Você está na página 1de 61

UNI VERSI TATEA

TEHNIC
DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
Master Inginerie Geotehnic






LUCRARE DE CERCETARE
Analiza formei particulelor minerale si influenta
acestora asupra caracteristicilor mecanice a
pamanturilor necoezive





Coordonator: Masteranzi:
Asis.dr.ing. Iulia MOLNAR Mioara MUREAN
Andrei ORMENIAN
Horea ARLEA



CLUJ-NAPOCA
-2013-

UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

1

1.Introducere
Pamanturile s-au format si se formeaza permanent prin dezagregarea fizica si alterarea chimica a
rocilor compacte (de baza). In acest proces geologic complex se disting trei faze principale: eroziunea,
transportul si sedimentarea.
Eroziunea este rezultatul agentilor fizici atmosferici (vantul, variatiile de tempreratura,
electricitatea atmosferica, etc.) si actiuni mecanice a apelor curgatoare, a ghetarilor, a apei marilor. Prin
eroziune se produce o dezagregare fizica a rocilor care modifica dimensiunile particulelor de pamant
pana la marimea bobului de nisip. Dupa degradarea fizica sau simultan cu ea are loc alterarea chimica a
rocilor, care micsoreaza in continuare particulele de pamant pana la dimensiuni coloidale, dar modifica
si compozitia chimico-mineralogica a acestora. Agentul cel mai activ in acest proces este apa.
Transportul particulelor maruntite prin eroziune este asigurat de gravitatie, vant, apa si ghetari, iar
sedimentarea lor are loc cand viteza agentilor de transport scade.
In urma acestui proces se formeaza depozite naturale de pamant, alcatuite din particule solide de
forma si dimensiuni diferite. Particulele se sprijina unele peste altele prin zonele de contact dintre ele,
formandu-se scheletul mineral al pamantului. La nivelul acestor contacte , intre particule se stabilesc
forte de legatura care mentin depozitul in echilibru. Intre aceste particule raman spatii goale de material
solid, numite pori. Intr-un depozit natural de pamant, porii sunt ocupati de apa ( sau alte lichide ) si de
aer ( sau alte gaze ). Cand porii sunt complet ocupati numai de apa,pamantul este in stare saturata. Daca
in pori este numai aer, pamantul este in stare uscata.
Intrucat sedimentarea se face diferit functie de greutate si marimea particulelor, depozitele de
pamant sunt stratificate, alternand straturi de pamant cu particule mai mici cu straturi de pamant
continand particule mai mari, functie de perioada deologica in care s-au format.
Prezenta in pamant a celor trei faze ( solida, lichida si gazoasa), a facut pe cercetatori sa
defineasca pamantul ca un sistem trifazic. Fiecare faza reactioneaza altfel la actiunea sarcinilor
exterioare, motiv pentru care comportarea pamantului sub actiunea incarcarilor este mult mai complexa
decat comportarea celoralte materiale de constructii. [1]
De-a lungul anilor, in urma cercetarilor facute, sa demonstrat ca dimensiunea si forma particulei
influenteaza compozitia materialului, formarea particulelor, eliberarea din roca mama , transportul
precum si mediul de sedimentare.
Procesele mecanice si chimice determina forma granulei odata ce aceasta sa desprins de roca
mama ( Margolis si Krinsley 1974; Rahaman 1995). Procesele chimice si slefuirea se accentueaza
odata cu trecerea timpului astfel incat, nisipul foarte vechi tinde sa fie mai rotund indiferent de
diametrul particulei. Cu cat particula este mai mare,cu atat creste si probabilitatea ca aceasta sa aibe
imperfectiuni, iar ruperea sa fie casanta. In schimb, particulele de dimensiuni mai mici sunt mai
rezistente datorita lipsei imperfectiunilor, iar ruperea are loc prin despicare in lungul planurilor atomice
devenind din punct de vedere energetic mai avantajoase, iar particulele rezultate sunt mai plane
(Margolis and Krinsley 1974).
Sfericitatea, rotunjimea si rugozitatea sunt independete una de cealalta. Sfericitatea si
rotunjimea cresc odata cu eroziunea, insa aceastea nu cresc proportional. In plus ciobirea unei particule
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

2
poate conduce la cresterea sfericitatii, determinand tot odata scaderea rotunjimii( Wadell 1932).
Particulele rotunde pot avea o alta forma care sa nu fie sferica,cum ar fi eliptice sau circulare, iar
particulele echidimensionale pot fi foarte colturoase, cubice sau hexagonale.
Comportamentul global al solurilor reflecta nivelul caracteristicilor si a proceselor. In timp ce
intuitiv este recunoscut faptul ca forma particulei influenteaza comportamentul solului, un studiu
cuprinzator lipseste ( a se vedea Santamarina si Cho 2004). In plus, sistemele geotehnice de clasificare
a solurilor USCS nu iau in considerare forma particulei, de aceea adevaratul rol al formei particulei
asupra solului ramane vag.
Nisipurile sunt roci sedimentare detritice sau clasice, neconsolidate, avnd diamentrul
particulelor cuprins ntre 2 i 0.063 mm, respectiv o fraciune psamitic, dar contine i fraciuni
aleuritice si pelitic. [N.Anastasiu, 1981]
n cazul rocilor detritice dimensiunile granulelor sunt definite prin: rudite (psefite, d>2mm), arenite
(psamite, 2mm>d>0.06mm), silturi (aleurite, 0.06mm>d>0.004mm), lutite (pelite, d<0.004mm). Aceti
termeni reprezint clasele sau fraciunile granulometrice. [3]















UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

3
2. Analiza formei particulelor minerale si influenta acestora asupra
caracteristicilor mecanice a pamanturilor necoezive la nivel global de
cercetare
2.1 Influenta formei particulei asupra rezistentei la forfecare a pamanturilor
necoezive din zona Transilvaniei, Lucrare de cercetare 2011-2012
In cadrul laboratorului de Geotehnica a Facultatii de Constructii din Cluj Napoca sa studiat,
intr-o lucrare de cercetare 2011-2012, tema mentionata mai sus. Studiul a fost realizat pe 8 probe de
nisip din Depresiunea Transilvaniei respectiv Depresiunea Panonica,mai exact pamanturi necoezive
recoltate din diferite zone ale judetelor Arad, Cluj si Bihor.
Din fiecare proba s-au ales 25 -30 de particule pentru care s-au facut mai multe determinari de
laborator. Prima dintre acestea este determinarea indicelui de rotunjime R cu ajutorul unor poze
microscopice. In aceasta lucrare, R este definit ca si diametrul cercului inscris raportat la diametrul
cercului circumscris.
L
l
E
A
B
C

d
D

Fig. 2.1.1 Dimensiunile particulei
unde: L=a lungimea;
l=b laimea;
E=c grosimea;
D diametrul cercului exterior;
d diametrul cercului interior;
R raza celui mai mare cerc nscris;

Pe baza acestor dimensiuni se stabilesc urmtorii indici:
- Indicele de rotunjime este bun indicator al maturitii. Pentru descriere se folosesc urmtorii
termeni: angular (A), subangular (SA), subrotunjit (SR), rotunjit (R), foarte bine rotunjit (FR).
[N.Anastasiu]

D
d
R =
- Indicele de disimetrie, indic gradul de prelucrare al particulelor. Cele cu disimetrie pronunat,
sunt neprelucrate. poate oferii informaii asupra distanelor de trasport, respectiv a zonei de
provenien. [N.Anastasiu]

a
A
D
c
i
=
- Indicele de aplatizare, ofer date asupa transportului si abraziunii particulelor. ntre 1.7-3.8,
este un domeniu marin, 1.6-3.4 domeniu fluvial, 1.2-1.6 mediu torenial. [N.Anastasiu]
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

4

c
b a
A
p
2
+
=
In urma analizei,sa ajuns la concluzia ca probele testate, din punct de vedere al formei
particulei, fac parte din clasa celor subrotunjite si rotunjite, in conformitate cu tabelul de mai jos.
Tab. 2.1.1 Gradul de rotunjire al clastelor [A. Balog, 2010]


UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

5

Cea de-a doua determinare face referire la analiza granulometrica prin metoda sedimentarii in
cazul nisipului din Arad,deoarece acesta este mai fin, si metoda cernerii in restul cazurilor. Pentru
fiecare proba de nisip testata in laborator s-au trasat curbele granulometrice pe baza carora sa
determinat factorul de curbura granulometrica C
C
si factorul de uniformitate granulometrica C
U.
In
conformitate cu STAS 14688-2:2005, prin analiza formei granulometrice se poate afirma ca nisipul
recoltat din zona Aradului are o granulozitate mediu gradata, in timp ce celelalte nisipuri au o
granulozitate rau gradata.
In urma incercarii triaxiale de tip consolidat-drenat, sa stabilit valorile ungiului frecarii interne,
determinarile facandu-se pentru trei garde de indesare diferite: foarte indesat, indesare medie si afanat.
Concluzii
In concluzie, se poate obtine o relatie intre coeficientul de rotunjime si unghiul frecarii interne cu
o corelatie aproape de valoarea1, in cazul in care unghiul frecarii interne creste odata cu coeficientul
r. De asemenea se poate spune ca unghiul frecarii interne creste odata cu gradul de indesare,avand o
valoare mai mica pentru nisipurile afanate,decat pentru cele foarte indesate. Nisipurile cu continut
majoritar de particule rotunjite nu se vor inclesta la fel de puternic ca si cele angula, in consecinta vor
avea un unghi al frecarii mai mic. [2]



UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

6
2.2. Stabilirea formei particulei folosind teoria lui Fourier
Stabilirea formei particulei prin metoda lui Fourier se face utiliznd fotografii microscopice ale
particulelor de nisip care prezint informaii clare despre morfologia i structura particulelor. Pe baza
metodei lui Fourier se stabilesc mai multi descriptori de form folosii la obinerea unor relaii despre
alungirea, triangularitatea i rectangularitatea particulelor, precum i asimetria particulelor. Un alt tip
de descriptori ofer informaii despre structura i rugozitatea suprafeelor particulelor.
Sistemele granulare sunt caracterizate de dimensiunea, forma, aranjarea i distribuia
particulelor n sistem si dau comportamente fizico-mecanice la aciunea unor factori externi. Densitatea
i gradul de anizotropie sunt date de modul de formare al sistemului de granule.
n urma experimentelor s-a stabilit c sistemele granulare, care au n componena lor particule
cu o unghiularitate crescut, sunt mai rezistente la deformaiile produse de un efort constant iar
rugozitatea suprafeelor particulelor are o importan sczut la stabilirea deformaiilor. Toate aceste
experimente au demonstrat rspunsuri vagi, de aceea s-a trecut la stabilirea unei metode prin care se
poate cunatifica influena formei particulelor asupra caracteristicilor mecanice ale particulelor.
Morfologia particulei se determina, n cazul metodei lui Fourier, cu cei mai importani descritori
care stabilesc Alungirea, Trianghiularitatea i Rectangularitatea particulelor. Rugozitatea
particulelor se face pe baza unor simple estimri ale unor descriptori de form a unui sistem de
particule.
De-a lungul timpului s-au folosit diferite metode pentru stabilirea unor caracteristici ale formei
particulei folosind msurtori generale ale particulelor, comparaii intre unghiularitate i circularitate
sau chiar i aspecte de rugorizitate ale particulelor. Aceste metode erau mai mult sau mai puin
concludente pentru stabilirea morfologiei particulelor deoarece ddeau definiii ambigue, foloseau
grafice i prelungeau timpul de obinere a datelor sau nu puteau stabili caracteristicile iniiale de form.
Definirea caracteristicilor formei unei particule este descris n urmtorul grafic.

Figura 2.2.1 Forma particulei


UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

7
Metodele lui Fourier
Una dintre metodele lui Fourier folosete formule matematice pentru stabilirea caracteristicilor
individuale ale particulelor dup cum urmeaz:
, unde
=raza unghiului
N = numrul total de armonice
n = numrul de armonice
a,b =coeficieni care dau amplitudinea i faza fiecrei armonici
Aceast metod este folosit n cercetarea geologic pentru analiza rugozitii i structurii
suprafeei particulelor. Aceast metod prezint o dificultate de aplicare datorit unghiurilor interioare
unde o particul se dubleaz, ca n urmtoarea figur, ceea ce nseamn ca pot aprea doua valori
pentru . O alt problem este aflarea centrului de greutate al particulei la forme complexe ale
particulelor.

Figura 2.2.2. Utilizarea metodei Fouriei in forma inchisa
O alt metod a lui Fourier este este metoda descriptorilor folosit n geologie pentru aprecierea
proceselor sedimentare, dar nu este folosit la stabilirea caracteristicilor mecanice ale particulelor cu
ajutorul proprietilor morfologice.
Metoda complex a lui Fourier stabilete c limitele particulei se nconjoar n planul complex
cu o vitez constant iar pasul de injurare este se alege astfel nct o nconjurare sa fie 2 i numrul de
pai s fie 2
k
. Funcia obinut este:

UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

8
, unde
x,y =cordonatele particulei
N = numrul total de descriptori
n = numrul descriptorilor
M = numrul total de puncte care descriu particula
m = numrul punctului particulei
a, b =coeficienii fiecrui descriptor
i = numr imaginar


Figura 2.2.3 General shapes used to investigate
Fourier shape descriptors for morphological
description. 0 Radius, -1 Elongation, -2
Triangularity, -3 Squareness, +l Asymmetry,
+2 Second Order Elongation, +3 Second Order
Triangularity. (Note that n=O is not given
as in this case the result is arbitrary).












UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

9
Metoda lui Fourier care are la baza descriptorii de form este cea mai folosit pentru descrierea
individual a particulelor datorit flexibilitii i uurinei de a o folosi, un plus fiind faptul ca nu este
necesar calculul centrului de greutate al particulei. Numrul de puncte alese pe de o particul dicteaz
numrul de descriptori de form folositi pentru analiz si de asemenea dicteaz nivelul detaliilor
formei. De-a lungul timpului s-a stabilit, prin exemple, c e nevoie de 10 pn la 15 descriptori pentru a
stabili o form complex a particulei iar pentru nisip s-au stabilit 3 termeni necesari la stabilirea
morfologiei particulelor.
Formele geometrice, folosite pentru stabilirea descriptorilor de form, sunt cercul, ptratul,
triunghiul echilateral i isoscel, un oval i un patrulater. Formele rotunjite ale unui ptrat i ale unui
triunghi sunt folosite pentru evaluarea rugozitii particulelor dar i pentru a evalua unghiularitatea i
rotunjimea particulelor.
Analiza formei particulelor de nisip cu ajutorul imaginilor
Analiza se realizeaz pe baza unor fotografii a unor grupuri individuale de nisip folosind un
microscop electronic de scanare SEM la un unghi de 20. Fotografia se realizeaz la unghiul respectiv
pentru o mai bun determinare a formei generale a particulei precum i pentru eliminarea umbrelor
deoarece s-a demonstrat n timp c morfologia aparent poate depinde de unghiul de fotografiere, unele
particule avnd forme asemntoare la o fotografiere plan. n general se folosesc aproximativ 200
particule pentru realizarea unei analize statistice de calitate. Dup analizarea fotografiilor se stabilesc
coordonate x i y pentru fiecare particul n parte i se trece la aplicarea descriptorilor de form pn la
obinerea unei forme finale. Pentru o mai bun determinare a descriptorilor lui Fourier se folosete un
program C++ prin Metoda de transformare rapid Fourier.

UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

10



Figura 2.2.4 Efectul de reconstructie al unei particule din descriptori complexi Fourier utilizand mai
putini descriptori succesiv.
Descriptorii folosii n detaliu forma particulei n funcie de rezoluia aleas. Cu ct se folosete
o gam mai mare de descriptori de form cu att mai uor se obine detalii de form mai bune a
particulelor.
Morfologia particulelor de nisip este obinut astfel, cu coeficienii negativi ai descriptorilor se
obin date despre unghiularitate, alungire i rectangularitatea iar cu cei pozitivi se obin date despre
asimetria particulelor folosit mai depare la stabilirea rezistenei la fisurare a particulelor.
Metoda descriptorilor Fourier stabilete o relaie ntre coeficienii de ordine a descriptorilor,
legat de cele mai fine caracteristici de form a particulelor. Forma particulelor se stabilete prin
utilizarea descriptorilor de form i ofer informaii clare despre cele mai importante aspecte de form:
Unghiularitate, Alungire, Rectangularitate i Asimetrie. Aceste date pot determina particularitile
rugozitii materialelor n funcie de panta sau pot delimita rugozitatea.
n concluzie, metoda lui Fourier este folosit pentru a se obine, mult mai simplu, informaii
despre morfologia i structura particulelor folosind fotografii ale micropaticulelor i analiza
computerizat pe un grup de particule. [8]






UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

11
2.3. Influenta caracteristicilor particulei asupra rezistentelor
Articolul face parte din Journal of Civil Engineering The Institution of Engineers, Bangladesh
Vol. CE 31. Nr. 2, 2003, scris de catre S.J.M. Yasin si A.M.M. Safiullah.
Natura discreta a particulelor este una dintre cele mai importante caracteristici ale solurilor
granulare. Una dintre proprietatile importante ale nisipurilor in inginerie, cum ar fi dilatatia in procesul
de deformare a forfecarii, au inceput sa apara datorita acestei naturi discrete ce constinuie granulele si
caracteristicile lor de configuratie. Sa incercat descrierea comportamentului de deformare al solurilor
granulare folosind teoriile mecanicii particulelor. Aceste teorii sunt bazate pe distorsiunea elastica a
particulelor si ia in considere alunecarea si cilindrarea particulelor in pachete regulate cu sfere de
dimensiuni egale. In realitate, forma particulelor este neregulata,distributia dimensiunilor difera foarte
mult de cea a sferelor uniforme,iar pachetul este departe de a fi regulat. Comportamentul straturilor
de sol granular sub incarcari este o functie ce depinde de mai multi factori, cum ar fi dimensiunea si
forma, compozitia mineralogica, proprietatile suprafetelor, aranjarea, absortia complexa etc , a
particulelor. Astfel, studiul proprietatilor fizice a particulelor granulare si relatiile lor de configutatie
sunt de mare importanta in intelegerea caracteristicilor sub efortul de deformare. Acestea functioneaza
subliniind faptul ca, caracterizarea comportamentului sub solicitarea forfecare-deformare a nisipurilor
si pietrisului nu poate fi facut in ceea ce priveste densitatea sau densitatea relativa, asa cum a fost
gandit odata, ci trebuia pus mai mult accent pe forma particulei, aranjarea si solicitarea de-a lungul
timpului.
Aceasta lucrare prezinta concluziile unui studiu privind influenta formei si dimensiunii
particulelor asupra parametrilor de rezistententa, caracteristicile modificarii volumului in timpul
forfecarii, indicele porilor si limitele densitatii ( densitatea minima si densitatea maxima) a unor probe
granulare recoltate din 4 localitati diferite din Bengladesh. Trei esantioane au fost recoltate din albia
raurilor Teeresta, Jamuna si Meghna, iar un esantion din regiunea Dhaka, la 40-50 ft distanta de un iaz
uscat.

Tabelul 2.3.1. Locatia si carateristicile granulelor de nisip
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

12
In Tabelul 2.3.1 sunt prezentate date cu privire la coeficientul de finete granulometrica ( FM) ,
d
10
, d
30
si d
60,
coeficientul de neuniformitate C
U
(=d
60
/ d
10
), coeficientul de curbura C
C
[=d
30
2
/(d
60
*d
10
)
] si greutatea specifica a acestor soluri.
Wadell (1932) a fost primul cercetator care a incercat sa cuantifice indicii particulelor. Acestia
au fost definiti ca :
Sfericitatea =( Suprafata sferei ce are acelas volum cu cel al particulei) / ( Suprafata efectiva a
particulei)
Gradul de rotunjime ( intr-un singur plan) =( Suma valorilor rontunjimii a colturilor individuale dintr-
un plan) / ( Numarul de colturi din acel plan)
Rotunjimea unui colt =r/R unde, r=raza de curbura a coltului iar R=raza de curbura a celui mai mare
cerc inscris in planul masurat
Valoarea maxima a sfericitatii particulelor este 1, ceea ce inseamna ca particula este o sfera.
Pentru forme diferite de cea a sferei, sfericitatea particulelor este intre 0 si 1. Gradul de rotunjime a
sferei este 1 iar pentru celelate forme valoarea acestui coeficient este mai mic decat 1.
Zingg (1935) a clasificat forma pietrisului in functie de rapoartele b/a si c/b. , unde a,b si c sunt
diametrele lungi, medii si scurte adica ( a>b>c).
a =cea mai lunga dimensiune a particulei
b =este masurata perpendicular pe axa cea mai lunga intr-un plan care da suprafata maxima proiectata
a unei particule
c =este masurata intr-un plan ce trece prin axa lunga si perpendiculara pe planul ce contine diametrul
lung si intermediar.
( b/a >2/3 si c/b <2/3 ) se considere ca particula este in forma de disc
(b/a >2/3 si c/b >2/3 ) se considera ca particula are forma sferica
( b/a <2/3 si c/b <2/3 ) se considera ca forma particulei este de tip lama
( b/a <2/3 si c/b >2/3 ) se considera ca forma particulei este ca o tija
In acest studiu, sfericitatea, rugozitatea si alungirea au fost adoptate ca si indici ce definesc
forma granulei. Definitia sfericitatii este adoptata de la Wadell cu o usoara modificare. Conform
acestuia, suprafata efectiva a unei particule este necesara pt determinarea sfericitatii,intrucat ,in acest
studiu este utilizata suprafata unui paralelipiped facut de trei planuri perpendiculare proiectate.
Rugozitatea este definita ca si raportul dintre latimea si grosimea particulei, iar alungirea este definita
ca si raportul dintre lungimea si inaltimea acesteia.
In Tabelul 2.3.2 se poate observa ca spericitatea,flakiness si alungirea variaza in mod
semnificativ.

Tabelul 2.3.2. Parametrii ce definesc forma ganulelor de nisip
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

13
Densitatea maxima si minima / indicele porilor
Indicele porilor a unei mase de sol granular joaca un rol important in comportamentul sau sub
sarcina. Indicele porilor depinde de distributia marimii granulelor precum si de forma acestora.
Densitatea este un aspect important in problemele de imbunatatire a solului,iar conditiile de
imbunatatire, de obicei, sunt specificate ca un procent a densitatii maxime. De asemenea, compararea
pamanturilor de rezistenta pentru diferite tipuri de nisip se considera a fi adecvata atunci cand
densitatea relativa este considerata ca fiind parametru de baza si nu indicele porilor. Valorile
densitatilor si a indicelui porilor se gasesc in Tabelul 2.3.3.

Tabelul 2.3.3 Limitele densitatii si a indicelui porilor
Se poate observa ca nisipul Dhaka,care are valoarea cea mai mare a sfericitatii,are cele mai
mici valori ale densitatii, respectiv cele mai mari valori ale gradului de porozitate. Dintre cele doua
nisipuri care au acelasi coefiecient de uniformitate, adica 1.88,dar valori deiferite ale coeficientului de
finete granulometrica(FM) si d
10,
nisipul Meghna,care are sfericitatea , FM si d
10
mai mare, a produs
valori mai mari ale densitatilor
max
si
min.
Nisipul Teesta.avand cea mai mica valoare a sfericitatii, are
si cea mai mica valoare a gradului de porozitate, 0.92 respectiv 0.57, dintre toate cele 4 nisipuri. In
Fig.2.3.1 se poate observa ca, rotunjimea creste odata cu cresterea gradului de porozitate,adica exista
mai multe goluri intr-un sol cu granule sferice,decat intr-un sol cu particule alungite sau solzoase.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

14
Fig.2.3.1.
Influenta
formei
particulei
asupra
densitatii si
gradului de
porozitate







Influenta formei particulei asupra rezistentei la forfecare
Tendinta cresterii unghiului frecarii interne odata cu scaderea sfericitatii particulelor se poate
observa in acest studiu. Fig 2.3.2. prezinta variatia unghiului frecarii interne in conditii drenate
d
cu
densitatea relative D
r.
Solurile care au sfericitate mica respectiv alungire si rugozitate mare, au unghiul
frecarii interne mai mare, adica o
rezistenta la forfecare mai mare. De
asemenea,rata schimbarii unghiului de
frecare interna cu sfericitatea, alungirea
sau flakiness este mai mare la o
densitate relativa mai mare, adica
efectul de forma este mai mare in cazul
unei densitati relative mai mare. In cazul
solurilor testate, relatia dintre unghiul
frecarii interne si densitatea relativa
pentru fiecare nisip, si anume, pentru
anumita sfericitate, alungire si flakiness,
este aproximativ o linie dreapta.
Fig. 2.3.2 Variatia unghiului de
frecare interna cu densitatea relativa
pentru diferite nisipuri
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

15
Natura devierii tensiunilor vs. deformatia axiala si deformatia volumetrica vs. curbele de deformatie
axiala
Curbele tensiune - deformatie si curbele deformatie volumetrica deformatie axiala pentru
nisipurile testate sunt prezentate in Fig. 2.3.3. Aproape toate curbele tensiune deformatie arata o
valoare maxima. Curbele sunt conforme cu tendinta generala ca pentru nisipurile moi, acestea devin
plate. Valorile maxime apar la deformatia axiala intre 8 si 16 %. Modulul de elasticitate secant la
jumatatea valorii maxime a solicitarii variaza intre 450 psi ( 3013 kPa ) si 2150 psi ( 14824 kPa ).
Deformatiile volumetrice vs. curbele de deformatie axiala arata ca nisipul mai dens are o tendinta mai
mare de a se dilata. Nisipurile Teesta, Meghna si J amuna arata initial o scadere a volumului si apoi
continua cu o crestere. Cu toate acestea, doar nisipul Dhaka prezinta o scadere a volumui.

Fig. 2.3.3. Tensiune deformatie si deformatie volumetrica - caracteristici
Gradul de porozitate
Casagrande ( 1936 ) a introdus pentru prima data conceptul de grad de porozitate critic in
conexiune cu potentialul de lichefiere a materialelor granulare. Gradul de porozitate critic este de
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

16
asemenea important in explicarea deformarii volumetrice a materialelor granulare asociate cu
deformatia la forfecare.
Gradul de porozitate critic este definit in acest studiu ca si gradul de porozitate initial pentru
care la momentul de varf forta este aplicata in testul triaxial, si nicio deformatie volumetrica nu apare in
raport cu volumul intial. In Fig. 2.2.4 sunt prezentate valorile gradului de poroxitate critic a nisipurilor
testate, fiind evident faptul ca gradul de porozitate critic scade odata cu cresterea coeficientul de
uniformitate.

Fig. 2.3.4. Gradul de porozitate Casagrande

Concluzii
Caracteristicile formei particulelor, cuantificate ca si sfericitate, alungire si rugozitate a
nisipurilor colectate din 4 localitati diferite din Bangladesh au fost investigate. Pe baza acestor
cuantificatori de forma si alte proprietati fizice, cat si rezultatele testelor de compresiune triaxiala
efectuate pe aceste nisipuri ,pot fi trase urmatoarele concluzii:
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

17
1. Unghiul de frecare a nisipurilor testate creste liniar cu cresterea densitatii relative. Cu toate
acestea, pentru orice densitate relativa data, unghiul frecarii interne creste odata cu cresterea
alungirii si a rugozitatii ( adica scaderea sfericitatii)
2. Unghiul frecarii interne, pentru un sol compus din particule solzoase si unghiulare are o crestere
rapida odata cu cresterea densitatii relative, insa pentru particulele sfericre a existat o mica
crestere a unghiului de frecare odata cu cresterea densitatii relative. Acest lucru a fost evident
din diagrama
d
vs D
r
care arata o crestere a pantei pentru solurile avand alungire si rugozitate
mare (sau densitate mica)
3. Nisipurile cu particule sferice au o schimbare mai mare a volumului in timpul forfecarii decat
nisipurile cu particule alungite si solzoase.
4. Gradul critic de porozitate Casagrande a nisipurilor a scazut in cazul particulelor cu o forma
apropiata de cea sferica.
5. Gradul critic de porozitate variaza invers proportional cu coeficientul de uniformitate, adica
nisipurile cu coeficient mai mare de uniformitate au tendinta de a prezenta un grad de porozitate
mai mic.
6. Nisipurile alcatuite din particule ce au un coeficient de sfericitate ridicat au valori ale densitatii
maxime si minime scazute. Pe de alta parte, nisipurile compuse din particule alungite si
solzoase su generat valori mari ale densitatii maxima si minime. [3]












UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

18
2.4. Comportarea pamantului: Rolul formei particulei
Abstract
Acest articol analizeaza forma particulei, transformarea ei in pamanturi cu granule fine
(cu dimensiunea D< ~10m) si in pamanturi cu granule grosiere (D> ~100m), caracterizarea formei si
influenta formei asupra formarii structurii si proprietatile globale ale pamantului. Pe baza micro
mecanismelor influentate de forma particulelor sunt emise ipoteze pentru a explica studiile publicate
anterior precum si noile date asupra comportarii pamantului. Forma particulei este un parametru
important care trebuie bine caracterizat si studiat.

Introducere
Pamantul este alcatuit din particule minerale. Curba granulometrica a unui pamant (adica
marimea D
50
si C
u
) determina fortele de la nivelul particulelor, _ si comportamentul global care decurge
din aceste caracteristici, prin urmare aceasta joaca un rol principal in sistemul de clasificare a
pamanturilor. Pe de alta parte, studiile sunt la un nivel foarte ridicat in cea ce priveste influenta formei
particulei asupra comportamentului.

Forma particulei este stabilita in trei moduri diferite: forma globala, trasaturile suprafetei
particulei si rugozitatea suprafetei. Fiecare aspect indica modul in care sa format si influenteaza
comportamentul global al pamantului de la densitate la comportarea mecanica. Acest articol prezinta o
ampla revizuire asupra formei particulei si importanta acesteia in comportarea pamanturilor, precum si
o discutie despre procesele care stau la baza micromecanici si a rezultatelor globale.

Formarea particulelor: Originea formei particulei
Marimea si forma particulei influenteaza compozitia pamantului, formarea particulei si
desprinderea ei de pe roca de baza, transportul si mediul de sedimentare. Principalele procese implicate
in formarea particulelor de dimensiuni mici ( D<~10m) si de dimensiuni mari (D>~100 m) sunt
prezentate in continuare:
Particule de dimensiuni mici (Efecte chimice si biologice)
Particulele de argila rezulta din dezagregarea in medii umede (de obicei prin dizolvarea diferitelor
roci), si evolueaza ca raspuns la conditiile chimice si termice locale (Velde 1992). Marimea si forma
particulelor din solutie sunt determinate de o combinatie de trasaturi:
- structura cristalina: forma hexagonala pentru caolinit sau forma tubulara pentru halloysite.
- energia de interfata intre precipitat si roca (proportionala cu aria suprafetei).
- din _ (proportional cu volumul particulei Nabarro 1940).
- incarcarile exterioare care modifica structura cristalina (Li si Chen 1999).
- Difuzia sau miscarea, transfer de masa controlat necesar pentru cresterea particulelor (Noh et al.
1998).
- continutul de impuritati (Rahaman 1995).
Particule de dimensiuni mari (Efecte mecanice)
Particulele grosiere precum particulele de quart, sunt puternic afectate de conditiile de solidificare
a rocilor vulcanice (Smalley 1966). Odata ce granula sa desprins, evolutia formei si caracteristicile
suprafetei reflecta efectele mecanice si chimice. Zona de tranzitie a formei de la influenta chimica la
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

19
influenta mecanica cuprinde granulele cu diametrul intre ~50 m si ~400 m. Este foarte probabil ca
efectele chimice si eroziunea (abraziunea) sa creasca odata cu trecerea timpului, un nisip mai vechi,
batran, tinde sa fie mai rotund indiferent de marimea particulelor (Figura 2.4.1.-a;b).

Figura 2.4.1.: a) nisip din Ottawa; b) nisip concasat

Forma generala. Cu cat particulele sunt mai mari cu atat este mai mare probabilitatea de a avea
imperfectiuni si de a se rupe casant (in general granule cu diametrul >400 m). In consecinta
particulele mici sunt mai rezistente datorita lipsei imperfectiunilor, iar clivajul dupa planurile atomice
cristaline devine energetic avantajos si particulele rezultate sunt mai plate (Margolis si Krinsley 1974).
Prin corelarea buna a conditiilor (mai curand decat particule izolate incarcate diametral) rezulta
particule mai alungite crescand rectangularitatea si rezistenta la forfecare.
Rotunjimea si rugozitatea. Eroziunea pe baza de impact este legata de energia cinetica (marime,
densitate, viteza), rezistenta si concentrarile de tensiuni care sunt mai mari la particulele colturoase;
prin urmare rotunjimea este asimtota abraziuni. Cu cat o particula este mai mica cu atat este mai mic
momentul mecanic si mai scazuta probabilitatea de a avea caracteristicile suprafetei modificate
mecanic. Eroziunea vantului devine nula pentru particule de cuart mai mici de ~50m. Eroziunea
cauzata de umiditate este mai putin eficienta din cauza pierderilor vascoase atunci cand 2 particule se
apropie una de alta, si devine nula pentru particule mai mici de ~500m(Kuenen 1960). Pe de alta parte
cu cat particula este mai mica, cu atat este mai mare reactivitatea chimica si probabilitatea ca
caracteristicile suprafetei sa fie determinate chimic. Suprafata particulelor mari deseori prezinta un
strat intrerupt (cu grosimea de ~1% din diametrul particulei) care poate fi chimic mai reactiv decat
silicea amorfa si sustine precipitatea in solutie (Margolis si Krinsley 1974).
Dupa formarea solului. Forma granulelor evolueaza prin mecanisme precum precipitarea in
solutie sub presiune (difuzie), _ si curgerea vascoasa sau _ (Rahaman 1995). Nisipurile cimentate sunt
un exemplu natural remarcabil (Dusseault si Morgenstern 1979).

Descrierea formei si masuratori
Neregularitatile formei particulei se manifesta prin 3 moduri principale (Figura 2.4.2-a; Wadell
1932, Krumbein 1941, Powers 1953, Krumbein si Sloss 1963, Barrett 1980): mai degraba sfericitatea
S decat elipticitatea sau forma plata, rotunjimea R contra unei forme colturoase, si netezimea unei
suprafete slefuite contra rugozitatii. Sfericitatea este definita ca fiind raportul diametrelor intre cea mai
mare sfera inscrisa si cea mai mica sfera circumscrisa. Rotunzimea este definita ca raza medie a
curburii a caracteristicilor de pe suprafata raportata la raza maxima a sferei care poate fi inscrisa in
particula. Figura 2.4.2-b prezinta particule cu diferite sfericitati si rotunjimi. Rugozitatea se refera la
caracteristici de suprafata mult mai mici decat diametrul particulei.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

20
Sfericitatea si rotunjimea pot fi estimate prin comparatie vizuala cu diagrame, cum ar fi cea din
Figura 2.4.2-b (Folk 1955, Barrett 1980). Diferentele rotunjimi si sfericitatii estimate de catre diferiti
evaluatori este de ordinul 0.1 si nu depasesc 0.2. Analiza digitala a imaginii faciliteaza evaluarea
sistematica a descriptorilor matematici ai formei particulei si cuprinde analiza Fourier, analiza fractala
si alte tehnici hibride (exemplu dat: Meloy 1977, Clark 1987, Hyslip si Vallejo 1997, Bowman el al.
2001).
Masurarea directa a rugozitatii este greoaie si dificila: natura microscopica (fractala) a
suprafetelor rugoase (dure) implica lipsa de proportie (dimensiune) caracteristica. Prin urmare,
lungimea de observare relevanta a rugozitatii devine zona de contact intre particule: aceasta este
legatura intre o particula si particula vecina.
In cele din urma parametrii de forma pot fi dedusi din comportamentul global al masei
pamantului. De exemplu forma particulei influenteaza alunecarea granulelor pe planuri inclinate,
timpul de trecere prin site si timpul de sedimentare intr-o coloana de lichid. Cu toate acestea, separarea
contributiilor relative ale rugozitatii, sfericitatii si rotunjimii nu poate fi posibila prin teste unice la o
microscara.

Figura 2.4.2. Marimi pentru neregularitatile formei particulei. a) 1) elipticitate vs. sfericitate
[i~1]. 2) colturos vs. rotunjit [i~10]. 3) rugoz vs. neted [i~100]. b) Particule cu diferite sfericitati si
rotunjimi (din Krumbein si Sloss 1963)

Suprafata specifica si Plasticitatea
Suprafata specifica S
a
a unei particule este raportul dintre aria suprafetei si masa. Rezulta din
considerente geometrice simple faptul ca suprafata specifica este proportionala cu inversul dimensiunii
L
min
a celei mai mici particule,
unde G
S
este greutatea specifica a particulelor minerale,

w
=1 g/cm
3
este densitatea apei
c =6 pentru particule sferice si cubice
c =4 pentru particule prismatice si cilindrice
S
a
=
c
L
min

w
G
s


UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

21
c =2 pentru particule plate.
In concluzie curba granulometrica si masurarea suprafetei specifice pot fi folosite pentru a deduce
forma particulei. Influenta formei particulei asupra suprafetei specifice afecteaza direct plasticitatea.

Structura Densitatea finala - Anizotropie
Aranjarea relativa a particulelor depinde de fortele exercitate intre acestea si de forma lor:
particulele mici (d<~10 m) sunt in general aplatizate iar gradul de indesare este controlat de fortele
electrice, in timp ce particulele mari (d>~100 m) tind sa fie mai voluminoase iar densitatea este
determinata de gravitatie.

Structura pamanturilor cu granulatie fina
Sarcina de pe suprafata si muchiile mineralelor depinde de concentratia ionica si pH-ul lichidului
inconjurator si este compensata de pelicula care inconjoara particulele. Fortele electrice rezultate intre
particule cuprind atractii intre muchii incarcate pozitiv si fetele incarcate negativ, _, si atractia van der
Waals. Doar primele doua efecte depind de concentratia ionica si pH.
Se pot identifica urmatoarele moduri de aranjare a particulelor (modul de sedimentare):
- dispers
- muchie - fata (edge-to-face: EF)
- fata - fata (face-to-face: FF)
- muchie - muchie (edge-to-edge: EE)

Figura 2.4.3. Particule plate. a) Structura generala b) Particule plate si rotunde: aranjarea si podul.

Structura pamanturilor grosiere
e
max
=0.554+0.154R
-1
e
min
=0.359+0.082R
-1

Diferentele inte valorile extreme ale volumului de goluri e
max
, e
min
cresc pe masura ce particulele
devin mai colturoase (angulare). Rezultatele unei analize la nivelul particulei sunt prezentate in Figura
2.4.4-a, pentru indesare sub forma de cub si tetraedru avand geometrie intinsa iar particulele devin fie
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

22
tubulare fie aplatizate. In Figura 2.4.4-b sunt prezentate date privind nisipurile naturale si cele
concasate.
Sedimentarea particulelor grosiere (cand greutatea proprie este mai mare in raport cu fortele
electrice dintr-e particule) are loc prin depunerea lor cu axa cea mai lunga a acestora in pozitie
orizontala pentru a avea cea mai mica energie potentiala. Prin urmare granulele aplatizate sau
elipsoidale cu zveltetea redusa aproape de ~1.1 favorizeaza dezvoltarea inerenta a unei structurii
anizotrope (Rothenburg 1993).

Amestecuri de particule aplatizate si rotunde.
Existenta unei suprafete plane impune o ordine in sedimentarea granulelor rotunde care vin
deasupra (Figura 2.4.3-b). In general ordinea influenteaza primele 5-10 straturi de pe suprafata plana.
Pe de alta parte o granula plata tinde sa se depuna in pozitie orizontala. Daca marimea este mai mare
decat diametrul granulelor rotunde, se aseaza peste acestea asemanator cu un pod si genereaza o
porozitate locala ridicata. Aceste doua mecanisme de depunere (influentarea ordinii si podul) se
combina si afecteaza gradul de indesare la nisipuri cu continut de mica. Cercetatorul Guimaraes (2002)
a observat o crestere cvasi-liniara a indicelui porilor direct proportionala cu continutul de mica
(exemplu e=0.65 cand mica=0%; e 1.1 cand mica = 20 %), atunci cand lungimea granulelor plate este
mai mare decat diametrul granulelor de nisip.

Figura 2.4.4. Densitatea particulelor si forma. a) Sfericitatea. b) Efectele rotunjimii pentru diferite
nisipuri uniforme; graficele corespund ecuatiei 2.
Rigiditatea
Diferite mecanisme de deformare sunt activate la deformatii mici si mari. Influenta formei
particulei in fiecare caz este analizata in continuare.

Rigiditatea la deformatii mici.
Pentru eforturi de deformatii mici, nivelul de deformatii este mai mic decat limita deformatiilor
elastice, aranjarea particulelor ramane constanta, iar deformatia globala a pamantului este doar
acumularea deformatiilor la nivelul contactului intre particule.
Rigiditatea longitudinala si transversala la eforturi mici reflecta structura anizotropica datorita
alinierea granulelor aplatizate sau eliptice chiar si sub influenta unei confinari izotropice.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

23
Considerentele geometrice si comportamentul contactului Hertzian permite studierea marimii relative a
rigiditatii verticale si orizontale in structuri cu granule eliptice aliniate orizontal, cu un raport de forma
h/v supuse la o incarcare uniforma (Figura 2.4.5). In cea ce priveste viteza de propagare, analiza releva
faptul ca viteza V
p-hor
a undei orizontale P in structuri de elipsoizi aliniati orizontal este mai mare decat
viteza V
p-ver
a undei verticale. Efectul orientarii particulelor asupra vitezei undei sub o incarcare
uniforma este studiata pe 2 probe uscate cu aer, una alcatuita din fulgi de mica iar cealalta din boabe de
orez.

Figura 2.4.5. Viteza undei. Particule eliptice, incarcare uniforma.

Alinierea preferentiala a particulelor in timpul pregatirii probelor este usor confirmata in ambele
cazuri. Probele sunt solicitate uniform la incercare triaxiala standard. Confinarea efectiva este variata
intre 25 si 500 kPa. Rezultatele experimentale arata faptul ca viteza undei de forfecare este mai mare
cand directia de propagare este paralela cu axa principala a particulelor V
S-HV,
comparata cu propagarea
in probele unde particulele sunt aliniate in directia deplasarii V
S-VH
. Raportul determinat al vitezelor V
S-
HV
/V
S-VH
=1.31.5 la probele de mica si V
S-HV
/V
S-VH
=1.11 la orez (figura 5).
Interactiunile mecanice (de tip Hertzian) si electrice (de tip Coulombian si DLVO) fac in mod
implicit rigiditatea la deformatii mici a pamanturilor, neliniara si _ . Viteza undei de forfecare V
S
este
legata de tensiunea medie de pe planul de polarizare
0
` :
Formula 3.
Unde: = V
S
cand
0
=1 kPa
iar reflecta sensibilitatea V
S
la nivelul de incarcare.

Particule colturoase (angulare) (Figura 2.4.6-a), rotunjimea (Santamarina si Cascante 1998,
Yimsiri si Soga 1999) si aplatizarea (amestecuri de nisip si mica testate cu edometrul - Guimaraes
2002) determina cresterea valorii lui si scaderea coeficientului .

Rigiditatea edometrica
Deformarea particulelor in zona de contact (intensificata de forma colturoasa) si alunecarea intre
particule (facilitata de particulele netede) determina deformabilitatea pamanturilor _ . Figura 2.4.6-b
prezinta valorile indicelui de compresiune C
C
pentru forme rotunjite ale nisipurilor naturale si a celor
concasate. De asemenea si incovoierea particulelor aplatizate afecteaza puternic C
C
(Gilboy 1928;
McCarthy si Leonards 1963).
V
S
=
G

=o
o'
0
1kPa
|

\
|
|
.
|

UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

24


Figura 2.4.6

Rezistenta (raspunsul la deformatii mari)
Deformatia unei mase de pamant la eforturi mari poate necesita o energie relativ mica daca
particulele sunt libere sa se roteasca; aceasta este cazul cand _ este mic ( stare afanata, Figura 2.4.7-a).
Daca _ este mare, rotatia este impiedicata ( stare indesata). Forfecarea intr-un masiv cu rotatia
particulelor impiedicata implica fie alunecare intre acestea fie dilatare pentru a reduce _. Aceste
mecanisme de la nivelul particulelor sunt responsabile pentru cresterea anizotropiei in timpul forfecarii.
In concluzie, rezistenta la forfecare a pamantului este influentata de abilitatea acestuia de a dezvolta
forte interne si structura anizotropica (Rothenburg si Bathurst 1989; Thornton 2000). In acest cadru
micromecanic este potrivita ipoteza in care angulatitatea va impiedica rotirea particulelor, rugozitatea
va impiedica alunecarea si amandoua vor spori dilatarea si anizotropia.

Starea critica (forfecarea la volum constant)
Analiza micromecanica a deformatiilor la forfecare si studiile experimentale confirma faptul ca
unghiul de frecare
CV
la volum constrant in starea critica nu este doar frecarea dintre particule, ci
depinde si de forma particulei. Valorile
CV
masurate de unghiul de frecare sunt reprezentate in functie
de rotunjime in Figura 2.4.7-b. Se observa faptul ca (vezi si Chan si Page 1997):

CV
=42 - 17R
Sunt putine date experimentale privind efectul rugozitatii asupra
CV
. Efectele efort - deformatie
sugereaza faptul ca
CV
creste cu rugozitatea, asa cum este sugerat de analiza micromecanica legata de
Figura 2.4.7-a (Santamarina si Cascante 1998).

UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

25

Figura 2.4.7. Angularitatea si rugozitatea influenteaza rezistenta la forfecare. a) Impiedicarea rotatiei
in starea indesata. b) Unghiul de frecare la volum constant in stare critica.

Volumul constant in starea critica de forfecare este o stare de echilibru static intre contractia
volumica ca urmare a colapsului in lant si dilatatia volumica, necasar pentru a reduce _ si impiedicarea
rotatiei. Datele publicate anterior si noile rezultate experimentale asupra nisipurilor concasate care sunt
colturoase (angulare) si celor naturale de forma rotunjita arata faptul ca volumul de goluri critic la o
incarcare efectiva de 100 kPa _ , e
CS100
, creste odata cu neregularitatea particulelor dar ramane relativ
limitata in raport cu extremele e
max
si e
min
(baza de date :54 specimene).

.


Dilatarea si unghiul de frecare de varf
Dilatarea poate fi o componenta importanta a rezistentei la forfecare. Asa cum sa discutat
anterior, angularitatea (particulele colturoase) sporesc tendinta de dilatare a particulelor aflate in stare
indesata. Influenta sfericitatii depinde de alinierea particulelor in raport cu directia de forfecare.
Dilatarea locala a 3 particule sferice intr-o aranjare triunghiulara este = 30. Aranjarea triunghiulara a
3 particule eliptice prezinta o dilatare locala proportionala cu raportul dimensiunilor particulei, in
directia forfecarii L
N
/L
T
(N si T : lungimea pe directia fortelor normale si de forfecare):



In timp ce unghiul dilatarii locale poate fi foarte mare, deseori dilatarea apare concomitent cu
localizarea deformatiei si valori mult mai mici sunt deduse bazate pe masuratori globale. Unghiuri de
dilatare mari, in jur de = 30 au fost masurate pentru nisipurile cimentate (Dusseault si Morgenstern
1979) si in nisipuri la o confinare scazuta (Sture et al. 1998).
e
max
e
cs100

e
max
e
min

=0.3 0.1
tan+ =
L
N
L
T
|

\
|
|
.
tan30
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

26
Dilatarea si frecarea la volum constant
CV
contribuie la valori mari ale unghiului frecarii
(Taylor 1948; Bolton 1989):

max
=
CV
+ 0.8
Valorile maxime ale unghiului frecarii sunt de asemenea influentate de neregularitatile
particulelor (Holubec si DAppolonia 1973, Miura et al. 1998).

Unghiul de frecare rezidual (la alinierea particulelor)
O particula eliptica are o aliniere caracteristica intre 2 planuri de alunecare incarcate normal, care
este legata

Lichefierea monotona si ciclica
Rezultatele testelor triaxiale in conditii nedrenate cu probe cu granulozitate continua de nisip
rotunjit de Ottawa si nisip de sablare colturos, arata faptul ca nisipul cu cat este mai rotunjit cu atat este
mai mica deformatia la rezistenta maxima si la faza de transformare (Cho 2001). Simulari de incarcare
ciclica cu diferite forme de particule arata ca rezistenta la lichefiere creste cu neregularitatea particulei
atunci cand probele sunt preparate cu acelasi volum de goluri (Ashmawy et al. 2003). Acest fapt este in
concordanta cu observatiile facute la formulele 2 si 5.

Propagarea in sus a frontului presiunii de difuzie create in stratul lichefiat dupa un eveniment
seismic poate produce fluidizarea straturilor superficiale. Atunci legatura intre viteza Stokes si forma
pot explica observatiile experimentale care arata influenta formei asupra fluidizarii (Flemmer et al.
1993 - Nota: forta de frecare vascoasa intampinata de o particula intr-un pat granular este mai mare
decat cea intampinata in mod izolat, pentru aceasi viteza relativa particula-fluid).



UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

27
Localizare
Particulele eliptice (non-sferice) necesita _ mai mare decat particulele sferice pentru a atinge o
configuratie stabila si excentricitatea particulelor mareste anizotropia mecanica a unui mediu supus la
forfecare (Oda et al. 1985, Rothenburg si Bathurst 1992). Astfel mediul granular compus din particule
excentrice (non-sferice) este predispus la localizarea deformatiilor, chiar si atunci cand mediul prezinta
o contractie volumica in timpul forfecarii (studiile pentru orez si mica pot fi gasite in Aloufi si
Santamarina 1995; Santamarina si Cho 2003).

Fluid - fenomene asociate
Influenta formei particulei in fenomenele asociate fluidelor este deseori in legatura cu suprafata
specifica a masei de pamant. Aceste cazuri sunt prezentate in continuare.

Nesaturare - Forta capilara. Forta capilara intre 2 particule plate paralele este proportionala cu
aria particulelor, notata cu A, si nu depinde de grosimea lor. Totusi masa lor este proportionala cu:
t*A. Prin urmare, importanta fortelor capilare creste odata cu scaderea grosimii particulelor si cresterea
suprafetei sfecifice (Relatia 1). Structura loess-urile reflecta influenta fortelor capilare in formarea
pamanturilor atunci cand particule mici si aplatizate si cele grosiere sunt implicate.

Conductie si difuzie. Toti coeficientii de conductie ai pamanturilor depind de forma particulei si
suprafata specifica. Exemple precum conductivitatea hidraulica (Kozeny-Carman equation - see Endo
et al. 2001), si conductivitatea electrica (contributia conductiei de suprafata si polarizarea influentata de
geometrie). Structurile anizotropice ale particulelor non-sferice fac proprietatile conductiei de asemenea
anizotropice (Witt si Brauns 1983). Coeficientii de difuzie sunt legati de cei de conductie si in mod
firesc de influenta formei.
Filtre. La nivelul porilor, migrarea particulelor fine (d
fine
) este impiedicata daca ele pot forma
poduri stabile la gatul porilor (d
throat
) intre particulele mai mari. Raportul d
throat
/d
fine
determinat
experimental este influentat de forma lor. In special nisipurile colturoase creaza o punte mai usor decat
cele rotunjite (Hall si Harrisberger 1970).

Sortarea dupa forma - Segregarea - Fluxul granular
Sortarea in functie de marime este omniprezenta in pamanturile transportate de vant si apa. In
timp ce influenta sortarii dupa marime, in formarea pamanturilor este mai subtila, forme preferentiale
pot fi gasite in diferite regiuni deseori datorita dependentei de forma a fortei de frecare vascoasa.
Aplicatii industriale precum mineritul si constructiile necesita sortare dupa forma.
Cele mai multe metode destinate pentru a separa granulele grosiere dupa forma functioneaza dupa
mobilitatea si raspunsul dinamic diferential prezentate de diferite forme ale particulelor, acestea se
deplaseaza pe planuri inclinate, rotative si/sau vibrante (Whiteman si Ridway 1988).
Tehnicile de sortare cu site in functie de forma, sunt bazate pe timpul necesar unui cilindru sa
treaca prin sita; acesta este proportional cu (L/d)
3
unde L este lungimea iar d diametrul (Furuuchi si
Gotoh 1992). Viteza maxima de sedimentare este mai mica pentru particule aplatizare, alungite si
neregulate, decat pentru cele sferice (depinde de orientarea particulelor, care se schimba in functie de
diferite numere Reynolds - Flemmer et al. 1993, Xie si Zhang 2001). Timpul de sedimentare poate fi
utilizat pentru sortarea dupa forma la pamanturile cu granulatie fina.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

28
Sortarea are loc de asemenea si intr-un masiv supus la o deformatii mari la forfecare. In acest caz,
segregarea reflecta diferiti coeficienti la frecare (legati de mobilitatea particulelor). Experimentele se
desfasoara in cilindri rotativi, incepand cu amestecuri omogene de particule de diferite forme (sferice,
colturoase sau rugoase). Rezultatele arata o curgere omogena la particule sferice si netede, o curgere
intermitenta la particule colturoase sau rugoase, iar la particule asemanatoare se formeaza fasii de
particule segregate (zik et al. 1994, Khosropour et al.2000).
Studii experimentale si numerice au fost efectuate pentru a intelege influenta formei particulei
asupra curgerii granulelor prin gauri si orificii. Puntile si arcuirile sunt efecte relevante in acest context:
cu cat granulele sunt mai sferice in comparatie cu cele eliptice, plate sau cubice, cu atat este mai mica
intreruperea curgerii iar debitul este mai mare (Cleary si Sawley 2002 - _). Sunt identificate doua
regiuni: masa care se deplaseaza si masa care stagneaza; zona de tranzitie intre cele 2 regiuni este o
banda de forfecare de mica densitate. Formarea temporara a arcurilor de pamant in masa care se
deplaseaza, langa deschidere (gaura), provoaca o scadere a densitatii dedesubtul acestora; in cele din
urma arcul isi pierde rezemarea si se prabuseste. Aceasta curgere intrerupta cauzeaza o densitate
neomogena, iar acest comportament este mai pregnant la nisipurile colturoase decat la cele sferice si
netede (Baxter et al. 1989 - experimental, monitorizare cu raze x).

Concluzii
Pamanturile sunt alcatuite din granule, iar curba granulometrica este una din principalele
caracteristici care determina comportarea lor. Totusi reiese ca forma particulei este o caracteristica care
trebuie sa fie bine studiata si analizata.
Cele trei clasificari principale, sfericitatea, angularitatea si rugozitatea, influenteaza
comportamentul solului, iar deviatiile de la forme sferice si netede schimba raportul intre porozitatea
minima si maxima. _. Aplatizarea reduce rigiditatea si unghiul de frecare rezidual. Angularitatea si
rugozitatea reduc rigiditatea
Particulele fine,argilele, sunt in general aplatizate. Grosimea particulei determina suprafata
specifica, formarea structurii, plasticitatea si toate formele de conductie si difuzie. [5]










UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

29
2.5. Caracteristicile microscopice ale solurilor
Caracteristici tehnice ale materialelor granulare.
Comportamentul mecanic al materialelor granulare este determinat de structura i de sarcinile
aplicate acestora. Structura acestora depinde de dispunerea particulelor, densitate i anizotropie.
Dimensiunile particulelor, formele si repartiia, mpreun cu dispunerea i contactele dintre granule
formeaz structura solului.
Forma particulei
Forma particulei este o caracteristic inerent a solului, care joac un rol major n
comportamentul mecanic al solurilor. Caracterizarea formei particulelor este dependent de
dimensiunea acesteia. La dimensiuni mari de particule, morfologia particulelor ar putea fi descris ca
sferic, circular, cubic, neted, compact, eliptic, alungit i aa mai departe. La scri mai mici,
structura particulelor este important n determinarea caracteristicilor locale ale rugozitii, cum ar fi
netezimea suprafeei, circularitatea marginii i a colurilor.
Fig 2.5.1

Solurile minerale, exceptnd mica, au forma particulei compact, cele mai multe particule nu
au dimensiunile laturilor apropiate i sunt uor alungite sau tabelar .
Morfologia particulelor n mecanica solului a fost descris, istoric, folosind diagramele standard
cu care particulele individuale pot fi comparate pentru stabilirea proprietilor de sfericitate i
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

30
circularitatea. Sfericitatea i circularitatea sunt dou uniti de msur pentru dou caracteristici
morfologice diferite ale particulelor.
Sfericitatea este definit ca raportul dintre diametrul unei sfere de volum egal de particul cu
diametrul sferei circumscrise.
Circularitatea este definit ca raportul dintre raza medie de curbur a colurilor i a muchiilor
particulei i raza sferei maxime n care poate fi nscris. (Wadell, 1932).
Sfericitatea este dependent de alungirea particulei pe cnd circularitatea este dependent n
mare msur de precizia proeminenei unghiulare a particulei.
n ultimii ani, tehnicile de analiz automat a datelor prin prelucrare a imaginilor digitale s-au
mbuntit foarte mult iar aplicaiile standard includ determinrile formei i a circularitii particulelor.
Pentru analiza detaliat a formei particulei, metoda uzual folosit este metoda Fourier, dup
urmtoarea relaie:
, unde
raza unghiului fcut de muchiile particulei
- numrul total de armonice
numrul de armonice
- coeficieni care dau amplitudine i faz pentru fiecare armonic
Fig.2.5.2
Numerele armonice mai mici dau forma de ansamblu, de exemplu, a sfericitii, exprimat de
primul i a doua armonic.
Forma particulei intervine n stabilirea numrului de goluri ntr-un ansamblu de particule, astfel
ntr-un ansamblu de particule sferice de dimensiuni uniforme, cel mai putin stabil aranjament de
particule are forma cubic cu un procent de goluri de 0,91, iar cel mai compact aranjament de particule
are forma tetraedric cu de 0,34. Valorile cresc n msura n care particulele sunt mai unghiulare sau
sunt mai puin rotunde. Cnd R=1, particula este o sfer, iar pe msur ce particula este mai unghiular,
R tinde ctre 0.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

31
n stabilirea procentului de goluri intervine coeficientul de uniformitate, valorile procentului de
goluri scznd odat cu cresterea grupei dimensiunilor particulelor.
Creterea unghiularitii particulei duce la creterii unghiului de frecare dintre particule.
Valoarea unghiului de repaus depinde de circularitatea particulei pentru care se determin urmtorul
graficul liniar:
Fig. 2.5.3


Valoarea unghiului de repaus se calculeaz cu formula urmtoare:
, unde
R coeficient de rotunjime al particulei.
Rigiditatea particulei
Deformare solului la nivelul celor mai simple legturi provine de la deformrile elastice la
punctele de contact ntre particule. Mecanica solidelor arat c proprietile elastice ale particulelor
controleaz deformaiile la contactele de particule iar aceste deformaii influeneaz, la rndul lor,
rigiditatea unui ansamblu de particule. Proprietile elastice ale diferitelor particule minerale sunt
prezentate n urmtorul tabel:
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

32
Material Modulul
Young (Kpa)
Modul elastic
transversal
(Kpa)
Coeficient
Poisson
Cuar 76 29 0,31
Calcar 2-97 1,6-38 0,01-0,32
Bazalt 25-183 3-27 0,09-0,35
Granit 10-86 7-70 0-0,30
Hematit 67-200 27-78 -
Magnetit 31 19 -
Argil 0,4-68 5-30 0,01-0,34
Tabelul 1
Rigiditatea de contact dintre particule este determinat de proprietaile fiecarei particule n parte
i trebuie s fie cu o mrime mai mare dect ansamblul de particule.
Rezistena particulei
Rezistena la compresiune a particulelor unui sol are efecte considerabile asupra caracteristicilor
mecanice al particulelor. La un efort de compresiune mare, nisipurile au valori mari de rezisten la
compresiune datorit strivirii particulelor, iar curba de presiuni devine similar cu cea a unei argile. La
o stare constant de efort, rezistena la compresiune a particulelor scade n timp i duce la deformarea
solului. Gradul de deformaie al solului depinde de rezistena i rigiditatea particulei i de modalitatea
de transmitere a efortului n ansamblul de particule.
Rezistena la compresiune a particulei este caracterizat de strivirea la contactul cu alt particul
sau de rezistena la fisurare. Variaia rezistenelor unei particule depind de tipul i dimensiunea
materialului. n cazul unui sol, variaia rezistenelor particulelor componente duce la o aranjare
aleatorie a particulelor bazat pe dimensiunea lor.
S-a demonstrat c rezistenele unei particule depind i de forma particulei, astfel mrgele de
sticl cu muchii unghiulare erau mai susceptibile la fisurare dect mrgelele cu muchii rotunjite.
Rezistena la compresiune a particulei scade odat creterea n dimensiuni deoarece particulele
mai mari tind sa aibe fiuri mai multe i mai mari, astfel fisurarea se realizeaz mai uor.
Rezistena la compresiune a unui sol depinde nu numai de rezistenele particulelor ct i de
distribuia forelor de contact i aranjarea diferitelor particule pe dimensiuni. Particulele mari au
probabilitatea mai mare de fisurare deoarece forele de contact dintre particulele unui sol cresc odat cu
dimensiunea particulelor, deasemenea probabilitatea apariiei unei fisuri n particul crete odat cu
marimea particulei.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

33
Fig. 2.5.4
Cu toate acestea, dac o particul mai mare este n contact cu particulele nvecinate, sarcina
devine sarcin distribuit iar probabilitatea apariiei unei fisuri este mai mic n comparaiei cu o
particul care are puine contacte. Experimental, s-a stabilit ca numrul de particulele fine crete odat
cu fisurarea i ruperea particulelor mai mari prin creterea sarcinilor aplicate. Totui, particulele mai
mari au mai multe legturi cu particulele cu care se nvecineaz n comparaiei cu cele mai mici. Astfel,
particulele mai mari dintr-un agregat devin protejate de particulele mai mici nou formate iar particulele
mai mici, cu mai puine legturi se vor rearanja sau se vor rupe.
Frecarea ntre particule
Fenomenul de frecare ntre particulele unui agregat este caracterizat de coeficientul de frecare
i de unghiul de frecare . Aceste dou caracteristici se determin pe fiecare agregat n parte dei
valorile nu pot fi exacte datorit influenelor aduse de aranjarea particulelor, de modificrile volumelor
sau de pregtirea suprafeelor i altele.
Valorile pentru unghiul de frecare se stabilete n anumite condiii speciale, una dintre
condiii find prezena apei pentru a putea avea un fenomen de frecare perfect. Prezena apei produce un
puternic efect de antilubrifiere la particulele netede compacte de cuar, feldspaii i calcit.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

34
Un efect de antilubrifiere aparent al apei ar putea aprea, de asemenea, de la atacul suprafaei de
siliciu (cuart si feldspat) sau de carbonat (calcit) i de la formarea de silice i ciment carbonat la
contactele interparticul. Multe depozite de nisip manifest efecte ale fenomenului de "imbatranire", n care
proprietile mecanice se consolideaz, crescnd semnificativ n perioade de sptmni pn la lunile de la
depunerea, perturbarea sau densificarea depozitulelor. Creterea rezistenei la penetrare a depozitelor a crescut,
n unele cazuri, cu procente de pn la 100%, totui nu se cunoate importana relativ a factorii chimici, cum ar fi
precipitarea la contactul dintre particule, modificrile ale caracteristicilor de suprafa si factorii mecanici, cum ar fi
dependena de timp n distribuia eforturilor i reorientarea particulelor, n creterea rezistenei la penetrare.
n timp ce rugozitatea suprafeei particulelor crete, scade fenomenul de antilubrifiere al apei. Din
urmtorul grafic reiese afirmaia de mai sus, pentru suprafee necurate ale cuarului.
Fig. 2.5.5

Supraefele curate chimic, care dau aceleai valori coeficientului de frecare n mediu umed sau
uscat, arat o pierdere a rezistenei la frecare odat cu creterea rugozitii, deci, prin creterea
rugozitii se poate distruge mai uor filmul suprafeii particulelor.
Valorile coeficientul de frecare i unghiului de frecare sunt aceleai n mediu uscat, =0,5
i =25.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

35
Pe de alt parte, apa acioneaz ca un lubrifiant la unele minerale cum ar fi muscovitul, biotitul sau
cloritul deoarece, n aer, pelicula de ap absorbit este subire iar ionii de suprafa nu sunt hidratai la
maxm. Aadar, pelicula de ap absorbit nu se distruge uor.
Cnd suprafaa silicailor este umezit, mobilitatea peliculelor de la suprafa este crescut
datorit densitii agregatului i a suprafeei extinse hidratat si disociat cu ioni.
Interaciuni fizice ntre particule
Mecanica solidelor ne spune c eforturile aplicate pe un sistem granular omogenizat sunt
transmise uniform prin acesta. n realitate, distribuia forele interioare dintre particule este puternic
neomogen iar ncrcarea aplicat este distribuit printr-o reea de fore interioare ntre particule.
Aranjarea dezordonat a particulelor, fluctuaia local spaial de numere coordonatoare ntre particule
i poziionarea particulelor nvecinate produc constrngeri i dezordine n aranjarea particulelor unui
agregat. Aceast amenajare dezordonat a particulelor ntr-un sistem granular duce la o distribuie
neomogen, dar structurat, a forelor interioare. Deformarea unui sistem granular este asociat cu
deformarea sistemului de fore i disiparea energiei n acumularea de particule.
Simularea numeric a particulelor, cum ar fi metoda individual de simulare i metoda dinamic
de contact, ne ofer o mai bun cunoatere a interaciunii dintre particule i transmiterea eforturilor care
sunt greu de dedus din experimente fizice. Simulrile se fac prin condiiilor de aranjare a particulelor i
caracteristicile de contact dintre particule cum ar fi unghiul de frecare. Cele mai importante descoperiri
sunt folositoare n a nelege mai bine distribuia forele i influena asupra deformaiilor i a
proprietilor mecanice n sisteme granulare complexe cum ar fi solurile.
Reele puternice de fore i aglomerri slabe
n figurile umtoare sunt prezentate distribuiile de fore n dou sisteme granulare. n stnga
distribuia forelor se face n condiii de ncrcare izotrope iar n dreapta n condiii biaxiale.

Fig. 2.5.6
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

36
Grosimile liniilor dintre particule sunt proporionale cu amplitudinea forelor de contact. Forele
exterioare sunt transmise, la interior, printr-o reea de legturi intre particule reprezentat de liniile mai
dense. Aceste reele se numesc reele puternice de fore i sunt partea cea mai important a transferului
de ncrcri n interiorul unui sistem granular. Scara omogenitii statistice este intr-un ansamblu
bidimensional de particule este de ordinul unor zecimi de particule. Particulele care nu intr n formarea
unor reele de fore puternice se mic liber intr-un ansamblu de particule, comparativ cu o micare
ntr-un lichid, i dezvolt fore slabe la contactul cu alte particule. Aceste particule se pot denumi
aglomerri slabe de particule i au o dimensiune de 3 pn la 10 particule.
ntr-o situaie cu o ncrcare biaxial ntr-un sistem granular, la contactul ntre particule apar
fore normale i fore tangeniale, astfel n urmtorul grafic se prezint probabilitatea distribuiilor
forelor normale N i a forelor tangeniale T.

Fig. 2.5.7
Axa orizontal reprezint valoarea normalizat a forei medii i depinde de distribuia dimensiunii
particulei. Fora individual normal de contact poate fi de ase ori mai mare dect fora medie de
contact, dar aproximativ 60% din particule dezvolt fore individuale normale mai mici. Cnd fora
normal de contact este mai mare dect cea medie, legea distribuiei ncrcrilor poate fi aproximat
printr-o funcie exponenial:

Funcia exponenial poate fi folosit la simulrile bidimensionale ct i la cele tridimensionale.
Exponentul se modific prin influena coeficientului de frecare dintre particule i nu este dependent de
redistribuia particulelor pe dimensiune.
Experimentele au demonstrat c ncrcarea de deviere este transferat, exclusiv de ctre forele
normale de contact, la reele puternice de fore iar contribuia reelelor slabe este neglijabil. Astfel,
forele normale de contact contribuie ntr-o msur mai mare dect forele tangeniale la dezvoltarea
forei deviatoare, n timpul exercitrii unei fore de compresiune simetric la un sistem granular dens.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

37

Fig. 2.5.8
Reele de fore puternice preiau cea mai mare parte a ncrcrii de deviere i este reprezint
structura de rezisten a sistemului granular.
Fig. 2.5.9
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

38

n reelele puternice, forele tangeniale de contact sunt mult mai mici dect rezistena la frecare
ntre particule datorit numrului mai mare de fore normale de contact. n contrast, rezultatele analizei
numerice arat c forele tangeniale de contact din reelel slabe sunt apropiate, ca mrime, de
rezistena la frecare ntre particule. Totui, rezistena de frecare ntre particule se activeaz n totalitate
n reelele slabe, astfel particulele se comport ca un lichid vscos.
Deformare, alunecare i micarea
Micarea particulelor ntr-un sistem granular, n timpul exercitrii unor eforturi, se face relativ
datorit forelor interioare dintre particulele, astfel particulele din reelele puternice nu se mic i apar
deformaii n jurul acestora. Particulele din reele puternice se prbuesc i se alte reele de fore noi.
Totui, distribuia spaial a reelelor puternice de particule nu sunt caracteristici statice nici durabile.
La un moment dat, n cazul unei compresiuni biaxiale, alunecarea particulelor apare la un
procent de 10% din contactele iar aproximativ 96% din particulele care alunec sunt n reelele slabe.
Aproape 90% din energia disipat apare la un procent mic de contacte. Acest numr mic de particule
care alunec este asociat mai degrab cu abilitatea particulelor de a se mica dect a aluneca. Rotaia
particulelor reduce alunecarea i rata de disipare a energiei n sistemul granular. Dac toate particulele
s-ar putea mica una n jurul celeilalte, atunci un ansamblu granular s-ar putea deforma fr disipare de
energie, considernd c toate particulele sunt stabile i se mic cu doar un singur punct de contact. Cu
toate acestea, acest fenomen nu este posibil datorit regulilor fizice datorate rotirii particulelor. Este
aproape imposibil ca toate particulele sa se pun n micare prin rotaie i alunecare n unele contacte
datorit aranjrii aleatorii ntr-un sistem granular. Din acest motiv, unele disipri de energie pot fi
considerate o consecin a aranjrii particulelor.
Odat cu creterea deformaiei sistemului granular, numrul de particule din reelele puternice
scade, deci scade numrul de particule care preiau ncrcarea mrit. n urmtoarea figur se arat
distribuia spaial, n urma deformaiei aprute, n care deformaia calculat pentru fiecare particul
este obinut din deformaia global medie.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

39

Fig. 2.5.10
Astfel se poate observa un grup de particule interconectate, care se mic instantaneu ca un
corp rigid ntr-o mod circular. Pe conturul exterior al grupului apare o deformaie mare, pe cnd n
centrul grupului apare o deformaie mult mai mic. Rotaia grupului de particule interconectate, care
poate fi considerat o reea slab, devine mult mai evident cu creterea efortului pn la cedarea reelei.
Zonele cu deformaii mari se regsesc acolo unde translaia i rotaia particulelor sunt intense i
particulele fac parte din reelele puternice. Fasiile de alunecare pot deveni zone de forfecare a
sistemului granular ca in urmatoarea figura:
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

40
Fig 2.5.11
Anizotropia materialelor
Abilitatea ansamblurilor granulare de a se ncrca cu eforturi de deviere se datoreaz capacitii
acestora de a dezvolta anizotropii n orientarea contactelor dintre particule. O aranjare iniial izotrop a
particulelor dezvolt reele de contact anizotropice n timpul exercitrii efortului de compresiune asupra
acesteia. Acest fenomen apare deoarece contactele noi ntre particule apar pe direcia de aplicarea
efortului de compresiune iar contactele aflate de-alungul direciei perpendiculare pe direcia efortului
sunt pierdute.
Starea iniial de anizotropie de contact joac un rol important important n apariia
deformaiilor ulterioare. n figura urmtoare sunt artate rezultatele simulrii individuale a particulei
dintr-un ansamblu aflat n diferite stadii al contactului iniial anizotropic acionat de un efort izotropic.
Procentele iniiale de goluri sunt apropiate ca valoare iar eforturile triaxiale de compresiune i intindere
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

41
sunt simulate. Totui, sistemele granulare iniiale sunt ncrcate izotropic, direciile de distribuie a
forelor de contact sunt diferite datorit orientrilor diferite a planurilor de contact.
Aa cum se poate observa probele A i C au avut rspunsuri mai evidente la aplicarea efortului
de compresiune pe direcia dorit a forelor de contact, i rspunsuri mai slabe la aplicarea eforturilor
perpendicular pe direcia fortelor. Rezultatele probei B, compus dintr-un material izotropic, s-a situat
ntre celelalte rezultate. Alungirea a fost mai puternic atunci cnd forele de contact au fost orientate n
direcia efortului de compresiune aplicat.
Fig.2.5.12

n urmtoarea figur se evideniaz creterea anizotropiei materialului odat cu creterea
deformaiilor. Gradul de anizotropie a materialului este exprimat printr-un parametru A, care crete
odat cu creterea verticalitii planurilor de contact i descrete odat cu creterea orizontalitii
planurilor de contact. Parametrul crete gradual odat cu creterea deformaiei i devine constant la
cedarea probei. Valoarea final a parametrului este independent de starea iniial a probei indicnd
astfel c anizotropia iniial se modific n timpul forfecrii probei. Anizotropia final a materialului, n
urma fenomenului de ntinderea triaxial, este mai mare dect dup compresiunea triaxial deoarece
confinarea adugat materialului de o ncrcare ncrcare intermediar mrit, din cadrul
experimentelor de intindere, au creat un grad mai mare de anizotropie a materialului.
Densitatea planurilor normale de contact cu direcia se calculeaz cu formula:
, unde
c= numrul total de contacte
=direcia n care se atinge numrul maxim de planuri de contact
A =amplitudinea anizotropiei
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

42
Fig.2.5.13

Examinarea riguroas a distribuiei forelor de contact pentru toate reelele de fore determin
proprieti microscopice importante pentru sistemele granulare. Valoarea parametrului A, determinat
dup amploarea subgrupelor forelor de contact, n cazul ncrcrii de compresiune biaxial este artat
n urmtorul grafic. Direcia anizotropiei reelelor slabe de fore este ortogonal pe direcia ncrcrii de
compresiune, pe cnd direcia reelelor puternice este paralel.
Fig.2.5.14
n umtorul grafic se determin evoluia alungirii materialului n uma exercitrii compresiunii
biaxiale. Izotropia materialului ntre reelele puternice i cele slabe de fore interioare. Din nou, direcia
evoluiei materialului n reelele slabe este opus direciei ncrcrii. De aceea, stabilitatea legturilor
puternice aliniate cu direcia de ncrcare este obinut de forele laterale din jurul reelelor slabe.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

43
Fig.2.5.15

Unghiul de frecare macroscopic i unghiul de frecare dintre paricule
Experimentele pe particulele individuale au artat c la o cretere a unghiului de frecare dintre
particule crete rezistena la forfecare a particulei, rata de dilataie precum i anizotropia
materialului. Astfel, se poate considera o relaie neproporional ntre cele dou tipuri de unghi de
frecare datorit faptului c ncrcarea este preluat de reelele puternice de fore normale i nu de cele
tangeniale, ale cror amplitudine depinde de unghiul de frecare interparticule. Creterea frecrii dintre
particule duce la creterea procentului de contacte al particulelor care vor aluneca.
Frecarea dintre particule acioneaz ca o legtur cinematic a reelelor puternice. Dac frecarea
dintre particule ar fi zero, atunci legturile puternice nu s-ar putea realiza iar ansamblurile de particule
s-ar comporta ca un lichid. Creterea frecrii dintre contacte duce la o mai bun stabilitate a unui sistem
granular i reduce numrul de contacte necesar pentru condiia de stabilitate. Totui, cu ct se realizeaz
mai multe reele puternice cu att mai mult frecarea dintre particule devine mai puin important.
Experimente s-au realizat pe particule sferice cu diferii coeficieni de frecare ntre particule,
astfel s-a putut stabili c unghiul de frecare macroscopic este aproape independent de frecarea
interioar dintre particule.
Efectele formei particulei i a unghiularitii ei
Particulele elipsoidale au, n comparaie cu cele sferice, o mai mare porozitate i un numr mai
mare de cordonare cu celelalte particule, totui particulele elipsoidale au o aranjare mai dens intr-un
sistem granular cu do sau trei dimensiuni, rotesc mai puin i astfel se obine o rezisten la forfecare
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

44
mai mare. Particulele cu forma circular se dilat mai mult dect cele cu form eliptic sau unghiulare
la ncrcarea cu un efort cunoscut.
Un ansamblu de particule de form circular manifest un caracter instabil al anizotropiei
materialului la deformaie, pe cnd, pentru destabilizarea anizotropiei iniial a materialului unui
ansamblu de particule alungite este nevoie de o for de forfecare mrit. [6]























UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

45
2.6. Efectul formei particulei asupra gradului de indesare, rigiditatii si a rezistentei :
Nisip concasat si Nisip natural
Acest articol face parte din Journal of Geotechnical and Geoenvironmental Engineering , Vol.
132, Nr 5, 1 Mai 2006, scris de catre Gye-Chun Cho ( Korea), Jake Doods si J. Carlos Santamarina
(Atlanta).
Exista 3 factori importanti care definesc forma particulei. Definitia si evaluarea lor
conventionala in forma adimensioanala a parametrilor urmariti,decsrisa de catre cei trei cercetatori
(Fig. 2.6.1 ) :
1. Sfericitatea S se refera la forma globala a particulelor si prezinta o analogie intre lungimea,
inaltimea si latimea particulei. Sfericitatea poate fi definita ca si diametrul celei mai mari sfere
inscrise in raport cu diametrul cele mai mici sfere circumscrise.
2. Rotunjimea R (forma unghiulara) - poate fi descrisa ca si raza de curbura medie a
caracteristicilor de suprafata in raport cu raza maxima a sferei inscrise in particula
3. Netezimea ( rugozitatea) descrie textura suprafetei in raport cu raza acesteia.

Fig.2.6.1. Determinarea formei particulelor diagrama sfericitate S - rotunjime R. Diagonalele cu
linie punctata definesc regularitatea =(R+S)/2.
Scopul principal al acestui studiu este de a colecta date referitoare la nisipurile naturale si
concasate care sa permita investigarea rolului formei particulei,nu doar informatii cu privire la gradul
de indesare (care a fost abordat anterior de alti cercetatori), dar si de la cei mai mici la cei mai mari
parametrii ai solicitarilor mecanice. In plus vom explora corelatii intre proprietatile indexate si
parametrii mecanici afectati de forma particulei. Acest studiu se concentreaza asupra sfericitatii
respectiv a rotunjimii,studiile anterioare privin efectul de rugozitate se gasesc in Santamarina and
Cascante (1998) si Yimsiri ans Soga (1999).
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

46

Doua baze de date au fost elaborate pentru acest studiu. Prima baza de date este conceputa
pentru studierea efectului formei particulei asupra proprietatilor solului Tabelul 1 ( detalii
suplimentare se gasesc in Cho 2001 si Dodds 2003). Cele mai multe date sunt experimental obtinute in
cadrul acestei cercetari. Testarea solurilor cuprinde 17 nisipuri concasate din Georgia ( de granit si
carbonat) si 16 nisipuri naturale ce provin din diferite locuri din jurul lumii si cateva alte materiale cum
ar fi margele de sticla, pulbere de granit si reziduri din Syncrude. Parametrii masurati sunt: rotunjimea,
sfericitatea,distributia marimii granulei, indicele porilor in stare afanata e
max
si indicele porilor in stare
indesata e
min
, modulul de forfecare al terenului G
max,
respectiv indicele de compresiune si
decompresiune. Dimensiunea particulelor si indicii e
max
si e
min
sunt obtinuti cu ajutorul procedurilor
standarde (ASTM C136, D4254, si D1557 ).


UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

47

Cea de-a doua baza (Tabelul 2) contine rezultate experimentale publicate. In general, forma
particulei nu este justificata cu documente de literatura, prin urmare aceasta baza de date este folosita
pentru a completa baza de date principala atunci cand forma asteptata a explorarii depinde de corelarea
intre proprietatile indexate ale solului si parametrii starii critice. Urmatoarele proprietati indexate ale
solului sunt cunoscute pentru acesasta baza de date: dimensiunea medie a granulelor D50 mm ,
coeficientul de uniformitate C
u
, indicele porilor in stare indesata e
min
, indicele porilor in stare afanata
e
max
si procentajul de fractiuni fine trecut prin sita numarul 200.
In acest studiu, sfericitatea si rotunjimea sunt determinate prin studierea individuala a
granulelor cu ajutorul unui microscop (Leica MZ26) si compararea geometriei observata in diagrama
bidimensionala 2D prezentata in Fig.2.6.1. Baza de inclinare si rotirea granulei ajuta la identificarea a
celei de a treia dimensiune, chiar si atunci cand stereo-microscopul este folosit, raportul rotunjimii
reflecta cea mai excentrica sectiune transversala. Aceasta procedura se repeta pentru 30 de granule
diferite de marimea D50 mm,iar valorile medii sunt prezentate in Tabelul 1
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

48
Nu se face nicio presupunere initiala cu privire la rolurile relative pe care deviatiile de la
sfericitate si rotunjime le au asupra comportamentului global al solului, iar multiple combinatii liniare
intre R si S sunt analizate. Expresia pentru regularitate, care este cel mai discriminatoriu,este media
dintre R si S,adica =(R+S)/2. Liniile de reularitate constanta sunt suprapuse in Fig.2.6.1.
Microfotografiile din Fig. 2.6.2 arata varietatea de forme granulare intalnite in acest studiu. Cele mai
multe nisipuri concasate prezinta forme similare: Rotunjimi apropiate R=0.2-0.3 si sfericitati
aproximative S=0.7-0.8. Nisipurile naturale prezinta o gama larga de forme: rotunjime R=0.3-0.9 si
sfericitate S=0.5-0.9. Forma variaza in functie de dimensiunea particulei, in special in cazul nisipurilor
concasate: particulele mai mici sunt mai plane si au colturi mai ascutite. Dispersia dintre marime si
forma este minimalizata in acest studiu de punerea accentului pe probe cu C
u
scazuta.

Fig 2.6.2. Fotografii microscopice pentru diferite particule studiate: (a) margele de sticla D=0.32mm;
(b si c) nisip D=0.60mm; (d) nisip Ticino D=0.33mm; (e) granit concasat D=0.35mm si (f) particula
fina din granit concasat D=0.08mm.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

49
Influenta formei particulei asupra micilor deformatii si rigiditatea edometrica este studiata
masurand viteza undei de deformare in timpul modului de incarcare si descarcare intr-o celula
edometrica. Sase nisipuri naturale si zece nisipuri zdobite sunt testate. Toate probele sunt compactate
cu ajutorul unei tije de 32mm diametru,pe fiecare strat, incepand de la exterior spre centru. Acestea
sunt incarcarete cu 2.8 , 6.9 , 13.7 , 27.5 , 55 si 110 N la intervale de 10 minute,iar apoi sunt descarcate
in acelas mod. Valorile si semnalele undei transversale sunt inregistrate inainte de pasul urmator de
incarcare. Figurile 2.6.3 si 2.6.4 prezinta date specifice deformarii sub sarcina si semnalele primite.
Indicii de incarcarea C
c
si descarcare C
s
sunt determinati pentru intervalul de incarcare 30-300kPa
pentru fiecare nisip ( Tabelul 1 ).
Fig. 2.6.3 Curba efort verticalindice de porozitate

Fig 2.6.4. Unde de forfecare in serii de timp pentru diferite trepte de incarcare si descarcare utilizand
edometrul
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

50
Influenta formei particulei asupra indicilor porilor in stare indesata si afanata este prezentata in
Fig.2.6.5 . Relevanta distributiei marimii granulelor asupra starii de indesare este eliminata din aceasta
figura in mod intentionat pentru a pastra doar acele soluri ce au C
u
2.5 ( a se vedea Youd 1973). Atat
e
max
si e
min
cat si diferenta dintre acestea I
e
=e
max
-e
min
cresc odata cu scaderea rotunjimii si a sfericitatii.
In mod evident,neregularitatea impiedica mobilitatea particulelor si capacitatea lor de a atinge o stare
maxima de indesare. In cazul extrem al sfericitatii scazute, particulele plate devin poduri peste
celelalte particule creand goluri deschise mari ( Guimaraes 2002).

Fig 2.6.5. Influenta formei particulelor asupra indicelui porilor ( nisipuri naturale cu C
U
2.5 )
In Fig.2.6.6 este prezentat faptul ca, cresterea neregularitatii particulelor conduce la o crestere a
indicilor de compresiune si decompresiune.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

51

Fig. 2.6 .6 Influenta formei particulelor din incercarea edometrica in timpul compresiunii si
decompresiunii.
Concluzii si recomandari :
Dimensiunea si forma particulelor solului reflecta istoria formarii granulelor. Forma si marimea
particulelor sunt influentata de procesele chimice in cazul argilelor si a namolurilor,respectiv procese
mecanice in ceea ce priveste nisipurile si pietrisul. Cele mai multe nisipuri concasate prezinta forme
similate adica rotunjime R=0.2-0.3 si sfericitate S=0.7-0.8. Nisipurile naturale prezinta o gama mai
larga de valori ale rotunjimii R=0.3-0.9 si sfericitatii S=0.5-0.9. Caracteristicile formei particulei se
exprima in diferite forme: - forma globala la particule, unghiularitatea la trasaturile majore a suprafetei,
iar rugozitatea la textura suprafetei. Fiecare dintre aceastea reflecta aspecte ale istoriei formarii si
participa la determinarea comportamentului global al solului.
Cateva particule la nivel de mecanisme asociate cu particule neregulate sunt responsabile
pentru raspunsul observat la scara larga: rotatie impiedicata, alunecare si capacitatea de reamenajare a
particulelor, coordonare interparticulara mai mica, cresterea dilatatie la nivelul particulei, rigiditate de
contact mai scazuta, si o predispozitie mai mare de a crea daune.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

52
Importanta comportarii marimii granulei si a marimii granulelor distribuite in sol este
recunoscut in sistemele de clasificare a solului ,cum ar fi USCS. In timp ce forma particulei este
trecuta cu vederea in clasificari. Se recomanda ca forma particulei sa fie evaluata si explicitata in
documente,ca si parte din fiecare caracterizare de sol,in special atunci cand nisipul curat sau
pietrisul este implicat. [4]























UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

53
2.7. Factorii geologici si fizici influenteaza unghiul de frecare a nisipurilor
compactate
Acest studiu face parte din revista JOURNAL OF GEOTECHNICAL AND
GEOENVIRONMENTAL ENGINEERING ASCE / OCTOBER 2008 , scris de Christopher A.
Bareither; Tuncer B. Edil; Craig H. Benson; si David M. Mickelson.
Introducere
Acest studiu evalueaza efectele caracteristicilor fizice si a factorilor geologici asupra
rezistentelor la forfecare in cazul nisipurilor compactate din Wisconsin care sunt folosite la umplutura
granulara pentru ziduri de pamant stabilizate mecanic si pentru ramblee de pamant armate. Proprietatile
fizice si rezistenta la forfecare au fost determinate pe 30 de nisipuri compactate colectate dintr-o gama
larga de depozite geologice. Relatiile dintre rezistenta, comportarea la deformare, origine geologica,
precum si proprietatile fizice au fost folosite pentru a clasifica nisipurile in patru grupe de unghiuri de
frecare. Nisipurile cu cel mai mic unghi de frecare proven din alterarea gresiilor de la baza si tind sa fie
mediu-fine, bine rotunjite si slab sortate. Nisipurile cu cel mai mare unghi de frecare provin din
activitatea glaciara recenta si tind sa aibe granule mai grosiere, sa fie bine sortate si/sau sa aibe granule
colturoase (angulare). Un model multivariat de regresie a fost dezvoltat care poate fi folosit pentru a
prezice unghiul de frecare () a nisipurilor compactate din origini geologice comparabile bazate pe
marimea efectiva a particulei (D
10
) , greutatea volumica maxima in stare uscata (
dmax
) si rotunjimea
Krumbein (R
S
).
Cercetarile elaborate de Elias si colaboratorii in 2001 pentru Federal Highway Administration
(FHWA) indica faptul ca un rableu compactat corespunzator poate fi considerat a avea un unghi de
frecare interna de 34 , cu conditia ca criteriile specifice pentru curba granulometrica si indicele de
plasticitate sa fie indeplinite.
Acest studiu este concentrat pe frecarea interna a materialelor granulare; au fost stabilite relatii
intre rezistenta la forfecare, proprietetile fizice si originea geologica. In plus, un model de regresie a
fost dezvoltat, care poate fi utilizat pentru a estima () pe baza caracteristicilor fizice frecvent
masurate.
Nisipurile provin din depozite de gresii erodate, depozite fluviale, depozite glaciare din erodare
locala, depozite stratificate in contact cu gheata si alte depozite glaciare
Pentru fiecare proba s-au determinat proprietatile nisipurilor,prezentate in Tabelul 1, iar in
Tabelul 2 sunt prezentate proprietatile fizice si originea geologica a nisipurilor.
In functie de unghiul de frecare, nisipurile sunt impartite in 4 grupe de rezistenta: grupa 1 are
= 32 - 33, grupa 2 are = 34 - 36, grupa 3 are = 37 - 39,iar grupa 4 = 40 - 42,
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

54


UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

55
Estimarea fortei de forfecare pe baza proprietatilor fizice
O analiza de regresie multivariata a fost folosita pentru a dezvolta un model care sa prezica
unghiul de frecare pe baza caracteristicilor fizice relevante. Regresia a fost preferata in raport cu alte
metode de prognostic, datorita simplitatii cu care dreapta de regresie poate fi aplicata, capacitatea de a
asigura semnificatia statistica a fiecarei variabile independente precum si claritatea cu care semnificatia
fizica intre variabilele dependente si independente poate fi evaluata.
Regresia in trepte a fost folosita deoarece metoda incorporeaza doar variabile independente
care sunt semnificative statistic. Regresia in trepte a fost efectuate cu ca si variabila dependenta si
urmatoarele variabile independente : D
60
, D
50
, D
1
0, C
u
, C
c
, % fines, G
s
, e
max
, e
min
,
d-max,
si R
s
. O
treapta de regresie inainte incepe fara variabile independente si adauga succesiv modelului, in ordinea
importantei in estimare, variabile dependente. O treapta de regresie inapoi incepe cu toate variabilele
independente si elimina in mod secvential variabilele din model care sunt mai putin semnificative in
prezicerea variabilei dependente. Variabilele independete sunt adaugate in treptele de regresie inainte
sau eliminate din regresia inapoi pana cand acele variabile care sunt statistic semnificative incluse in
model.
Treptele de gresie inainte si inapoi au fost analizate pentru a obtine cel mai bun model
global. Variabilele incluse in model este necesar sa aibe semnificatii statistice si fizice si sa fie usor
masurate in laboratoare conventionale. Modelul urmarit a fost obtinut:

=1.89 +20.56*D
10
+2.35*
d-max
- 24.10*R
S
(*)

unde, D
10
diametrul ochiului de sita in [mm] prin care trece 10% din material
R
s
media ponderata a rotunjimii pentru proba generala

d-max
greutatea specifica maxima in stare uscata in [kN/m
3
]

Coeficientii au de asemenea o semnificatie fizica. Coeficientul pozitiv D
10
presupune cresterea
odata cu cresterea dimensiunii particulei, iar coeficientul R
S
negativ conduce la scaderea unghiului
de frecare odata cu cresterea Rotunjimii. Variabila
d-max
reflecta pachetul de caracteristici a nisipului
si este influentat de marimea,granulatia si forma particulelor. Materialele mai eficiente au unghiul de
frecare mai mate atunci cand toti ceilalti factori sunt egali. Astfel, coeficientul
d-max
ar trebui sa fie
pozitiv.
Un grafic al unghiului de frecare prezis folosind ecuatia (*) vs. unghiul masurat este prezentat
in Figura 2.7.1. Modelul de regresie prezice un unghi de frecare cu 2 (prezentat prin liniile punctate)
fata de cel masurat. O comparatie suplimentara a fost facuta intre unghiul de frecare mediu din fiecare
grupa de rezistenta si unghiul de frecare calculat utilizand ecuatia (*) si D
10
,
d-max si
R
S
pentru fiecare
grupa . Aceasta comparatie este prezentata in Figura 2.7.1. Diferenta intre media unghiurilor masurate
si media unghiurilor calculate utilizand proprietatile medii in fiecare grupa este mai mica decat 1
pentru fiecare grupa. ( Tabelul 4 )




UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

56
Figura 2.7.1
Comparatia intre
unghiul de frecare prezis
folosind modelul de
regresie si unghiul de
frecare masurat prin
forfecare directa in
acesti studiu















Dintre cele trei variabile din ecuatie, rotunjimea este masurata cel mai frecvent in practica.
Astfel a fost efectuata o analiza pentru a evalua eficacitatea ecuatiei pentru cazurile in care rotunjimea
este determinata printr-o simpla inspectie vizuala. Scara de rotunjime Krumbein a fost impartita in 5
categorii : unghiulare, sub-unghiulare, sub-rotunjite, rotunjite si bine-rotunjite, iar fiecarei categorii ii
este atribuit un interval si o medie a rotunjimii (Tabelul 3 ). Pentru aceasta analiza, rotunjimea medie
din fiecare categorie a fost atribuita celor 30 de nisipuri testate pe baza rotunjimii ponderate stabilita
pentru fiecare nisip ( Tabelul 2 ) care se incadreaza in intervalul masuratorilor pentru cele 5 categorii
ale rotunjimii ( Tabelul 3 ). D
10
efectiv si
d-max
pentru fiecare nisip , impreuna cu rotunjimea medie
sunt folosite pentru a calcula unghiul de frecare pe baza ecuatiei. Chiar si cu rotunjimea definita
utilizand cele 5 categorii, predictiile folosind modelul de regresie nu difera cu mai mult de pentru
aproape toate nisipurile.

UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

57
Tabelul 3. Categoriile rotunjimii
imaginile Krumbein, intervalul rotunjimii
si media rotunjimii















Tabelul 4 Deviatia medie si standard a variabilelor independente din ecuatia (*) pentru grupele de
rezistenta, prezis cu ajutoruul ecuatie (*) folosind media variabilelor independente si Intervalul care
se inscrie prezis cu ajutorul ecuatiei (*) folosind variabile independente unice in fiecare nisip.

Concluzii
Acest articol prezinta rezultatele unui studiu efectuat pentru a determina in ce masura si cum
procesele geologice si proprietatile fizice influenteaza rezistenta la forfecare a nisipurilor naturale
compactate din Wisconsin utilizate ca material granular de umplutura. Au fost testate 30 de probe,
rezistenta la forfecare a fost masurata prin incercarea de forfecare directa pentru un interval normal de
incarcari caracteristice pentru ziduri de pamant stabilizate mecanic si pante de ramblee consolidate.
UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

58
Unghiul de frecare obtinut din forfecarea directa a fost asociat cu originea geologica si caracteristicile
fizice ale nisipurilor.
Cele 30 de probe au fost impartite in 4 grupe de rezistenta bazate pe rezistenta de forfecare si
comportamentul la deformatii. Nisipurile dintr-o grupa au origini geologice similare si/sau caracteristici
fizice care determina asemanari in comportarea lor. Cele mai slabe nisipuri sunt alcatuite din cuart care
au fost supuse la un transport extins si eroziune fizica. Aceste particule sunt erodate mecanic din
straturile de baza a gresiilor, sunt bine rotunjite, medii spre fine in dimensiuni si au curba
granulometrica uniforma. Cele mai rezistente nisipuri sunt rezultate in principal din eroziunea glaciara,
transportul si eroziunea fizica sunt reduse, iar continutul de cuart este scazut. Sunt mai colturoase, mai
mari si au o granulatie mai larga.
Nisipurile cu unghi de frecare mare au si un factor de dilatare mare, confirmand faptul ca
rezistenta la forfecare a nisipurilor compactate este direct proportionala cu tendinta de dilatare.
Un model multivariat de regresie a fost dezvoltat si estimeaza unghiul de frecare pe baza
caracteristicilor D
10
,
dmax
si R
S
cu o precizie rezonabila. Variabilele incluse in model trebuie sa fie
statistic semnificative (p-value<0.05) pentru a fi fizic semnificative in efectul asupra , si sa fie usor
de masurat in laborator.
Modelul poate fi utilizat pentru a estima din predimensionarea in geotehnica sau pentru a
verifica pentru materialele de umplutura granulare. [7]















UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

59
3.Concluzii generale
Aceasta lucrare de cercetare a fost elaborata pentru a avea bazele teoretice , ale studiilor privind
influenta formei particulelor asupra parametrilor de rezistenta, necesare pentru a putea continua
activitate de cercetare pe aceasta tema si in semestrul urmator.
Ne propunem studierea parametrilor geotehnici pe cat mai multe probe de nisip, din zone
diferite, si evaluarea formei particulei pe intervale granulometrice.
Scopul final va fi incercarea de a ajunge la o relatie prin care se va putea determina unghiul de
frecare in functie de o serie de alti parametrii (de ex. D
60
, D
50
, D
10
, C
u
, C
c
, % fines, e
max
, e
min
,
d-max,
R
etc).
















UNI VERSI TATEA TEHNI CA LUCRARE DE CERCETARE I
DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

60






Bibliografie
1. Florian Roman , Aplicatii de Inginerie Geotehnica , Editura PAPYRUS PRINT , Cluj
Napoca , 2011
2. Marian Mihaela Roxana , Martin Iulia Alexandra , Lucrare de cercetare Influenta
formei particulei asupra rezistentei la forfecare a pamanturilor necoezive din Transilvania ,
2011 2012
3. S.J.M. Yasin , A.M.M. Safiullah, Journal of Civil Engineering The Institution of Engineers,
Bangladesh Vol. CE 31. Nr. 2, 2003
4. Gye-Chun Cho ( Korea), Jake Doods , J. Carlos Santamarina (Atlanta) , Journal of
Geotechnical and Geoenvironmental Engineering , Vol. 132, Nr 5, 1 Mai 2006
5. Santamarina , J.C. ,Cho , G.C., Soil Behavior: The role of Particle Shape, Proc. Skempton
Conf. , March , London , 2004
6. Kenichi Soga ,Microscopic Characterisation of Soil , University of Cambridge
7. Christopher A. Bareither; Tuncer B. Edil; Craig H. Benson; and David M. Mickelson,
Geological and Physical Factors Affecting the Friction Angle of Compacted Sands, 2008
8. Elisabeth T. Bowman, Kenichi Saga and Tom W. Drummond, Particle Shape
Characterisation using Fourier Analysis , 2000