeze Altruista apararea cuiva Din solidaritate (spirit de grup) Ca aparare Ca forma de opozitie Utilitara obtinerea unor avantaje altfel inacesibile Laudarosenia Calomnia Mitomania

Fuga si vagabondajul
Actiuni constiente si voluntare, constand in parasirea fara voie si fara prevenire a locului unde copilul trebuie sa stea in mod normal Dupa 6-7 ani

Fuga
Masura de aparare, la care copilul recurge la nevoie, impotriva dorintei sale intime Spontana Neasteptata Neorganizata In cautarea unui refugiu Anxietate, nefericire

Vagabondajul, hoinareala
Ruperea legaturilor cu o anumita ambianta In scopul obtinerii unor compensatii, satisfacerii unor dorinte Dezinvolt, plin de initiativa, descurcaret, fara griji Plecari premeditate, organizate

Tratament
Instruirea parentala Dezvoltarea abilitatilor socioemotionale ale copilului Consolidare familiala Terapie multisistemica

Copiii invata ceea ce traiesc Dac un copil este criticat, inva s condamne. Dac un copil este tratat cu ostilitate , inva s se lupte. Dac un copil este ridiculizat, inva s fie timid. Dac un copil este tratat cu ingduin inva s aib rabdare. Dac un copil triete in ruine, inva s se simt vinovat. Dac un copil este incurajat, inva s fie increztor. Dac un copil este ludat, inva s preuiasc. Dac un copil triete in corectitudine, inva s fie drept. Dac un copil triete in siguran, inva s aib credin. Dac un copil este aprobat, inva s se plac pe el insui. Dac un copil triete in prietenie i acceptare, inva s gseasc dragostea.